Sunteți pe pagina 1din 19

PROGRAME I PROIECTE CU FINANARE EUROPEAN

POLITICA REGIONAL Politica regional european este o politic axat pe solidaritate. Ea consacr mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene pentru reducerea inegalitilor n materie de dezvoltare ntre regiuni i a disparitilor dintre ceteni n ce privete gradul lor de bunstare. Prin aceast politic, Uniunea dorete s contribuie la revitalizarea regiunilor rmase n urm, la restructurarea zonelor industriale aate n criz, la diversicarea economic a zonelor agricole supuse declinului sau la revitalizarea cartierelor defavorizate din orae. Preocuparea major rmne crearea de locuri de munc. ntr-un cuvnt, este vorba de ntrirea "coeziunii" economice, sociale i teritoriale a Uniunii. Uniunea European reprezint una dintre cele mai prospere zone economice din lume. Dup aderarea la 1 ianuarie 2007 a celor mai noi state membre, Uniunea dispune de o piata intern i de un potenial uman de peste 450 de milioane de ceteni. Inegalitile economice i sociale dintre statele membre i regiunile sale scad ns dinamismul ei global. n comparaie cu Europa celor 15, aceste inegaliti sunt de dou ori mai mari n Europa celor 27 care poseda acum peste 250 de regiuni i judee sau unti administrativ teritoriale similare. DISPARITI Obiectivul numarul 1 al Fondurilor Structurale vizeaz aproape ntregul teritoriu al noilor state membre si aproape 98% din populatia acestora, dintre care doua treimi traiesc n regiuni avnd un PIB pe cap de locuitor a at sub jumatate din PIB-ul mediu al celor 25. n materie de ocupare a fortei de munca, rata somajului (cifrele anului 2002) difera foarte mult n Europa celor 25: de la 2% n Tyrol (Austria) si 3,3% n Cipru, la 29% n Insula Reuniunii(Franta) si 26,3% n regiunea Lubuskie (Polonia). n afara regiunilor mai putin favorizate, multe regiuni si orase se a a ntr-o situatie intermediara, cuprinznd zone unde se acumuleaza di cultati economice si sociale grave. Pe scurt, europenii nu dispun de aceleasi atuuri pentru a face fata mondializarii, acest lucru depinznd dupa faptul ca traiesc ntr-o zona prospera sau ntr-una mai putin favorizata, ntr-o zona dinamica sau a ata n criza, n oras sau la tara, ntr-o zona periferica sau izolata sau ntr-unul din polii. SOLIDARITATE Ocuparea fortei de munca, formarea, competitivitatea ntreprinderilor, investitiile n infrastructuri, n societatea informationala, n cercetare, n calitatea mediului se a a, mai nti de toate, sub responsabilitatea autoritatilor si a operatorilor economici ai ecarui stat membru si ai ecarei regiuni. Dar nu numai a acestora. Solidaritatea europeana este de fapt mentionata n preambulul Tratatului Uniunii Europene. Tratatul precizeaza ca, la rndul ei, Comunitatea actioneaza n vederea ntaririi coeziunii economice si sociale si, n special, n vederea eliminarii inegalitatilor ntre nivelele de dezvoltare a diverselor regiuni. Este motivul pentru care statele membre participa la o politica regionala europeana co- nantata prin fonduri europene, Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune, care confera un sens concret solidaritatii comunitare.

2. INSTRUMENTELE STRUCTUTRALE 2.1 CE SUNT INSTRUMENTELE STRUCTURALE ? Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale. Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient si trebuie sa ajunga acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel, exista pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in proiecte in Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE. Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale. Exista 4 tipuri de Fonduri Structurale prezentate pe site-ul Parlamentului European, fiecare dintre acestea acoperind un domeniu tematic bine specificat. I. Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) - sprijina crearea de infrastructuri, investitiile destinate ocuparii fortei de munca, proiectele de dezvoltare locala si asistenta intreprinderilor mici. Este fondul structural care sprijina regiunile mai putin dezvoltate, prin finantarea de investitii n sectorul productiv, infrastructura, educatie, sanatate, dezvoltare locala si ntreprinderi mici si mijlocii, precum si la conversia economica si sociala pentru zone care se confrunta cu dificultati structurale. Masuri eligibile Investitii productive care permit crearea sau mentinerea de locuri de munca permanente; Investitii in infrastructura, cu diferite scopuri n functie de Obiectivul de interventie; Dezvoltari indigene: dezvoltare locala si a IMM-urilor. II. Fondul Social European (FSE) este menit sa promoveze reintegrarea pe piata fortei de munca a somerilor si a grupurilor defavorizate, in special prin finantarea sistemelor de instruire si a sistemelor de asistenta la angajare. Este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijina masuri de ocupare a fortei de munca si dezvoltare a resurselor umane. Contribuie la: promovarea oportunitatilor pentru angajarea fortei de munca - someri si grupuri dezavantajate, prin cresterea mobilitatii lor si facilitarea adaptarii lor la schimbarile industriale; implementarea Strategiei Europene pentru Ocuparea Fortei de Munca. Masuri eligibile Asistenta pentru persoane: instruire educationala si vocationala, ajutor pentru angajare, educatie superioara n stiinta si cercetare, informare asupra unor noi surse de locuri de munca; Asistenta pentru structuri si sisteme: mbunatatirea sistemelor de educatie si instruire, modernizarea serviciilor de angajare a fortei de munca, dezvoltarea de sisteme care sa anticipeze nevoile de calificare; Masuri nsotitoare: constientizare, servicii, etc. III. Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura (FEOGA) sectiunea "Orientare" - este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijina masuri pentru modernizarea agriculturii si dezvoltare rurala. Sectiunea "Orientare" contribuie la sprijinirea regiunilor mai putin dezvoltate, prin mbunatatirea eficientei structurilor de productie, procesarea si marketingul produselor agricole si forestiere, precum si dezvoltarea potentialului local in zonele rurale.

Sectiunea "Garantii" a acestui fond, care nu este de tip structural, contribuie la dezvoltarea rurala in cadrul Politicii Agricole Comune n zonele cu dificultati structurale. Masuri eligibile investitii n holdinguri agricole; sprijin de nceput pentru tineri fermieri; instruire profesionala; sprijin pentru scheme de pensionare anticipata; alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate; masuri de agro-mediu; procesarea si marketingul produselor agricole; dezvoltarea si promovarea padurilor; masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale. Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicola (IFOP) - este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, n conditiile asigurarii unui echilibru durabil ntre resurse si capacitatea de exploatare. Contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului in regiunile Obiectiv 1 si in alte regiuni, prin: crearea unui echilibru durabil ntre resursele marine si folosirea lor; cresterea competitivitatii companiilor; mbunatatirea furnizarii si dezvoltarii de produse de pescuit si acva-cultura; sustinerea revitalizarii zonelor dependente de pescuit. Masuri eligibile ajustari ale efortului n sectorul pescuitului; modernizarea flotei; dezvoltarea de ferme de pescuit; protectia zonelor maritime; facilitati n porturile de pescuit; procesarea si marketingul produselor de peste; promovarea produselor. IV. Fondul de Coeziune Un fond special, Fondul de Coeziune este menit sa ajute statele membre cele mai sarace: cele zece noi state membre, precum si Grecia, Portugalia si Spania si, pna la sfrsitul anului 2003, Irlanda. Criteriul inintial este ca produsul national brut (PNB) al tarii respective sa nu atinga 90% din media Uniunii. Fondul de Coeziune intervine pe ansamblul teritoriului national pentru a co- nanta nu programe, ci mari proiecte n materie de mediu si retele de transport transeuropene si a permite astfel ca aceste costuri ale lucrarilor sa nu perturbe eforturile bugetare interne necesare satisfacerii exigentelor uniunii economice si monetare. Mai mult, Fondul ajuta aceste tari sa se conformeze normelor europene n aceste domenii. O treime din Fondul de Coeziune ntre 2004 si 2006 este rezervata noilor state membre.

2.2. PRINCIPII DE PROGRAMARE A FONDURILOR STRUCTURALE A. Complementaritate: actiunile comunitare trebuie sa fie complementare sau sa contribuie la operatiunile nationale corespondente. B. Parteneriat: actiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strnsa consultare ntre Comisie si Statele Membre, mpreuna cu autoritati si organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autoritati regionale si locale, parteneri economici si sociali. Parteneriatul trebuie sa acopere pregatirea, finantarea, monitorizarea si evaluarea asistentei financiare. Statele Membre trebuie sa asigure asocierea partenerilor relevanti la diferite stadii ale programarii. C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de Comisie. Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt definite de autoritati nationale/regionale n cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor si managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiva a autoritatilor nationale si regionale. D. Aditionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot include att fonduri UE ct si fonduri nationale din surse publice sau private. E. Compatibilitate: Operatiunile finantate de Fonduri Structurale trebuie sa fie n conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum si cu politicile si actiunile UE, inclusiv regulile privind concurenta, achizitiile publice, protectia mediului, eliminarea inegalitatilor, promovarea egalitatii ntre barbati si femei. F. Multianualitate: actiunea comuna a Comunitatii si Statelor Membre trebuie sa fie implementata pe o baza multianuala printr-un proces de organizare, luare de decizii si finantare bazat pe formularea de strategii integrate si coerente multi-anuale si definirea de obiective concrete G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe cteva obiective prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acopera un numar limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele ramase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunta cu dificultati n toata Uniunea European, fara a satisface criterii geografice speciale. Etapele punerii n practic a acestor fonduri? 1. Bugetul Fondurilor Structurale si normele priving folosirea acestora sunt decise de Consiliul European, cu alte cuvinte de catre toti membrii Uniunii, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene negociata cu Parlamentul European. Fondurile Structurale sunt repartizate pe tara si pe Obiectiv prioritar. Zonele care pot benecia de ajutoare sunt denite de Comisie, de comun acord cu statele. Commisia propune orientarile tematice comune. 2. n urma acestor decizii, ecare stat sau regiune formuleaza si ntocmeste un plan cu propunerile sale n favoarea zonelor n di cultate si a grupurilor sociale defavorizate, tinnd cont de orientarile tematice ale Comisiei. Partenerii economici si sociali, precum si alte organisme abilitate participa la elaborarea acestui plan. 3. Odata elaborate, planurile sunt prezentate Comisiei Europene. 4. Fiecare stat dezbate cu Comisia asupra continutului acestor documente precum si asupra fondurilor nationale si comunitare care trebuie folosite pentru a le pune n practica. 5. Cnd cele doua parti ajung la un acord asupra ansamblului acestor chestiuni, Comisia adopta planurile si programele care decurg din acestea. Comisia acorda Statelor un avans pentru a le permite demararea programelor. 6. Autoritatile nationale sau regionale hotarasc n mod autonom asupra detaliilor acestor programe, cum ar de pilda excedentele acestora. Aceste documente nu sunt negociate cu Comisia, ci ele i sunt trimise cu scop informativ. Documentele permit acestor autoritati sa lanseze proiectele n functie de modalitatile proprii (cereri de proiecte, licitatii pentru realizarea de infrastructuri). Din acest moment, programele intra n faza lor operationala. 7. Autoritatea nsarcinata cu gestionarea unui program selectioneaza proiectele cele mai potrivite scopului acestuia si informeaza candidatii de alegerea facuta.

8. Organismele selectionate pot din acest moment sa nceapa implementarea proiectului. Acest proiect trebuie neaparat nalizat nainte de termenul limita stabilit n program, dat ind faptul ca ritmul ajutoarelor europene este xat la nceput. 9. Autoritatile de gestiune responsabile urmaresc ndeaproape evolutia programelor cu ajutorul Comitetelor de Monitorizare n care sunt reprezentati diferitii parteneri (agenti economici, sociali si de mediu). Aceste autoritati informeaza Comisia Europeana despre evolutia programelor, dovedind acesteia ca banii sunt folositi n conditii optime (justi carea cheltuielilor). Comisia supravegheaza sistemele de monitorizare create si varsa treptat restul contributiei din Fondurile Structurale. Comisia analizeaza evolutia indicatorilor de monitorizare si studiile de evaluare si organizeaza schimburi tematice. Ea informeaza autoritatile responsabile asupra noilor prioritati comunitare care au consecinte asupra dezvoltarii regionale.

3. ALOCARI BUGETARE ROMANIA 2007-2013 De la data aderarii la Uniunea European , Romania va participa ca membru cu drepturi depline la Politica de Coeziune, Politica Agricola Comuna si Politica Comune de Pescuit a UE si va beneficia, pentru perioada de programare 2007-2013, de o alocare financiara indicativa de aprox. 30 miliarde euro. Politica de Coeziune a UE are trei obiective - Convergenta, Competitivitate Regionala si Ocuparea Fortei de Munca si Cooperare Europeana Teritoriala si este finantata prin instrumentele structurale - Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European (cunoscute si sub denumirea de Fonduri Structurale) si Fondul de Coeziune. In perioada 2007-2013, Romania este eligibila in cadrul obiectivului de Convergenta, dat fiind faptul ca Produsul Intern Brut pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media Comunitatii. Acest obiectiv al Politicii de Coeziune vizeaza accelerarea convergentei celor mai putin dezvoltate state membre si regiuni prin imbunatatirea conditiilor de dezvoltare si ocupare a fortei de munca, iar Romania va beneficia in acest scop de o alocare financiara de 16,912 miliarde Euro. De asemenea, Romaniei i-au fost alocate 404 milioane Euro pentru Obiectivul de Cooperare Europeana Teritoriala, care vizeaza cresterea cooperarii dintre regiuni pe trei niveluri: cooperare trans-frontaliera, cooperare intre zone trans-nationale si cooperare interregionala. Investitiile din instrumentele structurale, aferente Politicii de Coeziune, vor fi completate cu fondurile Politicii Agricole Comune si Politicii Comune de Pescuit a UE. Romania va beneficia in perioada 2007-2013 de Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala si Fondul European pentru Pescuit, avand alocat un buget de cca. 12 miliarde euro. Daca fonduri nu sunt gestionate eficient si nu ajung acolo unde este nevoie de ele exista pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in proiecte in Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE. Total buget Romania peste 28 (30) miliarde de Euro: - Agricultura si dezvoltare rurala - peste 11 miliarde Euro - Instrumente Structurale- peste 17 miliarde Euro (Cofinantare minima 85% pentru ERDF pentru cheltuieli eligibile si 80% pentru CF cofinantare cheltuieli neeligibile) 14 domenii pot fi finantate din fondurile structurale si de coeziune ale UE: -- Cercetare si dezvoltare tehnologica -- Informatizarea societatii -- Transport -- Energie -- Protectia mediului si prevenirea riscului -- Turism -- Cultura -- Regenerare urbana si rurala -- Suport pentru companii si antreprenori -- Acces la locuri de munca stabile -- Incluziune sociala pentru persoane defavorizate -- Dezvoltarea capitalului uman -- Investitii in infrastructura sociala, inclusiv cea de sanatate si educatie -- Promovarea dezvoltarii parteneriatului

4. Stadiul de pregatire al Romaniei 4.1 Cadrul legislativ si institutional aa cum a fost definit iniial n Romnia, sistemul institutional de programare si implementare a FSC este n plin proces de consolidare, pornind de la prevederile Documentului Complementar de Pozitie la Capitolul 21 "Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale" si ale regulamentelor comunitare care reglementeaza Politica de Coeziune Economica si Sociala a Uniunii Europene. Rolul de coordonator national al managementului FSC este asigurat de Ministerul Finantelor Publice, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar (AMCSC). Hotarrea de Guvern nr. 497/2004 cu modificarile si completarile ulterioare stabileste institutiile desemnate ca Autoritati de Management (organisme publice care asigura gestionarea asistentei financiare din FSC), Organisme Intermediare (institutii desemnate de catre autoritatile de management care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la autoritatile de plata, implementeaza masurile din programele operationale) si Autoritate de Plata, precum si documentele de programare prin care se implementeaza FSC. Pentru perioada de programare 2007-2013, Romnia elaboreaza 7 Programe Operationale n cadrul Obiectivului "Convergenta" (Cresterea competitivitatii economice, Mediu, Transport, Dezvoltare regionala, Dezvoltarea resurselor umane, Dezvoltarea capacitatii administrative si Asistenta tehnica) si colaboreaza cu tarile vecine si alte state membre UE la elaborarea altor 7 Programe Operationale sub Obiectivul "Cooperare teritoriala europeana". Lista acestor programe, institutiile desemnate ca Autoritati de Management si fondurile din care se finanteaza sunt prezentate n tabelul urmator. Programele Operationale 2007-2013 Program Autoritate de Management Organisme Intermediare (OI) Finantare UE Operational (PO) (AM) PO Sectorial Ministerul Economiei si - Agentia Nationala pentru FEDR Cresterea Comertului ntreprinderi Mici si Mijlocii si competitivitatii Cooperatie economice - Ministerul Educatiei si Cercetarii - Departamentul de Cercetare - Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei - Ministerul Economiei si Comertului - Departamentul Energie - Autoritatea Nationala de Turism PO Sectorial Ministerul Transporturilor, FEDR + FC Transport Constructiilor si Turismului PO Sectorial Ministerul Mediului si Agentiile Regionale de FEDR + FC Mediu Gospodaririi Apelor Protectie a Mediului PO Regional Ministerul Integrarii Agentiile de Dezvoltare FEDR Europene Regionala PO Sectorial Ministerul Muncii, - Agentia Nationala de FSE Dezvoltarea Solidaritatii Sociale si Ocupare a Fortei de Munca resurselor umane Familiei - Ministerul Educatiei si Cercetarii - Departamentul de Educatie

Program Operational (PO) PO Dezvoltarea capacitatii administrative PO Asistenta tehnica Cooperarea transfrontaliera

Autoritate de Management Organisme Intermediare (OI) Finantare UE (AM) Ministerul Administratiei si FSE Internelor Ministerul Finantelor Publice Ministerul Integrarii Europene (cu exceptia RomniaUngaria) Urmeaza sa fie desemnate FEDR FEDR

4.2.

Programarea Fondurilor Structurale corespunztoare etapei de aderare a Romiei la Uniunea European

La nceputul fiecarei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioada de 7 ani), Uniunea European decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale si defineste regulile de baza care se aplica n utilizarea lor. Bugetul este mpartit pe State Membre si Obiective de interventie; zonele care pot beneficia de finantare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie n acord cu Statul Membru implicat. Comisia propune orientari tematice comune pentru toate Statele Membre. Ca urmare a acestor decizii UE, fiecare Stat Membru - cu implicarea actorilor economici si sociali relevanti - stabileste propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a caror realizare se elaboreaza un Plan National de Dezvoltare (PND), care prezinta: Analiza situatiei economice si sociale (inclusiv analiza de tip SWOT); Prioritatile de dezvoltare pe perioada de programare; Strategia pentru realizarea prioritatilor stabilite; Programarea financiara multianuala; Prezentarea mecanismelor de implementare a PND; Descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND Planul National de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economica si sociala (Cohesion Policy) care ofera o conceptie coerenta si stabila privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusa in prioritati de dezvoltare, programe, proiecte, in concordanta cu principiul programarii fondurilor structurale. PND 2007-2013 reprezint documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Obiectivul principal al PND pentru Romania il reprezint reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene. Conform estimarilor realizate, Romania ar putea recupera pana in anul 2013 cca. 10 puncte procentuale din decalajul general fata de UE, ajungand la cca. 41% din media UE. Obiectivul global se sprijina pe trei obiective specifice: - Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti - Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza - Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton Statul Membru si Comisia Europeana discuta asupra continutului Planului National de Dezvoltare si, pe baza acestuia, definesc cea mai adecvata repartizare a fondurilor nationale si comunitare necesare implementarii lui.

Cadrul Strategic National de Referinta realizeaza programarea strategica a FSC, avnd la baza prioritatile strategice stabilite n PND. Obiectivele strategice ale CSNR sunt: reducerea disparitatilor sociale si de dezvoltare economica dintre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene si reducerea disparitatilor fata de UE prin generarea unei cresteri suplimentare de 10% a PIB pna n anul 2015. Strategia CSNR are la baza patru prioritati tematice, si anume: Dezvoltarea infrastructurii la standarde europene; mbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti; Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman si Construirea unei capacitati administrative eficiente. De asemenea, s-a stabilit o prioritate teritoriala "Promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate". Implementarea strategiei CSNR se realizeaza prin programele operationale, care sunt anexe ale acestui document de programare. Programele Operationale sunt elaborate de catre Autoritatile de Management si stabilesc domeniile majore de interventie ale FSC, conform prevederilor regulamentelor europene. Elaborarea lor se realizeaza n coordonarea metodologica a MFP. Finantarea actiunilor indicative din Programele Operationale se realizeaza din fonduri europene si nationale (buget de stat, bugete locale, alte surse publice, surse private). biectiv Global CSNR si Programele Operationale au fost finalizate ntr-o prima versiune si aprobate de Guvern. Conform angajamentelor asumate, documentele au fost transmise Comisiei Europene n data de 20 aprilie 2006, n vederea demararii negocierilor tehnice. Dupa ce Romnia va deveni stat membru, CSNR si Programele Operationale vor fi negociate oficial cu Comisia Europeana. Coordonatorul autoritatilor de management care vor gestiona fondurile structurale este Ministerul Finantelor Publice iar programele operationale vor avea urmatoarele autoritati de management: - Cresterea Competitivitatii Economice (Ministerul Economiei si Comertului) - Infrastrucura de Transport (Ministerul Transporturilor) - Infrastructura de Mediu (Ministerul Mediului) - Dezvoltarea Resurselor Umane (Ministerul Muncii) - Agricultura si Dezvoltare Rurala (Ministerul Agriculturii) - Dezvoltare Regionala (Ministerul Integrarii Europene) - Asistenta Tehnica (Ministerul Finantelor Publice) - Administratia Publica (MAI) - Cooperare Teritoriala Europeana (Ministerul Integrarii Europene) Autoritatile nationale sau regionale traseaza si aproba detaliile operationale ale acestor programe n documente numite Programe Complement, asupra carora este informata Comisia. Odata ce Programele Complement sunt agreate, programele devin operationale. Ce sunt Autoritatea Organismul Intermediar? de Management, Autoritatea de Plata si

Autoritatea de Management este organismul public care asigura gestionarea asistentei financiare din instrumentele structurale. Exista o Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar si cate o Autoritate de Management pentru fiecare Program Operational. Ministerul Finantelor Publice reprezint Autoritatea de plata pentru Fondul de Coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European. Autoritatea de Plata reprezint organismul care elaboreaza si inainteaza cererile de plata si primeste de la Comisia Europeana sumele aferente Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune. Organismele Intermediare sunt institutiile desemnate de aAutoritatile de mManagement si care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la aAutoritatile de pPlata, implementeaza operatiunile din Programele Operationale. Delegarea de atributii catre oOrganismul iIntermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control ale

acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza contractuala. Autoritatile de Management si/sau Autoritatile de Plata raman responsabile pentru indeplinirea corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin instrumentele structurale.

5. Ce pot face n prezent administratiile locale pentru accesarea fondurilor structurale? Pregatirea administratiilor locale pentru accesarea fondurilor structurale poate sa nceapa de acum, prin activitati de informare (folosind n special adresele de web-site ale institutiilor cu atributii n domeniu), prin mentinerea legaturii cu Autoritatile de Management (AM) sau cu Organismele Intermediare (OI), prin pregatirea echipei care va elabora proiectul si va asigura implementarea, prin pregatirea proiectului, prin asigurarea coerentei proiectului cu planul de dezvoltare regionala /locala, ntocmirea studiului de fezabilitate si a proiectului tehnic. n plus, autoritatile trebuie sa caute surse de finantare pentru asigurarea co-finantarii ce le revine si sa contacteze potentiali parteneri pentru asigurarea unui management eficient al proiectului. Autoritatile administratiei publice locale vor fi eligibile sa depuna proiecte - singure sau n parteneriat - n cadrul tuturor Programelor Operationale, cu exceptia celui de Transport si a celui de Asistenta Tehnica, dupa cum urmeaza: n cadrul Programului Operational Cresterea Competitivitatii Economice, pentru Axele Prioritare: Dezvoltarea unui sistem inovativ de productie, Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public, mbunatatirea eficientei energetice, n conditiile dezvoltarii durabile a sistemului energetic n cadrul PO de Mediu, pentru Axele Prioritare: Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata, Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si reabilitarea siturilor poluate istoric, mbunatatirea sistemelor de ncalzire municipale n ariile prioritare selectate, Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii. n cadrul PO Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru Axele Prioritare: Educatia si formarea profesionala n sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere, conectarea nvatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii, cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a ntreprinderilor, promovarea masurilor active de ocupare, Promovarea incluziunii sociale. n cadrul PO Regional, pentru Axele Prioritare: mbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale, ntarirea mediului de afaceri regional si local, Dezvoltarea turismului regional si local, Dezvoltarea urbana durabila. n cadrul PO pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative, pentru Axa Prioritara Dezvoltarea capacitatii de mbunatatire a performantei serviciilor n administratia locala. Pentru fiecare Program Operational vor fi elaborate Ghiduri ale Solicitantului, n care se va mentiona explicit pentru ce tipuri de operatiuni (proiecte) administratiile publice locale sunt eligibile ca si beneficiari. In cazul n care Programul Operational si/sau Ghidul Solicitantului prevede administratiile publice ca beneficiari eligibili pentru o anumita axa prioritara sau domeniu major de interventie, orice administratie publica va putea solicita finantare, daca prin respectivul Program nu sunt stabilite alte conditii restrictive. Cea mai importanta obligatie de eligibilitate pentru autoritatea publica locala ramne cea de a asigura capacitatea tehnica si financiara (asigurarea co-finantarii) necesara implementarii proiectului. Criteriile care trebuie ndeplinite de proiectul pentru care se solicita finantare vor fi definite n Ghidul Solicitantului pentru fiecare Program Operational, axa prioritara sau domeniu major de interventie n parte. Proiectul dezvoltat trebuie n primul rnd sa raspunda obiectivelor definite prin Programul Operational si, n al doilea rnd, sa fie coerent cu strategia de dezvoltare locala si regionala. Pe lnga relevanta la nivel regional si local, solicitantul va trebui sa demonstreze sustenabilitatea proiectului, din punct de vedere financiar si institutional (fezabilitatea si capacitatea lui de a se sustine n timp si dupa acordarea finantarii), dar si posibilitatea de a asigura implementarea eficienta a acestuia.

5.1. Etapele de urmat n obtinerea finantarii si n implementarea proiectului: 1. Autoritatea de Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI) sau Administratorul schemei de grant (dupa caz) lanseaza cererea de oferte 2. Solicitantul (administratia locala) si procura ghidul de finantare (Ghidul Solicitantului) 3. Echipa elaboreaza proiectul 4. Asigurarea co-finantarii pentru proiect (solicitantul trebuie sa demonstreze ca are capacitatea sa asigure co-finantarea, fie din resurse proprii, fie prin contractarea unui credit) 5. Solicitantul completeaza cererea de finantare (formular cerere de finantare, documente suport, proiect etc.) 6. Solicitantul depune cererea de finantare la Autoritatea de Management, la Organismul Intermediar sau la Administratorul schemei de grant 7. Selectia si apoi evaluarea cererii de finantare (la nivel regional sau national de catre AM/OI) 8. Autoritatea de Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI) aproba (sau respinge fundamentat) dosarul de finantare 9. Daca dosarul de finantare este aprobat, urmeaza semnarea contractului de finantare intre AM/OI si beneficiar 10. Beneficiarul ncepe implementarea proiectului n etapa implementarii proiectului beneficiarul, administratie locala, trebuie are obligatia sa respecte legislatia n vigoare (inclusiv n domeniul ajutorului de stat si achizitiilor publice) si sa organizeze licitatii pentru contractele de bunuri, lucrari si servicii a caror valoare depaseste pragul minim stabilit prin lege. n plus, selectia riguroasa a contractorilor este un punct important n asigurarea succesului unui proiect, ca si semnarea contractelor ntre beneficiar si contractor si realizarea acestor contracte, ntocmirea si transmiterea la timp a cererilor de plata catre Autoritatea de Management (AM) sau Organismul Intermediar (OI), certificarea platii (AM/OI) si efectuarea acesteia de catre AM / Autoritate de Plata. Foarte importanta este si evaluarea continua a derularii proiectului, astfel beneficiarul sa descopere si sa remedieze din timp aspectele care nu corespund. 5.2. Rambursarea cheltuielilor Beneficiarii proiectelor vor primi contributiile comunitare si contributiile din bugetul de stat dupa principiul rambursarii - dupa desfasurarea activitatilor si plata serviciilor catre contractori de catre autoritatile locale, acestea vor depune cereri de rambursare catre Autoritatea de Management DCA n cazul nostru, nsotite de documente justificative. Asadar, autoritatile publice trebuie sa dispuna de fonduri suficiente pentru demararea proiectului si plata contractorilor, ntruct rambursarea sumei investite de catre UE se va face doar dupa depunerea documentelor justificative privind cheltuielile efectuate si verificarea eligibilitatii acestora. Este important de retinut ca studiile de fezabilitate nu se finanteaza din fonduri europene. Ele sunt o cheltuiala nedecontabila, care intra n sarcina beneficiarului. 5.3. Tipuri de proiecte cu aplicabilitate n administratia publica locala: - realizarea de studii si cercetari privind experientele de reforma ale administratiei locale din alte state membre, inclusiv scurte vizite de studiu, - acordarea de asistenta tehnica pentru realizarea unui cadru integrat de management al reformei si a unei metodologii de implementare, - sprijin pentru continuarea implementarii abordarii ghiseului unic la nivelul administratiilor judetene si locale,

- consultari cu beneficiarii vizati si sondaje de opinie adresate acestora pe tema progresului reformei, - sprijin pentru implementarea recomandarilor de rationalizare, inclusiv mbunatatirea activitatilor de comunicare ntre autoritatile judetene, orasenesti/comunale si cetateni, - sprijin acordat autoritatilor locale pentru initiative viznd mbunatatirea eficientei si calitatii furnizarii serviciilor publice locale, - sprijin acordat initiativelor de colaborare ntre administratia locala si organizatiile publice locale, asociatiilor de dezvoltare comunitara pentru a solicita sprijin financiar, - ntarirea capacitatii de management al resurselor umane n administratia locala prin instruire si asistenta tehnica pentru sprijinul receptarii bunelor practici, - formularea si implementarea unei initiative de management al performantei n administratia locala, - formularea si furnizarea unor programe de instruire pentru a sustine domenii diferite ale reformei, - dezvoltarea de documentatie pentru sprijinul reformei (formulare, tipizate, manuale, ghiduri, materiale de referinta, fluturasi, brosuri, reviste, postere etc.) - implementarea planificarii strategice la nivel judetean.

- Pricipiile cu care opereaz instrumentele structurale: - Asisten nerambursabil , opereaza pe principul rambursariiProgramarea: planificarea asistenei pe un numr de ani pentru a atinge obiective strategice (singura politica care asigur un cadru investiional stabil pe o perioad de 7 ani!!); - Parteneriat: toate etapele de programare i operaionale se desfoar n strns colaborare ntre statele membre i Comisie, cu implicarea actorilor regionali, urbani, locali i alte autoriti, parteneri economici i sociali, ONGuri, n special din domeniile proteciei mediului i a egalitii de anse; - Subsidiaritatea: interveniile respect sistemul instituional al statelor membre; - Adiionalitatea: Fondurile Structurale nu trebuie s substituie cheltuiala public naional; - Concentrarea: asistena trebuie concentrat n regiunile i pe domeniile care necesit cel mai mare ajutor Diferente intre alocarea fondurilor de pre-aderare si post-aderare - Cresterea resurselor si alocarea pe programe multianuale (7 ani) - Implica o co-finantare mai mare si planificare bugetara multianuala in afara unei singure guvernari - Management descentralizat (national) al fondurilor (evaluarea=ex-post) - Sumele alocate semnificativ mai mari (co-fin. dificila) - Opereaza pe principiul rambursarii - Regula n+2/n+3 Aplicarea regulii n+3* (- *n+3 returnarea fondurilor care nu sunt cheltuite in termen de 3 ani de la data angajarii lor) Politica de coeziune n Romnia Eligibilitate Obiectivul Convergen: Romnia este eligibil cu ntreg teritoriul (opt regiuni de dezvoltare NUTS II) pentru politica de coeziune 2007-2013: PIB regional per capita sub 75% din media PIB comunitar; Obiectivul Cooperare Teritorial European: Cooperare transfrontalier (regiunile NUTS III de-a lungul frontierelor externe i interne.) Cooperare transnaional; Cooperare interregional. Capacitatea de absorbie este condiionat de : Capacitatea macro-economic: programarea; Capacitatea financiar: co-finanarea; Capacitatea administrativ: Sistem eficient de management i implementare (cadru instituional, proceduri clare, informare i publicitate etc.); Capacitatea beneficiarilor de a pregti i gestiona un numar suficient de proiecte viabile; Asigurarea capacitatii administrative prin: Crearea unor structuri eficiente cu competente clar definite Asigurarea unui nivel adecvat de personal Asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare Definirea si implementarea unor proceduri in conformitate cu regulile si principiile comunitare Continuarea procesului de armonizare a legislatiei nationale cu noul acquis comunitar (ansamblul drepturilor si obligatiilor comune S/M)

E tapele p
Cerer d F a ererea e inan n ea are

PROCESUL DE SELECIE A PROIECTELOR - evaluarea tehnic i financiar Evaluarea tehnic i financiar tipuri de criterii Relevana proiectului fa de obiectivele programului de finanare nevoile/ problemele identificate Metodologia proiectului Sustenabilitatea proiectului Bugetul proiectului Capacitatea solicitantului i a partenerilor de a implementa proiectul Evaluarea tehnic i financiar: relevana proiectului Ct de mult contribuie proiectul la realizarea obiectivelor programului operaional/ axei prioritare/ domeniului major de intervenie? Ct de folositor este proiectul fa de nevoile grupului-int/ beneficiarilor identificai? Ct de adecvat este proiectul fa de specificul zonei de desfurare? Evaluarea tehnic i financiar: metodologia proiectului Ct de bine legate ntre ele sunt scopul, obiectivele, activitile i rezultatele proiectului? Ct de bine sunt planificate activitile? Ct de bine sunt distribuite responsabilitile ntre parteneri? Ct de adecvate sunt criteriile i metodele propuse pentru monitorizarea i evaluarea proiectului? Sunt beneficiarii/ grupul int implicai n activitile proiectului n mod satisfctor? Evaluarea tehnic i financiar: sustenabilitatea proiectului Activitile proiectului sunt de natur s produc un impact semnificativ la nivelul zonei/ beneficiarilor identificai? Ce capacitate de a fi multiplicate ulterior au rezultatele estimate ale proiectului? Vor continua aciunile iniiate prin proiect i dup ncheierea finanrii? Evaluarea tehnic i financiar: bugetul proiectului Ct de bine corelate sunt costurile estimate cu activitile proiectului? Ct de realist sunt estimate costurile? Ct de satisfctor este raportul cost/ beneficii n cadrul proiectului?

E alu va are lu

ntiin area so itan lic

ilo r

Evaluarea tehnic i financiar: capacitatea operaional a solicitantului/ partenerilor Au solicitantul/ partenerii resursele materiale resursele umane experiena organizaional capacitatea financiar necesare implementrii proiectului? Eligibilitatea cheltuielilor Condiii cumulative pentru eligibilitatea cheltuielilor: s fi fost necesare i pltite efectiv n cadrul unui proiect eligibil aprobat s fie justificate cu documente i s corespund unui management financiar riguros (costuri i tehnologie) s respecte prevederile naionale i comunitare n vigoare s fi fost efectuate n perioada de implementare a proiectului Anumite categorii de costuri/ cheltuieli sunt eligibile numai uneori, n anumite condiii, cum ar fi: Contribuiile n natur (max. 20% din contribuia proprie) Cheltuielile indirecte (max. 10% n cazul FEDR i FC, max. 20% n cazul FSE din cheltuielile eligibile) Cheltuielile cu expertiza necesar pregtirii proiectelor (max. 10% din cheltuielile eligibile) Cheltuielile de subcontractare a managementului proiectului (max. 10% din cheltuielile eligibile) Cheltuielile pentru achiziionare de teren (max. 10% din cheltuielile eligibile, numai n cazul FEDR i FC) Cheltuieli cu anumite bunuri mobile i imobile (numai n cazul FEDR i FC) Ce este un proiect?

Un proiect p

P r
Managementul ciclului proiectului (PCM) PCM este un termen folosit in descrierea activitatilor de management si a procesului decizional din cadrul ciclului de viata a proiectului, incluzand: sarcini, roluri si responsabilitati cheie documente cheie

A RIC L U R G UT A

imlic d p in

c inee u tr

optiuni de decizie Ce are la baz E ARE LA BAZA PCM ? Fazele ciclului proiectului proces de decizie structurat & documentat Implicarea factorilor interesati (stakeholders) - in luarea deciziilor Planificare pe baza cadrului logic structura completa si consistenta a programului/proiectului Durabilitatea - conditii care sa asigure fluxul continuu al beneficiilor criterii de calitate Abordarea integrata documentatie integrata, consistenta si standardizata: Fisa Proiectului, Termeni de Referinta, Rapoarte Pasul 1: Analiza Factorilor interesati Este o procedura care permite: Identificarea persoanelor, grupurilor, organizatiilor avind o legatura cu proiectul Identificarea intereselor si asteptarilor grupurilor & personelor care au o posibila relevanta pentru proiect Pasul 2: Analiza Problemei Este o procedura care permite: analiza unei situatii existente identificarea problemelor cheie in contextul acestora vizualizarea problemelor in forma unei diagrame/arbore (relatie cauza-efect ) Cum sa procedam? 1. identificati problemele majore existente intr-o situatie data (sesiune brainstorming) 2. selectati o problema principala 3. cautati probleme inrudite cu problema principala 4. stabiliti o ierarhie cauza efect problemele care genereaza direct problema principala sunt asezate dedesubt Problemele care sunt efecte directe ale problemei principale sunt asezate deasupra 5. legati problemele cu sageti cauza-efect 6. revedeti diagrama si verificati corectitudinea si completitudinea acesteia Pasul 3: Analiza Obiectivelor O tehnica pentru : descrierea situatiei viitoare care va fi obtinuta prin rezolvarea problemelor identificarea posibilelor solutii pentru o situatie data transformarea aspectelor negative in aspecte pozitive (desirabile, realiste) Pasul 4: Analiza Strategiei O tehnica pentru : identificarea solutiilor posibile care ar putea forma o strategie a proiectului selectarea uneia sau mai multor strategii decizia strategiei pentru care se formuleaza proiectul Pasul 5: Obiective Generale Tinta generala la care proiectul contribuie semnificativ dar pe care nu o poate atinge singur. Objective generale: cresterea veniturilor, imbunatatirea standardului de viata, reducerea saraciei, protectia resurselor naturale etc. la care scopul contribuie. Pasul 6: Scopul proiectului. Obiectivul central al proiectului in termeni de beneficii durabile pentru grupul tinta Pasul 7: Rezultatele proiectului Realizarile produse de proiect care genereaza serviciile sau facilitatile corespunzatoare scopului proiectului.

Pasul 8: Activitile proiectului Actiuni intreprinse de organizatia proiectului pentru obtinerea de rezultate. Necesita accesul la mijloace umane si fizice (care sa fie cuantificate, calificate si bugetate). Un plan de activiti te ajut la: Mentine abordarea orientata pe obiective a descrierii pr. Descompune activitatile in detalii operationale Clarifica succesiunea, durata si prioritatea activitatilor Identifica jaloanele principale(milestones) Aloca responsabilitati de management si responsabilitati de implementare si ar trebui sa includa sarcini manageriale Un plan de resurse te ajut la: Mentine abordarea orientata pe obiective a cadrului logic Faciliteaza bugetarea bazata pe rezultate si monitorizarea eficacitatii costurilor Ofera bazele pentru mobilizarea planificata a resourselor (externe & locale) Identifica implicatiile de cost i cerintele de cofinantare Asigur sustenabilitatea financiara dupa terminarea proiectului Pasul 9: Indicatorii proiectului: Indicatorii reprezint descrierea operationala a obiectivelor. Indicatorii permit sa se masoare gradul indeplinirii obiectivelor de pe fiecare nivel. Indicatorii sunt baza monitorizarii si a evaluarii succesului proiectului. Indicatorii trebuie sa fie: Specific (Specifici) : in termeni de calitate si cantitate; Measurable (Masurabili) : la un cost acceptabil; Available (Abordabili) : din surse existente; Relevant (Relevanti) : pentru ce trebuie sa masoare Timely (Timp adecvat) : produsi intr-un timp potrivit pentru a fi folositori managementului proiectului.

Surse de inspiraie Legislatie: Reglementarea CE No. 2355/2002 amendeaza RCE No. 438/2001 regulile de implementare a R Consiliului No. 1260/1999 refeitor la sistemele de management si control pt. asistenta acordata prin FS. Reglementarea CE Nr. 1783/1999 al Parlam European si al Consiliului/12 iulie 1999 referitor la Fondul European de Dezvoltare Regionala Reglementarea CE Nr. 1784/1999- Fondul Social European ReglementareaCE Nr. 1145/2003 referitor la regulilu de eligibilitate pentru co-finantare prin Fondurilor Structurale Internet: http://europa.eu.int/comm/regional_policy/sources/docoffic/official/ regulation/intronewreg10713_en.htm http://europa.eu.int/comm/regional_policy/index_en.htm