P. 1
cultura plante medicinale

cultura plante medicinale

|Views: 137|Likes:
Published by corinanelutu

More info:

Published by: corinanelutu on Jan 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/04/2013

pdf

text

original

Cultivarea Plantelor Medicinale

Cresterea melcilor | Cultura plantelor medicinale | Cresterea ciupercilor comestibile

Musetelui. Cultivarea, prelucrarea, utilizarea musetelului.
Musetelul Musetelul este o specie anuala, erbacee. Radacina este pivotanta, fusiforma, cu putine ramificatii repartizate in stratul superficial al solului. Tulpina este erecta, rotunda glabra sau fin pubescenta si foarte ramificata, inalta de 30-50 cm la populatiile locale si 50-75 cm la soiurile ameliorate poliploide. Frunzele sunt sesile, inserate altern, leifidat compuse, leisan tri-penat sectate, glalere, frunzele de la baza tulpinii fiind mai lungi de 12-18 cm. Frunzele sunt dispuse altern, de la subsoara lor dezvoltandu-se ramuri terminate printr-un capitul. Florile reprezentate prin inflorescente, sunt grupate in capitule terminale cu diametrul de 1,5-2 cm situate pe un peduncul lung de 5-10 cm. Florile marginale sunt de culoare alba, iar cele interne sunt galben-aurii. Capitulul este compus din 12-18 flori ligulate, de culoare alba, lungi de 5-9 mm, cu latimea de 3-4 mm, prevazute cu nervuri longitudinale si cu 3-4 zimti. Receptaculul este format din flori tubulare, de culoare galbena-aurie, are o forma plata la inceputul infloririi, devine apoi semisferic iar spre sfarsitul perioadei de inflorire devine conic, fiind conic in interior. Infloreste din luna mai pana in iulie. Fructul este o achena mica putin arcuita, de culoare argintie, lunga de 1-2 mm. O planta poate sa produca aproximativ 45000 fructe. I . 2 . Raspandire Musetelul este o specie spontana, raspandita in intreaga Europa mai ales in zona centrala si meridionala, in Asia Centrala si zona sudica a Siberiei, in Asia Mica, in America de Nord si in Australia. In cultura s-a extins intr-o serie de tari ca Germania, Ungaria, Iugoslavia, Rusia, Bulgaria, etc. La noi in tara musetelul creste in toate zonele tarii fiind o specie cu o mare plasticitate ecologica.

Cele mai favorabile conditii de cultura sunt in Campia Crisurilor si in Campia Timisului. De asemenea poate fi cultivat cu bune rezultate in sudul si estul tarii, in Campia Burzanului, Campia Baraganului, Campia Moldovei. I . 3. Particularitati si cerinte biologice Factorii de mediu diferiti de la unul la altul influenteaza habitusul plantei si continutul in principii active. In climat continental continutul in ulei volatil si cel in azulene este mai redus. Temperatura - musetelul este o specie iubitoare de caldura. Semintele rasar mai bine la temperaturi ridicate, in conditii de laborator la 28 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Menta. Cultivarea, prelucrarea si utilizarea mentei
Menta Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Mentha piperita este o planta anuala, erbacee, considerata insa de multi autori ca fiind perena. Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine fibroase, care ajung in profunzime pana la 40-60 cm. Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si internoduri, mai mult sau mai putin erecta, puternic ramificata. In functie de conditiile pedoclimatice, poate creste pana la 1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de locul unde cresc, stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general, formatiuni tulpinale asemanatoare ramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri radacini adventine si tulpini. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la noduri radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa acestea se inradacineaza mor. Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu contin ulei volatil, in timp ce tulpinile si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani, precum si pe resturile de tulpini netaiate, se formeaza o a doua recolta (otava). Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Pe partea superioara sunt netede, iar pe cea inferioara au nervuri proeminente, sunt colorate in verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere, in numar mult mai mare pe partea inferioara. Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime. Floarea este compusa dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei, o corola violeta deschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in numar de 4 si un ovar superior cu stigmat bifurcat.

Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul persistent. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie. Mentha cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la 120 cm si colorate in verde cu nuante antocianice. Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite de petiol, ovale, cu marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita. Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si ramificatiilor. Corola este colorata in roz-violaceu. I . 2. Raspandire In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte multe unitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o concentrare mai accentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita). Menta crispa ocupa suprafete neinsemnate. I . 3. Particularitati si cerinte biologice Sterilitatea - ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii cromozomilor in formarea gametilor, confirmata de o serie de cercetatori, Mentha piperita se caracterizeaza printr-o sterilitate considerata practic totala. Sterilitatea mentei se manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii, staminele se dezvolta anormal, raman scurte, uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure, nu produc polen normal, in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. Cu toate acestea, specia Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile, care deschid posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a materialului initial de menta. Inmultirea vegetativa - lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se inmulteste in practica agricola exclusiv pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee perene se caracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aeriene anuale. Stolonii subterani ai mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. Acestia apar in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an. Perioada de vegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene, iar stolonii nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini aeriene, pe care se formeaza noi stoloni, fapt care a determinat aparitia unei false pareri dupa care menta este considerata planta perena. Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc un singur an. Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini proprii, stolonii batrani putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste constatari au permis ca menta sa fie de fapt planta anuala.

Epoca de formare a stolonilor la menta depinde de adancimea de plantare. Cresterea stolonilor incepe in momentul aparitiei pe tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si continua pana la sfarsitul vegetatiei. Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut, mai mult, menta niciodata nu opreste complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea schimbului de substante. Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a mugurilor de pe stoloni chiar in perioada de iarna, in timpul zilelor mai calduroase, dar la cea mai mica scadere a temperaturii acestia pier. De asemenea, acest fapt implica greutati deosebite la insilozarea stolonilor, atunci cand ei se depoziteaza pentru a fi plantati primavara. In mod obisnuit, incepand cu prima decada a lunii octombrie stolonii nu mai cresc. In aceasta perioada se schimba mersul proceselor legate de sinteza substantelor nutritive, acumulandu-se in special zaharoza, oligozaharide si substanta uscata, ceea ce contribuie la sporirea rezistentei la ger, ca o adaptare complexa a speciei la conditiile de iernare. Stolonii mentei sunt amplasati, pe verticala, intr-un strat superficial de sol bine determinat (0-6 cm). S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca, la 15-20 cm, stolonii cresc vertical pana la stratul de la 3 la 5 cm, unde se amplaseaza orizontal. In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura solului: - pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei - pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cm Amplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica fiecarui soi de menta. Temperatura Menta, incepe sa vegeteze primavara devreme, cand temperatura medie este in jur de 3-5 C. Acoperiti bine cu zapada, stolonii de menta rezista la temperaturi foarte scazute, pana la -26 C si chiar la -30 C. Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au suportat o perioada prealabila de climatizare nu rezista la scaderea brusca a temperaturii sub - 7 C. Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C, maxim 22-25 C. Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil. Sa stabilit ca menta cultivata in casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C, a avut un continut de 2,07 % ulei volatil, in timp ce la acelasi fel de menta cultivata in sera unde temperatura medie a fost cu 4-6 C mai ridicata, continutul in ulei volatil a fost de 2,85 %. Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie prima cu continutul in ulei volatil sporit, dar cu un continut in mentol mai scazut. Apa Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin marimea deosebita a suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si superficiale.

Este gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta ca planta de balta. Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta, deoarece duce la micsorarea taliei plantelor de 1,5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori. Nevoia de apa a mentei se manifesta cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei de vegetatie pana la butonizare. De asemenea, umiditatea solului este factorul care poate decide momentul optim de plantare. Este foarte important de stiut ca la o umiditate a solului sub 30%, menta nu trebuie plantata, deoarace cea mai mare parte a stolonilor se usuca, indiferent de continutul initial de apa al acestora. In sfarsit, trebuie sa mentionam ca menta irigata, in special prin aspersiune, indiferent de anul de cultura in care se gaseste, este mai puternic atacata de rugina. Lumina Menta este planta de zi lunga, insa da productii satisfacatoare atat in conditiile cetoase si umede ale Marii Britanii, cat si in conditiile insorite ale multor tari. Pentru cresterea si dezvoltarea normala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel putin 12h. Reducerea timpului de iluminare determina o incetinire a cresterii plantei, o dezvoltare defectuoasa, iar ramificatiile inferioare se transforma in formatiuni asemanatoare stolonilor aerieni, ceea ce contribuie la scaderea productie de ulei volatil. Curentii de aer Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer, preintampinanduse prin aceasta si dezgolirea campului de stratul protector de zapada. Altitudinea-latitudinea Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. S-a constatat o crestere evidenta a continutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol pe directia NS. Solul Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile, cu o compozitie mecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive. Cele mai potrivite sunt solurile aluvionale si cele turboase. Rezultate foarte bune se pot obtine si pe toate tipurile de soluri cernoziomice. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele, fara structura, argiloase si impermeabile. Totusi menta cultivata pe nisipuri dau ulei volatil de calitate superioara. Menta creste cel mai bine atunci cand Ph-ul are valori intre 5 si 7. Elementele nutritive In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol urmatoarele elemente nutritive: N16, P2O510, K2O21, CaO11, MgO 10 kg/ha. Pentru 1 kg substanta uscata revin in medie 2,03 kg de N, 0,73 kg de P2O5 si 2,23 kg K2O. Perioada maxima de absorbtie a N, P, K este la inceputul fazei de ramificare pana la inceputul infloritului cand plantele acumuleaza intreaga cantitate de substante nutritive necesare formarii productiei.

Azotul folosit singur sau in combinatie cu alte elemente contribuie la sporirea masei vegetative, dar si la o reducere a continutului in ulei volatil. Azotul mareste continutul in mentona si scade continutul in mentol, iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugina. Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin micsorarea continutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si limonene. Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul. Excesul de potasiu reduce continutul in ulei volatil si depreciaza calitatea acestuia prin sporirea continutului in mentona.

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI
II . 1 . Locul de ansolament Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul timpuriu, il lasa curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive, afanat si cu umiditate suficienta. Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna si in mod deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o premergatoare adevarata. Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai permit o pregatire corespunzatoare a solului. Pentru a realiza productii mari si constante in ulei volatil, menta trebuie sa fie considerata din punct de vedere agronomic cultura anuala (in mod exceptional bianuala, dar arata) si inclusa in asolamntele corespunzatoare. Bazandu-se pe o practica agricola indelungata, in lipsa unor studii aprofundate se pot recomanda pentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de asolament: 1) pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata: -cereale de toamna (grau, orz) -degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1) -porumb boabe -mustar sau coriandru -leguminoase pentru boabe(mazare, fasole) -menta 2) pentru zone umede si racoroase: -cereale de toamna -mac in cultura dubla cu chimion -chimion -secara pentru corn (claviceps purpurea) -menta -cartofi, sfecla Desigur, aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele locale. Oricum,

revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in mare masura la evitarea atacului de boli (in special de rugina) si daunatori, factorii uneori determinanti ai nivelului si calitatii productiei. II . 2 . Fertilizarea Gunoiul de grajd bine fermentat, ca ingrasamant complex, aplicat sub aratura de baza are un efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. Utilizarea ingrasamantului organic pe un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de padure, luto- nisipos, a dat insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%, in functie de conditiile climatice ale anului. In lipsa gunoiului de grajd, sporirea productiei si calitatii acesteia la menta se va realiza prin administrarea ingrasamintelor minerale. Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu, dar economic numai pana la un anumit nivel, fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa. Ingrasamintele ar trebui sa se administreze primavara, la plantare, alaturi de rand. Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat, dat fiind plantatul din toamna, ca fosforul si potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se incorporeze o data cu ultima discuire. Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze primavara timpuriu, in mustul zapezii. De regula, atunci cand dozele de ingrasaminte aplicate primavara au fost reduse sau cand menta se cultiva pe soluri sarace, se executa fertilizarea suplimentara. Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea suplimentara si se administreaza in doze de pana la 150 kg/ha. Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la inceputul butonizarii. La inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate. In toate cazurile se va incorpora printr-o prasila superficiala. Pentru obtinerea otavei, imediat dupa recoltare, se va fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha. II . 3 . Pregatirea solului Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul eliberarii. Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect maruntita, dupa cereale sau leguminoase se va efectua o lucrare de dezmiristire, cu plugul la 8-10 cm adancime, dupa care atunci cand solul are umiditatea suficienta, se va executa aratura adanca la cca. 30 cm, lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de grapa stelata. Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil. Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin pastrarea umiditatii si structurii solului, prin distrugerea sau stagnarea in crestere a buruienilor. De aceea, este bine ca dupa recoltarea plantei premergatoare, concomitent cu aceasta sa se execute eliberarea de resturi vegetale si aratura adanca. Aratura de baza se va efectua cu plugul urmat de grapa stelata, pentru maruntirea si asezarea solului. Prin toate lucrarile care se vor executa pana la plantare, una-doua discuiri se vor avea in vedere pentru minerarea

solului si distrugerea buruienilor perene. II . 4 . Modul de inmultire Menta este un hibrid steril, care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale vegetala, prin folosirea stolonilor subterani. Uneori, in scopuri stiintifice, menta se inmulteste prin stoloni aerieni, prin inradacinarea butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor. II . 5 . Recoltarea stolonilor Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului, recoltarea acestora constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei. Scosul stolonilor subterani se poate face manual cu furca, cu plugul fara cormana, cu ajutorul masinii de scos cartofi sau ceapa. Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se realizeaza prin folosirea masinii de scos cartofii adaptata, precum si consumul de forta de munca de peste 7 ori mai mic comparativ cu scosul cu furca dupa plug fara cormana. II . 6. Calitatea materialului pentru plantat Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi, turgescenti si lipsiti de urmele vreunui atac de boli sau daunatori. O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au: -modul de intretinere a culturii -modul de fertilizare si de exploatare a acesteia -varsta plantatiei In general, plantatiile de menta intretinute necorespunzator, puternic imburuienate, neingrasate si neirigate produc stolonii subtiri, firavi si cu dimensiuni reduse. De asemenea, plantatiile din anul II si in mod deosebit cele din anii III si IV de cultura produc stoloni de foarte slaba calitate, neputand fii utilizati ca material saditor. Stolonii trebuie sa fie din plantatiile din anul I de vegetatie, sa aiba o lungime de minim 15 cm, 5 noduri, iar in masa lor sa nu existe mai mult de 10% resturi de tulpini, ramificatii si stoloni aerieni de culoare verde. Pregatirea materialului saditor pentru plantat se poate efectua direct in camp sub umbrare sau sub diferite soproane, pentru a se evita evaporarea apei din stoloni. Urmeaza apoi operatia denumita 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 17 comentarii

Cultivarea Lavandei Capitolul I : NOTIUNI INTRODUCTIVE
I . 1 . Descriere Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antichitate.

Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca originea cuvantului “lavandula” vine de la latinescul “lavare”= a spala. Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de lavanda si in special de lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si au fost probabil aduse de gradinarii de origine bulgara. Uleiul volatil, obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda si lavandin este produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a produselor cosmetice. Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la 50 cm cu tulpini subtiri si lemnoase, frunze mici de un verde-cenusiu, flori liliachii-rosietice si cu radacina lignificata, groasa pana la 2-3 cm. In primul an dupa plantare, lavanda dezvolta radacina principala mai mult in profunzime, ajungand in functie de tipul de sol, pana la 1,20 cm, iar dupa 5 ani pana la 2,80 cm la plantele obtinute prin butasi inradacinati si pana la 2,20 m adancime la rasadul produs pe cale generativa, prin seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta. Tulpina ramificata puternic la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa, semisferica, inalta de 30-70 cm sau mai inalta. Tulpina batrana este bruna, cu scoarta exfoliata, iar tulpinile (ramificatiile) tinere sunt patrunghiulare, pubescente. Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35 cm si prezinta frunze numai in partea inferioara. Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele inferioare cenusii, de 1-2 cm lungime si 1,5-2 mm latime, pe ambele fete paroase, cu peri ramificati, stelati, de cele superioare cenusii-verzi, de 2-3,5 cm lungime si 3-6 mm latime, mai putin paroase. Frunzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei. Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere, sunt grupate intro inflorescenta speciforma. Florile prezinta un caliciu lung de 5-6 cm, cilindric, usor latit spre varf, cu 4 dinti scurti, obtuzi si cu un bobisor lat-oval, de cca 1 mm; caliciul este des paros si glandulos, albastru-cenusiu. Corola este de culoare violeta-albastruie uneori albastra deschis pana la alba. Infloreste in luna iulie. Fructele sunt 4 mucule, situate la baza caliciului persistent, cu suprafata bruna sau cenusie, neteda si lucioasa. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,873 g. I . 2 . Particularitati si cerinte biologice Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Este o planta alogoma, entomofila si prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica chimica si cu eficienta economica diferentiata. Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila, fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. Dupa rasarire plantele de lavanda formeaza tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de

inflorescente. Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim, dupa care aceste incep sa se usuce, ceea ce sa impune ca periodic, o data la 7-10 ani, executarea lucrarilor de intretinere. Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la lungirea vietii plantatiilor de lavanda pana la 20-30 ani. Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad. In populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura data in an, dar se gasesc si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul vegetatiei. In decursul perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza: - infrunzire - butonizare - inflorit - maturarea semintelor Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea necesara. Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C. Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime de 40-50 cm. Cultivatorii au ajuns la concluzia, confirmata astfel si de practica, ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care cauza continutul in ulei volatil scade. Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleiului volatil obtinut in aceste zone. Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute. Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde, avand si caractere morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati, atat pentru lavanda cat si pentru lavandin, umiditatea este un factor hotarator. Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib.

Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara, precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica. Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de origine, in mod spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Atat procentul de ulei volatil cat si continutul in acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte, cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil. Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin 2-2,5 m. Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt indicate pentru cultura lavandei. Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda nu extrage din sol cantitati mari de substante nutritive. Numeroase experiente pentru clarificarea influentei diferitelor substante nutritive asupra productiei si calitatii au stabilit ca pe solurile usoare, podzolice, cel mai important efect il are azotul, iar pe soluri mai grele, carbonatice, fosforul. Azotul, are un efect de intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in complexul de ingrasaminte, iar la plantatiile batrane se va asigura mai mult azot.

Capitolul II : TEHNOLOGIA DE CULTIVARE
II . 1 . Locul in ansolament Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. Acestia se cultiva pe acelasi loc 20-30 de ani, deci nu pot intra in rotatia culturilor. Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor specii, se vor alege parcele de teren protejate de vanturi, calde si insorite, cu sol profund si permeabil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se vor obtine productii slabe. Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta dar al caror unghi de inclinare sa nu depaseasca 15. De asemenea se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene. II . 2 . Fertilizarea Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi fertilizarii solului, se realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol, se asigura o buna crestere si dezvoltare a plantelor, implicit sporirea productiei.

Este cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au nevoie pentru crestere de o reactie a solului neutra sau slab acida. Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul, magneziul. Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubil. Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de inflorescente pe tufa de lavanda. Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe solurile sarace in aceste elemente) se administreaza atat la infiintarea cat si toamna, o data cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot primavara timpuriu, in mustul zapezii. II . 3 . Pregatirea solului Toate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime, nivelarea si distrugerea buruienilor. Numai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte, ceea ce va permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii. Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii, dar mai ales pentru distrugerea buruienilor anuale. Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta, ca borceagul pentru masa verde sau alte culture (cereale) la care se pot alica erbicide pentru distrugerea buruienilor. Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va executa aratura de desfundare la 50-70 cm in functie de adancimea solului. Imediat dupa aratura de desfundare, terenul se va nivela perfect, iar apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate. Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar in cazul cand nu este suficient mobilizat se va executa o aratura superficiala la 20 cm, dupa care se va pregati pentru plantare cu ajutorul discului in agregat cu grapa. In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa desfundare solul se va mentine curat de buruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. Se recomanda folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor perene aparute pe ogor. II . 4 . Modul de inmultire Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din seminte, cat si vegetativ, prin butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane. Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici, tari si cu germinatia redusa si lenta, fapt pentru care, de regula, nu se seamana direct in camp, ci in straturi

reci in vederea obtinerii rasadului. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu, octombrie-noiembrie cat si primavara devreme, februarie- martie, dar numai in straturi special pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2 m si o lungime 8-10 m si chiar mai mult, intre straturi lasandu-se poteci late de 40- 50 cm. Semanatul se executa imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15 cm. La 1 mp sunt necesare 3-5 g seminte cu germinatie de minum 50%. Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. Semintele puse in santulete foarte superficiale, lasate de marcator (0,5-1 cm) vor fi acoperite cu un strat de mranita, curata de buruieni, bine maruntita si cernita, in grosime de 1-1,5 cm. Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la 14-15 C. La semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu, ceea ce impune inmuierea acestora timp de 3-4 zile in apa sau stratificarea lor, operatie care trebuie sa inceapa cu 1,5-2 luni inainte. In acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana la semanat, timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. Spre sfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald. Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica raritul, lasandu-se intre plante 3-5 cm. Pana la sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul trebuie mentinut curat de buruieni, prin pliviri repetate, udat, ingrasat si prasit. De asemenea, cel putin de 2 ori se vor taia toate tijele florale aparute pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai aproape de sol. Inaltimea de taiere a tulpinilor florifere este de cca. 8-10 cm de la nivelul solului. Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie, cand se scoate, se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed, pana la plantare. Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici: - lungimea partii aeriene 12 cm - lungimea radacinii principale 15 cm - diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei. Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face toamna, in lunile septembrie-octombrie sau in primavara in martie-aprilie, in timpul perioadei de repaus vegetativ. Butasii se recolteaza de la plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani. Taierea butasilor se face cu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama, sub mugur. Indepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge mugurii vegetativi. La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat dupa mugur. Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata de plantare, ce urmeaza a se efectua in decurs de 1-2 h. In cazul pastrarii mai indelungate, dar nu mai mult de o zi, butasii se mentin in vase cu apa curata.

Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni, situat in apropierea unei surse de apa, dar fara pericol de baltire. Se va ara la 30 cm adancime, se va nivela, marunti si apoi se va tasa usor, dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita, avandu-se grija sa se lase intre acestea 40-50 cm. In tocuri se aseaza un strat de nisip bine cernut, gros de 8-10 cm, care dupa nivelare se uda din abundenta. Dupa udare, pentru usurarea plantarii, se vor marca viitoarele randuri, utilizandu-se marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare. Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Operatia de presare a butasilor in nisip se va face cu multa grija, pentru a nu distruge frunzele din varful acestora. Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din abundenta, iar tocul de rasadnita se va acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogojini pana la aparitia primelor radacini pe butasi. Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea rasadnitelor la inceput cateva ore, numai in cursul diminetii sau serii. In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca ramificarea butasilor. II . 5 . Lucrarile de intretinere -completarea golurilor, care trebuie facuta imediat in toamna anului urmator, orice intarziere nu este buna -taieri pentru formarea tufei, sunt recomandate numai in primul an de vegetatie, prin aceasta lucrare urmandu-se realizarea formei globuloase a tufelor Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervaleleor dintre randuri, care se executa cu prasitori cu tractiune animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor. Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa, de 2-3 ori in cursul anului. Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a numeroase experiente efectuate in multe tari. In Romania pentru lavanda este omologat erbicidul Gesagard 50, in doza de 8-10 kg/ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor. II . 6 . Regenerarea plantatiilor Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se executa regenerearea plantatiilor. Din datele experimentale de la diferiti autori, se poate recomanda ca epoca optima a taierilor de regenerare perioada de repaus, luna februarie, inaintea inceperii vegetatiei, sau noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, dar numai atunci cand solul are umiditate suficienta si permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate. Cea mai potrivita inaltime de taiere este de 5-10 cm de la suprafata solului.

Imediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu 20-25 t/ha gunoi de grajd foarte bine fermentat amestecat cu 100-120 kg sulfat de amoniu/ha si 250kg/ha superfosfat. Dupa administrare, ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr-o prasila adanca la 15-18 cm. II . 7 . Boli, daunatori, combatere Boli: Septorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae. Ataca frunzele, fiind evidenta pe partea superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii la inceput, care cu timpul devin albicioase cu o dunga rosiatica pe margine. In centrul petelor apar puncte negre care reprezinta picmidiile. Frunzele atacate se usuca si cad. Se combat prin: - igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale - stropiri cu Dithane M-45 0,2% Daunatori: Isophya tenuicerca, ataca in luna mai cand depune ouale izolat sau in grupe in sol la cca 1 cm adancime. Pentru combatere plantatiile de lavanda vor fi riguros mentinute curate de buruieni. Un efect deosebit in combaterea daunatorului il au lucrarile de maruntire a solului dupa recoltare, pentru a distruge o parte din ouale depuse in sol. Combaterea chimica se realizeaza cu Lindatox 3 PP, Wofatox 30 CE 0, 1%. Daunatori: Lacusta verde de pasune (Tettigonia viridissima). Se hraneste cu frunzele de lavanda. O femela depune cca 250 de oua, in iunie si iulie, asezandu-le izolat in portiunile de sol nelucrat. Masurile de combatere sunt aceleasi ca la Isophya tennicerca. Daunatori: Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). Dezvolta 3-4 generatii pe an. Din ouale depuse in sol apar larvele care intra in radacinile plantei, hranindu-se cu sucul acestora. Combaterea este extrem de greoaie. Se recomanda folosirea unui material saditor absolut sanatos. II . 8 . Recoltarea Pentru suprafetele mici, unde recoltatul se poate executa rapid, epoca cea mai potrivita pentru recoltare este in faza de inflorire 75%. Acolo insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi (suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare), se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 100%. Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare. Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de distilare.

Capitolul III : PRELUCRAREA MATERIEI PRIME
In cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare III . 1 . Distilarea

Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate pentru obtinerea uleiului volatil. Obtinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa 3 metode diferite: - distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera cu apa. Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct, sau aburi produsi direct sau indirect. - distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. Aburi trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil - distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat, fara apa. Aburii sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia prima.

Capitolul IV : RETETE PE BAZA DE LAVANDA
- Tinctura de lavanda Se obtine prin macinarea partilor aeriene uscate, (poate fi folosita rasnita electrica de cafea pentru cantitati mici), dupa care pulberea obtinuta se pune in borcane care vor fi umplute pana la o treime, restul fiind completat cu alcool de 70 de grade. Dupa adaugarea alcoolului peste pulberea de planta, borcanele se inchid ermetic si se lasa la macerat vreme de 14 zile, agitand din cand in cand continutu pentru o mai buna solubilizare a principiilor active. Dupa trecerea intervalului de timp necesar macerarii, preparatul se filtreaza prin tifon, iar tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. Se administreaza pe stomacul gol, de trei-patru ori pe zi, cate o lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa. - Otetul aromatic de lavanda Intr-o sticla cu gatul larg se pun 10 linguri de lavanda maruntita, peste care se adauga jumatate de litru de otet de mere. Se lasa sa se macereze vreme de 10 zile la temperatura camerei, dupa care se filtreaza. Se foloseste pentru frictionari si comprese. - Uleiul gras de lavanda La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga 5 linguri de lavanda uscata si maruntita. Se pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de 5 zile, dupa care se filtreaza. Uleiul usor aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte 5 linguri de lavanda vreme de inca 5 zile, dupa care se filtreaza s.a.m.d., pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda. Se foloseste pentru masaje si frictionari. - Bai cu lavanda Doua maini de lavanda se lasa la macerat in 2 litri de apa, vreme de 8-10 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2 litri de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se combina cele doua extracte, preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de baie.

Capitolul V : UTILIZAREA LAVANDEI
Recomadari majore: in tratarea hiperexcitabilitate, migrene, insomnii. Alte recomandari pentru tratamente: Intern: - Dischinezie biliara, balonarea la bolnavii de bila, crizele biliare insotite de dureri de cap. Se ia lavanda sub forma de pulbere, administrata pe stomacul gol, cate o lingurita de patru ori pe zi. Datorita principiilor sale active amare, lavanda mareste secretia de bila si ajuta la evacuarea ei, calmand durerile abdominale si activand digestia. - Depresia, anxietatea - in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de tinctura - 1 lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, in cure de lunga durata (3 luni minimum). Uleiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de anxietate severe: doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Studiile facute pana in prezent au aratat ca exista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta planta, unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil, in timp ce la altii s-a observat o ameliorare clara a starii launtrice, ameliorare tradusa prin reducerea sensibilitatii psihice, estomparea fricilor si angoaselor, reaparitia dorintei de viata. - Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres. Lavanda este prin excelenta o planta antistres, motiv pentru care, administrata in cure de lunga durata, amelioreaza si, gradat, conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. In problemele cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a tincturii de lavanda, care actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. Se administreaza de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa. - Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia. Se combina in proportii egale tinctura de lavanda, de pelin si de cimbru (toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda). Se ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. O cura dureaza minimum doua saptamani. Acest tratament este eficient atat singur, cat si in combinatie cu remediile alopate, a caror eficienta o mareste. - Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia. Cele mai bune rezultate se obtin facand bai cu lavanda, cu jumatate de ora inainte de culcare. Suplimentar, este bine sa puneti sub perna un mic saculet (ceva mai plat) cu lavanda. Somnul va fi mai odihnitor si mai lin, iar peste zi veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. Intern, se ia tinctura de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi. - Dureri de cap, migrena, ameteala. Ca remediu de urgenta se iau 1-2 picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea de lavanda: o lingurita de patru ori pe zi, administrata pe stomacul gol. - Reumatism. Se face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda, o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca putin si se

filtreaza. Se beau pe zi 2-3 cani din acest ceai, cat mai cald (pentru ca efectul sudorific si depurativ sa fie mai intens). Are un gust destul de greu de suportat, dar o cura de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice exceptionale. Tuse convulsiva, gripa, bronsita - 2 picaturi de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest amestec, care nu va fi inghitit direct, ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si exercita din plin efectele antiinfectioase si calmante. Se iau maximum 6 picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la copii. Extern: - Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 4 linguri de lavanda proaspat macinata se adauga apa, amestecand progresiv, pana cand se formeaza o pasta, care se inveleste in tifon si se aplica pe piele. Deasupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se acopera cu o patura, ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o jumatate de ora. - Contra paduchilor si a altor insecte parazite. 3-4 picaturi de ulei volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par (sau pe zona afectata), dupa care capul se acopera vreme de cateva ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. Se aplica tratamentul 7-10 zile la rand. - Pentru cresterea parului. Se face un masaj la radacina parului cu otet de lavanda obtinut prin macerare dupa metoda de mai sus. - Intretinerea pielii uscate. Imediat dupa baie se aplica uleiul gras de lavanda (obtinut prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui, dupa metoda de mai sus) pe toata pielea, facandu-se in acelasi timp un masaj usor. Eczeme uscate, tumefactii produse de loviri Se aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de 3-4 ori pe zi. UTILIZARI CASNICE ALE LAVANDEI: - Condiment de lavanda - amestecati in cimbrul cu care condimentati mancarurile putina lavanda (intr-o proportie aproximativa de 1:5). Mancarurile vor capata o aroma deopotriva delicioasa si rafinata, fiind, in plus, si mai usor digerabile. In zona sudica a Alpilor, cimbrul amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a-i ajuta astfel sa scada spontan in greutate. - Pentru a scapa de molii - se pun in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata. Zilnic, continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult ulei volatil, care alunga insectele. - Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. Pentru a scapa de musafirii nepoftiti, stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care vin, cu o solutie formata din 6 linguri de apa si 10 picaturi de ulei volatil de lavanda. - Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa - puneti intr-o cana de apa 10 picaturi de ulei volatil de lavanda si 10 picaturi de ulei volatil de menta. Stergeti cu aceasta solutie peretii, podelele toate zonele care degaja mirosuri neplacute. Evitati suprafetele lacuite, pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul.

Cultura Galbenelelor
Galbenelele Galbenelele sunt plante medicinale cunoscute din vechime (sec XII), fiind cultivate si in scopuri ornamentale. Acestea contin substante minerale 10%, ulei volatil 0,2%, soponozida triterpenica, acid glicuronic, glucoza si galactoza. Galbenelele sunt plante anuale sau bienale cu radacina pivotanta lunga de cca. 20 cm si grosa pana la 1 cm. Tulpina este erecta, inalta de 40-80 cm, cu 5-25 de ramificatii, foliata pana la inflorectente, pubescenta. Frunzele sunt alterne, sesile, intregi, pubescente sau glabere. Inflorescentele sunt antodii terminale (20-50 pe o tufa) formate din flori lingulae periferice, de culoare portocalie si din flori centrale sterile, tubuloase, galbene- portocalii. Fructele sunt achene. Greutatea a 1000 seminte este de 8-15 g, iar intr-un gram intra cca 100-150 seminte. Planta prezinta un miros balsamic puternic. I . 2 . Raspandire Originara din regiunile mediteraneene si vestul Asiei, specia s-a raspandit aproape in toata Europa ca planta ornamentala. In Romania se cultiva in toate zonele agricole. I . 3 . Particularitati si cerinte biologice Galbenelele rasar dupa 6-12 zile de la semanat. Dupa 20-25 zile de la rasarire apar butoni florali, dupa 38-50 zile incepe infloritul, iar dupa 60-75 zile incep sa se matureze semintele. Indepartarea sistematica a inflorescentelor conditioneaza abundenta infloritului, care ia sfarsit odata cu perioada de vegetatie. Temperatura Galbenelele au cerinte moderate fata de temperatura. Semintele germineaza foarte bine la temperatura de 20-30 C dar pot germina si la temperaturi mai scazute. Plantele sunt rezistente la ingheturi trecatoare de -2 C, -4 C. Apa Galbenelele nu au pretentii ridicate fata de apa, insa in anii cu precipitatii reduse si pe soluri cu textura usoara slab aprovizionata cu apa, irigarea este necesara. Lumina Plantele au pretentii moderate fata de lumina. Solul

Se dezvolta bine pe toate tipurile de sol, chiar si pe cele mlastinoase, dar productia de inflorescente este mai mare pe solurile mai fertile, afanate, cu umiditatea suficienta, care se incalzescz usor

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A GALBENELELOR
II . 1 . Locul in ansolament Galbenelele nu sunt pretentioase fata de planta premergatoare. Sunt de preferat insa culturile prasitoare, borceagul sau leguminoasele pentru boabe, care lasa terenul afanat si curat de buruieni. Nu se recomanda monocultura pentru a preveni atacul bolilor si daunatorilor. Galbenelele nu vor reveni pe acelasi teren mai devreme de 4-5 ani. II . 2 . Fertilizarea S-a constatat ca galbenelele reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor. Aplicate separat in cadrul agrofonfului ingrasamintele cu azot si potasiu nu au asigurat sporuri semnificative de productie. In schimb administrarea in combinatie a 45 kg azot/ha si 45 kg potasiu/ha a contribuit la obtinerea unui spor de 3 - 4 g/ha inflorescente uscate. Ingrasamintele cu fosfor in doze progresive de la 0 la 80 kg P2O5 au avut o influenta pozitiva asupra productiei. Sporul cel mai mare, de 5 - 6 g/ha s-a obtinut la doza maxima de 80 kg P2O5/ha pe agrofondul N45K45. Se recomanda ca administrarea ingrasamintelor minerale sa se faca in urmatoarele doze: P2O5 60-80 kg/ha, N 45 kg/ha si K2O 45 kg/ha. Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se aplica tamna, sub aratura iar cele cu azot, primavara devreme. Administrarea gunoiului de grajd in cantitate de 30-40 t/ha sporeste considerabil productia de inflorescente. II . 3 . Pregatirea solului Dupa recoltarea plantei premergatoare se executa aratura adanca la 22-25 cm, cu plugul in agregat cu grapa stelata. Pana toamna solul se mentine curat de buruieni prin lucrari repetate cu discul. Daca terenul este eliberat mai devreme de catre planta premergatoare si starea de umiditate a solului nu permite efectuarea araturii de baza, se executa mai intai o lucrare superficiala cu grapa cu discuri, urmand ca aratura sa se faca in momentul cand solul are umiditate suficienta. Primavara devreme se pregateste patul germinativ bine afanat, nivelat si maruntit, folosind combinatorul sau grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili.

II . 4 . Modul de inmultire Galbenelele se inmultesc prin seminte. II . 5 . Epoca de semanat Se seamana primavara devreme in luna martie. Unii autori indica si alte epoci, la intervale de 2 saptamani, pentru recoltarea in mod esalonat, sau in lunile iunie - iulie. II . 6 . Distanta si adancimea de semanat Distanta de semanat este de 50 cm intre randuri, iar adancimea de 2-3 cm. Pe suprafetele mici semanatul se poate efectua manual, in cuiburi, la distanta de 50 cm intre randuri si la 20 cm intre cuiburi pe rand cu 2-3 seminte la cuib. II . 7 . Norma de samanta Pentru semanat se folosesc 6-8 kg/ha. Puritatea fizica a semintelor din clasele 1 sau 2 trebuie sa fie minim 95-85 %, iar germinatia de minimum 85-70 %. Semanatul galbenelelor se efectueaza cu semanatoarea la care distribuitoarele se regleaza pentru a nu sparge semintele ce au forme si dimensiuni diferite. II . 8 . Lucrarile de intretinere Imediat dupa ce plantele au rasarit se executa prima prasila intre randuri, spargandu-se crusta si distrugandu-se buruienile. Prasila urmatoare se executa la 2 saptamani dupa prima. Prasilele mecanice intre randuri si manuale pe rand se executa de cate ori este necesar in cursul perioadei de vegetatie mai ales dupa 2-3 recoltari. Combaterea buruienilor se poate realiza si prin folosirea erbicidelor. In culturile de galbenele buruienile pot fi combatute eficient cu erbicidele Treflan 4 l/ha si venzar 1kg/ha. Cele 2 erbicide se aplica impreuna, inainte de semanat, si se incorporeaza imediat in sol la adancimea de 6-8 cm. In loturile de producere de samanta, izolate in spatiu, se executa in plus lucrarile speciale de purificare, care constau in indepartarea din lan a tuturor exemplarelor netipice soiului cultivat, slab dezvoltate, cu inflorescente simple si de culoare deschisa. Se vor mentine numai plantele sanatoase, cu inflorescente cat mai inalte, de culoare portocalie intens. Irigarea culturilor de galbenele influenteaza pozitiv nivelul productiei de inflorescente. II . 9 . Boli, daunatori, combatere In culturile de galbenele apare cu frecventa mai mare fainarea, produsa de ciuperca Sphaerotheca fuliginea. Aceasta formeaza pe frunze si tulpini o pasla fina, albicioasa cenusie, dispusa sub forma de pete ce pot acoperi uneori limbul frunzelor in intregime. Mai tarziu acest invelis devine pulverulent.

Alta boala mai putin frecventa este patarea bruna a frunzelor produsa de ciuperca Entyloma colendulae de bary, care se manifesta sub forma de pete la inceput de culoare galbena-verzuie, apoi bruna. Plantele puternic atacate raman desfrunzite. Patarea cenusie a frunzelor este produsa de cercospora calendulae sacc. Atacul se manifesta prin aparitia pe ambele fete ale frunzelor a unor pete circulare, de culoare cenusie, inconjurate de o dunga galbena-verzuie. Pentru prevenirea bolilor mentionate se vor lua masuri de respectare a igienei culturale. Dintre daunatori s-au depistat in materia prima vegetala depozitatat insectele Ptinus fur L. si Atropus pulsotorium l. II . 10 . Recoltarea Recoltarea se executa cand s-au deschis primele 2-3 randuri de flori ligulate, incepand cu luna iunie si continuand pana in octombrie. Recoltarea se face pe timp insorit, de indata ce s-a ridicat roua pana seara. Semintele se recolteaza la maturitatea deplina, cand au un aspect cafeniu si se desprind cu usurinta din inflorescenta. Florile ligulate si antodiile se culeg manual in cosuri, la inceput la intervale de 2-3 zile apoi mai rar. Cu cat se recolteaza mai regulat, cu atat plantele formeaza mai multe inflorescente. De pe un hectar se realizeaza productii medii de 15-30 g flori ligulate in stare proaspata sau 40-90 g inflorescente proaspete. Din loturile destinate producerii materialului de inmultire, care se recolteaza cu combina sau manual cu secera, se pot obtine productii medii de 6-8 g seminte/ha.

PRELUCRAREA MATERIEI PRIME
III . 1 . Uscarea Inflorescentele si florile ligulate proaspat recoltate nu se patreaza in gramezi, deoarece se incing si isi pierd culoarea. Dupa cel mult 3-4 h de la recoltare, florile ligulate si antodiile se usuca la umbra, in incaperi curate si uscate, pe rame, site, hartie, in straturi subtiri care se intorc des. Uscarea se poate realiza si in uscatorii cu aer cald, la temperaturi de 40-50 C, dupa ce, in prealabil, florile au fost uscate la umbra 2-3 zile. Florile ligulate se pot usca si la soare, doarece ele nu se decoloreaza in 4-5 h, cat tine timpul de uscare. Inflorescentele isi pierd insa culoarea portocalie, se albesc in timpul uscarii pentru ca au nevoie de 1-2 zile pana la uscarea completa. Florile uscate in conditii bune trebuie sa-si mentina culoarea naturala. Randamentul de uscare este de 8-10 : 1 pentru florile lingulate, 7-8 : 1 pentru inflorescente si 5 : 1 pentru herba. Productia medie de flori ligulate uscate este de 2-3 g/ha, iar de antodii intregi de 6-11 g/ha.

III . 2 . Ambalarea, pastrarea Imediat dupa uscare, florile ligulate uscate si inflorescentele se ambaleaza in lazi, captusite cu hartie, pentru a se evita decolorarea lor. Pastrarea pana in momentul livrarii are loc in incaperi intunecoase, curate, uscate si bine aerisite.

UTILIZAREA GALBENELELOR IN TRATATREA DIFERITELOR AFECTIUNI
Recomandari majore: gastrita hiperacida, ulcer gastroduodenal Alte recomandari: Intern: - diskinezii biliare - colecistopatii - dismenoree Cosmetica: -tenuri uscate Extern: - trichomonoza vaginala - plagi - ulceratii - degeraturi - eczeme Mod de administrare: Intern: -infuzie (1-1/2 lingurite la cana), 2-3 cani pe zi, intre mese pentru ulcer si gastrite -tinctura (20 g macerate 8 zile in 100 ml alcool), de 3 ori pe zi, cate 30 picaturi Extern: - bai, cataplasme cu infuzie sau tinctura diluata cu apa 1/10 - spalaturi vaginale cu infuzie Intra in formula ceaiurilor gastric 1 si 2 si gastric cicatrizant.

Capitolul V : BIBLIOGRAFIE
-Gedeon k, et al, 1954, Pharmazic, 9 -Ivan V. et al, 1980, Herlea Kom, 2 -Roventa I, Popa Z, Pascu, 1974, Tehnologia culturii speciei Calendula officinalis Lsoiurile”Gigant Pacific” si Ball’s Masterprice, Red. Centrocoop, Bucuresti -Emil Paun, Aurel Mihalea, Anela Dumitrescu, Maria Verzea, Oltea Cosocariu, Tratat de plante medicinale si aromatice cultivate, vol I, Ed Academiei R. S. R. , Bucuresti, 1986 -Florentin Craciun, Mircea Alexan, Carmen Alexan, Ghidul plantelor medicinale uzuale, Bucuresti, 1988 -Coiciu E, Racz G-Plante medicinale si aromatice, Ed. Academiei, Bucuresti, 1962

-Craciun Fl, Bojor O, Alexan M-Farmacia naturii, vol I-II, ed Ceres, Bucuresti, 19761977 -Dobrescu D-Farmacoterapia, Ed. Medicala, Bucuresti, 1981. 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 9 comentarii

Cultura Sofranelului
Utilizare Sofranelul este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut din seminte. Acest ulei contine un procent ridicat de acizi grasi nesaturati fata de alte uleiuri vegetale. Uleiul este de culoare alba-galbuie, este clar, si este utlizat ca atare, pentru prepararea salatelor sau pentru gatit. Indicele de iod al acestui ulei se situeaza intre 140 si 150. Mai este folosit pentru fabricarea lumanarilor parfumate, la fabricarea margarinei, in industria chimica ca baza pentru fabricarea unor vopseluri. Semintele pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in patiserie. Uleiul de sofranel reduce nivelul colesterolului, de aceea este utilizat si in scopuri terapeutice. Planta a fost cultivata si pentru florile sale, utilizate drept colorant si aromatizant. Numele de sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o alternativa mai ieftina a sofranului. In engleza el se mai numeste sugestiv si false saffron, sau bastard saffron. Aceasta datorita continutului de cartamina al florilor, ca si sofranul. Dupa aparitia produselor mai ieftine obtinute prin sinteza chimica, planta nu a mai fost cultivata in acest scop. Din seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut proteic. Faina are scop furajer, dar poate fi inclusa si in retete de panificatie pentru hrana omului. Continutul acestei faini va fi descris la punctul corespunzator. In Europa, acesta este utilizat pentru flori de taiat, proaspete, dar si pentru florile uscate, folosite in galanterii. Olanda este unul dintre promotorii acestei noi utilizari. In Statele Unite inca se fac studii pentru gasirea unor genotipuri valoroase din punct de vedere al aspectului floral. In Canada se considera ca introducerea la scara larga a sofranelului in cultura poate avea un impact major asupra industriei alimentare canadiene, in special privind uleiurile comestibile si faina furajera. Medicina traditionala Semintele sunt folosite in tratamentul tumorilor, mai ales in cazul celor localizate la nivelul ficatului. Florile sunt considerate ca avand proprietati laxative, sedative, si se

utilizeaza in tratamentul scarlatinei. Uleiul este folosit ca leac pentru durerile reumatismale. Medicina chinezeasca recomanda semintele in tratamentuldismenoreei la femei, ele avand un efect astringent la nivel uterin. Chimie In afara continutului de acizi grasi de 32-40%, semintele contin si un procent proteic de 11-17% si 4-7% apa. Din analiza chimica a 100 g seminte s-au obtinut rezultatele: 482 calorii, 4.8 g apa, 12.6 g proteine, 27.8 g lipide, 50.5 g glucide, 25.1 g fibra, 4.3 g cenusa, 126 mg Ca, 310 mg P, 9,7 mg Fe, 0.59 mg tiamina, 0.14 mg riboflavina, 0.5 mg niacina. Continutul uleiului este: 1,5% acid miristic, 3% acid palmitic, 1% acid stearic, 0,5% acid arachidic, 33% acid oleic, 61% acid linoleic. Indicele de iod al acestui ulei este de 115,1-155,2, aciditatea specifica de 0,78- 5,76, indicele de saponificare 194,0-203,0. Este un ulei semisicativ. Semintele decorticate contin: 8,7% apa, 10% lipide, 45.4% proteina, 20.1 glucide, 8.3% fibra, 7.5% minerale Florile sofranelului contin cartamina (C21H22O11 H2O) o substanta rosie, insolubila in apa, si un alt colorant, denumit galben de sofranel (C16H20O11) solubil in apa. Descrierea speciei Este o planta erbacee anuala, cu aspect de ciuline, cu talia de pana la 1.5 m, cu o tulpina principala puternic ramificata. Prezinta numerosi spini la nivelul frunzelor care sunt alungite, oval-lanceolate, puternic cuticulate, cu marginea dintata. Sofranelul este un membru al familiei Compositae, o planta erbacee anuala, care creste de regula in zonele aride. Florile Floarea de sofranel este mica, tubulara, alcatuita pe tipul 5. Florile sunt grupate in capitule tot mai mici, cu diametrul de 1,5-3,5 cm. Fiecare formeaza circa 15-20 seminte. Pe o planta se pot forma 14-60 de capitule iar intr-un capitul se gasesc 25- 60 de flori. Corola este alcatuita din 5 petale de culoare de la alb-galbui pana la rosu intens. Corola este inconjurata de 5 sepale caracteristice pentru sofranel, lungi de 6-7 mm. In jurul capitulului se gasesc frunze dispuse in rozeta. Urmeaza apoi involucrul alcatuit din mai multe bractei, ce pot avea ghimpi pe margini. Bracteile care invelesc capitulul impiedica scuturarea semintelor. Staminele in numar de 5 au anterele strans unite formand un manson prin care trece stilul (androceu sinanter). Ovarul este prevazut cu un stil lung. Fructul

Fructul este o achena alungita cu marginile putin proeminente, ce se aseamana in mare masura cu cel de floarea soarelui, numai ca este mult mai mic. Culoarea fructului este alba. In multe cazuri semintele de sofranel sunt prevazute cu un papus compus din membrane inguste provenite din sepalele care devin persistente. Invelisul reprezinta 50-60% din greutatea fructului. Greutatea a 1000 seminte = 24-40 g. Greutatea hectolitrica = 39-55 kg. Tulpina Tulpina este erecta, glabra, cu numerose ramificatii. Radacina Radacina principala este puternic dezvoltata, poate penetra pana la 2.5 m in sol. Este de asemenea puternic ramificata, ca si tulpina. Dupa germinatia achenei de culoare alba, cu greutatea cuprinsa intre 0,03 si 0,04 g, plantula trece printr-un stadiu de rozeta, care se caracterizeaza prin cresterea redusa in inaltime si aparitia a numeroase frunze aproape de nivelul solului. Tot in acest stadiu se dezvolta si un puternic sistem radicular. In timpul acestui stadiu planta este rezistenta la frig, chiar si la inghet, dar sofranelul este mai putin tolerant fata de buruienile cu crestere rapida. Dupa acest stadiu, tulpina incepe sa se alungeasca si sa se ramifice treptat. Ramurile formeaza unghiuri de 30 pana la 70 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Cultura plantelor medicinale: pastrarea sistemelor ecologice
Terenurile agricole cultivate constituie un mediu specific unde speciile de plante dominante sunt inlocuite cu regularitate. Numarul speciilor cultivate este limitat. De aceea, din punct de vedere al biodiversitatii, se considera ca au o mare importanta asa numitele practici agricole 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Cultura plantelor medicinale: Lucrari de imbunatatire a solului
Degradarea starii fizice a solului este definita prin distrugerea sa practic ireversibila sau usor reversibila. In aceasta sectiune sunt prezentate procedee privind reducerea ori prevenirea degradarii fizice a solului. Nu sunt prezentate detaliat in acest Cod lucrarile de drenaj si de mentinere a acestora. Totusi, pe multe soluri, este important a ne asigura ca aceste sisteme functioneaza eficient si controleaza apa din sol. Eroziunea este un proces

geologic complex prin care particulele de sol sunt dislocate si indepartate sub actiunea apei si a vantului ajungand in mare parte in resursele de apa de suprafata. La aceste cauze se adauga si activitatile umane, prin practicarea agriculturii intensive si prin gestionarea defectoasa a terenurilor agricole. Este foarte important de retinut ca pe masura ce creste nivelul degradarii terenului agricol, fertilitatea solului se micsoreaza in aceeasi masura, influentand negativ nivelul recoltelor. Intensitatea eroziunii de suprafata (spalarea particulelor de sol prin siroire difuza), este in functie de viteza de scurgere, care la randul ei depinde de marimea si lungimea pantei. Pe terenurile agricole situate in panta procesul este accelerat prin efectuarea lucrarilor agricole pe directia pantei. Tasarea (compactarea) solului este un proces fizic prin care are loc cresterea exagerata a masei de sol pe unitatea de volum. Compactarea solului este clasificata din doua punct de vedere: a originii si a localizarii sau adancimii la care se manifesta. In raport cu originea compactarea sau tasarea solului este naturala (primara) si antropica (artificiala, secundara). Compactarea naturala este datorata factorilor si proceselor care au condus la formarea solului, fiind specifica unor anumite categorii de soluri, adesea in cazurile respective se formeaza straturi sau orizonturi de sol foarte compacte, cel mai evident este orizontul Bt al solurilor argiloiluviale. Compactarea artificiala, antropica sau secundara este datorata, de regula, greselilor tehnologice din sistemul agricol: trafic exagerat si nerational efectuat pe teren pentru lucrari agricole, hidroameliorative, transport, in special in conditii inadecvate de umiditate a solului. Compactarea secundara sau antropica este specifica agriculturii intensive, puternic mecanizata, avand tendinta de a se accentua odata cu cresterea gradului de mecanizare, adica a masei masinilor agricole, a presiunii din pneuri si a intensitatii si frecventei de lucrare a solului, fiind deosebit de importanta pentru fiecare fermier . Cauze ale compactarii - In ferma, compactarea antropica este favorizata de urmatoarele cauze: 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Termeni si definitii.
1. Aciditate: marime care indica continutul in acid al unei solutii (solutia solului) si care se masoara prin concentratia in ioni de hidrogen a acesteia. Se exprima in unitatii pH (logaritmul zecimal negativ al activitatii ionilor de hidrogen dintr-o solutie apoasa). 2. Acumulare: crestere a concentratiei unei substante in sol intrucat aportul este mai mare decat consumul si/sau pierderea. 3. Adsorbtie: proces fizico-chimic de fixare si acumulare a unei componente dintr-un amestec de gaze sau a unei substante dizolvate dintr-o solutie pe o suprafata solida sau lichida cu concentratie mai mare decat in restul gazului sau al solutiei.

4. Alterare: ansamblu al schimbarilor fizice, chimice si biochimice produse in roci la/sau aproape de suprafata scoartei terestre sub actiunea agentilor atmosferici, plantelor si microorganismelor. 5. Ameliorare a solului: ansamblu de procedee tehnice, hidroameliorative, pedoameliorative si agroameliorative, care sunt folosite pentru imbunatatirea radicala si durabila a unui sol neproductiv sau slab productiv prin eliminarea factorilor care limiteaza fertilitatea acestuia. 6. Amendament: substanta incorporata in sol pentru corectarea unor insusiri fizice si chimice nefavorabile, in vederea imbunatatirii mediului de viata pentru plantele cultivate. 7. Amonificare: proces biochimic de eliberare a azotului amoniacal din compusi organici cu azot. 8. Apa bruta: apa captata din surse de suprafata sau subterane, care are calitatea sursei in momentul prelevarii, necesitand proces de tratare conform cerintelor calitative. 9. Apa freatica: apa din stratul acvifer freatic. 10. Apa de percolare: apa care se infiltreaza in sol si este dirijata in profunzimea lui. 11. Apa poluata: apa cu un continut de nitrati mai mare de 50 mg/l. 12. Apa a solului: apa aflata in sol, ocupand spatiul poros, sau parte din acesta. 13. Ape interioare: toate apele aflate in interiorul liniei de baza, de la care se masoara extinderea apelor teritoriale. 14. Ape de suprafata: ape interioare si respectiv marine, statatoare si curgatoare ale caror suprafete sunt in contact cu atmosfera. 15. Ape subterane: ape aflate sub suprafata terenului in zona de saturatie si in contact direct cu solul sau cu subsolul. 16. Bazin hidrografic: unitate fizico-geografica ce inglobeaza reteaua hidrografica pana la cumpana apelor. 17. Biodegradare: descompunere a unei substante organice complexe in molecule mai simple sau ioni sub actiunea microorganismelor. 18. Stare a solului: ansamblu al tuturor proprietatilor fizice, chimice si biologice, care definesc fertilitatea, productivitatea si functiuniile solului la un moment dat. 19. Coeficient de repartitie: raport dintre concentratiile unei substante in doua compartimente de mediu. 20. Coeficient de repartitie sol 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Legea plantelor medicinale si aromatice 491/2003
LEGEA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE, LEGEA NR 491/2003, PUBLICATA IN M.OF. PARTEA I NR 844/26.11.2003
Art. 1 Prezenta lege stabileste cadrul general privind productia, procesarea si organizarea pietei plantelor medicinale si aromatice, relatiile dintre producatori, procesatori si comercianti. (2) In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel: a) productia reprezinta obtinerea prin cultivare sau recoltare din flora spontana a plantelor medicinale si aromatice; b) prelucrarea reprezinta conditionarea plantelor medicinale si aromatice in: ceaiuri, condimente naturale, precum si in materii prime pentru procesare; c) procesarea reprezinta transformarea materiilor prime obtinute prin prelucrare in produse care se comercializeaza: medicamente, cosmetice, suplimente nutritive si dietetice, aditivi alimentari de aromatizare; d) producatorul este persoana fizica sau juridica ce cultiva plante medicinale si aromatice; e) culegatorul este persoana fizica sau juridica ce recolteaza din flora spontana plante medicinale si aromatice; f) procesatorul este persoana fizica sau juridica ce prelucreaza plantele medicinale si aromatice pentru a obtine produse finite, in vederea comercializarii; g) plantele medicinale si aromatice sunt plantele din catalogul si nomenclatorul national al plantelor medicinale si aromatice din cultura si flora spontana sau din catalogul oficial comunitar ori al unui stat membru al Uniunii Europene. (3) Catalogul si nomenclatorul national al plantelor medicinale si aromatice din cultura si flora spontana se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului. Art. 2 In sensul prezentei legi, autoritatea administratiei publice centrale in domeniul plantelor medicinale si aromatice este Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, denumit in continuare autoritate competenta. Art. 3 (1) Pentru plantele medicinale si aromatice care se comercializeaza in stare proaspata si procesate se stabilesc norme tehnice de producere si comercializare. Normele tehnice de producere si comercializare a plantelor medicinale si aromatice se elaboreaza de Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si de Ministerul Sanatatii si se aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului si al ministrului sanatatii. (2) Pentru stabilirea normelor tehnice de producere si comercializare a plantelor medicinale si aromatice se au in vedere prevederile Ghidului de buna practica pentru cultivarea plantelor medicinale si aromatice si ale Ghidului de buna practica pentru recoltarea plantelor medicinale si aromatice din flora spontana. (3) Ghidul de buna practica pentru cultivarea plantelor medicinale si aromatice si Ghidul de buna practica pentru recoltarea plantelor medicinale si aromatice din flora spontana se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului. (4) Plantele medicinale si aromatice destinate comercializarii in stare proaspata si

procesate pot fi introduse pe piata daca sunt conforme cu normele tehnice de producere si comercializare. (5) Produsele obtinute prin procesarea plantelor medicinale si aromatice si av 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | Nici un comentariu

Colectarea si comercializarea plantelor medicinale. Firme.
Lista firmelor din domeniul plantelor medicinale poate avea unele erori. Va invitam sa adaugati la cometarii alte firme ce colecteaza sau comercializeaza plante medicinale. VANIROMA SRL NEAMT, ROMAN 0722/379445 vaniromasrl@yahoo.com Descriere: Comercializeaza plante medicinale si aromatice, comercializam plante medicinale : paducel(flori si frunze), rostopasca, floare de soc, coada calului, vasc, menta, galbenele, ciubotica cucului, coada soricelului, usturoita, floare de tei, catina, leurda. Comercializam atat pentru import cat si pentru export. Domeniu activitate: Plante Medicinale SC MEDPLANT SRL BIHOR, ORADEA STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6 0259/411487 blagamedplant@yahoo.com www.medplant.rdsor.ro Descriere: firma noastra se ocupa de producerea plantelor medicinale pt intern si export,ceaiuri,condimente(mustar pasta,ketchup) siropuri concentrate Domeniu activitate: Plante Medicinale ANIMA PLANT BUCURESTI STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis 021/2105941, 0744/303463, 0745/098911 http://www.anima-plant.ro Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice, plante medicinale si aromatice, plante condimentare Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste Santo Raphael SRL BUCURESTI, BD. POMPEIU DIMITRIE,PROF., Nr. 3-5 021/2331950, 0788/423760, 0788/283292 office@santo-raphael.ro

http://www.santo-raphael .ro Descriere: Centru naturist de sanatate si laboratoare de produce naturale, ca ofera de remedii naturale din plante medicinale si produse apicole, suplimente alimentare si cosmetice naturale recomandate intr-o serie foarte larga de afectiuni, Tincturi simple, tincturi compuse, tincturi pentru echilibrarea meridianelor si organelor energetice, plante medicinale si amestecuri de plante medicinale, capsule, vitalizante si energizante, siropuri naturale, unguente naturale, produse cosmetice de tratament si de intretinere, afrodisiace feminine si masculine, uleiuri volatile naturale, Steaua divina Domeniu activitate: Produse naturiste, medicina naturista, medicamente Medplant BIHOR, ORADEA STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6 0259/411487 blagamedplant@yahoo.com www.medplant.rdsor.ro Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de activitate plantele medicinale si ceaiurile medicinale si aromate. In prezent si-a largit gama de activitate producand ketchup, mustar si siropuri., Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai negru , plante medicinale , mustar, ketchup si siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si Kavaler , ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant. Domeniu: Plante medicinale S.C. M.A. CRISTINA S.R.L. IASI, IASI SOS. NATIONALA, Nr. 194 0232/233159, 0724/251860 office@market-pharma.com http://www.market-pharma.com Descriere: Producator de CEAI la pliculete utilizand materie prima de cea mai buna calitate . distributor de lapte praf antidot , cacao; IMPORTATOR de linii procesare plante medicinale., CEAI DE TEI, MENTA, SUNATOARE , MUSETEL., ROMANIA Domeniu activitate: Distribuitori, Plante Medicinale PF Alecu Gina BUCURESTI STR. GHIOCEI, Nr. 13 021/2109854, 0721/252008 www.slabirefarafoame.ro Descriere: SLABIRE, SUPLIMENTI DE NUTRITIE, PRODUSE ENERGIZANTE, DETOXIFIERE, PRODUSE CE COMBAT CELULITA, COSMETICE EXTRA-LUX CU REZULTATE VIZIBILE IN 3 ZILE., PRODUS E HERBALIFE CONSULTANTA DE NUTRITIE GRATUITA, HERBALIFE Domeniu activitate: Produse naturiste OHMEDIUM SIN INVEST S.R.L. BUCURESTI, STR. ABRUD, Nr. 140, Apt. 2 021/2228118, 0744/811537 office@ohmedium.ro, ohmedium@fx.ro http://www.ohmedium.ro/electronica, http://www.ohmedium.ro

Domeniu activitate: Plante Medicinale PHYTOCARITAS S.R.L. HARGHITA, MIERCUREA CIUC STR. VLADIMIRESCU TUDOR, Nr. 21, Apt. 22 0266/312695, 0744/875950 ezolya@hr.astral.ro Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai FARMACIA CHAMOMILLA S.R.L. DAMBOVITA, GAESTI STR. 13 DECEMBRIE, Nr. 40 0245/711768, 0245/710790 Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale FARMAPLANT S.R.L. DOLJ, CRAIOVA STR. UNIRII, Nr. 38-40 0723/358575, 0251/310020 farmaplant@rdscv.ro Domeniu activitate: Plante medicinale, Farmacii, Produse Naturiste FARMACIA BALSAM S.R.L. ARAD, ARAD STR. SPITALULUI, Nr. 5, 0257/228800, 0257/233332 Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale PRODPLANT IMPEX S.R.L. MURES, REGHIN STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436 prodplant@rdslink.ro http://www.netsoft.ro/prodplant Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures PENEXPORT S.R.L. ARGES, MICESTI CAL. CAMPULUNG, Nr. 10 0248/219081 dieter.barolf@t_online.de, penexport@artelecom.net http://www.penexport.ro Domeniu activitate: Plante Medicinale in Bucuresti S.N. PLAFAR S.A. BUCURESTI SPL. INDEPENDENTEI, Nr. 202A 021/3167105, 021/2248427 cabinet@plafar.com, sales@plafar.ro

http://www.snplafar.ro Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai BIONET S.R.L. ARAD, ARAD CAL. ROMANILOR, Nr. 38-40, Bl. A3, Intr. B, Apt. 4 0257/280363, 0724/513125 Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale ONEDIA DISTRIBUTION S.R.L. ILFOV, PANTELIMON STR. COPOSU CORNELIU, Nr. 4 021/3046211, 0725/197800 http://www.onedia.ro Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai, Produse Parafarmaceutice, Produse Naturiste in Bucuresti HERBARUM VERONICAE IMPORT-EXPORT BUCURESTI BD. UNIRII, Nr. 19, Bl. 4B, Intr. 1, Et. 5, Apt. 17 021/3365681 herbarum@mb.roknet.ro http://www.herbarum.roknet.ro Domeniu activitate: Plante Medicinale ENDOCRIN DIAGNOSTIC SI TRATAMENT BIHOR, ORADEA STR. PASTEUR LOUIS, Nr. 9 0259/436007, 0744/829411 Domeniu activitate: Medicina - Endocrinologie, Plante Medicinale A.D. HANA S.R.L. BUCURESTI STR. LIZEANU, Nr. 21 021/2117143, 0723/261567 Domeniu activitate: Plante Medicinale, Apicultura OM VEGA S.R.L. CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. VLAHUTA ALEXANDRU, Nr. 15 0264/375077, 0740/954843 Domeniu activitate: Produse Naturiste, Plante Medicinale LIBRA S.R.L. CONSTANTA, CONSTANTA STR. ALECSANDRI VASILE, Nr. 10 0241/613119 Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale FLORASAN EXIM S.R.L.

CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. BUCIUM, Nr. 5, Apt. 36 0264/562803 Domeniu activitate: Plante Medicinale SALMED PLANT S.R.L. CONSTANTA, CONSTANTA STR. DUMBRAVA ROSIE, Nr. 68 0241/542566, 0722/455764 Descriere: Distributie parafarmaceutice, ceaiuri, plante medicinale Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale NONINO TRADING S.R.L. CONSTANTA, CONSTANTA STR. SOVEJA, Nr. 85, Bl. DR29, Intr. A, Apt. 4 0241/511707, 0722/630690 Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale NUTRI PLANT FARM S.R.L. CARAS-SEVERIN, RESITA AL. TINERETULUI, Nr. , Bl. 3, Intr. 1, Apt. 4 0255/212255, 0746/117575 Domeniu activitate: PLante Medicinale, Produse naturiste ALFARCO S.R.L. ALBA, ALBA-IULIA STR. GOLDIS VASILE, Nr. 40 0258/820788 Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale NATURA DISTRIBUTION S.R.L. BUCURESTI STR. DELEA NOUA, Nr. 19 021/3231001 Domeniu activitate: Plante medicinale LIOVI COM S.R.L. DOLJ, CRAIOVA STR. UNIRII, Nr. 46 0251/534658, 0744/796609 Domeniu activitate: Plante medicinale, Produse naturiste RADIX S.R.L. BUCURESTI STR. VALEA CASCADELOR, Nr. 21 021/4447766, 0722/377773, 0788/384120 http://www.radixplant.ro Domeniu activitate: Plante medicinale FARMENA S.R.L.

CARAS-SEVERIN, RESITA PTA REPUBLICII, Nr. 29, Apt. 2 0255/211393 Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale BIO SANATATE S.R.L. BUCURESTI STR. DELEA NOUA, Nr. 19 021/3231001 contact@bio-sanatate.ro, cristi@bio-sanatate.ro http://www.bio-sanatate.ro Domeniu activitate: Medicina naturista CICLON COM S.R.L. MEHEDINTI, DROBETA-SEVERIN SPL. MIHAI VITEAZU, Nr. 30, Bl. B4, Intr. 1, Apt. 3 0746/051898, 0740/837132 Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale VANDA PLANT S.R.L. DOLJ, CRAIOVA STR. UNIRII, Nr. 12A 0251/432382, 0743/900974, 0741/040946 Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale 10 August 2008 | Categoria Uncategorized | 53 comentarii

• Ultimele articole
• • • • • • • Musetelui. Cultivarea, prelucrarea, utilizarea musetelului. Με ν τ α . Χυ λ τ ι ϖ α ρ ε α , υτ ι λ ι ζ α ρ ε α µεν τ ε ι Χυ λ τ ι ϖ α ρ ε α Χυ λ τ υ ρ α Χυ λ τ υ ρ α πρ ε λ υ χ ρ α ρ ε α σι

Λαϖ α ν δ ε ι

Γα λ β ε ν ε λ ε λ ο ρ Σοφ ρ α ν ε λ υ λ υ ι

Χυ λ τ υ ρ α πλα ν τ ε λ ο ρ µεδ ι χ ι ν α λ ε : πασ τ ρ α ρ ε α σισ τ ε µ ε λ ο ρ εχο λ ο γ ι χ ε Χυ λ τ υ ρ α Λυ χ ρ α ρ ι σολ υ λ υ ι Τερ µ ε ν ι πλα ν τ ε λ ο ρ µεδ ι χ ι ν α λ ε : δε ιµβυ ν α τ α τ ι ρ ε α σι δεφ ι ν ι τ ι ι .

Λε γ ε α πλα ν τ ε λ ο ρ αρ ο µ α τ ι χ ε 491/2003

µεδ ι χ ι ν α λ ε

σι

Χο λ ε χ τ α ρ ε α πλα ν τ ε λ ο ρ

σι χοµ ε ρ χ ι α λ ι ζ α ρ ε α µεδ ι χ ι ν α λ ε . Φιρ µ ε.

• Recomandari
• • • Afaceri Agricole Φιλ µ ε ονλ ι ν ε

Πλα ν τ ε µεδ ι χ ι ν α λ ε : Χα ρ τ ι , ινφο ρ µ α τ ι ι , δοχ υ µ ε ν τ α τ ι ι Τς ονλ ι ν ε

Σερ ι α λ ε

NALBA DE CULTURA
Nalba de cultura - Malva Glabra Desv. Sin. Malva Silvestris L. SSP. Mauritanica (L.) Thellung — Fam. Malvaceae Fr.: Mauve; G.: Kultur Kasepappel; M.: Papsajt; B.: Prasvirnik Iesnoi. Descriere: Subspecie de cultura, ierboasa, bienala sau perena (în conditiile tarii noastre se cultiva ca anuala, deoarece în anul II este atacata masiv de rugina), erecta, înalta pana la 1 m, cu frunze palmat-lobate, cu lobi dintati pe margine, nervuri proeminente pe fata inferioara, flori solitare la axila frunzelor, rosii-violacee Partea utilizata: Florile (Flores Maivae silvestris) care se recolteaza in lunile — VII— IX; frunzele (Folium Malvae silvestris) care se recolteaza in lunile — VI—IX. Ecologie, zonare: Planta bine adaptata la conditiile tarii noastre, cu cerinte moderate fata de temperatura si umiditate, excesul acestora favorizand atacuri masive de rugina. Specie de lumina directa, mai pretentioasa fata de sol, cu dezvoltare buna pe cele profunde, usoare sau mijlocii, mai ales pe cernoziomuri. Se poate cultiva în întreaga tara, recomandandu-se si ca planta medicinal-ornamentala în parcuri si spatii verzi. Tehnologia de cultura. Premergatoare — cereale paioase sau prasitoare bine îngrasate. Ingrasaminte — fosfor 40—50 kg/ha si potasiu 30—40 kg/ha la aratura de baza; azot 60 —80 kg/ha aplicat iarna pe zapada. Pregatirea terenului — aratura la adancimea de 22— 25 cm, primavara lucrare cu combinatorul. Insamantare — cu semanatoarea SUP—21 primavara timpuriu, la 50 cm interval si 1—1,5 cm adancime, cu 4—5 kg/ha. Lucrari de întretinere — prasit pe rand imediat dupa rasarire, apoi 1—2 prasile manuale si tot atatea

mecanice. Recoltare: Florile se ciupesc manual la completa deschidere; frunzele în mai multe reprize, atat timp cat nu sunt atacate de rugina sau întepate. Principii active: Mucilagii, vitamine (A, Blt B2, C), antocianozizi (în flori), un principiu cu actiune ocitocica. Actiune farmacologica: Emolient; maturativ; usor laxativ. Indicatii terapeutice: INT.- Tuse, bronsita, laringita (în faza iritativa), enterita; constipatie; cistita. EXT. — dureri de gat, amigdalite, afte; furunculoza. COSM. — Iritatii ale pleoapelor si obrazului; cuperoza; ten uscat. Mod de administrare: INT. — Macerat la rece sau infuzie (1 lingura la cana), 3 cani pe zi. EXT. — Gargara, spalaturi locale, cataplasme cu decoct concentrat (50 g la litru).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->