Evaluarea in invatamantul primar

In vorbirea curenta, evaluarea este confundata, adesea, cu verificarea cunostintelor elevilor si cu atribuirea de note (calificative) pentru aceste cunostinte. Evaluarea este un proces mult mai complex care presupune o pregatire stiintifica a invatatorului, precum si efortul de a diminua la minimum subiectivismul in aprecierile pe care acesta le face in mod obisnuit. Pentru invatator, evaluarea este o activitate, la capatul careia acesta isi da seama care este pregatirea elevului, la un moment dat, in comparatie cu asteptarile lui si cu cerintele programelor scolare. Pentru elev, evaluarea este mijlocul prin care el realizeaza cum este perceput de invatator si cum ii apreciaza acesta pregatirea. Nu intotdeauna evaluarea invatatorului coincide cu auto-evaluarea facuta de elev propriei sale pregatiri. Pentru a evita neintelegerile sunt necesare niste standarde, adica niste etaloane ale pregatirii la care sa se poata raporta atat invatatorii (evaluatorii) cat si elevii (evaluati). Pentru familie evaluarea este o cale de a stii unde se situeaza copilul (ca pregatire scolara) si ce perspective are el de a continua aceasta pregatire intr-un anumit domeniu. Pentru toti factorii implicati in pregatirea elevilor, evaluarea este barometrul care indica in orice moment starea pregatirii scolare, succesele si esecurile, nivelul performantelor obtinute in raport cu cele proiectate prin curriculum. Atat succesele inregistrate de elevi cat si la eventualele lacune in pregatirea lor permit invatatorului sa isi auto-aprecieze activitatea in toate fazele (etapele) pregatirii si desfasurarii procesului didactic. Toate acestea ii voi permite sa i-a masuri de ameliorare a propriei sale activitati, atat prin continuarea, la un nivel superior al experientei

valoroase, cat si prin remedierea carentelor care au determinat unele lacune in nivelul de pregatire al elevilor. Evaluarea trebuie privita si ca un moment aplicativ al invatarii. Cunostintele se insusesc cu adevarat, in mod temeinic in procesul implicarii lor. In cadrul procesului de invatamant, evaluarea isi exercita: - functia diagnostica realizata prin teste de cunostinte de tip diagnostic. - functia prognostica realizata prin teste de aptitudini, teste pedagogice de tip criterial, teste de tip normativ. - functia de selectie, care intervine atunci cand se doreste clasificarea (ierarhizarea) elevilor unei clase, scoli, la sfarsitul anilor scolari. Aceasta functie se realizeaza prin teste standardizate de tip normativ si ofera mari posibilitati unei selectii obiective. Evaluarea randamentului scolar prin natura ei si prin functiile pe care le realizeaza, nu este o activitate propriu zisa de predare, invatare, dar se efectueaza in sprijinul acestor procese. Evaluarea are 3 momente esentiale: - evaluarea premiselor, a proceselor si a rezultatelor. Evaluarea premiselor urmareste sa ne constientizeze punctul de pornire. Diagnoza (aprecierea initiala) ne arata pe scurt 2 lucruri: 1. Care este starea de pregatire pentru activitatea ce trebuie depusa. 2. Care ar trebui sa fie caile cele mai eficiente in actiune, tinand seama de ce se urmareste. Evaluarea procesului reprezinta a doua preocupare majora a evaluarii. Procesul de invatamant se desfasoara pe o lunga durata de timp. Evaluarea procesului urmareste corectarea din mers a ceea ce ne apare nepotrivit inca inainte de incheierea procesului. Acestui scop ii servesc ascultarile zilnice ale elevilor, lucrarile de control, probele sistematice elaborate din perspectiva evaluarii. Evaluarea de proces trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari:

- in ce masura pasii care se fac duc spre scopul propus? Pot fi acesti pasi accelerati sau nu? Ce schimbari ar trebui introduse pentru a ajunge mai usor la scop? Evaluarea rezultatelor (finala) este un fel de bilant al intregii activitati. Aceasta evaluare ar trebui sa ne spuna daca obiectivul urmarit a fost atins si in ce masura deoarece sfarsitul unui proces este, mai intotdeauna inceputul altuia. Evaluarea finala este parte componenta a unei evaluari initiale. Masurarea rezultatelor invatarii este o operatie distincta fata de utilizarea metodelor de verificare si tot odata o componenta a evaluarii. Efectuarea masuratorilor presupune ca instrumentele de evaluare sa intruneasca anumite calitati: - validitate, fidelitate, obiectivitate, aplicabilitate, exactitate - pentru a fi relevante atat pentru evaluator cat si pentru evaluati. De asemenea, masurarea vizeaza niste limite cantitative maxime si minime concretizate in bareme raportate la capacitatile si atitudinile consemnate in obiectivele operationale ale lectiei. Se apreciaza astfel, ca un instrument de evaluare este valid daca masoara ceea ce s-a predat si invatat. Fidelitatea este o conditie necesara dar nu suficienta pentru validitate, in sensul ca testul poate masura si altceva decat a fost destinat sa masoare. Evaluarea rezultatelor constituie un moment necesar si central al procesului pedagogic. Ea face ca acest proces sa devina un demers in spirala in sensul ca se realizeaza o reglare continua, o ameliorare permanenta in desfasurarea lui. Evaluarea efectelor unui demers pedagogic presupune cu necesitate stabilirea unor obiective in functie de care pot fi alese cele mai potrivite solutii in desfasurarea procesului si la care pot fi raportate rezultatele obtinute. Existenta unor obiective cat mai precis determinate, confera un grad sporit de exactitate aprecierilor efectuate asupra rezultatelor unui demers pedagogic. Evaluare efectuata in afara unor obiective are de regula, un caracter global. Determinarea obiectivelor are efecte pozitive in perspectiva evaluarii

si din punctul de vedere al muncii elevilor. Acestia dobandesc repere foarte utile care il ajuta sa auto evalueze propriile lor progrese si sa-si organizeze eforturile in atingerea obiectivelor propuse. Evaluarea curenta a rezultatelor scolare se realizeaza pe tot parcursul anului scolar si are un caracter preponderent formativ. Evaluarile sumative de la sfarsitul fiecarui semestru au urmatoarele finalitati: - sa verifice realizarea principalelor obiective curriculare - sa realizeze recapitularea, sistematizarea si consolidarea materiei. - sa analizeze rezultatele invatarii - sa stabileasca un program de recuperare pentru elevii cu rezultate slabe. Metodele de evaluare folosite sunt diversificate : metode traditionale (probe orale scrise practice) cat si cele alternative : activitati practice la stiinte, observarea sistematica a elevilor in timpul realizari unor sarcini de lucru si inregistrarea rezultatelor in fise de lucru, sustinerea unor referate (proiecte), probe orale, sarcini de lucru individuale si in grup, portofolii. Indiferent de metoda de evaluare folosita, aceasta trebuie sa aibe un caracter stimulator. Ea nu trebuie sa inhibe pe elevi, sa-i demoralizeze ci dimpotriva sa ii stimuleze sa invete mai bine. Ca sa indeplineasca aceasta cerinta, evaluarea trebuie conceputa si prezentata elevilor ca o sarcina comuna, fireasca, si nu ca o sanctiune. In mod obisnuit, evaluarea trebuie inteleasa ca o modalitate de ameliorare ca predarii si invatarii, de eliminare a esecului si de realizarea unui progres constant in pregatirea fiecarui elev.