Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Cap. I - Amplificatoare electronice 1.1Generalitati

Circuitele electronice sunt acele circuite care contin componente electronice,tuburi electronice sau dispozitive semiconductoare, avand caracteristici current-tensiune neliniare si posibilitatea de a comanda prin semnale electrice parametrii lor. Una din aplicatiile cele mai raspandite ale acestor circuite este amplificarea semnalelor, adica obtinerea la bornele de iesire ale unui montaj , numit amplificator, a unui semnal, de obicei de aceiasi forma si frecventa ca cel aplicat la intrarea lui, dar de amplitudine marita. In cazul general , un amplificator reprezinta un cuadripol activ, prevazut cu doua borne de intrare si doua borne de iesire , capabil sa redea la iesire semnale electrice de putere mult mai mare decat cele de la intrare. [termenul de cuadripol(4 poli) se refera la faptul ca circuitul respective poseda patru borne(doua de intrare si doua de iesire), iar termenul de ACTIV implica faptul ca intre intrare si iesire este intercalata o sursa de energie.] Pentru a indeplini aaceasta functie , un amplificatory trebuie prevazut cu o sursa de energie electrica, pe seama careia se obtine sporulde putere de la iesire si cu elemente active care sa transforme o parte din energia absorbita de la sursa de alimentare in energie de current alternative, variabil in ritmul semnalului. In schemele care nu necesita detalii, amplificatoarele se reprezinta symbolic ca in figura 1.1

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Fig .1 Simbolul unui amplificator cu mai multe etaje

1.2 Clasificarea amplificatoarelor

Un amplificator consta din unul sau mai multe etaje de amplificare. Ele se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

Dupa natura semnalului ce preponderenta amplificat, se intalnesc:

- amplificatoare de tensiune - amplificatoare de curent - amplificatoare de putere Primele doua categorii au la intrare semnale electrice de amplitudini relativ mici, fiind numite de semnal mic. Cea de-a treia categorie de amplificatoare trebuie sa furnizeze la iesire puteri mari (cel putin de ordinul watilor), cu un randament acceptabil; ele lucreaza aproape de posibilitatile lor maxime in privinta puterii disipate, a curentilor si a tensiunilor de aceea se numesc amplificatoare de semnal mare. Dupa tipul elementelor active folosite se intalnesc: - amplificatoare cu tuburi electronice - amplificatoare cu semiconductoare - amplificatoare cu circuite integrate (operationale) - amplificatoare magnetice

Dupa valoarea benzii de frecventa a semnalelor amplificate, adica dupa

valorile frecventelor semnalului de intrare, amplificatoarele se pot clasifica astfel: - amplificatoare de curent continuu: amplifica frecvente incepand cu j = 0 (curent continuu)
2

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

- amplificatoare de audiofrecventa (joasa frecventa): amplifica semnale de banda audibila intre 20 Hz si 20 kHz - amplificatoarele de foarte inalta frecventa: pentru frecvente cuprinse intre 30 si 300MHz. Banda amplificatoarelor este cel putin egala cu cea a semnalelor redate.

Dupa latimea benzii de frecventa amplificata, se intalnesc:

- amplificatoare de banda ingusta (920 kHz) - amplificatoare de banda larga (amplificatoare de videofrecventa), avand o gama de frecvente amplificate cuprinse intre cativa herti (teoretic 0 Hz) si 5 MHz (teoretic 6 MHz).

Dupa tipul cuplajului folosit intre etaje, se pot intalni:

- amplificatoare cu cuplaj RC; - amplificatoare cu circuite acordate - amplificatoare cu cuplaj prin transformator - amplificatoare cu cuplaj rezistiv (numite si amplificatoare cu cuplaj galvanic sau de curent continuu). De obicei un amplificator apartine simultan mai multor categorii de clasificare. De exemplu, un amplificator de tensiune dintr-un receptor de radio poate fi un amplificator ce tranzistoare, de audiofrecventa, de semnal mic, de banda ingusta, cu cuplaj RC.

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

1.3 Parametrii amplificatoarelor

Performantele amplificatoarelor se exprima prin anumite caracteristici sau parametrii. Marimile fundamentale caracteristice pentru functionarea unu amplificator sunt: - coeficientul de amplificare (amplificarea, castigul) - distorsiunile - caracteristicile amplitudine-frecventa si faza-frecventa; -raportul semnnal/zgomot - gama dinamica - sensibilitatea

1.3.1 Coeficientul de amplificare (amplificarea)

Amplificarea este cea mai importanta marime caracteristica a unui amplificator. Ea reprezinta raportul dintre o marime electrica de la iesirea amplificatorului si marimea corespunzatoare de la intrare. In functie de natura acestei marimi electrice, se pot defini: - amplificarea in tensiune:
Au = U ies U int r

(fig.2)

- amplificarea in curent:
Ai = I ies I int r

(fig.3)

- amplificarea in putere:

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

Ap = Pies Pint r

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

( fig.4)

Deoarece semnalul de iesire poate fi defazat fata de cel de intrare, inseamna ca amplificarea in tensiune si cea in curent sunt numere complexe, avand un modul |A| si o faza ; amplificarea in putere este un numar real, deoarece puterea este o marime scalara. La un amplificator cu mai multe etaje (fig.2), amplificarea totala este egala cu produsul amplificarilor fiecarui etaj. In adevar, se observa usor ca (de exemplu, amplificator cu trei etaje):

Au = U ies U U U = 2 3 ies = Au1 Au 2 Au 3 U int r U int r U 2 U 3

(fig.5)

In electronica si telecomunicatii, pentru exprimarea valorii amplificarii se folosesc unitatile logaritmice. Unitatea bazata pe logaritmii zecimali se numeste decibel (dB), iar cea bazata pe logaritmii naturali se numeste neper (Np). Introducerea lor se bazeaza pe necesitatea de a trasa grafice intr-un domeniu mare de variatie a amplitudinilor semnalelor precum si intr-un domeniu mare de frecventa. Exprimarile amplificarilor, in aceste conditii, sunt:
U ies U ; Au [ Np ] = ln ies U int r U int r I ies I ; Ai [ Np ] = ln ies I int r I int r Pies P 1 ; A p [ Np ] = ln ies Pint r 2 Pint r

Au [dB ] = 20 log Ai [dB ] = 20 log A p [dB ] = 20 log

(fig.6) (fig.7) (fig.8)

in care: 1Np = 8.686 dB (fig.9)

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

1.3.2 Distorsiunile
Reproducerea inexacta a semnalului de iesire data de cel de intrare, datorita fie variatiei amplitudinii cu frecventa, fie a unor frecvente noi introduse, poarta numele de distorsiuni. Dupa tipul lor, ele pot fi: - distorsiuni ale amplitudinii in functie de frecventa; - distorsiuni ale fazei in finctie de frecventa - distorsiuni armonice - distorsiuni de intermodulatie

Fig.10 dependenta de frecventa a aplificarii: a.caracteristica amplitudine-frecventa b.caracteristica faza-frecventa

Primele doua categorii se numesc distorsiuni de frecventa sau liniare, iar ultimele doua categorii se numesc distorsiuni neliniare. Distorsiunile de frecventa sunt foarte importante in etajele de semnal mic. Distorsiunile amplitudinii in functie de frecventa redau abaterile caracteristicii reale de la caracteristica ideala; se evalueaza cantitativ prin relatia:
M = | A( f ) | (fig.11) | A0 |

in care: M este factorul de distorsiuni de amplitudine

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

|A0| - amplificarea la frecvente medii |A(f)| - amplificarea la anumita frecventa f Banda de frecventa a unui amplificator este domeniul de frecvente cuprinse intre o frecventa limita superioara fs si o frecventa limita inferioara fi, a caror amplitudine reprezinta
1 2

= 0.707 din amplitudinea frecventelor medii. La aceste

frecvente amplificarea scade cu 3 dB fata de A0 (amplitudinea frecventelor medii). Distorsiunile de baza. Abaterile caracteristice faza-frecventa (fig.10 b) fata de caracteristica unui amplificator ideal (o dreapta de ecuatie =-kf) reprezinta distorsiunile de faza. Datorita neliniaritatii caracteristicii de perceptie auditiva umana, ele sunt mai putin importante in audiofrecventa, dar sunt foarte importante in amplificatoarele de videofrecventa. Distorsiunile neliniare armonice. Prin distorsiuni neliniare armonice se inteleg acele deformari ale semnalului de la iesirea unui amplificator care sunt produse de caracteristicile elementelor neliniare: tuburi electronice, tranzistoare, miezuri magnetice (fig. 12)

Fig.12 aparitia distorsiunilor neliniare intr-un etaj amplificator cu tranzistor

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

1.3.3 Caracteristica amplitudine frecventa

In cazul unui amplificator ideal, un semnal de amplitudine consta si de diferite frecvente, aplicat la intrare, este redat la iesire tot cu amplitudine constanta (marita ca valore), aceeasi pentru toate frecventele. In cazul amplificatoarelor reale, amplitudinea semnalelor de diferite frecvente de la iesire nu mai este constanta, fiind mai mica spre capetele benzii (la frecvente inferioare si la cele superioare), datorita urmatoarelor cauze: - elementele reactive din circuit (condensatoare, bobine) prezinta reactante ce variaza cu frecventa; - factorii de amplificare (, ), ai tranzistoarelor depind de frecventa (peste o anumita valoare a frecventei); - dependenta amplificarii de frecventa este caracterizata prin curbele de variatie cu frecventa modulului si , respectiv a fazei amplificarii, deoarece amplificarea este un numar complex. Curba |A| = A(f)| se numeste caracteristica amplitudine frecventa (fig.10). Se observa ca atat la frecvente inalte, cat si la frecvente joase. amplificarea este independenta de frecventa (cu valori constante) intr-o regiune numita a frecventelor medii si scade

1.3.4 Raportul semnal/zgomot

Reprezinta raportul intre tensiunea de iesire produsa de semnalul amplificat si tensiunea de zgomot propriu. Tensiunea de zgomot a unui amplificator este semnalul aleator (cu variatia haotica in timp) produs de elementele componente ale amplificatorului: rezistoare, tranzistoare, datorita structurii discontinue a curentului electric. Ea se masoara la iesirea amplificatorului, scurcircuitand bornele sale de la intrarea amplificatorului. Acesta reprezinta valoarea tensiunii de intrare care ar crea la iesire tensiunea propie de zgomot.

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Pentru ca semnalul de intrare sa nu fie perturbat in mod suparator este necesar ca ele sa depaseasca de un numar de ori nivelul zgomotului, deci sa se realizeze un anumit raport semnal/zgomot. La un amplificator cu mai multe etaje zgomotul provine mai ales, din circuitul de intrare si din primul etaj. Zgomotele provin din rezistoare, din elemente active si se pot datora si unor cauze constructive: filtrarea insuficienta a tensiunii de alimentare, ecranare necorespunzatoare a circuitelor etc. Valoarea raportului semnal/zgomot se reda sub forma: raport semnal/zgomot = 20 log
U sies (fig.13) U zies

1.3.5 Gama dinamica

Reprezinta raportul intre semnalul de putere maxima si cel de putere minima pe care le poate reda amplificatorul. Nivelul semnalului amplificat este limitat superior de catre puterea etajului final si inferior de raportul semnal/zgomot al amplificatorului. De retinut ca amplificatoarele la care nu se iau precautii speciale pt reduce gama dinamica a unui program.

1.3.6 Sensibilitatea
Sensibilitatea unui amplificator reprezinta tensiunea necesara la intrarea acestuia pentru a obtine la iesire tensiune sau putere nominala. Cunoscand amplificarea si puterea nominala se poate calcula sensibilitatea. Ea caracterizeaza mai ales etajele amplificatoare de putere si se exprima in unitati de tensiune (V, mV, V).

1.4 Etaje de amplificare

Amplificatoarele de audiofrecventa (de joasa frecventa) sunt destinate amplificarii semnalelor cu frecvente cuprinse intre zeci de herti si zeci de kiloherti. Excitate cu semnale mici, ele trebuie de obicei sa furnizeze puteri relativ mari pe impedante de sarcina, de obicei pur rezistive.

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Amplificatoarele de audiofrecventa sunt constituite intr-un numar de amplificatoare in tensiune si dintr-un etaj final care amplifica in putere. Pentru puteri mari, chiar etajul care precede etajul final amplifica in putere.

1.5. Amplificatoare de putere

In cazul amplificatoarelor de putere prezinta interes nu numai amplitudinea semnalului de la bornele de iesire ale amplificatorului, ci si puterea debitata de acest semnal in sarcina. In mod obisnui, pentru a obtine o anumita putere la iesirea etajului final al amplificatorului, trebuie aplicata o anumita putere la intrarea lui, deci acest tip de amplificatoare se caracterizeaza printr-o anumita amplifcare de putere. In principiu exista, doua deosebiri principale intre amplificatoarele de tensiune si cele de putere, in privinta conditiilor specifice de functionare: - nivelul semnalului necesar la intrare: semnal mic la amplificatoarele de tensiune (AU) si semnal mare la cele de putere (AP) - valorea impedantei de sarcina; relativ mare (Zint ~ h11 = sute de ohmi pana la
kiloohmi) pentru AU, mica (Rdifuzor = cativa ) pentru AP.

Un alt aspect important in cadrul acestor etaje este acela al randamentului, care trebuie sa fie cat mai ridicat.Etajul absoarbe de la sursa de alimentare o anumita putere Pa , din care o parte foloseste ca putere utila P , dezvoltata pe rezistenta de u sarcina si o parte se pierde pe tranzistor si elementele rezistive ale schemei prin care circula componente continue (putere disipata, Pd ); puterea disipata pe tranzistor trebuie sa nu depaseasca Pd max admisibila a acestuia.

10

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

1.5.1 Clase de functionare pentru amplificatoare de putere

In functie de tensiunea continua de polarizare baza emitor si de amplitudinea semnalului de excitatie, un tranzitor poate fi utilizat in mai multe regimuri de lucru, numite clase de functionare. (fig.16)

Fig.16 definirea claselor de functionare ale unui amplificator de putere cu un tranzistor

Amplificator de putere in clasa A Schema celui mai simplu amplificator de putere cu tranzistor in conexiune EC, clasa A, si caracteristica dinamica a acestuia, sunt prezentate in (fig.17). Punctul static
11

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

de functionare poate fi ales in domeniul limitat de curentul de colector maxim admisibil Pc max , tensiunea colector emitor maxim admisibila U CE max si hiperbola de disipatie corespunzatoare puterii care poate fi disipata de tranzistor , fara a depasi
P mx d a

. Pentru obtinerea unei puteri cat mai mari , se recomanda ca acest punct sa se la intrare , punctul de functionare se

aleaga cat mai aproape de hiperbola de disipatie, printr-o polarizare adecvata a bazei . La aplicarea unui semnal sinusoidal deplaseaza pe caracteristica dinamica descriind doua segmente respectiv egale MN si MP , la care corespund amplitudinile curentului de colector I CM , respectiv a tensiunii de colector U CM . Avantajul acestui tip de etaj este ca reda la iesire un semnal de aceeasi forma cu a celui de intrare, deci ca nu introduce distorsiuni neliniare. Dezavantajul lui este ca in absenta semnalului se consuma putere in circuitul tranzistorului (Ico 0), ceea ce duce la un consum ridicat al sursei de alimentare.

Fig.17 Amplificator de putere clasa A: a.schema etajului b.caracteristica dinamica

12

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Amplificator de putere in clasa B Dezavantajul etajelor clasa A poate fi evitat folosint la amplificatoarele de putere clasa B de functionare. In acest caz, insa, datorita reproducerii la iesire a unei singure alternante din semnalul sinusoidal aplicat la intrare, este necesara folosirea a doua tranzistoare care sa reproduca pe rand cate una din alternante. Acest sistem se numeste in contratimp. Schemele de amplificare de putere in contratimp (clasa B) cu tranzistoare se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: -dupa tranzistorele folosite: >de acelasi tip (ambele pnp sau npn ) >complementare(unul pnp si celalalt npn) -dupa modul de cuplaj cu etajul precedent : >prin transformator >prin condensator -dupa modelul de cuplaj cu sarcina (de obicei difuzorul): >prin transformator >prin condensator Cele mai reprezentative scheme de amplificare de putere functionand in clasa B sunt: -cu tranzistoare de acelasi tip, in montaj simetric -cu tranzitor de tip opus, in montaj complementar -cu tranzistoare identice, in montajul cvasicomplementar

13

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Fig.18 caracteristica dinamica a etajului

1.5.2. Reactia in amplificatoare

Prin reactie in amplificare se intelege aplicarea unei tensiuni proportionala cu unul din parametrii de iesire ai amplificatorului, inapoi la intrarea lui, impreuna cu semnalul de intrare.Dupa natura parametrului de iesire se disting reactia de tensiune si reactia de curent. Tensiunea de reactie se reaplica la intrare prin intermediul unui circuit de reactie, in cazul general de tip cuadripol. Amplificatorul, la randul sau, poate fi si el privit ca un cuadripol. In aceste conditii, se pot distinge urmatoarele tipuri generale de ractie: de tip serie si de tip paralel. In acest fel se pot distinge patru categorii de scheme de reactie: serie-serie, serieparalel, paralel-serie, paralel-paralel.(fig.21). Cele mai frecvente tipuri sunt cele cu reactie de tip serie paralel si paralel-serie, denumite pe scurt amplificatoare cu reactie serie, respectiv amplificatoare cu reactie paralel.

14

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Fig.19 tipuri de reactie

1.5.3 Influienta reactiei negative asupra parametrilor amplificatorului

a.Influena reaciei negative asupra amplificatorului Reacia negativ micoreaz amplificare dar mrete stabilitatea ei. n adevr s considerm c dintr-o cauz oarecare (de exemplu variaia temperaturii) s-a produs o variaie A << A a amplificatorului fr reacie. n acest caz n relaia
A' = A , 1 A

care reprezint relaia amplificatorului cu

reacie, A devine A + A i A ' devine A ' + A ' :

A ' + A ' = A + A 1 ( A + A)

scznd cele dou relaii se obine

15

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

A+ A A A A= = mprind prin A i innd seama ca 1 (A + A) 1 A (1 A) [1" (A + A) se obine ]

'
A << A
A' 1 A 1 A = * = * A' 1 A A K A

Rapoartele

A ' A , respectiv dau stabilitate amplificrii fr reacie, A A'

respectiv cu reacie- n cazul reaciei negative K>1 deci mbuntete.

' A A < deci stabilitatea se A' A

b.Influena reaciei negative asupra caracteristicilor amplitudine-frecven n cazul aplicrii unei reacii negative, caracteristica de frecven se modific dup cum se observ din figura IV.1 obinndu-se o lrgire a benzii de frecvene. Se poate demonstra c frecvenele limit superioare i inferioare devin:
1 unde f ' j < f j 1 A

f 'j =

f ' s = (1 A) unde f ' s > f s

c.Influena reaciei negative asupra distorsiunilor liniare

S presupunem c la intrarea amplificatorului se aplic un semnal sinusoidal, iar la ieire datorit caracteristicii neliniare a tranzistorului, semnalul apare distorsionat. Prin circuitul de reacie negativ, este aplicat din nou la intrare n opoziie de faz, deci cu o deformare contrar celei de la ieire. n consecin semnalul rezultat va fi mai puin deformat prin compensare. Factorul de distorsiuni n cazul amplificatorului cu reacie negativ, este dat de formula:
' =
1 A

unde ' <

16

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

d.Influena reaciei negative asupra impedanelor de intrare i de ieire ale amplificatorului n cazul amplificatorului cu reacie serie, impedana de intrare crete fa de cazul amplificatorului fr reacie. ntr-adevr plecnd de la formulele:

Z int =

U1 U' ; Z ' int = 1 I1 I '1

i folosind relaiile =

U 1r U 2r

i U '1 = U 1 U 1r si faptul ca I1 = I1' ,rezulta:

Z int ' =

U1 ' (1 )U 1 A = =(1 ) Z int A I1 ' I1

Figura 20Influena reaciei

negative asupra caracteristicii amplitudine-frecventa

Se poate demonstra ca impedana de ieire scade n cazul folosirii reaciei negative, dup formula: Z ies ' = (1 A) Z ies unde Z ies ' < Z ies
> n general, dac se folosete o reacie negativ foarte puternic 1 A > 1

nlocuind n relaia

A' =

A 1 A

rezult

A' =

1 A

adic amplificarea cu reacie

devine independent de parametri amplificatorului, obinndu-se astfel amplificatoare de mare stabilitate.

17

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Aceste consecine ale aplicrii reaciei negative n amplificatoare justific pentru c este nelipsit din amplificatoare.

Cap.II . Amplificator cu 2 etaje

2.1. Schema electrica

2.2. Functionare

18

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

2.3. Condensatorul (capacitorul)

Simbolul capacitorului este dat in figura urmatoare: Condensatorul este o componenta electronica pasiva cu impedanta capacitiva pna la o anumita frecventa. Capacitatea, principala caracteristica a condensatorului reprezinta raportul dintre sarcina care se acumuleaza intre doua armaturi conductoare si diferenta de potential care apare intre cele doua armaturi Unitatea de masura a capacitatii in SI cse numeste farad [F]. Capacitatea electrica a capacitoarelor intalnite in practica este mult mai mica decat faradul, de aceea se folosesc submutiplii acestuia si anume: micro faradul[F], nano faradul[nF], si picofaradul[pF]. Capacitoarele se pot lega in serie sau parallel: Conectarea in serie este echibvalenta cu marirea distantei dintre armaturi, astfel incat capacitaea totala va fi mai mica decat fiecare din capacitatile componente. Capacitatea echivalenta se calculeaza cu formula: 1/C=1/C1+1/C2+1/C3 Conectarea in paralel, efectul este similar cu marirea suprafetei armaturilor, capacitaeta totala fiind egala deci cu suma tuturor capacitatilor: C=C1+C2+C3 Parametrii capacitoarelor: 1. capacitatea nominala:depinde de suprafata armaturilor si este inscrisa pe capacitor. 2. capacitatea reala: poate fi diferita de cea nominala datorita unei tolerante. 3. gama temperaturilor nominale reprezinta valorile temperaturilor mediului ambiant in care poate functiona capacitorul.
19

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

4. rezistenta de izolatie este rezistenta pe care o prezinta capacitorului in curent continuu, find egala cu raportul dintre tensiunea aplicata si curentul ce-l strabate. 5. tensiunea nominala , marcata pe corpul capacitoarelor, reprezinta tensiunea continua maxima sau tensiunea alternativa eficace la care capacitorul poate functiona o perioada cat mai lunga, pastrandu-si parametrii in limitele admise. 6. tensiunea de varf reprezinta tensiunea la care capacitoarele pot rezista, fara a strapunge, perioade scurte de timp.

Tipuri de capacitoare
-capacitoare fixe -capacitoare ceramice -capacitoare cu hartie -capacitoare variabile -capacitoare stecloceramice -capacitoare cu foaie de polistiren -capacitoare de aluminiu

2.4. Rezistorul
Rezistorul este componenta electronica de circuit, cu doua borne, care are are proprietatea, potrivit careia, intre tensiunea la bornele lui si curentul care-l parcurge, exista relatia, descoperita de G.S.Ohm si cunoscuta sub denumirea de legea lui Ohm : U = R I , unde R este marimea rezistorului Unitatea de masura a rezistentei electrice este ohmul ().In practica se utilizeaza si multiplii acestei marimi: kiloohmul (K) si megaohmul (M), intre acestea existand relatiile: 1K = 1 000 ;1M =1000 K=1 000 000 Rezistenta nominala - Este marimea valorii rezistentei,marcata in cifre sau in dungi colorate, pe corpul rezistorului. Acestei valori i se asociaza intodeauna toleranta, exprimata in procente din valoare. Daca rezistorul este supus unei puteri mai mari decat puterea nominala, pot apare fenomene ca variatia inadmisibila a parametrilor sai, reducerea duratei de functionare sau distrugerea elementului rezistiv. Rezistoarele utilizate cel mai frecvent in in montajele electronice au puterea de disipatie cuprinsa in limitele 0,1-2W. Valoarea unui rezistor poate fi determinata sau cunoscund codul culorilor, sau masurand cu un multimetru.

2.5. Tranzistorul

20

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Pentru a intelege functionarea unui tranzistor, vom examina initial jonctiunea pn. O jonctiune semiconductoare p-n, este un ansamblu format din alipirea unui semiconductor de tip p cu unul de tip n. Intre cele doua regiuni n si p, exista o diferenta de concentratii de electroni respectiv de goluri; corespunzator acestui gradient de concentratii va apare tendinta de egalare a concentratiilor prin difuzie de electroni catre regiunea Sp, respectiv de goluri catre regiunea Sn. Simultan cu acest proces, au loc fenomene de recombinare, adica de anihilare a perechilor electron-gol. In acest fel, la contactul celor doua regiuni semiconductoare, apare pe o lungime l 10-4 cm, un camp electric de baraj care impiedica difuzia ulterioara de purtatori. Zona de lungime l se numeste strat (sau zona) de baraj. Electronii difuzati din Sn catre Sp, vor fi minoritari in noua regiune fata de goluri; corepunzator, in regiunea Sp, golurile vor reprezenta purtatorii majoritari iar electronii, purtatorii minoritari. Invers, in regiunea Sn, electronii vor fi purtatori majoritari iar golurile, purtatori minoritari. O jonctiune poate fi polarizata in sens direct sau in sens invers daca polaritatea sursei este. In primul caz apare un camp electric exterior opus campului Eb; corespunzator, campul electric total va scadea usurand deplasarea purtatorilor. Similar, la polarizarea inversa campul electric total (de acelasi sens cu cel de baraj) va creste, impiedicand deplasarea purtatorilor. Prin montarea a doua jonctiuni semiconductoare in opozitie, se obtine un tranzistor. Daca cele trei regiuni semiconductoare sunt succesiv de tip n-p-n, tranzistorul este de tip npn (secventa p-n-p genereaza un tranzistor de tip pnp). Cele trei regiuni se numesc corespunzator emitor,baza, colector. Prima jonctiune (realizata la contactul baza-emitor) este polarizata in sens direct si se numeste jonctiune bazaemitor. A doua jonctiune (la contactul baza-colector) este polarizata invers si se numeste jonctiune baza-colector. In urma polarizarii directe a emitorului, in circuit apare un curent proportional cu tensiunea U aplicata. Purtatorii generati vor trece prin baza, din emitor in colector. Electronii injectati din emitor, vor genera deci in colector un curent de difuzie.

2.6.Norme de protecia muncii

1. Fiecare om al muncii este obligat ca, nainte de folosirea mijloacelor individuale de protecie, s verifice lipsa defectelor exterioare, curenia lor, marcarea tensiunii la care este permis utilizarea precum i dac nu s-a depit termenul de meninere a caracteristicilor electrice. 2. Art.3825: Amestecul acizilor se face turnnd pe cel mai concentrat n cel mai diluat-

21

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

3. Art.3539: La exploatarea bilor cu coninut acid se va evita contactul soluiilor cu pielea 4. Art.3676: Comenzile de pornire i oprire a lucrrilor se vor face de ctre eful de lucrare, i tot el va conduce probele. 5. Art.3689: Cablurile mobile de legtur se vor controla nainte de punerea sub tensiune 6. Art.3699: Este interzis modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune. 7. Art.3720: Se interzice atingerea legturilor neizolate chiar dac acestea sunt alimentate la tensiuni joase. n toate atelierele i locurile de munc n care se folosete energia electric se asigur protecia mpotriva electrocutrii. Prin electrocutare se nelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub tensiune este numit tensiune de atingere. Gravitatea electrocutrii depinde de o serie de factori: 1. Rezistena electric a corpului omenesc. Rezistena medie a corpului (pielea este singurul organ izolator) este de 1000 i poate avea valori mai mari pentru o piele uscate sau valori mult mai mici (200 ) pentru o piele ud sau rnit 2. Frecvena curentului electric. Curentul alternativ cu frecvene ntre 10-100Hz este cel mai periculos. La frecvene de circa 500.000Hz excitaiile nu sunt periculoase chiar pentru intensiti mai mari ale curentului electric. 3. Durata de aciune a curentului electric. Dac durata de aciune a curentului electric este mai mic de 0,01 efectul nu este periculos; 4. Calea de trecere a curentului prin corp. Cele mai periculoase situaii sunt cele n care curentul electric trece printr-un circuit n care intr i inima sau locuri de mare sensibilitate nervoas (ceafa, tmpla etc.) 5. Valorile curenilor care produc electrocutarea. Acestea se pot calcula simplu cu legea lui Ohm: I = U R unde R este suma rezistenelor din circuit. -valoarea limit a curenilor nepericuloi sunt 10mA curent alternativ i 50mA curent continuu. Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa n: Electroocuri i electrotraumatisme. Cnd valoarea intensitii curentului electric este mai mic de 1mA, nu se simte efectul ocului electric. La valori mai mari de 10mA curent alternativ se produc comoii nervoase n membre; contraciile muchilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune s se fac greu. Peste valoarea de 10mA se produce fibrilaia inimii i oprirea respiraiei. Electrotraumatismele se datoreaz efectului termic al curentului electric i pot provoca orbirea, metalizarea pielii, arsuri. Cositorirea i lipirea se fac n locuri special amenajate i prevzute cu sisteme de ventilaie corespunztoare.

22

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Art.3760: Bile de cositor pot fi izolate termic astfel nct temperatura elementelor exterioare s nu depeasc 35 grade Celsius Art.3762: Locurile de munc la care se execut operaii de lipire vor fi prevzute cu un sistem de ventilaie local pentru absorbirea nocivitilor din zona ciocanului de lipit. Art.3764: Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o tensiune de sub 24V, iar n locurile periculoase din punct de vedere al electrocutrii alimentarea se va face la 12V. Este interzis modificarea montajelor electrice sub tensiune Aparatele electrice i dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune corespunztoare i s aib prize cu mpmntare.

Cap. III.
ANEXA 1

ANEXE

3.1. Schema electrica (proiectata electronic)

23

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Amplificator cu 2 etaje

ANEXA 2 3.2. Poze cablaj

a. Poza fata, (cu piesele)

24

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

b. Poza spate , (circuitul de cupru)

BIBLIOGRAFIE

25

Bacila Sergiu Dorin XII electro.

2oo8

Amplificator cu 2 etaje

Vaida Ionescu Monica - Manual pentru clasele a XI-a si a XII-a, Componente si circuite electronice, editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1995 Web Site : http://www.studentie.ro/Referat_Fizica_Condensatoare_lucrare_Aplica tive-nr13394-1.html http://fpce4.fizica.unibuc.ro/fpce4/manuals/sit/cap9.pdf http://www.psc-audio.ro/index/amplificatoare/amp4.html

Isac Eugenia Manual de masurari electrice si electronice , clasele a Xa, a XI-a si a XII-a, editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1996

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

26