Charles Darwin-parintele evolutiei

Charles Darwin (nascut 12 februarie 1809, Shrewsbury, Shropshire, Anglia decedat 19 aprilie 1882, Down, lng Beckenham, Kent) este cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog i autor de cri, fondatorul teoriei referitoare la evoluia speciilor de plante i animale (teoria evoluionist). A observat i a demonstrat c toate speciile de forme de via au evoluat de-a lungul timpului din anumii strmoi comuni, proces pe care l-a numit "selecie natural",toate acestea fiind publicate n cea mai celebra scriere a sa, "Originea speciilor, publicat n 1859. Teoria evoluionist a fost acceptat de ctre comunitatea tiinific i publicul larg nc din timpul vieii sale, n timp ce teoria seleciei naturale a fost considerat ca prim argument al procesului evoluiei abia prin anii 1930 iar acum constituie baza evoluionismului sintetic. Darwin i-a stimulat interesul pentru tinele naturale n perioada studiilor de medicin la Universitatea din Edinburgh i de teologie la Universitatea Cambridge. Multe din observaiile i datele pe care se bazeaz ipoteza sa, provin din timpul cltoriei pe mare, cu nava "Beagle", n urma crora devine consacrat ca eminent geolog. Prin publicarea lucrrii Cltorie pe Beagle, Darwin devine un autor foarte popular. Observnd minuios distribuia geografic a formelor slbatice de via i colectnd foarte multe fosile, studiaz mutaia speciilor i elaboreaz, n 1838 celebra sa teorie a seleciei naturale. Materialist i dialectician spontan, el a demonstrat primul, pe baze experimentale, materialitatea lumii vii i a susinut originea animal a omului ("Originea omului i selecia sexual", 1871). Conceptia sa evoluionist (darvinismul) a avut o mare influenta asupra filozofiei cunoaterii, infirmnd teoria fixist si creaionist. Descoperirile tiinifice ale lui Darwin stau la baza biologiei moderne i constituie explicaia biodiversitii. Ca recunoatere a valorii sale, Darwin a fost unul din cele cinci persoane care, n secolul al XIX-lea, dup deces, au fost comemorate prin doliu naional i a fost nmormntat la Westminster Abbey, alturi de John Herschel i Isaac Newton.