Sunteți pe pagina 1din 15

U.S.A.M.V.B. TIMISOARA FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL SPECIALIZAREA: M.A.P.A.

TRANSPORTURI TURISTICE FEROVIARE

PROF.

STUDENT: IOVA cas. MARIS Lavinia Anul I Master

2012

Transportul turistic Orice activitate de turism presupune deplasarea temporar a turistului spre inta cltorie sale i revenirea la reedin dup consumarea actului turistic. Drept urmare circulaia turistic realizat prin fluxuri turistice implic derularea unui trafic turistic, deosebit de complex, realizat att n plan naional ct i n plan internaional. Acest trafic este realizat cu mijloace de transport dintre cele mai felurite (automobile, autocare, calea ferat, avioane, nave diverse, instalaii de transport pe cablu, etc.3), iar pentru prestaiile turistice transportul reprezentnd fr nici un comentariu una dintre componentele de baz. Totui este bine de precizat c azi, n principal, transporturile turistice se desfoar pe calea aerului sau cu mijloace auto (peste 40% deinnd din ponderea total, fiecare dintre aceste forme de transport), cele pe calea ferat i navale realiznd cote mai mici (n jur de 78 %)4. Indiscutabil cltoria pe calea aerului a fost cea mai important inovaie n domeniul transporturilor. Cu toat tragedia petrecut la 11 septembrie 2001 n Statele Unite ale Americii, utilizarea mijloacelor de transport aeriene continu s dein o pondere important n cadrul cltoriilor de afaceri sau plcere. Aceasta ntruct transporturile aeriene au atins performana de a realiza cltoria nspre, sau dinspre, orice punct de pe glob i o anume destinaie n maximum 24 de ore. Mai recent inedita form de turism spaial pare a deschide o nou er a cltoriilor spre necunoscutele destinaii ale universului. Se prea poate ca viitorul turismului, i din acest punct de vedere, s concerteze cltoria cu descoperirile. Pe de alt parte serviciul de transport din industria vacanelor i cltoriilor vizeaz, pe lng o serie de activiti de facilitare a realizrii celorlalte prestaii turistice (ne referim la transporturile tehnologice necesare activitii de cazare, celei de alimentaie i nu n ultim instan celor de agrement), ansamblul operaiunilor, condiiilor i facilitilor legate de organizarea deplasrii fizice a turitilor, a bagajelor i a mrfurilor destinate consumului acestora5. Lund n calcul doar elementele precizate este evident interdependena existent ntre turism i transporturi. Aceast interdependen este evideniat de o serie de elemente din rndul crora amintim:

transportul reprezint prima manifestare a consumului turistic, asigurnd

deplasarea de la reedina permanent la locul de petrecere a vacanei (turismul de sejur) sau pe toat durata cltoriei (turismul itinerant); - de nivelul dezvoltrii i organizrii transporturilor depinde n bun parte durata i calitatea vacanei (facem trimitere la rapiditate, respectiv durata cltoriei, legat de alegerea unei anumite destinaii); - perfecionarea mijloacelor de transport a stimulat evoluia turismului, conducnd la extinderea sa n spaiu, ca i la apariia unor noi forme de manifestare a actului i consumului turistic. Concluzionnd putem afirma c activitatea de transport constituie axa central a ntregului sistem turistic dintr-o zon sau ar. este o componenta de baza in prestatia turistica asigurand deplasarea turistilor de la locul de resedinta la cel de petrecere a vacantei, in cazul turismului de sejur sau pe toata durata calatoriei, in cazul turismului itinerant/ de circuit. cuprinde ansamblul operatiunilor, conditiilor si facilitatilor legate de organizarea deplasarii fizice a turistilor, a bagajelor si a marfurilor destinate consumului acestora. Interdependenta turism transporturi: A. Transportul este prima manifestare a consumului turistic, asigurand deplasarea de la resedinta permanenta la locul de petrecere al vacantei sau pe durata calatoriei B. De nivelul dezvoltarii si organizarii transportului depinde durata si calitatea vacantei. Timpul de vacanta al unui turism = timpul de transport (de calatorie), cu conditia deplasarii rapide cu cheltuiela minima, chiar pe distante lungi + timpul de sejur. Progresul tehnic are o contributie deosebita la reducerea timpului de transport in favoarea timpului de sejur C. Perfectionarea mijloacelor de transport si a infrastructurii aferente, a stimulat evolutia turismului in spatiu, determinand aparitia de noi forme de turism. Activitatea de transport este axa centrala a intregului sistem turistic dintr-o zona/ tara. Caracteristicile transporturilor turistice: 1. sezonalitate accentuata in exploatare 2. rigiditate determinata de capacitatea limitata a mijloacelor de transport

3. participarea unui numar mare de prestatori din domenii diferite, in derularea transportului turistic 4. receptivitatea ridicata fata de progresul tehnic 5. sunt intensive in investitii de capital foarte mari 6. ofera oportunitati pentru economia de scala (dezvoltarea activitatii de anvergura) 7. vulnerabilitate maxima la crizele economice si politice. Rolul determinant al transportului in relatie cu turismul: prin intermediul lor se asigura patrunderea turistilor in zone de atractivitate turistica o data cu intarzierea ofertei cu cererea turistica, acestea se transforma din potentiale in efective sunt create conditii de acces ce permit valorificarea potentialului turistic a unei zone sau tari program adecvat, siguranta, confort, rapiditate. Forme de transport turistic: (1) transport aerian pentru fluxurile turistice intracontinentale; Europa America 90% (2) transport rutier utilizat pe continente, raportat la tarile europene; Italia, Franta, Elvetia, Spania 70% (3) transport naval dominant in zonele cu pozitie geografica la mare/ ocean; tarile nordice (4) transport feroviar pe continent, dar si intre acestea feriboat (5) alte tipuri de transport (pe cablu). Prin transport feroviar se intelege orice operatiune de transport realizata cu vehicule feroviare, de catre operatorii de transport feroviar, pe infrastructura cailor ferate, in scopul deplasarii in spatiu si timp a marfurilor, bunurilor si persoanelor. Vehiculele feroviare cele mai importante sunt locomotivele, respectiv mijloacele de tractiune si vagoanele, respectiv mijloacele de transport propriu-zise. Impreuna, acestea formeaza trenurile de marfa, de calatori sau mixte, care circula dupa un orar sau program prestabilit.

Transportul feroviar este realizat de operatorii de transport-persoane juridice, al caror principal obiect de activitate este prestarea de servicii de transport pe calea ferata. Infrastructura cailor ferate romane constituie proprietate publica a statului si este formata din ansamblul elementelor necesare circulatiei materialului rulant in scopul efectuarii serviciului public de transport feroviar, in conditii de siguranta, potrivit tehnologiilor si reglementarilor specifice transportului feroviar. Facem precizarea ca transportul feroviar public se efectueaza pe baza de contract de transport si se delimiteaza strict de transportul feroviar in interes propriu, efectuat pentru activitatile proprii, cu mijloace de transport detinute in proprietate sau inchiriate. Elementele ansamblului care formeaza infrastructura cailor ferate sunt: liniile ferate deschise circulatiei publice, terenul aferent pe care acestea sunt efectiv construite si terenurile situate de o parte si de alta a axei caii ferate necesare exploatarii, in limitele concrete stabilite prin standarde de stat si prin hotarari ale Guvernului;

lucrarile de arta: poduri, tunele, viaducte etc. aferente liniilor ferate deschise circulatiei publice; lucrarile geotehnice de protectie si de consolidare, plantatiile de protectie a liniilor ferate si terenurile aferente pe care sunt amplasate; instalatiile de siguranta si de conducere operativa a circulatiei feroviare; triajele de retea ale caii ferate si terenurile aferente acestora; instalatiile de electrificare, statiile de transformare si terenurile aferente acestora; instalatiile de telecomunicatii care asigura transmiterea informatiei pentru siguranta si conducerea operativa a circulatiei; cladirile care contin numai instalatii de centralizare, electrificare si telecomunicatii feroviare, inclusiv constructiile de orice fel destinate lor si terenurile aferente;

dotarile care sunt utilizate pentru intretinerea, repararea si modernizarea infrastructurii cailor ferate.

Nu fac parte din infrastructura cailor ferate: - instalatiile de siguranta a circulatiei, de control al vitezei, de schimb de date cale-tren si de telecomunicatii, aflate pe materialul rulant;

constructiile de orice fel, terenurile si liniile ferate utilizate pentru activitatea tehnologica de transport feroviar; instalatiile, echipamentele si terminalele de telecomunicatii si de prelucrare electronica a datelor, care sunt utilizate numai pentru exploatarea comerciala a serviciilor de transport public pe caile ferate.

Functionarea infrastructurii cailor ferate romane se asigura in mod neintrerupt de catre Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. prin: a) asigurarea starii de functionare a tuturor liniilor, instalatiilor si celorlalte elemente ale infrastructurii la parametrii stabiliti; b) conducerea operativa a circulatiei trenurilor si permiterea manevrei; c) indeplinirea ansamblului functiilor tehnice, comerciale, economice si de reprezentare necesare. Parametrii elementelor infrastructurii cailor ferate romane trebuie sa corespunda normelor interne, internationale sau stabilite prin acorduri specifice la care Romania este parte. Acesti parametri trebuie sa asigure compatibilitatea infrastructurii cailor ferate romane, in intregul ei sau pe directii si culoare de transport, cu ansamblul international al cailor ferate feroviare. Definite sintetic ca un ansamblu de constructii si instalatii care asigura circulatia trenurilor pe un anumit teritoriu, caile ferate au ca element principal sinele de cale ferata fixate rigid in traversele de lemn sau beton precomprimat, la o anumita distanta una de alta, numita ecartament. Mai precis, ecartamentul este distanta dintre fetele interioare ale sinelor si care in tara noastra masoara, de obicei, 1435 mm. Ecartamentul de 1435 mm este considerat normal si este cel mai reprezentativ ecartament si in alte tari europene. In alte tari exista si ecartamente mai mari, ca de exemplu in Comunitatea Statelor Independente (1524 mm) si S.U.A. (1675mm). Dupa importanta lor economica si volumul traficului, caile ferate se clasifica in: a) cai ferate magistrale; b) cai ferate principale; c) cai ferate secundare; si d) cai ferate uzinale. Caile ferate magistrale asigura legaturile Capitalei cu principalele orase ale tarii si cu sistemele de transport ale tarilor vecine. Reteaua feroviara din tara noastra cuprinde un numar de opt zone, deservite de opt magistrale, care acopera practic intreg teritoriul tarii si asigura legatura cu toate retelele feroviare ale tarilor vecine, inclusiv cu Turcia si tarile Orientului Apropiat.

Liniile principale - de importanta economica deosebita si care leaga Bucurestiul cu orasele principale ale tarii, sunt incluse partial si in magistralele de cale ferata. Liniile secundare deservesc anumite zone urbane si asigura legaturile acestora cu liniile principale si magistrale. In sfarsit, liniile uzinale sau industriale apartin acelor intreprinderi si combinate care dispun de asemenea linii si deservesc proceselor tehnologice ale acestora, asigurand accesul mijloacelor de tractiune si al vagoanelor pana in incinta intreprinderii sau combinatului respectiv, prin statia uzinala sau statia SNCFR din zona. Lungimea retelei de cale ferata din Romania este de 11.342 km, din care 24% (2.711 km) reprezinta linii duble si 23,8% reprezinta linii electrificate (2.700 km). Raportata la suprafata tarii sau la numarul populatiei, densitatea retelei feroviare din Romania se prezinta la nivelul mediu european, fiind comparabila cu densitatile retelelor feroviare din Anglia, Italia, Franta si Elvetia. Ponderea liniilor electrificate (23,8%) este comparabila cu media europeana si situeaza Romania pe locul 12 in Europa. In schimb, Romania se afla sub media europeana in ceea ce priveste ponderea liniilor duble in totalul retelei feroviare. In ceea ce priveste principalele caracteristici ale transportului feroviar, acestea sunt urmatoarele: asigura deplasarea in spatiu si timp a marfurilor in partizi mari, indeosebi a marfurilor de masa solide si lichide, dar si a produselor finite si semifinite, industriale sau agricole. Sunt putine marfurile care nu fac obiectul transportului pe calea ferata;

in cazul societatilor comerciale si regiilor autonome care dispun de linii industriale, asigura transportul direct "din poarta in poarta"; transportul este asigurat, de regula, la preturi mai scazute decat cele practicate in transportul auto si aerian, indeosebi pe distante medii si lungi; procesul de transport se desfasoara neintrerupt, ziua si noaptea si in tot cursul saptamanii, in conditii de regularitate si potrivit unor grafice prestabilite; prezinta un grad ridicat de siguranta, ca urmare a respectarii stricte a normelor de siguranta a circulatiei pe caile ferate.

Pe de alta parte, transportul feroviar nu poate asigura in orice situatie transportul direct de la furnizor la beneficiar, necesitand combinarea acestuia cu transportul auto si transbordarea marfurilor in parcurs.

Durata transportului este mai mare decat in transportul auto, datorita vitezei comerciale reduse determinate de stationarea indelungata a vagoanelor in triaje si sub operatiuni de incarcare - descarcare. Transporturile turistice feroviare Dezvoltarea turismului este strans legata de dezvoltarea transportului feroviar. Transportul feroviar efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor materiale si oamenilor cu ajutorul mijloacelor de tractiune (locomotive) si a mijloacelor tractate (vagoanele) care circula pe trasee fixe (caile ferate). Dintre toate mijloacele de transport, calea ferata a permis, pentru prima data "democratizarea" calatorilor, atat prin posibilitatile tehnice oferite deplasarii comode si rapide a calatorilor cat si prin tarifele accesibile majoritatii populatiei. Se poate afirma in acest fel ca trenul a fost pionierul serviciilor de transporturi turistice cu caracter de masa. Turismul international si national in sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea a fost dependent de transportul feroviar. Unele linii de cai ferate au intrat chiar in istoria turismului international, cum ar fi: Trenul albastru Paris - Coasta de Azur, Transiberianul, Orient Expres, anumite linii ferate din muntii Elvetiei. Mai tarziu progresul tehnic rapid in toate sectoarele transporturilor si indeosebi aparitia automobilului ca mijloc de transport in masa si a revolutiei transporturilor aeriene in anii '60 ai sec. nostru prin aparitia avioanelor cu reactie de mare capacitate au provocat modificari importante ale structurii formelor de transport si au dus aparent la un regres al transporturilor turistice pe calea ferata. Se poate aprecia insa ca transportul pe calea ferata - cu toate ca s-a vorbit de declinul lor - raman totusi mijloacele de transport cel mai important al timpurilor noastre si, dupa toate probabilitatile, viitorul va confirma rolul marcant jucat de transporturile pe calea ferata pentru o expansiune turistica de masa. In prezent Romania asista la o noua epoca de innoire a transporturilor pe calea ferata, care se specializeaza tot mai mult pe deplasarea calatorilor pe distante lungi si medii. Se poate aprecia ca viitorul ofera perspective mari transporturilor turistice pe calea ferata. Transportul international pe calea ferata este exclusiv "european", asa cum arata un studiu statistic al ONU. In America de Nord, sub 1% din traficul

vizitatorilor dintre S.U.A. si vecinii sai se face cu trenul. In Africa, Asia sau America Latina legaturile practic nu exista, decat cu rare exceptii. In Europa, trenul reprezinta 3-4% din sosirile internationale la frontiera. Acest procentaj s-a diminuat in ultimii 20 de ani, astfel incat se credea, la un moment dat, prin anii '80, ca trenul va disparea ca mijloc de transport international de pasageri. Dupa criza energiei si aparitia trenurilor de mare viteza (T.G.V.), tendinta s-a inversat. Trenul a inceput sa castige teren multumita avantajelor din punct de vedere energetic si al mediului inconjurator, el fiind un mijloc de transport nepoluant. In 1994 s-a lansat Eurostar, primul TGV intre Paris si frontiera belgiana, cu o ramura spre Londra si o alta catre Olanda. Exista, de asemenea rute internationale intercity si in perspectiva procesului de globalizare a retelelor/rutelor. Comunitatea Europeana a Cailor Ferate a initiat un program de dezvoltare a unei retele transcontinetale de mare viteza. Echipamentul feroviar s-a imbunatatit si trenurile pot atinge in prezent o viteza medie ora de 140 km/h, dar turistul nu poate suporta o calatorie mai mare de 1500 km (15 h de calatorie). O comparatie intre diferitele forme de transport turistic permite concluzia ca transporturile pe calea ferata sunt mai avantajoase in multe situatii decat alte forme de transport: cu toata cresterea transportului turistic rutier, transporturile turistice pe calea ferata prezinta avantajul sigurantei, confortului, regularitatii si economicitatii calatorilor, pastrandu-si intietatea pentru formele turismului organizat cu caracter de masa si pentru calatoriile efectuate la distante medii; in ceea ce priveste calatoriile la distante lungi, prioritatea revine transporturilor aeriene desi in conditiile cresterii substantiale a costurilor calatoriilor aeriene, din ultimii ani, va exista o optiune crescanda si pentru folosirea trenurilor rapide, a vagoanelor de dormit, a autocusetelor etc, pentru calatoriile turistice continentale, la mari distante. Se poate desprinde concluzia ca transporturile turistice feroviare vor inregistra cresteri in continuare, mai ales pentru transporturile turistice de masa. Potentialul de transport de masa si tarifele relativ accesibile ofera transportului feroviar o alternativa intre turismul rutier si aerian, cu toate ritmurile rapide de crestere a celor doua forme de transporturi.

Transporturile pe calea ferata ofera conditii tehnice necesare pentru a fi utilizate si in combinatie cu alte forme de transport, in masura sa satisfaca cerintele unei paturi largi de clienteli turistice. Pe langa formele clasice pot fi amintite si formele moderne ale transporturilor combinate pe calea ferata - ca trenurile autocusete - care permit si transportarea autovehicolelor in calatoriile la distanta si feriboturile. In ultimile decenii, caile ferate trebuie sa se adapteze mereu la conditiile turismului modern, oferind facilitati suplimentare turistilor si un confort mai mare al calatorilor, artagand noi categorii de clientela, indeosebi pe distante medii prin :1 dormit) Intercity etc.) imbunatatirea infrastructurii tehnice a transporturilor (automatizare etc.) Tinand seama de rolul preponderent al cailor ferate pentru transporturile colective de calatori, majoritatea administratiilor feroviare au prevazut programe importante pentru modernizarea si dezvoltarea transportului pe calea ferata. Avantajele transporturilor turistice pe calea ferata pot fi: siguranta si regularitatea programelor, care nu depind de conditiile de comoditatea si rapiditatea deplasarilor, calatoria efectuandu-se fara tarifele relativ accesibile; conditii avantajoase pentru transporturile colective. sezonalitate, ca in cazul transporturilor aeriene sau rutiere; intrerupere atat ziua cat si noaptea introducerea tractiunii Diesel si electrice, ceea ce a permis cresterea asigurarea legaturii accelerate (trenuri rapide, expres, trenuri de tipul vitezei de croaziera la 150-200 km/h. reinnoirea materialului rulant (vagoane moderne de clasa, vagoane de

posibiliti mult mai largi de vizionare a peisajului; faptul c mbarcarea i debarcarea se realizeaz, n general, n interiorul localitilor, pentru ajungerea la hotel nemaifiind necesar transferul. n ceea ce privete oferta de programe, ntruct s-a constatat un declin al rutelor standard, s-au creat trenuri recreative (n Italia, China, Spania, Elveia), au fost revitalizate sau create rute care mbin deplasarea cu agrementul (Trans-Siberian Express, Orient-Express, Veneia Simplon Orient-Expres, American Orient-Expres).

n organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc att cursele regulate, ct i cele speciale (charter). n cazul curselor de linie, ageniile de turism nchiriaz o parte a capacitii garniturilor; n situaia traseelor mai aglomerate se realizeaz suplimentarea capacitii trenurilor obinuite. Cursele speciale (charter) sunt organizate n perioadele de sezon i la sfritul sptmnii. Ele pot fi exploatate, integral sau parial, de organizatorii de turism.

n concordan cu evoluiile n domeniul rezervrilor s-a iniiat i pe calea ferat un astfel de sistem (SOCRATE Systeme Offrant a la Cliente la Reservation DAffaires et de Tourisme en Europe) n conexiune cu Sabre, care asigur serviciile de cltorie i cazare, s-au introdus tichete automate (ATB Automated Ticket and Boarding Pass) n vederea standardizrii operaiunilor, se promoveaz cooperarea ntre transportatori diferii (feroviari, aerieni, rutieri), ntre acetia i ageniile de voiaj etc.

Tarifele internaionale se determin, n principiu, ca o sum a tarifelor naionale. Fiecare ar i fixeaz propriile reduceri tarifare (pe perioade de timp, categorii de trenuri, tarife de grup).

Ageniile de turism obin prin Uniunea Internaional a Cilor Ferate, de la reelele rilor membre, un comision de circa 10% pentru promovarea aranjamentelor turistice feroviare. Spre deosebire de transporturile aeriene si automobilistice, calea ferata permite

realizarea de convoaie mari, constituind un mijloc ideal pentru transporturile turistice de masa. Aceste avantaje sunt completate de facilitatile acordate de multe din administratiile feroviare pentru stimularea calatoriilor turistice organizate (de grup), ca bilete de familie, bilete turistice, bilete pentru sfarsit de saptamana, abonamente. Printre facilitatile de reducere de tarife practicate in tara noastra in calatoriile turistice internationale pot fi mentionate urmatoarele: oferta INTER RAIL, la un pret avantajos, intr-o zona geografica din Europa, oferta EURO DOMINO, pentru calatoria libera, la un pret convenabil, intr-una oferta BIJ, pentru calatoria cu reducere, tinerilor sub 26 ani; timp de 22 de zile sau o luna; sau mai multe tari europene timp de 3,5,6,7, sau 8 zile dintr-o luna;

oferta RAIL PLUS, pentru calatoria cu reducere in baza unei carti nominale

valabile un an. Sunt asigurate: reduceri tarifare de cca 30% pentru calatoria in grupuri de peste 6 persoane; reduceri tarifare speciale in traficul reciproc dintre tarile est-europene. In practica turistica se intalneste o gama larga de aranjamente. Cel mai important, din care deriva si celelalte, este aranjamentul RIT (RAIZ INCLUSSIVE TOUR) el consta in comercializarea, de catre agentia de voiaj, la un pret global, a unui pachet de servicii ce include calatoria cu trenul, cazarea si masa si un minim de prestatii de agrement; el se adapteaza turismului organizat de grup sau individual. Aranjamentul RIT se poate realiza in multe variante: circuite, calatorii dusintors, calatorii intr-o singura directie, curse combinate. Principalele tipuri de acorduri RIT sunt: - RIT -I, destinat turistilor individuali, caracterizat prin faptul ca ofera acestora o reducere a tarifului normal cu 20% fara sa impuna restrictii de durata pentru calator sau de volum minim de vanzari pentru agentia de turism. - RIT -I.G., destinat turistilor individuali sau celor care calatoresc in grupuri mici (6 persoane); el prevede o reducere de pana la 40% la tariful normal, dar obliga agentia de voiaj la realizarea unui volum minim al traficului. - RIT -G.P., destinat grupurilor mari de turisti care calatoresc programat. Reducerile de tarif sunt mai mari, pana la 45%, dar sunt acordate cu respectarea unui numar minim de turisti, programarea plecarilor si sosirilor in anumite zile si respectarea unor rute convenite anterior. - RIT -Y si RIT -YP, acorduri speciale destinate tinerilor sub 26 ani, care se pot desfasura fara sau cu programare anticipata; sunt oferite reduceri de pana la 50%, dar se impun obligativitatea asigurarii unui anumit volum al traficului. - RIT -G., varianta utilizata conjunctural, in scop promotional, cu tarife foarte scazute. Indiferent de tipul de aranjament RIT, condiiile de vnzare sunt: vnzarea RIT se face numai prin ageniile de voiaj care capt acest drept de comercializare n urma ncheierii unui acord-contract cu administraia cilor ferate din ara de reedin;

agenia de voiaj trebuie s lanseze i s fac publicitate pentru un aranjament RIT ce nu poate depi 12 luni i pentru care precizeaz tipurile de prestaii turistice i datele programate;

preul minim de vnzare al aranjamentului turistic trebuie s depeasc cu minimum 10% preul transportului pe ruta respectiv, pentru cltorii izolai; tariful transportului nu poate fi publicat separat, ci numai inclus n preul IT al aranjamentului; publicitatea realizat prin materiale uzuale (pliant, brour) de ctre agentul de voiaj trebuie s ndeplineasc anumite condiii privind coninutul. Ea trebuie s cuprind: durata cltoriei, tipul de cazare folosit, clasa calitativ, tipurile de prestaii, preul de vnzare.

Alte facilitati de reduceri cunoscute in calatoriile turistice internationale: EURAIL - PLAN (utilizate in 13 tari europene pentru turistii din S.U.A. si Japonia), EURAIL - GRUP (bilete acordate pentru grupuri de minim 10 calatori pentru turistii din S.U.A., care au dreptul la acelasi reduceri de tarife ca si turistii nationali), EURAIL - TARIF (utilizate in S.U.A., oferind reduceri pentru calatori din tarile care au aderat la acest tip de calatorie), RAIL -EUROP - JUNIOR (bilete in colectiv oferind reduceri de tarife pana la 50% pentru tineretul de pana la 21 ani), tarife speciale pentru persoane in varsta. De asemenea, prin intermediul agentiilor de voiaj, calatorii isi pot procura legitimatii de calatorie in trafic international, cum ar fi : legitimatia INTER - RAIL ce da dreptul la un numar nelimitat de calatorii in Europa, timp de 22 zile sau o luna; biletul B.I.J. ce ofera tinerilor pana la varsta de 26 de ani reduceri tarifare cuprinse intre 20% si 50% din tariful integral (in functie de tara in care doresc sa calatoreasca; legitimatia BALKAN FLEIPAS ofera posibilitatea de a efectua un numar nelimitat de calatorii pe caile ferate din Bulgaria, Grecia, Macedonia, Iugoslavia, Turcia si Romania pe o perioada de 5,10 sau 15 zile, la alegere intr-o luna;

sistemul tarifelor EURO MINI GRUP cu reducere de tarife integrale pentru grupuri formate din minim 2 persoane (un adult si un tanar sub 16 ani) sau maxim 5 persoane (4 adulti si un tanar sub 16 ani)

In Romania mijloacele feroviare sunt folosite mai mult decat in alte tari 1012%. Lungimea retelei de cale ferata in Romania este de 11015 km, din care 2996 km reprezinta linii duble si 3950 km (35,9% din totalul lungimii retelei de cale ferata), linii electrificate. Dupa importanta economica si volumul traficului, caile ferate se clasifica in : - cai ferate magistrale - care asigura legatura capitalei cu principalele orase ale tarii si cu sistemele de transport ale tarilor vecine. Reteaua feroviara din Romania cuprinde 8 zone, deservite de 8 magistrale care acopera intreg teritoriul tarii si asigura legatura cu toate retelele feroviare ale tarilor vecine, inclusiv Turcia si tarile Orientului Apropiat. - cai ferate principale - de importanta economica deosebita ce leaga Bucurestiul cu orasele principale ale tarii; - cai ferate secundare - deservesc anumite zone urbane si asigura legaturile acestora cu linii principale si magistrale; - cai ferate uzinale - apartin intreprinderilor si deservesc procesele tehnologice ale acestora asigurand accesul mijloacelor de tractiune si al vagoanelor pana in incinta intreprinderii. Numarul statiilor de cale ferata este de cca 1600 locuri in care se debarca/imbarca calatori. Calea ferata dispune de resurse inca nefolosite, iar progresul tehnic ii rezerva posibilitatea de a-si pastra competivitatea fata de alte mijloace de transport. Adaptarea la conditiile turismului modern implica: reinnoirea materialului rulant (vagoane de dormit, vagoane - restaurant, introducerea tractiunii diesel si electrice, asigurarea legaturii accelerate, imbunatatirea infrastructurii tehnice a transporturilor (automatizare, cibernetizare). Calea ferata, prin progresele tehnice inregistrate si-a extins considerabil serviciile de transport, devenind un factor decisiv al dezvoltarii calatoriilor turistice.

BIBLIOGRAFIE

1. Cristina CRISTUREANU, Economia Si Politica Turismului International, Casa Editoriala Pentru Turism Si Cultura Abeona, Bucuresti, 1992 2. Gheorghe CARAIANI , Constantin CAZACU, Transporturi, Expeditii Internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1995 3. Oscar SNACK, Petre BORON, Economia si Organizarea Turismului, Editura Sport - Turism, Bucuresti, 1976 4. Ecaterina PUTZ, Florentina PARJOL, Economia Turismului, Editura Mirton, Timisoara, 1996 5. Ecaterina PUTZ, Florentina PARJOL, Marketing Turistic, Editura Mirton, Timisoara, 1997