ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE 1.

Orgaenele genitale externe (vulva) Totalitatea organelor genitale externe alcatuiesc vulva, care este compusa din urmatoarele formatiuni : ● labiile mari ; ● labiile mici ; ● vestibulul ; ● himenul ; ● glandele Bartholin ; ● clitorisul. Tot aici se afla si formatiunea anatomica numita muntele lui Venus.

La femeia nupilara (care nu a nascut) labiile mari sunt aplicate una pe alta.ORGANELE GENITALE LA FEMEIE 1. fata lor interna are aspect de mucoasa si prezinta numeroase glande sebacee care secreta smegma vuivara. acoperita cu par si avand sub tegument un strat mai abundent de grasime. In functie de dimensiuni se delimiteaza labiile mari si labiile mici. ascunzand restul organelor genitale externe si sunt indepartate delimitand o usoara . este o regiune anatomica situata deasupra simfizei pubiene. Perii pubieni se termina in partea superioara dupa o linie orizontala (sistem pilos feminin). Labiile (labiile mari) sunt 2 cute tegumentare avand o forma ovoida alungita.2 Formatiunile labilare : sunt plici tegumentare ce delimitea 24424r179y za despicatura vulvara. 1. Este o zona cu o sensibilitate crescuta ce ii confera un caracter erigen.1 Muntele lui Venus numit si muntele pubian. acoperite cu par pe fata lor externa.

fiind acoperite in mare parte de acestea. Prin orificiul himenului se scurge in afara sangele menstrual. Vestibulul vulvar este delimitat de clitoris. posterior labiile mici se pierd treptat in labiile mari. labiile mici si orificiul extern al uretrei (meatul). Sunt reprezentate de clitoris corpusculii tactili speciali ai labiilor mici (corpusculi ai voluptatii) si bulbii . Glandele Bartholin. Comisura anterioara se continua cu muntele lui Venus . semilunara. rupturile se accentueaza si mai mult. cea poaterioara este mai aparenta decat prima si este cunoscuta sub numele de furculita. iar pe fata dorsala a clitorisului formeaza capisonul sau preputul clitoridian . 1. Labiile mari se unesc la cele doua extremitati formand o comisura anterioara si alta posterioara. care sunt situate in interioarul labiilor mari.crapatura vulvara la femeia care a nascut. cribiforma (ciuruit). Este o regiune de forma triunghiulara in care se deschid uretra si canalele glandelor Skene. Labiile mici sunt doua repliuri cutanate cu aspect de mucoasa. dand nastere dupa cicatrizare la carunculii himenali . Fiecare glanda are un canal excretor care trece prin baza labiilor mici si al carui orificiu extern se deschide in santul dintre labii si himen. participa la crearea unei senzatii placute si realizarea actului sexual. lasand cateva resturi numite carancul mirtiformi. ia nastere. in numar de doua. La primul raport sexual himenul se rupe in mai multe locuri. prin structura si functionalitatea lor. Rolul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifiaza organele genitale externe. sunt situate la baza labiilor mari. Anterior ele se unesc sub clitoris formand fraul clitoridian. de fiecare parte cate una. Prezinta un orificiu a carui forma poate fi : inelara. santul nimfo-himenal. Himenul este un sept membraniform care inchide intrarea in vagin.3 Organele erectile ale vulvei.

cu structura erectila omoloaga corpilor cavernos ai penisului. 2-3 pentru radacina. el este format din doi corpi cavernosi. Extremitatile lor posterioare. iar glandul clitorisului este un mic tubercul de 0. Ca structura. Clitorisul este un organ impar. inveliti intr-o membrana fibro-elastica. Corpusculii voluptatii au fost mentionati anterior la deschiderea labiilor mici in structura carora se afla. mai volumioase. cu volum redus. Cei doi bulbi se unesc pe dinaintea uretrei prin extremitatile lor anterioare. Au o lungime de aproximativ 4 centimetri si 1-2 centimetri latime. Din cele trei parti componente.denimure data de Kobelta . fiind in legatura cu ramul osos si ischionuf prin "crus" sau radacina sa. la exterior se reliefeaza numai o parte a corpului si a glandului. Fac parte din zonele erogene ale femeii. avand in structura sa tesut erectil spongios si foarte senzitiv. Corpul mai mic este ascuns intre labiile mari. 2-3 pentru corp si 1 centimetru pentru gland.sunt organe erectile imperfect dezvoltate. median. situate pe partile laterale ale deschiderii vaginului in baza labiilor mici. In hermafroditism clitorisul poate simula un penis. rotund. inapoia comisurii anterioare a labiilor. reprezentand formatiuni analoage cu corpul spongios al uretrei de la barbat. explicandu-se astfel senzatia erotica provocata prin atingere.5 centimetri. la ingustarea ostului vaginal si exprimarea glandelor Bartholin. luand aspectul general de potcoava cu concavitatea spre exterior. . Tesutul erectil ce intra in constitutia acestora este legat de cel al clitorisului.vestibulari. Bulbii vestibulului . contribuie in erectie. Lungimea sa este in general de 5-7 centimetri . alaturi de muschiul constrictor al vaginului. labiile mici se unesc formand preputul clitoridian. situat in partea anterioara a vulvei. In structura sa se gasesc cateva glande sebacee care fabrica smegma clitoridiana. Pe dinaintea acestuia.

In actul sexual labiile constituie o prelungire a canalului vaginal. aceasta fiind ascunsa intre coapse. Organele genitale interne Organele genitale interne cuprind : ● vaginul . 2. ● uterina . . labiile dirijand jetul urinar. vulva fiind vizibila in intregime . ● uterul . posterioara. la ~80% din femei . ● ovarul . verticala.(vezi si tumorile ovariene). ● tuba . vulva in totalitate protejeaza actul mictiunii.Din punct de vedere fiziologic. Vulva poate avea mai multe pozitii : anterioara.

inconjurand portiunea vaginala a colului. Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin). care este in raport cu fundul de sac Douglas. Acestui fund de sac i se descriu mai multe portiuni : o portiune anterioara. peritoneul parietal captuseste cavitatea peritoneala in care se afla organele abdominale pelviene. incat i se pot distinde un perete anterior in raport cu vezica urinara si cu urtetra si un perete posterior. Peritoneul este o seroasa intraabdominala. Douglas . Partea de jos a acestei cavitati se numeste fund de sac Douglas situat intre vagin (anterior) si rect (posterior) . in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal. Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 centimetri. strabatand perineul. Se realizeaza astfel un sant circular numit dom sau fundul de sac vaginal. diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. doua portiuni laterale sau fundurile de sac laterale in raport cu parametrele.1 Vaginul este un organ cavitar care se intinde de la colul uterin la vulva. putin adanca. 2. deci cu peritoneul. Prin extremitatea superioara. prin care trec la acest nivel artera uterina si uterul . Limita extremitatii inferioare a vaginului este formata de membrana himenala care se rupe la primul contact sexual. este aderent la viscerul respectiv . cel mai adanc. o portiune posterioara sau fundul de sac posterior. vaginul se insereaza pe colul uterin. peretii laterali ai vaginului vin in contact cu muschiul ridicator anal. care este in raport cu vezica urinara numita fundul de sac vaginal anterior . peritoneul visceral acopera fiecare viscer intraabdominal.intre care exista o stransa corelatie fiziologica. Canalul vaginal este turtit antero-posterior. pana la vulva.

depusi in timpul actului sexual patrund in uter si in trompe si tot prin el se scurg afara secretiile uterine si sangele . spermatozoizii. secretia provenind din glandele colului . cu fibrele orientate longitudinal si altu intern. tunica externa. Prin el. formata din tesut conjunctiv . Epiteliul mucoasei contine glicogen. Secretia vaginala are o reactie acida. Mucoasa vaginala nu contine glande. formata din fibre musculare netede dispuse in doua planuri : unul extern. Reactia acida constituie un mijloc de protectie impotriva infectiilor. Vaginul este un conduct extensibil si elastic care face legatura intre organele genitale interne si externe. tunica interna sau mucoasa vaginului este acoperita de un epiteliu pavimentos.si datorita lui organele pot aluneca unul pe celalalt. b. Peretele vaginal este constituit din trei tunici : a. care sub influenta bacililor Doderiein (bacili saprofiti ai vaginului). tunica medie musculara. continand acid lactic. ea se continua cu mucoasa vulvara la exterior si mucoasa uterina la nivelul orificiului extern al colului. se transforma in acid lactic. c. cu fibrele orientate circular .

sa-l protejeze. numita vezicala. sa-l nutreasca in timpul dezvoltarii sale si sa-l elimine la exterior cand a ajuns la maturitate. Uterul are forma de para. Uterul este turtit dinainte-inapoi si prezinta prin urmare doua fete. iar cealalta inferioara mai stramta se numeste colul uterin (cervix). extremitatea superioara mai lata din care pleaca trompele uterine se numeste corpul uterin. 2. nepereche. intre vezica si rect. Intre corp si col se gaseste o portiune numita istm. de asemenea serveste drept canal de trecere a fatului in timpul nasterii.la nivelul carora circula arterele uterine. una anterioara. Este un organ musculos. . fiindca este in raport cu vezica urinara si separata de aceasta prin fundul de sac vezico-uterin si una posterioara in raport cu rectul de care o separa fundul de sac recto-uterin. Are rolul de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat. cavitar.menstrual .una dreapta.2 Uterul. asezat in mijlocul bazinului mic. Are de asemenea doua margini laterale . alta stanga .

a.5 centimetri grosime . Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai in cursul sarcinii ci si datorita unor tumori uterine (fibrom. Deschis in a doua jumatate a sarcinii sub denumirea 'segment'. Istmul uterin: este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin. caudal este oprit in expansiunea sa de planseul muscular pelvin. uterul creste in volum. . la multipare. unde da nastere canalului cervical ce comunica cu vaginul. In timpul gestatiei. uretera). supravaginala si alta caudala. cancer) cand poate creste in volum cranio-caudal. uterul are 8-9 centimetri lungime. resprezinta un reper important in efectuarea inciziei operatiei cezariene. mai inalta. putand determina tulburari prin compresiunea organelor vecine (vezica urinara. ce prezinta dinainte inapoi insertia celor doua tube uterine. reducandu-se spre col.fata intestinala). transversal. Cavitatea uterina este mai larga in partea superioara. Corpul uterin . 5-6 centimetri latime si 3 centimetri grosime. el se subimparte in doua subportiuni: una superioara. El comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern punctiform la virgine si transversal cu margini neregulate citiceale la multipare. ligamentele utero-ovariene ligamente rotunde. 4 centimetri latime si 2-2. Colul uterin este lung de aproximativ 3 centimetri. proeminand in vagin. Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in jos : Fundul uterului .usor turtit anteroposterior cu o fata ventrala plana (fata vezicala si o fata dorsala . la virgine .Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut (nupilara) sunt de 18 centimetri lungime.partea craniala a uterului. reprezentand partea vaginala a colului.

Pavilionul tubei prezinta mai multe franjuri. dand nastere sarcinii ectopice sau extrauterine. pe ovar. anormal nodarea oului se face in afara uterului. care asigura legatura intre ovar si pavilionul tubei.b.4 Ovarele sunt glande perechi. in numar de doua. adapostesc intalnirea garnetului feminin (ovulul) cu cel masculin (spermatizoidul) si permite fecundarea in treimea exterioara a sa (a uneia dintre ele). la secundipare . in tube. istmica (3-4 centimetri). Obstructia tubei constituie o cauza de sterilitate. dintre care unul mai mare. 2. in mijlocul pavilionului tubei.3 Tubele uterine (salpinga. Descriptiv prezinta patru parti: interstitiala (in peretele uterin). asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de rezerve nutritive in cele 9 luni (280 zile) de gestatie. Ele determina caracterele sexuale . Pavilionul tubei cupleaza ovulul de la suprafata ovarului. Fiecare tuba are lungimea de 10-12 centimetri. la multipare. cu deschiderea in cavitatea abdominala. cate una de fiecare parte a uterului. Uneori. cu dubla functie excretorie (gametogeno. ampulara de 7-8 centimetri si pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 1. cu deschidere in cavitatea uterina in dreptul fundului uterin si altul abdominal. Uterul primeste si fixeaza blastocistul in endometrul (ovoimplantatia) transformat estrogeno-progestativ . peritoneu sau ansele intestinale. de producere a celulelor germinate feminine-ovulul). 2. Ele conduc ovulul capatat spre uter. Tuba prezinta doua orificii : unul uterin. c.5-2 centimetri. trompa). sunt conducte in forma de trompeta ce se intind intre uter si ovar.

Fiecare ovar contine la nastere aproximativ 400. in cavitatea pelvina. Ele sunt fixate pe organele vecine prin ligamente (tubo-ovarian. adolescenta. grosime 1-2 centimetri. Dezvoltarea foliculului si a ovarului se face sub influenta foliculostimulinei (FSH) produsa de hipofiza. consistenta elastica. de o parte si de alta a uterului in retrouterin. ovarele se dezvolta in regiunea lombara si coboara in bazin. venele utero-ovariene. greutate de 6-8 g. in numar de doua. restul degenereaza. se vor matura doar 300-400 foliculi primari ce vor ajunge sa fie ovulati. in forma ovoida.000 de foliculi din care. Congenital. pe parcursul activitatii ovariene. In general de marimea unei migdale verzi. culoare albgalbui.principale si secundare ale femeii si au rol deosebit in constructia endocrina a acesteia. cu lungime de 3-5 centimetri. volumul lor variaza cu varsta (pubertate. determinand o situatie ectopica. sau pot cobori mai mult ajungand in canalul inghinal sau labiile mari. latime 3 centimetri. Se dezvolta la pubertate si se atrofiaza . Au forma ovoida. uteroovarian. senescenta) si cu starea fiziologica (preovulatie. 3. Sunt situate in interiorul abdomenului. Ele pot sa nu coboare. Glandele anexe ale aparatului genital feminin Glandele lui Bartholin sunt echivalente glandelor lui Cowper de la barbat. toate acoperite de peritoneu. ovulatie. Canalul lor secretor se deschide in santul dintre labiile mici si himen. ele au marimea unui bob de mazare si sunt situate de o parte si de alta a orificiului vaginal. lombo-ovarian. De Graf. vase limfatice si nervi simpatici peri vasculari). sarcina). mezo-ovarian) si prin formatiuni vasculonervoase (artera ovariana. Ele sunt foliculii ovarieni. Pe suprafata ovarelor exista mici vezicule cu dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o cireasa.

iar la femeile ce alapteaza aproximativ 500 g. roza la blonde sau mai inchisa la brune. Glandele periuretrale sau glandele Skene. sunt dispuse pe mucoasa orificiului vaginal. mai numeroase. sau pot lipsi mamelonul (atelie). Orificiile de deschidere se gasesc in general. Mamelele sunt in numar de doua. secretia (participand la lubrifierea orificiului vaginal). La suprafata intalnim mamelonul. inconjurat de areola de 3-5 cm diametru. greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale. sunt situate in apropierea uretrei. la adulte 200 g. Produsul lor este expulzat in timpul actului sexual. Glandele vestibulare sunt mici. foarte numeroase. Ele se dezvolta in perioada pubertara si dispar dupa menopauza.la menopauza. Greutatea lor variaza in functie de starea lor functionala : la nastere au greutatea de 5 g. in centrul acesteia gasinduse mamelonul. glande sebacee care in . exceptionale existand si mamele supranumerare (polimastie). de o parte si de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretral. Glandele mamare sunt in mod normal organe pereche prezentand la exterior areola mamara. situat in centru. avand rol de lubrifierea cailor genitale. Sunt echivalente glandelor prostatice de la barbat. Pe suprafata areolei se gasesc tuberculii Morgagni.

MAMELA . luand denumirea de tuberculi Motogomery.aspect interior si sectiune sarcina. . isi maresc volumul.

ea putand fi stimulata sau inhibata la nevoie.stramtoarea superioara . 4. De forma variabila. Bazinul osos . Bazinul mic se mai numeste si bazin obstetrical. ischion si pubis) cu sacrul si coccisul. Este alcatuita din parii osoase (bazinul osos) si parti moi (bazin moale). fiecare lob fiind alcatuit la randul sau din lobuli. rar acestia din acini glandulari. Structurat glanda este formata din 15-20 lobi. La virgine el poate sa nu fie reliefat.sinusul lactifer . turtit. Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa nastere. Solidarizarea acestora se face prin doua articulatii sacroiliace.in care se acumuleaza latele in intervalul celor doua alaptari. care formeaza fosele iliace. Are o poarta de intrare . Are o importanta mai redusa din punct de vedere obstetrical. in timp ce la femeia ce alapteaza poate ajunge la 2 cm. invaginat. ombilicat sau despicat. canalul prezinta o dilatatie . Bazinul osos este format prin unirea celor doua oase coxale (ilion. Bazinul osos este format din bazinul mare si bazinul mic. inainte de a ajunge la mamelon. Sustine organele abdominale si dirijeaza fatul spre bazinul mic. Fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular. strabatute de fat in timpul nasterii. prezinta la suprafata sa 15-20 pori galactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar de 15-25.bazinul mare este delimitat de fata interna a aripilor osoase ilace.o poarta de iesire - . cu varful rotunjit si baza latita.Mamelonul este o proeminenta cilindrica sau conica. sinfiza pubiana si ligamente sacro-sciatice (sacro-spinos si sacro-tuberal). Notiuni privind anatomia bazinului osos si partilor moi Filiera pelvi-genitala este reprezentata de ansamblul elementelor materne.

Planul superficial al bazinului moale. numita planseul pelvian. Ei formeaza un fel de palnie cu cavitatea in sus. Din cauza proeminentei pe care o face promontoriul.stramtoarea inferioara . transversata de uretra. este numit si planseul perineal si este format dintr-o serie de muschi mici. Acesti muschi inchid in jos bazinul osos. Bazinul moale. Cele mai tari diametre ale stramtorii superioare sunt cele transversale si cele oblice. linia denumita. Aceste distante se numesc diametre. stramtoarea superioara are forma unei 'inimi de carte de joc'. dar aceasta forma poate varia. in care sunt orientate. Se insera pe partea mijlocie a excavatiei pelviene si prezinta o despicatura mediana. . dintre care cei mai importanti in timpul nasterii sunt muschii ridicatori anali. Stramtoarea inferioara este iesirea din excavatie sau din bazinul osos. marginea superioara a ramurii orizontale a pubeului si simfiza pubiana. marginile si fata anterioara a aripioarelor sacrului.intre ele existand excavatia si stramtoarea mijlocie. Pentru a aprecia dimensiunile stramtorilor se masoara distantele dintre anumite proeminente osoase. vagin si portiunea terminala a intestinului gros. in timpul coborarii. constituind partea cea mai profunda a bazinului moale. Stramtoarea superioara este un contur osos delimitat de : promontoriu. diametrele mari ale craniului fetal. numite repere. acoperiti de teci aponevrotice de tesut grasos si piele. Bazinul osos este acoperit pe suprafata sa interna de o serie de muschi. eminenta iliopectinee.

formand impreuna cu el un canal osteo-fibros in partea superioara si musculo-aponevrotic in partea inferioara. care duc la marirea diferitelor diametre ale bazinului. permit miscari ale oaselor. se obtin mariri ale diametrelor straqmtorii superioare sau a celei inferioare. . care este partea terminala a canalului pelvigenital.Bazinul moale este continuarea bazinului osos. Prin diverse pozitii in care este pusa gravida. Bazinul moale se lasa destins in timpul nasterii permitand trecerea fatului catre orificiul vulvar. Fiziologia bazinului obstetrical Articulatiile bazinului ramolindu-se in timpul sarcinii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful