Sunteți pe pagina 1din 6

Particularit

i geografice ale teatrului de

opera ii din Irak


Introducere
Lupta armat i conflictul armat ca fenomene existente ntr-un teatru de opera ii ilor geografice din spa iul n care se i dezavantaje i este crucial n modul de abordare i

implic o cunoa tere detaliat a particularit manifest .Terenul poate aduce avantaje dar al misiunilor

i al deciziilor luate de c tre comandan i mai ales la un nivel strategic dar i dar de asemenea i greut

tactic..n aceast lucrare voi ncerca s eviden iez caracteristicile particulare ale terenului Irakian;ce oportunit i cauzeaz acesta n spa iul opera ional.

Date generale
Republica Irak (Al-Jumhuriya Al-Iraqiya Ad Dimuqratya Ash-ShaAbiya) este situata in sud-vestul Asiei, intre 2906-3722 latitudine nordica si 3048-4834 longitudine estica. Limitele sale sunt Turcia, Iranul, Golful Persic, Kuweit, Arabia Saudita, Iordania si Siria. Suprafata Iraqului este de 434 000 km si o populatie de 21 035 000 locuitori (in 1996). Densitatea medie este de 48 loc/km. Majoritatea populatiei sunt arabii (75%) urmati apoi de kurzi (18%) si de turci, iranieni si europeni. 3/4 din populatia tarii se concentreaza in Campia Tigru-Eufrat(Mesopotamia). Un numar neprecizat de beduini nomazi traiesc in munti si in zona desertica din vestul si sud-vestul Eufratului. Islamismul are ponderea cea mai ridicata (95%) ; se mai intalneste si catolicismul. Situat in partea centrala a tarii, pe ambele maluri ale fluviului Tigru, Bagdadul (Baghdad) este capitala statului iranian fiind fondat in 762 de califul Al Mansur (sub numele de Madinat-alSamal). Capitala a Califatului Abasid, el devine pentru 3 secole centrul cultural si economic al lumii arabe. Este distrus de mongoli in 1258 si 1401,dupa care cunoaste incepand cu secolul XVII o lenta dezvoltare. In 1921 devine capitala regatului, iar in 1932 a statului iraqian independent, cunoscand o rapida inflorire economica. Este primul centru industrial al tarii si un renumit centru artizanal al Orientului Apropiat ; activ centru comercial si financiar, insemnat nod

rutier si port fluvial. Obiectivele turistice ale capitalei sunt : Palatul califilor abasizi, Minaretul Sukel-Ghazed si Monumentul soldatului necunoscut. Principalele orase ale Iraqului sunt Mosul, Basra, Kirkuk si Hilla. Limba oficiala este araba. In provinciile locuite de populatia kurda, limba kurda este din 1972 egala in drepturi cu araba. Apartine limbilor indo-europene din ramura indo-iraniana si foloseste o scriere araba, latina si chirilica. Este impartita din punct de vedere administrativ in 18 governorate numite mohafaza . Sarbatoarea nationala este aniversata data de 17 iulie (preluarea puterii politice ce catre Partidul Socialist Arab Baas). Moneda nationala este dinarul, avand ca subdiviziune filsul. Teritoriul de astazi al Irakului este cunoscut inca din Antichitate sub numele de Mesopotamia ; el a fost leaganul unor stralucite civilizatii precum cea sumeriana, akadiana, asiriana, babiloniana. In 539 i.e.n. este cucerut de Persia ahemenida, in 331 i.e.n. de Alexandru cel Mare, fiind apoi stapanit de Regatul Seleucid (sec. IV-III i.e.n), de statul partilor (sec.II i.e.n.III-e.n.) si sasanizilor (sec.III-VII e.n.). In 635-637 este cucerit de arabi care dau tarii denumirea actuala si isi impun o noua religie(islamul) si o noua limba (araba). Odata cu fondarea Bagdadului (762), Irakul devine centrul Califatului Arab al abasizilor. Cucerit in secolul XI de turcii seldjucizi, de mongoli in 1258 si 1394, de turkmeni la inceputul secolului XV, de persani in 1499, Iraqul devine intre 1534-1918 a provincie a Imperiului Otoman. Dupa ocuparea Iraqului de trupe engleze in timpul primului razboi mondial (1917-1918), Liga Natiunilor acorda in 1920 Marii Britanii mandat de administrare asupra acestui teritoriu. In 1921 Irakul devine regat si este admis in Liga Natiunilor. Participa in 1948-1949 la razboiul impotriva statului Israel. Mentinerea unor pozitii puternice ale imperialismului britanic in viata economica si politica a statului, politica antidemocratica a monarhilor declanseaza numeroase revolte populare. La 14 iulie 1958, in urma loviturii de stat conduse de Abdal Karim Kassem, monarhia este abolita iar Irakul se proclama republica. La inceputul anilor 90 are loc razboiul din Golf ca urmare a invadarii Kuweitului de catre Irak, acest gest a atras un iminent razboi din partea americanilor si a aliatilor ei impotriva lui.

Irakul este o republica prezidentiala, potrivit Constitutiei din 16 iulie 1970, amendat ultima oara la 4 septembrie 1977. Presedintele este ales prin vot indirect de Consiliul Comandamentului Revolutiei Relieful se distinge prin 4 regiuni naturale. Campia Tigru-Eufrat ocupa o vasta zona depresionara drenata de Eufrat (2 800 km) si Tigru (1 850 km) care se unesc si formeaza fluviul Shatt alArab ce se varsa in Golful Persic; aceasta campie (vechea Mesopotamie) are un aspect monoton, cu brate parasite, canale si intinse zone mlastinoase. Campiile desertice din vest sunt traversate de vai seci (Wadi Hauran, Wadi Tubal, Shaib Hisb) si sunt salasul beduinilor si a camilelor. In Piemontul de nord (vechea Asirie), zona mai inalta, cu bogate zacaminte de petrol, precipitatiile sunt mai bogate (400 mm/an). Muntii Kurdistanului ocupa nord-estul tarii si sunt traversatide vai adanci cu sectoare de chei si defilee ale afluentilor pe stanga ai Tigrului (Zab al Kabir, Zab al Asfal, Diyala). Clima este subtropical, cu ariditate accentuata ; verile sunt toride, fara precipitatii, vantul shamal ridicand temperaturile pana la 49 si provocand in desert furtuni de nisip ; iernile sunt mai blande. Vegetatia este formata din stepe cu tufisuri(in nord si est) si plante xerofite si halofite (in sud si vest). Padurile ocupa suprafete reduse (3,5%) si se intalnesc doar in Muntii Kurdistanului. Fauna, adaptata mediului, cuprinde sacali, pisici salbatice, gazele, varani, broaste testoase. Este o tara cu o economie in curs de dezvoltare. Iraqul este unul din insemnatii producatori si exportatori de petrol. Detine cantitati importante de gaze naturale, sare, sulf, gips, cupru, crom si fosfati. Este o importanta producatoare de curmale.

Analiza terenului Irakian


Republica Irakian domin zona fertil n form de semilun a Asiei de Sud-Vest.Se nvecineaz cu Siria Saudit i Iordanul n vest,Turcia n nord,Iranul i Kuweitul n est i cu Arabia i i Golful Persic n sud.Irakul este pozi ionat strategic ca sa domine afacerile i se ntinde pe grani a cu Iran a mla tinile din Sud-Est.Irakul este o ar cu multe contrasturi,de erturile ocup

regionale.Este aproximativ de dimensiunea Californiei Turcia pn

cea mai mare parte a acesteia cu exceptia zonelor pe unde trec rurile Tigru sau Eufrat,zone care

sunt cele mai fertile din Sud-Vestul Asiei.Accesul Irakului la Golful Persic este limitat la regiunea Shatt al-Arab.Aceasta este o zon disputat ntre Irak i Iran. i i cmpia aluvial

Irakul poate fi divizat n patru mari zone geografice:de ertul din vest sudvest,dealurile dintre Tigrul de sus prin care trec rurile Tigru Regiunile de munte redus .Delta i Eufrat. i Eufrat,mun ii din nord i nord est

i dealuri ofer cea mai bun ap rare natural .C ile de acces sunt

reduse n aceste zone,irakienii ar trebui s fie capabili s apere aceste zone cu o for i mla tinile de lng limiteaz de asemenea accesul la re elele principale drumuri.Aceasta zon este mai greu de ap rat ca cea muntoas .De ertul Sirian este cea mai vulnerabil zon la opera ii mobile din aceasta regiune. Vastul De ert Sirian este ideal pentru opera ii mobile,totu i camuflarea este limitat iar resursele de ap lipsesc.Zona de dealuri limiteaz opera iile mobile la drumurile mbun t ite sau nu sau al poteci.Pu in acoperire i camuflaj este oferit de numeroasele v i din zon .Opera iile mobile sunt grav constrnse n zonele de munte.Vehiculele sunt limitate la pu inele re ele de drumuri,iar n timpul sezonului ploios zona poate fi imposibil de traversat.n zona de delta mi carea vehiculelor este limitat la re eaua de drumuri existent.Mla tinile din sudul Irakului impun opera ii u oare. Zona de ertic la vest i sud-vest de rul Eufrat este parte component a De ertului i Iordan,acest de ert este slab populat i este carecterizat

Sirian.Acoperind sectoare din Siria

de vaste terenuri cu pietris ce se intersecteaz cu sectoare de nisip. Regiunea de dealuri dintre Tigru se extinde spre vest n Siria i Eufrat este parte component a unei zone mai largi ce

i Turcia.Apa curge prin v i adnci mpiedincnd posibilitatea

irig rii.Aceast zon este predominant de ertic . Regiunea muntoas ncepe la sud-vest de Mosul i Kirkuk,extinzndu-se spre Turcia i Iran.Cu i

Iran.n l imile mun ilor variaz de la 1000 la 2000 m,lng grani ele cu Turcia face posibil cultivarea.

ctorva v i din zon ,regiunea permite doar p storitul,la n l imi mai joase ploaia adecvat

Cmpia aluvional ncepe la nord de Bagdad descris ca o delt acoperit cu canaluri de irigare fost subiectul inunda iei rurilor Tigur zon (15.600 km p tra i) de la Al Qurnah Iranul este predominant o zon de mla tin .

i se extinde pn la Golful Persic.Este i lacuri intermitente,pentru ani regiunea a

i Eufrat.De la sfr itul anilor 60 spre mijlocul anilor i extinzndu-se pn est de Tigru dup grani a cu

70,eforturile guvernamentale s-au canalizat spre a controla aceste inunda ii.In sudul Irakului,o

Chiar dac multe poduri au fost serios avariate n timpul bombardamentelor For elor Aliate n R zboiul din Golf,daunele cauzate au fost n mare parte reparate. O re ea principal de drumuri a fost construit pentru a facilita mi carea trupelor resurselor n timpul r zboiului dintre Irak i Iran.Irakul de ine 36,438 km de drum ia

pavat.Aproape toate ora ele principale sunt connectate ntre ele prin intermediul unor astfel de drumuri.Aceste drumuri pavate sunt utilizate intensiv si necesit o ngrijire considerabil .Drumurile secundare i l turalnice nu sunt de obicei pavate.Circula ia este i limitat de suprafe ele denivelate de pe drumurile i ngreunat de c ldura din timpul verii km.Un drum express pe

principale.Drumul de la Bagdad la Al Basrah de lng grani a cu Kuweit are o lungime de 560 ase laturi a fost construit pentru a lega Irakul,Kuweitul,Iordanul i Mosul. i dezvoltarea sistemului de c i i i Akashat.Exist de asemenea rute Siria,iar el trece prin Bagdad,Diwaniya i Basra.O cale de acces similar este planificat pentru a

lega Bagdadul cu grani a Turc prin Kirkuk,Irbil

C ile ferate din Irak sunt administrate de stat.ngrijirea ferate a fost ntrerupt sever de r zboaiele din 1980-88 care servesc principalelor centre industrial. leag principalele ora e ca Mosul,Al Basrah,Irbil,Husaibah

i 1990-91.Rutele pleac din Bagdad

Concluzii
Geografia militar este nc important din punct de vedere strategic n alocarea priorit ilor la nivelul teatrelor de opera ii, dar este mai pu in influen abil n stabilirea locurilor unde for ele armate ale unei alian e, coali ii sau ale unui stat desf oar ac iuni militare. ntr-o lume unde re elele teroriste au ntinderi intercontinentale iar distrugeri i pagube serioase pot fi cauzate asupra unei ri f r nicio invazie conven ional , barierele geografice asigur pu in

protec ie. n consecin , dat fiind mobilitatea la nivel strategic, efectul tactic al unui mediu complex este mai important dect continentul pe care acel mediu complex se ntmpl s fie localizat.