P. 1
Vulva

Vulva

|Views: 117|Likes:
Published by Ticusan Alexandra

More info:

Published by: Ticusan Alexandra on Jan 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/01/2016

pdf

text

original

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE 1.

Orgaenele genitale externe (vulva) Totalitatea organelor genitale externe alcatuiesc vulva, care este compusa din urmatoarele formatiuni : ● labiile mari ; ● labiile mici ; ● vestibulul ; ● himenul ; ● glandele Bartholin ; ● clitorisul. Tot aici se afla si formatiunea anatomica numita muntele lui Venus.

La femeia nupilara (care nu a nascut) labiile mari sunt aplicate una pe alta.ORGANELE GENITALE LA FEMEIE 1. Perii pubieni se termina in partea superioara dupa o linie orizontala (sistem pilos feminin). 1. ascunzand restul organelor genitale externe si sunt indepartate delimitand o usoara .1 Muntele lui Venus numit si muntele pubian.2 Formatiunile labilare : sunt plici tegumentare ce delimitea 24424r179y za despicatura vulvara. acoperite cu par pe fata lor externa. este o regiune anatomica situata deasupra simfizei pubiene. fata lor interna are aspect de mucoasa si prezinta numeroase glande sebacee care secreta smegma vuivara. In functie de dimensiuni se delimiteaza labiile mari si labiile mici. Este o zona cu o sensibilitate crescuta ce ii confera un caracter erigen. acoperita cu par si avand sub tegument un strat mai abundent de grasime. Labiile (labiile mari) sunt 2 cute tegumentare avand o forma ovoida alungita.

Labiile mari se unesc la cele doua extremitati formand o comisura anterioara si alta posterioara.3 Organele erectile ale vulvei. iar pe fata dorsala a clitorisului formeaza capisonul sau preputul clitoridian . prin structura si functionalitatea lor. in numar de doua. sunt situate la baza labiilor mari. Glandele Bartholin. Prin orificiul himenului se scurge in afara sangele menstrual. lasand cateva resturi numite carancul mirtiformi. labiile mici si orificiul extern al uretrei (meatul). Comisura anterioara se continua cu muntele lui Venus . semilunara. Rolul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifiaza organele genitale externe.crapatura vulvara la femeia care a nascut. Anterior ele se unesc sub clitoris formand fraul clitoridian. de fiecare parte cate una. care sunt situate in interioarul labiilor mari. Sunt reprezentate de clitoris corpusculii tactili speciali ai labiilor mici (corpusculi ai voluptatii) si bulbii . La primul raport sexual himenul se rupe in mai multe locuri. santul nimfo-himenal. cribiforma (ciuruit). Vestibulul vulvar este delimitat de clitoris. ia nastere. Este o regiune de forma triunghiulara in care se deschid uretra si canalele glandelor Skene. Himenul este un sept membraniform care inchide intrarea in vagin. Fiecare glanda are un canal excretor care trece prin baza labiilor mici si al carui orificiu extern se deschide in santul dintre labii si himen. dand nastere dupa cicatrizare la carunculii himenali . cea poaterioara este mai aparenta decat prima si este cunoscuta sub numele de furculita. fiind acoperite in mare parte de acestea. posterior labiile mici se pierd treptat in labiile mari. participa la crearea unei senzatii placute si realizarea actului sexual. Labiile mici sunt doua repliuri cutanate cu aspect de mucoasa. Prezinta un orificiu a carui forma poate fi : inelara. 1. rupturile se accentueaza si mai mult.

luand aspectul general de potcoava cu concavitatea spre exterior. Au o lungime de aproximativ 4 centimetri si 1-2 centimetri latime. fiind in legatura cu ramul osos si ischionuf prin "crus" sau radacina sa. contribuie in erectie. inveliti intr-o membrana fibro-elastica. la ingustarea ostului vaginal si exprimarea glandelor Bartholin. 2-3 pentru radacina. avand in structura sa tesut erectil spongios si foarte senzitiv. Bulbii vestibulului . Cei doi bulbi se unesc pe dinaintea uretrei prin extremitatile lor anterioare.sunt organe erectile imperfect dezvoltate. inapoia comisurii anterioare a labiilor. la exterior se reliefeaza numai o parte a corpului si a glandului.vestibulari. Tesutul erectil ce intra in constitutia acestora este legat de cel al clitorisului. cu volum redus. reprezentand formatiuni analoage cu corpul spongios al uretrei de la barbat. rotund. Din cele trei parti componente. mai volumioase. Extremitatile lor posterioare. cu structura erectila omoloaga corpilor cavernos ai penisului. explicandu-se astfel senzatia erotica provocata prin atingere. . alaturi de muschiul constrictor al vaginului. iar glandul clitorisului este un mic tubercul de 0.5 centimetri. Pe dinaintea acestuia. labiile mici se unesc formand preputul clitoridian. situat in partea anterioara a vulvei. el este format din doi corpi cavernosi. situate pe partile laterale ale deschiderii vaginului in baza labiilor mici. Fac parte din zonele erogene ale femeii. In structura sa se gasesc cateva glande sebacee care fabrica smegma clitoridiana. In hermafroditism clitorisul poate simula un penis.denimure data de Kobelta . Corpul mai mic este ascuns intre labiile mari. Corpusculii voluptatii au fost mentionati anterior la deschiderea labiilor mici in structura carora se afla. Clitorisul este un organ impar. median. Lungimea sa este in general de 5-7 centimetri . Ca structura. 2-3 pentru corp si 1 centimetru pentru gland.

● uterul . Vulva poate avea mai multe pozitii : anterioara. labiile dirijand jetul urinar. posterioara. la ~80% din femei . . ● ovarul . Organele genitale interne Organele genitale interne cuprind : ● vaginul . 2. aceasta fiind ascunsa intre coapse. ● uterina . verticala.Din punct de vedere fiziologic. ● tuba . In actul sexual labiile constituie o prelungire a canalului vaginal. vulva fiind vizibila in intregime . vulva in totalitate protejeaza actul mictiunii.(vezi si tumorile ovariene).

peretii laterali ai vaginului vin in contact cu muschiul ridicator anal. diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. peritoneul parietal captuseste cavitatea peritoneala in care se afla organele abdominale pelviene. doua portiuni laterale sau fundurile de sac laterale in raport cu parametrele. este aderent la viscerul respectiv .1 Vaginul este un organ cavitar care se intinde de la colul uterin la vulva. strabatand perineul. Canalul vaginal este turtit antero-posterior. Acestui fund de sac i se descriu mai multe portiuni : o portiune anterioara. care este in raport cu vezica urinara numita fundul de sac vaginal anterior . cel mai adanc. inconjurand portiunea vaginala a colului. Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 centimetri. o portiune posterioara sau fundul de sac posterior. Se realizeaza astfel un sant circular numit dom sau fundul de sac vaginal. pana la vulva. in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal.intre care exista o stransa corelatie fiziologica. incat i se pot distinde un perete anterior in raport cu vezica urinara si cu urtetra si un perete posterior. Prin extremitatea superioara. Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin). vaginul se insereaza pe colul uterin. Limita extremitatii inferioare a vaginului este formata de membrana himenala care se rupe la primul contact sexual. care este in raport cu fundul de sac Douglas. Partea de jos a acestei cavitati se numeste fund de sac Douglas situat intre vagin (anterior) si rect (posterior) . peritoneul visceral acopera fiecare viscer intraabdominal. Peritoneul este o seroasa intraabdominala. putin adanca. 2. prin care trec la acest nivel artera uterina si uterul . Douglas . deci cu peritoneul.

Vaginul este un conduct extensibil si elastic care face legatura intre organele genitale interne si externe. se transforma in acid lactic. c. tunica interna sau mucoasa vaginului este acoperita de un epiteliu pavimentos. cu fibrele orientate circular . Reactia acida constituie un mijloc de protectie impotriva infectiilor. ea se continua cu mucoasa vulvara la exterior si mucoasa uterina la nivelul orificiului extern al colului. depusi in timpul actului sexual patrund in uter si in trompe si tot prin el se scurg afara secretiile uterine si sangele . formata din fibre musculare netede dispuse in doua planuri : unul extern. tunica medie musculara. tunica externa. Peretele vaginal este constituit din trei tunici : a. Prin el.si datorita lui organele pot aluneca unul pe celalalt. b. cu fibrele orientate longitudinal si altu intern. secretia provenind din glandele colului . continand acid lactic. care sub influenta bacililor Doderiein (bacili saprofiti ai vaginului). formata din tesut conjunctiv . Mucoasa vaginala nu contine glande. Secretia vaginala are o reactie acida. spermatozoizii. Epiteliul mucoasei contine glicogen.

2. iar cealalta inferioara mai stramta se numeste colul uterin (cervix). Intre corp si col se gaseste o portiune numita istm. extremitatea superioara mai lata din care pleaca trompele uterine se numeste corpul uterin. Uterul este turtit dinainte-inapoi si prezinta prin urmare doua fete.2 Uterul. Este un organ musculos. asezat in mijlocul bazinului mic.una dreapta. de asemenea serveste drept canal de trecere a fatului in timpul nasterii. una anterioara. fiindca este in raport cu vezica urinara si separata de aceasta prin fundul de sac vezico-uterin si una posterioara in raport cu rectul de care o separa fundul de sac recto-uterin. Uterul are forma de para. intre vezica si rect. sa-l nutreasca in timpul dezvoltarii sale si sa-l elimine la exterior cand a ajuns la maturitate. .menstrual . sa-l protejeze. alta stanga .la nivelul carora circula arterele uterine. Are rolul de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat. Are de asemenea doua margini laterale . nepereche. cavitar. numita vezicala.

a. ligamentele utero-ovariene ligamente rotunde. Deschis in a doua jumatate a sarcinii sub denumirea 'segment'. resprezinta un reper important in efectuarea inciziei operatiei cezariene.usor turtit anteroposterior cu o fata ventrala plana (fata vezicala si o fata dorsala . Corpul uterin . mai inalta. Istmul uterin: este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin. uterul creste in volum. caudal este oprit in expansiunea sa de planseul muscular pelvin. reprezentand partea vaginala a colului. uterul are 8-9 centimetri lungime. reducandu-se spre col. uretera). Colul uterin este lung de aproximativ 3 centimetri. supravaginala si alta caudala. putand determina tulburari prin compresiunea organelor vecine (vezica urinara. proeminand in vagin.Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut (nupilara) sunt de 18 centimetri lungime. la virgine .5 centimetri grosime . El comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern punctiform la virgine si transversal cu margini neregulate citiceale la multipare. el se subimparte in doua subportiuni: una superioara. . ce prezinta dinainte inapoi insertia celor doua tube uterine. cancer) cand poate creste in volum cranio-caudal. unde da nastere canalului cervical ce comunica cu vaginul. transversal. 4 centimetri latime si 2-2. la multipare. In timpul gestatiei. 5-6 centimetri latime si 3 centimetri grosime. Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai in cursul sarcinii ci si datorita unor tumori uterine (fibrom. Cavitatea uterina este mai larga in partea superioara.partea craniala a uterului.fata intestinala). Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in jos : Fundul uterului .

Ele determina caracterele sexuale . dintre care unul mai mare. peritoneu sau ansele intestinale. la multipare. in mijlocul pavilionului tubei. Uterul primeste si fixeaza blastocistul in endometrul (ovoimplantatia) transformat estrogeno-progestativ . istmica (3-4 centimetri). in tube.b. Pavilionul tubei prezinta mai multe franjuri. Obstructia tubei constituie o cauza de sterilitate. care asigura legatura intre ovar si pavilionul tubei. cu deschidere in cavitatea uterina in dreptul fundului uterin si altul abdominal. 2.3 Tubele uterine (salpinga. de producere a celulelor germinate feminine-ovulul). adapostesc intalnirea garnetului feminin (ovulul) cu cel masculin (spermatizoidul) si permite fecundarea in treimea exterioara a sa (a uneia dintre ele). Tuba prezinta doua orificii : unul uterin. Uneori. trompa). Pavilionul tubei cupleaza ovulul de la suprafata ovarului.5-2 centimetri. cu deschiderea in cavitatea abdominala. la secundipare . ampulara de 7-8 centimetri si pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 1. 2.4 Ovarele sunt glande perechi. asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de rezerve nutritive in cele 9 luni (280 zile) de gestatie. pe ovar. dand nastere sarcinii ectopice sau extrauterine. c. sunt conducte in forma de trompeta ce se intind intre uter si ovar. Descriptiv prezinta patru parti: interstitiala (in peretele uterin). Ele conduc ovulul capatat spre uter. in numar de doua. Fiecare tuba are lungimea de 10-12 centimetri. cate una de fiecare parte a uterului. anormal nodarea oului se face in afara uterului. cu dubla functie excretorie (gametogeno.

culoare albgalbui. Ele sunt fixate pe organele vecine prin ligamente (tubo-ovarian. In general de marimea unei migdale verzi. consistenta elastica. De Graf. vase limfatice si nervi simpatici peri vasculari).principale si secundare ale femeii si au rol deosebit in constructia endocrina a acesteia. senescenta) si cu starea fiziologica (preovulatie. Au forma ovoida. determinand o situatie ectopica. Pe suprafata ovarelor exista mici vezicule cu dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o cireasa. latime 3 centimetri. volumul lor variaza cu varsta (pubertate. Sunt situate in interiorul abdomenului. 3. cu lungime de 3-5 centimetri. restul degenereaza. in numar de doua. de o parte si de alta a uterului in retrouterin. ovulatie. ele au marimea unui bob de mazare si sunt situate de o parte si de alta a orificiului vaginal. toate acoperite de peritoneu. lombo-ovarian. venele utero-ovariene. in cavitatea pelvina. Ele pot sa nu coboare. se vor matura doar 300-400 foliculi primari ce vor ajunge sa fie ovulati. adolescenta. sau pot cobori mai mult ajungand in canalul inghinal sau labiile mari.000 de foliculi din care. Congenital. uteroovarian. sarcina). in forma ovoida. mezo-ovarian) si prin formatiuni vasculonervoase (artera ovariana. Canalul lor secretor se deschide in santul dintre labiile mici si himen. Glandele anexe ale aparatului genital feminin Glandele lui Bartholin sunt echivalente glandelor lui Cowper de la barbat. ovarele se dezvolta in regiunea lombara si coboara in bazin. greutate de 6-8 g. Ele sunt foliculii ovarieni. grosime 1-2 centimetri. Fiecare ovar contine la nastere aproximativ 400. pe parcursul activitatii ovariene. Se dezvolta la pubertate si se atrofiaza . Dezvoltarea foliculului si a ovarului se face sub influenta foliculostimulinei (FSH) produsa de hipofiza.

la menopauza. mai numeroase. situat in centru. in centrul acesteia gasinduse mamelonul. Mamelele sunt in numar de doua. La suprafata intalnim mamelonul. de o parte si de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretral. Pe suprafata areolei se gasesc tuberculii Morgagni. Glandele mamare sunt in mod normal organe pereche prezentand la exterior areola mamara. exceptionale existand si mamele supranumerare (polimastie). avand rol de lubrifierea cailor genitale. inconjurat de areola de 3-5 cm diametru. Produsul lor este expulzat in timpul actului sexual. glande sebacee care in . la adulte 200 g. foarte numeroase. Glandele vestibulare sunt mici. sunt situate in apropierea uretrei. Sunt echivalente glandelor prostatice de la barbat. Ele se dezvolta in perioada pubertara si dispar dupa menopauza. sau pot lipsi mamelonul (atelie). secretia (participand la lubrifierea orificiului vaginal). sunt dispuse pe mucoasa orificiului vaginal. greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale. roza la blonde sau mai inchisa la brune. iar la femeile ce alapteaza aproximativ 500 g. Glandele periuretrale sau glandele Skene. Greutatea lor variaza in functie de starea lor functionala : la nastere au greutatea de 5 g. Orificiile de deschidere se gasesc in general.

MAMELA . .aspect interior si sectiune sarcina. luand denumirea de tuberculi Motogomery. isi maresc volumul.

rar acestia din acini glandulari. invaginat. Este alcatuita din parii osoase (bazinul osos) si parti moi (bazin moale).Mamelonul este o proeminenta cilindrica sau conica. cu varful rotunjit si baza latita. ombilicat sau despicat. Bazinul osos .stramtoarea superioara . fiecare lob fiind alcatuit la randul sau din lobuli.o poarta de iesire - . 4. ischion si pubis) cu sacrul si coccisul. Fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular. Bazinul osos este format din bazinul mare si bazinul mic. ea putand fi stimulata sau inhibata la nevoie. prezinta la suprafata sa 15-20 pori galactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar de 15-25. Bazinul osos este format prin unirea celor doua oase coxale (ilion. Solidarizarea acestora se face prin doua articulatii sacroiliace.bazinul mare este delimitat de fata interna a aripilor osoase ilace. Are o poarta de intrare . Sustine organele abdominale si dirijeaza fatul spre bazinul mic. turtit. Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa nastere. Structurat glanda este formata din 15-20 lobi. inainte de a ajunge la mamelon. care formeaza fosele iliace. La virgine el poate sa nu fie reliefat.sinusul lactifer . Notiuni privind anatomia bazinului osos si partilor moi Filiera pelvi-genitala este reprezentata de ansamblul elementelor materne.in care se acumuleaza latele in intervalul celor doua alaptari. in timp ce la femeia ce alapteaza poate ajunge la 2 cm. sinfiza pubiana si ligamente sacro-sciatice (sacro-spinos si sacro-tuberal). Bazinul mic se mai numeste si bazin obstetrical. strabatute de fat in timpul nasterii. De forma variabila. Are o importanta mai redusa din punct de vedere obstetrical. canalul prezinta o dilatatie .

este numit si planseul perineal si este format dintr-o serie de muschi mici. vagin si portiunea terminala a intestinului gros. acoperiti de teci aponevrotice de tesut grasos si piele. stramtoarea superioara are forma unei 'inimi de carte de joc'. Se insera pe partea mijlocie a excavatiei pelviene si prezinta o despicatura mediana. diametrele mari ale craniului fetal. transversata de uretra. Acesti muschi inchid in jos bazinul osos. numita planseul pelvian. marginea superioara a ramurii orizontale a pubeului si simfiza pubiana. marginile si fata anterioara a aripioarelor sacrului.intre ele existand excavatia si stramtoarea mijlocie. eminenta iliopectinee. Aceste distante se numesc diametre. constituind partea cea mai profunda a bazinului moale. Din cauza proeminentei pe care o face promontoriul. in timpul coborarii. Ei formeaza un fel de palnie cu cavitatea in sus. Bazinul moale. Cele mai tari diametre ale stramtorii superioare sunt cele transversale si cele oblice. numite repere. . in care sunt orientate. Stramtoarea inferioara este iesirea din excavatie sau din bazinul osos. linia denumita. dintre care cei mai importanti in timpul nasterii sunt muschii ridicatori anali.stramtoarea inferioara . Pentru a aprecia dimensiunile stramtorilor se masoara distantele dintre anumite proeminente osoase. dar aceasta forma poate varia. Planul superficial al bazinului moale. Bazinul osos este acoperit pe suprafata sa interna de o serie de muschi. Stramtoarea superioara este un contur osos delimitat de : promontoriu.

se obtin mariri ale diametrelor straqmtorii superioare sau a celei inferioare. .Bazinul moale este continuarea bazinului osos. Bazinul moale se lasa destins in timpul nasterii permitand trecerea fatului catre orificiul vulvar. Prin diverse pozitii in care este pusa gravida. Fiziologia bazinului obstetrical Articulatiile bazinului ramolindu-se in timpul sarcinii. permit miscari ale oaselor. formand impreuna cu el un canal osteo-fibros in partea superioara si musculo-aponevrotic in partea inferioara. care duc la marirea diferitelor diametre ale bazinului. care este partea terminala a canalului pelvigenital.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->