Sunteți pe pagina 1din 9

www.referat.

ro

POSIBILITATI DE DEZVZOLTARE A TURISMULUI IN STATIUNEA MONTANA AZUGA

Azuga este un oras aflat n nordul judetului Prahova, Muntenia, Romnia, cu o populatie de 5213 locuitori (2002). Se situeaz n Valea Prahovei, la confluenta cu rul Azuga, la poalele Muntilor Bucegi si Muntilor Baiului, n vecintatea culmilor Sorica si Cazacu. Este o localitate tipica de munte; teritoriul sau administrativ de 8.304 ha se suprapune atat Muntilor Clabucetele Predealului ( N-V ) cat si Muntilor Garbovei ( S-E ), orasul propriu zis, desfasurandu-se in lungul vaii Azuga, pe directie E-V, pe cca 3 km pana la confluenta cu Prahova. Pozitia si accesibilitatea sunt avantaje pentru orasul Azuga, acesta fiind situat pe cea mai circulata vale transcarpatica a Romaniei Valea Prahovei respectiv DN 1 E60 si magistrala feroviara dubla, electrificata Bucuresti Brasov, la cca 135 km fata de Bucuresti si 36 km fata de Brasov. Se invecineaza la nord cu Judetul Brasov, la sud - vest cu orasul Busteni, iar la sud - est se afla comuna Valea Doftanei. Relieful specific este datorat alcatuirii geologice si actiunii factorilor exogeni; din punct de vedere geomorgologic se distinge un nivel al culmilor si un nivel al vailor. Relieful major este reprezentat de culmile celor doua unitati muntoase mai sus amintite; cu toata diferenta altitudinala, au multe asemanari fizionomice. Muntii Clabucetele Predealului,nconjurati de masive mai inalte ( Postavarul, Piatra Mare si Garbovei, care au peste 1800 1900 m si Bucegii care ating 2505 min Vf. Omu ), se infatiseaza ca o arie coborata, ale carei altitudini scad treptat, de la E V. ntre Prahova si Azuga se afla un sector mai compact de 1400 1500 m ( Clabucet Plecare 1451 m, Clabucetul Taurului 1519 m, Clabucetul Azugii 1586 m ), cu pante a caror

topografie si inclinare este de 12 24 grade si 24 32 grade. La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scazute 1300 1400 m ( Vf. Grecului are spre exemplu 1432 m ) iar pantele sunt de 6 12 grade si 12 24 grade. Muntii Garbovei din sud si est sunt mai proeminenti ( Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m ). Clima este de tip subalpin; temperatura medie anuala a aerului este de cca 5,5 grade C, media de vara fiind de 14,5 grade C iar cea de iarnade 4,7. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 1028 mm;in distributia anuala se constata ca maximul se inregistreaza la sfarsitul primaverii si inceputul verii, iar minima,in sezonul rece. Vanturile dominante sunt de directie NE si E si se canalizeaza n lungul Vailor Azuga si Prahova, sub forma curentilor. Reteaua hidrografica este reprezentata de raul Prahova si paraul Azuga. Exista de asemenea o serie de parauri, colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea Glodului, Valea Casariei, Valea Marului, Limbasel. Vegetatia specifica apartine celor doua zone cunoscute in aria montana, respectiv zona forestiera si zona alpina. Vegetatia forestiera apartine subzonei fagului si subzonei molidisului si se intinde cam panala 1400 - 1500 m altitudine. n subzona fagului padurile sunt formate din amestec de fag cu brad dar si cu molid. n enclavele de amestec se mai intalnesc si alte specii ca: paltin, ulm, artar, frasin, plop tremurator si zada. La partea superioara a fagului se dezvolta pe o fasie relativ ingusta de numai 200 250 m ( 1400 1600/1650 m ), subzona molidisurilor. Padurile de molid sunt relativ compacte. Zona alpina se dezvolta dincolo de limita superioara a padurii de la 1600/1650 m altitudine in sus pana la cele mai mari inaltimi, cu tufisuri de ienupar, anin, teposica. Sunt frecvente fanetele si pasunile alpine. Ca planta lemnoasa cultivata de catre locuitori gasim marul, care rodeste,insa fructele nu se coc suficient. Se mai gasesc arbusti fructiferi ca: zmeur, paducel, scorusul de munte, coacaz, soc, calin, etc. Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza alba, conopida, morcovul, fasolea, pastarnacul, patrunjelul, mararul, tarhonul. n vegetatia minora cea de primavara care-si grabeste ciclul evolutiv pana la infrunzirea fagilor se gasesc numeroase plante ierboase ca: ghiocei, viorele, maseaua ciutei, spanz. Ca plante medicinaleintalnim: sunatoare, chimion, menta, afin, ciubotica cucului. Fauna este bogata si variata din punct de vedere al efectivelor. Sunt de remarcat exemplare de cerb carpatin, caprior, urs, mistret, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidra, iepure, ras, cocos de

munte. n fagetele din zonele mai inalte gasesc cele mai bune conditii de viata mamifere rozatoare precum soareci si veverite. Ca animale domestice putem gasi: vaci, boi, cai, oi, capre, porci. Fauna piscicola este reprezentata de pastrav ( Salma trutta faria ) si zglavoaca ( Cattus gabia ) daca ne referim la paraiele si raurile de munte. Mentionam existenta pe Valea Azugii a unei importante pastravarii. Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului Azuga este in exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihna totala sau activa, drumetie si trasee turistice montane de la foarte usoare la foarte dificile,in Muntii Bucegi si Muntii Baiului, trasee de alpinismin Muntii Bucegi, cu grad de dificultate de la I VI ), sporturi de iarna( schi alpin, fond, randonee, snowboard, sanius ) sporturi de vara (exista 2 terenuri de handbal volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgura, 1 teren de baschet, o sala de sport), picnic, vanatoare si pescuit sportiv, agrement nautic, cunoastere instruire . De asemenea, Azuga dispune de o telegondol inaugurat la sfritul anului 2007 care ofer acces de punctul superior ctre toate prtiile din staiune. Exist de asemenea i instalaii de teleschi, miniteleschi si babyschi. Principalele resurse turistice ale statiunii Azuga sunt: -peisajul montan cu mare valoare estetica si functionala favorabil odihnei dar mai ales activitatilor recreative atat iarna cat si vara; -clima montanade tip subalpin, similara celei inregistrata de statiunile turistice prahovene; -potential schiabil remarcabilin Muntii Garbovei dar si in Clabucetele Predealului; -fond piscicol si cinegetic valoros. Dezvoltarea orasului Azuga se datoreaza in mare parte si fenomenului turistic. Diversele resurse cu proprietati terapeutice si factori naturali de cura au condus la dezvoltarea turismului montan, conditiile naturale, resursele cultural-istorice, pitorescul zonei, fondul cinegetic au oferit multiple posibilitati de amplificare a turismului in zona. La acestea se adauga si turismul de aventura care si-a gasit un loc important in Azuga in ultimii ani. De-a lungul timpului diversitatea, volumul si valoarea resurselor turistice din statiune au favorizat practicarea mai multor forme de turism, ceea ce conduce la ideea de statiune complexa, ce poate raspunde nevoilor unor segmente largi de turisti. A. Turism montan - schi alpin , schi fond, trasee montane.

B. Turism pentru odihna si recreere - excursii, drumetii montane, agrement de incinta, sporturi de vara. C. Turism de afaceri - Existena dotrilor necesare (5 hoteluri) organizrii de seminarii, reuniuni, conferine i congrese, face posibil practicarea acestei forme de turism n staiunea turistic Azuga. D. Alte forme de turism - sporturi extreme ( paintball, team - building, plimbari cu ATV, mountain - biking, alpinism si escalada), cantonamente sportive, turism de evenimente, turism de vanatoare si pescuit sportiv, turism de tranzit si de sfarsit de saptamana, turism stiintific.

DOMENIUL SCHIABIL- sporturi de iarn ,schi alpin: Prtia SORICA are o altitudine la plecare de 1539 m i la sosire 978 m, o lime de 50 m, o pant de nclinare de 29%, cu un grad de dificultate mediu i o lungime de 2100 m, este omologat de Federaia Internaional de Schi i Autoritatea Naional pentru Turism, prtia este iluminat nocturn pe o distan de 700 m; Pe prtia Sorica, omologat la nivel de performan european, ce ntrunete condiii optime pentru a gzdui concursuri internaionale de slalom slalom uria i probe de schi alpin, funcioneaz o instalaie de produs zpad artificial i de iluminat nocturn. Capacitatea partiei este 2.000 - 2.500 de persoane. Deservita de telegondola Azuga. Prtia CAZACU VARIANTA are o altitudine la plecare 1114 m i la sosire 998 m, cu o pant de nclinare 33,8 %, o lungime de 400 m i un grad de dificultate mediu, este omologat de Autoritatea Naional pentru Turism; instalaie de zpad artificial; Prtia CAZACU are o altitudine la plecare de 1540 m i la sosire de 1010 m, cu o lungime de 1920 m, limea medie este de 40 m, avnd un grad mediu de dificultate, nclinare medie 28,4 %, nclinare maxim 41,0 %, iar diferena de nivel este de 530 m. Capacitatea partiei este 500 - 700 de persoane. Deservita de telegondola Azuga si dotata cu tunuri de zapada artificiala.. Prtia CAZACU BERTEA Staie inferioar Telescaun Sorica, are o lungime orizontal de 715,54 m, cu o altitudine la plecare de 1141,21m i la sosire de 978,00 m, cu o diferen de nivel de 163,21 m, nclinare medie 22,8 %, lime medie 19 m. Capacitatea partiei este 250 - 400 de persoane. Deservita de telegondola Azuga si dotata cu tunuri de zapada artificiala. Prtia AZUGA SUD are o lungime de 770 m, cu un grad de dificultate uor, altitudine la plecare

1487 m, iar la sosire 1333 m. Capacitatatea partiei este 250 - 350 de persoane. Partia este amenajata cu tunuri pentru zapada artificiala. Deservita de un teleschi mono-post. Omologata de Ministerul Turismului. Prtia LA STN cu o lungime de 910 m, are un grad de dificultate uor, o altitudine la plecare de 1487 m i la sosire 1333 m, este omologat ANT. schi fond - prtia de schi fond i randon este situat lng prtia Cazacu trasee montane - exist 9 trasee turistice montane cu diferite grade de dificultate de la foarte uoare la foarte dificile, n Munii Bucegi i Munii Baiului, trasee de alpinism n Munii Bucegi cu grad de dificultate de la I la IV, detalii suplimentare despre aceste trasee sunt prezentate n anexa nr. 3. Traseele montane sunt marcate i ntreinute de primria Azuga prin formaia de Salvamont i se vor afla n ngrijirea i ntreinerea primriei Azuga prin formaia de Salvamont. Detalii instalaii de transport cablu : - Telegondol: 28 cabine, capacitate 1700 pers / h, durat de parcurs 5 min - Teleski: lungime 166 m, diferen de nivel 164 m, capacitate 600 persoane / or - Mini-teleschi: 369 m, diferen de nivel 116 m, plecare la altitudinea de 1114 m, capacitate 290 pers / h, durat de parcurs 2 min; - Babyski: 125 m, diferen de nivel 22 m, durat de transport 2 min, capacitate 290 pers / h; - Teleschi: Sorica Sud 900 pers / h. STRUCTURILE TURISTICE Structurile de primire turistice Se constat o cretere de la an la an a numrului de locuri de cazare, concomitent cu creterea numrului de structuri turistice; la nivelul anului 2010, structura unitilor de cazare este urmtoarea: -pensiuni= 22 -hoteluri= 5 -localuri familiale =4 Capacitatea de cazare a anului 2008= 682 locuri Numrul de turiti nregistrai la nivelul anului 2008= 8 187 persoane (Sursa informaiilor: D.J. Statistic, Ministerul Turismului, Consiliul Local)

Structura de primire turistice cu functiune de alimentatie publica in Statiunea Azuga este urmatoarea: -restaurante=9 -baruri=2 -club=1 CIRCULATIA TURISTICA: 2008 8187 turisti, 7782 romani si 405 straini 18526 innoptari, 17850 romani si 676 straini Durata medie de sedere in statiune 2,26 zile 6199 turisti, 6136 romani si 63 straini 13592 innoptari, 13506 romani si 86 straini 7156 turisti, 6942 romani si 214 straini 16456 innoptari, 16074 romani si 382 straini Durata medie de sedere in statiune 2,29 zile

2009 2010 -

Tendine de dezvoltare PROIECTE DE INVESTIII PRIVIND ACCELERAREA DEZVOLTRII TURISMULUI 1.DEZVOLTAREA I MBUNTIREA INFRASTRUCTURII TURISTICE A STAIUNII AZUGA Obiectiv: mbuntirea suprafeei schiabile, asigurarea calitii corespunztoare a prtiilor de schI Termen: 2012 2. DEZVOLTARE COMPLEX TURISTIC I DE AGREMENT IN ZONA FOSTEI FABRICI POSTAV Obiectiv: Asigurarea de uniti de cazare i agrement nalt calitative cu investiii strine pentru creterea atractivitii turistice Termen: 2015 3. DEZVOLTARE COMPLEX TURISTIC AZUGA- MUNTELE URECHEA Obiectiv: Extinderea i dezvoltarea domeniului turistic cu investiii strine Termen: 2015 4.MASTER PLAN- DEZVOLTARE DOMENIU SCHIABIL N MUNII BAIULUI, NTRE VRFUL SORICA I VRFUL NEAMU Obiectiv: Studiu de dezvoltare Termen: 2012

Bansko situata la 925 m altitudine, este statiunea cea mai renumita, cu cele mai moderne partii de ski din Bulgaria si cu cel mai lung sezon de ski 15 dec. - 15 mai. Se afla in Muntii Pirin, in partea de sud-vest a Bulgariei, la numai 160 km de Sofia si 6 km de orasul Razlog. Este un oras vechi, faimos pentru monumentele sale culturale si colectia de icoane. Conditiile de schi sunt excelente, Bansko beneficiind de 14 partii de schi ce insumeaza 65 km de partie, deservite de 23 de instalatii de transport pe cablu ( telegondole cu 8 locuri, telescaune cu 3 si 4 locuri, 7 teleschiuri si 10 baby-schiuri). 44 de tunuri de zapada sunt in functiune pe toata durata sezonului de schi pentru a asigura o buna calitate a stratului de zapada si 12 vehicule care se ocupa cu intretinerea partiilor. Partiile de ski sunt situate in doua centre principale: Chalin Valog (1.100 1.600 m) si Shiligarnika (1.700 2.500 m). Aceste 2 zone se afla la aproximativ 10 km in susul orasului, pe coastele nordice ale muntelui Pirin si sunt usor accesibile (25 min. cu telecabina din Bansko). Muntele Pirin are un character predominant alpin, iar varful cel mai inalt este Vihren 2914m. ( mai inalt decat Vf Moldoveanu din Carpatii Romanesti ). Partiile din statiune sunt variate si se potrivesc oricarui tip de schior. Iubitorii de snowboard se pot bucura de primul parc de distractii din Balcani, unde vin turisti din lumea intreaga, manati de pasiunea sporturilor extreme. Atat schiorii cat si iubitorii de snowboard pot participa zilnic la diferite concursuri organizate pe partia noua din Shiligarnika. Statiunea are partii de slalom si slalom urias, dar si partii neamenajate cu o lungime totala de 5 km. Gratie facilitatilor excelente pentru ski combinate cu arhitectura unica a orasului, Bansko s-a transformat intr-una dintre destinatiile favorite pentru ski si snowboard. Statiunea are hoteluri luxoase si apartamente de vacanta. In afara de pitorescul zonei, dominata de cele 87 varfuri de munte si 150 de lacuri, statiunea Bansko detine 120 de monumente ale culturii, motiv pentru care localitatea a fost inclusa de UNESCO in patrimoniul mondial. In statiune se practica heliskiing, snowboarding si alte sporturi de iarna. Statiunea Bansko ofera o combinatie unica de schi si distractie dupa schi, cu baruri, cafenele, disco, cu tavernele sale pline de farmec, cu muzica traditionala, bucatarie specifica si o buna selectie de vinuri.

BIBLIOGRAFIE: http://www.primariaazuga.ro/ http://www.infotravelromania.ro/azuga.html http://www.directbooking.ro/prezentare-azuga-informatii-poze-imagini-21.aspx? mk=hotel http://forum.wintersports.ro/statiuni-din-romania/573-azuga-partii-preturi-urcare-siinchirieri-echipamente.html

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate