PESTERI

REALIZAT DE: BOBEANU GEORGIANA CAMELIA GRUPA 6101

Cuprins
I Tipuri II Elemente componente III Clasificarea pesterilor IV Speleoteme V Biospeologie VI Locuitorii pesterilor VII Recorduri si descoperiri VIII Bibliografie

 Pestera se defineste ca fiind un gol natural in scoarta pamantului, care are o lungime mai mare de 5 metri, si o dimensiune suficient de mare pentru a permite patrunderea unui om si a carei dezvoltare ulterioara este mai mare decat dimensiunea portalului de intrare.

I Tipuri
n func ie de nclinarea galeriilor avem:
Pe ter - unde majoritatea galeriilor sunt orizontale sau cu nclina ie mic Aven - n care majoritatea galeriilor sunt verticale sau puternic nclinate Pe tera-aven - care ncepe cu galerii orizontale ca apoi s se dezvolte mai mult pe vertical Avenul-pe tera - cu goluri care ncep pe verical ca apoi dezvoltarea dominant s fie pe orizontal

Intrare in avenul Gaping Gill (Anglia)

II Elemente componente
O pe ter este constituit dintr-o succesiune de goluri de forme i m rimi variabile ce pot fi reduse la cteva tipuri elementare:
Gura pe terii poate fi de foarte multe feluri. Pot fi catalogate dup m rime, dup locul unde se afl n raport cu peretele de stnc , dac intr sau iese ap prin ele

Galeriile sunt golurile care alc tiuesc cea mai mare parte a pe terii, i au lungimea mult mai mare ca la imea. Ele se mpart n zeci de feluri dup m rimi, sec iuni, nclina ie, mod de formare, cu sau far ap .

S lile sunt golurile unde lungimea i l imea sunt apropiate ca valoare. Ca i galeriile se mpart n multe categorii dupa acelea i criterii.

Sala in pestera Gombasek(Slovacia)

Hornurile sunt galerii vericale care pleac din tavanul galeriilor.

Pu urile sunt golurile puternic nclinate sau vericale care se deschid din podeaua pe terii.

Put in pestera Ispinigoli(Sardinia, Italia)

III Clasificarea pesterilor

Pe terile primare:Goluri n scoart , formate ca atare o dat cu roca ce o adaposteste. a. Pe terile n roci vulcanice b. Pe terile n calcare

Pe terile secundare: Formate dupa rocile ce le

adapostesc.

a. Pe terile generate de deplasarea rocilor b. Pe terile de eroziune c. Pe terile de dizolvare

IV Speleoteme
a. Formele de coroziune: linguri e, marmite ascendente, septe b. Formele de eroziune: excava iile, marmitele, ni ele, nivelele de eroziune c. Formele de incaziune: clopotele de prabu ire, podurile, arcurile, oglinzile de fric iune

d. Formele de depunere, speleoteme

1. Formatiunile de picurare stalactitele, stalagmitele, coloanele, perlele lustruite 2. Formatiunile de prelingere: draperiile parietale, planseele, gururile. 3. Formatiunile de bazin: macrocristalele, perlele de bazin. 4. Speleotemele calcite: de sulfati, limonitice, de fosfati, de sare, de gheata.

V Biospeologie
Cu toate condi iile aspre din pe ter , intuneric, frig, umezeal , unele plante i animale s-au adaptat mediului de via subteran. Studiul este unul din obiectele de activitate ale speologiei.

Vie uitoarele care tr iesc n pe teri sunt mp r ite n trei categori: a. Trogloxene sunt plante i animale ajunse accidental n pe teri; de obicei sunt g site n zona vestibular : insecte, scorpioni, mici roz toare, broa te, erpi, oparle, melci

b.

Troglofile sunt plante i animale care folosesc pe tera doar ocazional - pentru reproducere, adapost sau hibernare cum ar fi liliecii, mamifere mai mari care caut culcu : iepuri, vulpi, ur i, jderi, care vneaz lilieci, vidre n pe terile active.

c.

Troglobionte sunt plante i animale complet adaptate vie ii de pestera: alge, coleoptere, diptere, arahnide, crustacee.

VI Locuitorii pesterilor

In lume sunt forte multe pesteri unde s-au descoperit schelete ale oamenilor primitivi. In trecutul indepartat intre 100 000 i 35 000 de ani n urma, Europa era populat de neanderthalieni.

Intre om si pestera a existat, din cele mai vechi timpuri, o relatie speciala. Omul primitiv a folosit pestera ca adapost, loc de cult si de manifestare artistica.

Urmele lor au fost descoperite si la noi n ar n Pestera Muierilor sau n Pestera Ghetzarul de la Vartop

VII Recorduri si descoperiri celebre

Cel mai mare complex speologic din lume (cu cea maimare lungime totala a galeriilor) este Mammoth Cave System (591 km), un mare complex subteran, situat in partea de est a SUA. Cea mai adanca pestera din lume (masurata de la intrarea ei cea mai inalta pana la punctul sau cel mai adanc) este PesteraVoronya (sau Pestera Krubera) din Georgia (2191 m). Cea mai voluminoasa incapere descoperita pana acum este Galeria Sarawak din Pestera Gua Nasib Bagus. Galeria are 700 m lungime, 70 m inaltime, 400 m latime si se afla pe Insula Borneo.

 Pestera cu cea mai lunga stalactita (o coloana calcaroasa lunga de 59,4 m) este Cueva de Nerja, situata in sudul Spaniei. Pestera cu cea mai inalta stalagmita (67,2 m) este Cueva San Martin Infierno, situata in Cuba.

Pestera cu cea mai inalta coloana (61,5 m) este Them Sao Hin din Thailanda. Cea mai lunga pestera subacvatica (180km) este Ox Bel Ha Cave System, din Yucatan, Mexic.

Cea mai mare formatiune carstica de pe Terra

O echipa de speologi britanici au descoperit recent cea mai mare formatiune carstica de pe Terra. Impunatorul edificiu natural era ascuns de milenii in adancul junglelor luxuriante din Vietnam. Pasajul stancos din adancurile pamantului are o lungime de 6,5 kilometri si o inaltime de 200 metri, fiind de 7 ori mai inalt decat Catedrala din York. Denumita de catre bastinasi Hang Son Doong ( Pestera Raului din Munte, in dialectul local), pestera are dimensiuni aproape duble comparativ cu fosta detinatoare a recorului.

Complex de pesteri sub piramidele egiptene

Un sistem urias de pesteri, grote si incaperi subterane se afla ascuns sub uriasele piramide din platoul Giza. Exista o zona imensa, neatinsa pana acum de arheologi, care reprezinta un ecosistem extrem de elaborat in care traiesc lilieci, serpi veninosi, paianjeni din specii rare si, posibil, organisme inca necunoscute oamenilor de stiinta (sustine exploratorul britanic Andrew Collins)

 Pesteri cunoscute in Romania

Cea mai lung peter din Romnia este Petera Vntului, avnd o dezvoltare de peste 47 km. Petera cu cel mai nalt portal de intrare din Romnia este Petera Cet ile Ponorului din Munii Apuseni. n limea portalului dep ete 70 metri. Petera Ghearul Sc rioara ad postete un ghear subteran considerat al doilea ca volum n Europa. Petera Coliba Mare prezint cel mai mare portal de intrare din Romnia cu l ime de 74 metri i o n lime de 47.

VII Bibliografie
http://www.artacunoasterii.ro/stiati-ca/pesteri-dinromania http://travel.descopera.ro/6456480-Cele-maiimpresionante-pesteri-ale-lumii http://www.msnbc.msn.com http://www.dailymail.co.uk http://www.parcapuseni.ro/index.php?lang=ro