ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE 1.

Orgaenele genitale externe (vulva) Totalitatea organelor genitale externe alcatuiesc vulva, care este compusa din urmatoarele formatiuni : ● labiile mari ; ● labiile mici ; ● vestibulul ; ● himenul ; ● glandele Bartholin ; ● clitorisul. Tot aici se afla si formatiunea anatomica numita muntele lui Venus.

1. acoperita cu par si avand sub tegument un strat mai abundent de grasime. fata lor interna are aspect de mucoasa si prezinta numeroase glande sebacee care secreta smegma vuivara. In functie de dimensiuni se delimiteaza labiile mari si labiile mici. Labiile (labiile mari) sunt 2 cute tegumentare avand o forma ovoida alungita.ORGANELE GENITALE LA FEMEIE 1. La femeia nupilara (care nu a nascut) labiile mari sunt aplicate una pe alta. ascunzand restul organelor genitale externe si sunt indepartate delimitand o usoara . Perii pubieni se termina in partea superioara dupa o linie orizontala (sistem pilos feminin). Este o zona cu o sensibilitate crescuta ce ii confera un caracter erigen.1 Muntele lui Venus numit si muntele pubian. acoperite cu par pe fata lor externa.2 Formatiunile labilare : sunt plici tegumentare ce delimitea 24424r179y za despicatura vulvara. este o regiune anatomica situata deasupra simfizei pubiene.

rupturile se accentueaza si mai mult. cea poaterioara este mai aparenta decat prima si este cunoscuta sub numele de furculita. in numar de doua. semilunara. sunt situate la baza labiilor mari. La primul raport sexual himenul se rupe in mai multe locuri. 1. Vestibulul vulvar este delimitat de clitoris. Himenul este un sept membraniform care inchide intrarea in vagin. Prezinta un orificiu a carui forma poate fi : inelara. Rolul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifiaza organele genitale externe. santul nimfo-himenal. iar pe fata dorsala a clitorisului formeaza capisonul sau preputul clitoridian . dand nastere dupa cicatrizare la carunculii himenali . Sunt reprezentate de clitoris corpusculii tactili speciali ai labiilor mici (corpusculi ai voluptatii) si bulbii . fiind acoperite in mare parte de acestea. Prin orificiul himenului se scurge in afara sangele menstrual. Labiile mari se unesc la cele doua extremitati formand o comisura anterioara si alta posterioara. labiile mici si orificiul extern al uretrei (meatul). Labiile mici sunt doua repliuri cutanate cu aspect de mucoasa. Anterior ele se unesc sub clitoris formand fraul clitoridian. Comisura anterioara se continua cu muntele lui Venus . prin structura si functionalitatea lor. Fiecare glanda are un canal excretor care trece prin baza labiilor mici si al carui orificiu extern se deschide in santul dintre labii si himen.3 Organele erectile ale vulvei. ia nastere. posterior labiile mici se pierd treptat in labiile mari.crapatura vulvara la femeia care a nascut. cribiforma (ciuruit). participa la crearea unei senzatii placute si realizarea actului sexual. lasand cateva resturi numite carancul mirtiformi. care sunt situate in interioarul labiilor mari. de fiecare parte cate una. Glandele Bartholin. Este o regiune de forma triunghiulara in care se deschid uretra si canalele glandelor Skene.

reprezentand formatiuni analoage cu corpul spongios al uretrei de la barbat. la exterior se reliefeaza numai o parte a corpului si a glandului. situate pe partile laterale ale deschiderii vaginului in baza labiilor mici. Ca structura. inveliti intr-o membrana fibro-elastica. . cu structura erectila omoloaga corpilor cavernos ai penisului. median. avand in structura sa tesut erectil spongios si foarte senzitiv. alaturi de muschiul constrictor al vaginului. Corpul mai mic este ascuns intre labiile mari.sunt organe erectile imperfect dezvoltate. Bulbii vestibulului . In structura sa se gasesc cateva glande sebacee care fabrica smegma clitoridiana. contribuie in erectie.5 centimetri. Extremitatile lor posterioare. inapoia comisurii anterioare a labiilor. explicandu-se astfel senzatia erotica provocata prin atingere. In hermafroditism clitorisul poate simula un penis. Din cele trei parti componente. situat in partea anterioara a vulvei. 2-3 pentru corp si 1 centimetru pentru gland. Cei doi bulbi se unesc pe dinaintea uretrei prin extremitatile lor anterioare. Tesutul erectil ce intra in constitutia acestora este legat de cel al clitorisului. iar glandul clitorisului este un mic tubercul de 0. 2-3 pentru radacina.vestibulari. Fac parte din zonele erogene ale femeii. Pe dinaintea acestuia. Au o lungime de aproximativ 4 centimetri si 1-2 centimetri latime. la ingustarea ostului vaginal si exprimarea glandelor Bartholin. fiind in legatura cu ramul osos si ischionuf prin "crus" sau radacina sa. cu volum redus. Lungimea sa este in general de 5-7 centimetri . Corpusculii voluptatii au fost mentionati anterior la deschiderea labiilor mici in structura carora se afla. el este format din doi corpi cavernosi. Clitorisul este un organ impar.denimure data de Kobelta . luand aspectul general de potcoava cu concavitatea spre exterior. labiile mici se unesc formand preputul clitoridian. mai volumioase. rotund.

. 2. ● uterina . vulva in totalitate protejeaza actul mictiunii. ● ovarul . Organele genitale interne Organele genitale interne cuprind : ● vaginul . verticala.(vezi si tumorile ovariene). labiile dirijand jetul urinar. In actul sexual labiile constituie o prelungire a canalului vaginal. ● uterul . Vulva poate avea mai multe pozitii : anterioara. aceasta fiind ascunsa intre coapse. la ~80% din femei . posterioara. vulva fiind vizibila in intregime .Din punct de vedere fiziologic. ● tuba .

Peritoneul este o seroasa intraabdominala. Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin). strabatand perineul. 2.1 Vaginul este un organ cavitar care se intinde de la colul uterin la vulva. doua portiuni laterale sau fundurile de sac laterale in raport cu parametrele. vaginul se insereaza pe colul uterin. care este in raport cu fundul de sac Douglas. Limita extremitatii inferioare a vaginului este formata de membrana himenala care se rupe la primul contact sexual. pana la vulva. o portiune posterioara sau fundul de sac posterior. Prin extremitatea superioara. Canalul vaginal este turtit antero-posterior. care este in raport cu vezica urinara numita fundul de sac vaginal anterior . peritoneul visceral acopera fiecare viscer intraabdominal. putin adanca. incat i se pot distinde un perete anterior in raport cu vezica urinara si cu urtetra si un perete posterior. este aderent la viscerul respectiv . Douglas . cel mai adanc. Se realizeaza astfel un sant circular numit dom sau fundul de sac vaginal. deci cu peritoneul. peritoneul parietal captuseste cavitatea peritoneala in care se afla organele abdominale pelviene.intre care exista o stransa corelatie fiziologica. peretii laterali ai vaginului vin in contact cu muschiul ridicator anal. in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal. prin care trec la acest nivel artera uterina si uterul . diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 centimetri. inconjurand portiunea vaginala a colului. Acestui fund de sac i se descriu mai multe portiuni : o portiune anterioara. Partea de jos a acestei cavitati se numeste fund de sac Douglas situat intre vagin (anterior) si rect (posterior) .

Prin el. c. Secretia vaginala are o reactie acida.si datorita lui organele pot aluneca unul pe celalalt. Epiteliul mucoasei contine glicogen. cu fibrele orientate circular . cu fibrele orientate longitudinal si altu intern. Peretele vaginal este constituit din trei tunici : a. spermatozoizii. se transforma in acid lactic. secretia provenind din glandele colului . tunica interna sau mucoasa vaginului este acoperita de un epiteliu pavimentos. b. tunica medie musculara. continand acid lactic. tunica externa. Vaginul este un conduct extensibil si elastic care face legatura intre organele genitale interne si externe. Mucoasa vaginala nu contine glande. ea se continua cu mucoasa vulvara la exterior si mucoasa uterina la nivelul orificiului extern al colului. formata din tesut conjunctiv . Reactia acida constituie un mijloc de protectie impotriva infectiilor. depusi in timpul actului sexual patrund in uter si in trompe si tot prin el se scurg afara secretiile uterine si sangele . formata din fibre musculare netede dispuse in doua planuri : unul extern. care sub influenta bacililor Doderiein (bacili saprofiti ai vaginului).

Este un organ musculos. asezat in mijlocul bazinului mic. de asemenea serveste drept canal de trecere a fatului in timpul nasterii. iar cealalta inferioara mai stramta se numeste colul uterin (cervix).menstrual . extremitatea superioara mai lata din care pleaca trompele uterine se numeste corpul uterin. Are rolul de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat. numita vezicala. cavitar. Uterul este turtit dinainte-inapoi si prezinta prin urmare doua fete. fiindca este in raport cu vezica urinara si separata de aceasta prin fundul de sac vezico-uterin si una posterioara in raport cu rectul de care o separa fundul de sac recto-uterin. una anterioara. . Are de asemenea doua margini laterale .2 Uterul. nepereche.la nivelul carora circula arterele uterine. Uterul are forma de para. 2. alta stanga . intre vezica si rect. sa-l nutreasca in timpul dezvoltarii sale si sa-l elimine la exterior cand a ajuns la maturitate. sa-l protejeze.una dreapta. Intre corp si col se gaseste o portiune numita istm.

uterul creste in volum. Colul uterin este lung de aproximativ 3 centimetri. 4 centimetri latime si 2-2. supravaginala si alta caudala. . el se subimparte in doua subportiuni: una superioara. proeminand in vagin.fata intestinala).usor turtit anteroposterior cu o fata ventrala plana (fata vezicala si o fata dorsala . a.Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut (nupilara) sunt de 18 centimetri lungime. Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai in cursul sarcinii ci si datorita unor tumori uterine (fibrom. putand determina tulburari prin compresiunea organelor vecine (vezica urinara.partea craniala a uterului. transversal. Cavitatea uterina este mai larga in partea superioara. uterul are 8-9 centimetri lungime. unde da nastere canalului cervical ce comunica cu vaginul. reprezentand partea vaginala a colului. uretera). ce prezinta dinainte inapoi insertia celor doua tube uterine. Istmul uterin: este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin. la multipare. In timpul gestatiei. cancer) cand poate creste in volum cranio-caudal.5 centimetri grosime . la virgine . mai inalta. El comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern punctiform la virgine si transversal cu margini neregulate citiceale la multipare. reducandu-se spre col. Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in jos : Fundul uterului . resprezinta un reper important in efectuarea inciziei operatiei cezariene. Deschis in a doua jumatate a sarcinii sub denumirea 'segment'. caudal este oprit in expansiunea sa de planseul muscular pelvin. Corpul uterin . ligamentele utero-ovariene ligamente rotunde. 5-6 centimetri latime si 3 centimetri grosime.

dand nastere sarcinii ectopice sau extrauterine. adapostesc intalnirea garnetului feminin (ovulul) cu cel masculin (spermatizoidul) si permite fecundarea in treimea exterioara a sa (a uneia dintre ele). Pavilionul tubei prezinta mai multe franjuri. Ele conduc ovulul capatat spre uter. la multipare.3 Tubele uterine (salpinga. Descriptiv prezinta patru parti: interstitiala (in peretele uterin). asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de rezerve nutritive in cele 9 luni (280 zile) de gestatie. de producere a celulelor germinate feminine-ovulul). Uterul primeste si fixeaza blastocistul in endometrul (ovoimplantatia) transformat estrogeno-progestativ . care asigura legatura intre ovar si pavilionul tubei. Pavilionul tubei cupleaza ovulul de la suprafata ovarului. cu deschidere in cavitatea uterina in dreptul fundului uterin si altul abdominal.5-2 centimetri. istmica (3-4 centimetri). Uneori. in numar de doua. Fiecare tuba are lungimea de 10-12 centimetri. ampulara de 7-8 centimetri si pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 1. la secundipare . in tube. 2. cu dubla functie excretorie (gametogeno. Tuba prezinta doua orificii : unul uterin. cu deschiderea in cavitatea abdominala. c. 2. sunt conducte in forma de trompeta ce se intind intre uter si ovar. Ele determina caracterele sexuale . Obstructia tubei constituie o cauza de sterilitate. dintre care unul mai mare. anormal nodarea oului se face in afara uterului.b. cate una de fiecare parte a uterului. peritoneu sau ansele intestinale.4 Ovarele sunt glande perechi. trompa). in mijlocul pavilionului tubei. pe ovar.

000 de foliculi din care. Canalul lor secretor se deschide in santul dintre labiile mici si himen. ovarele se dezvolta in regiunea lombara si coboara in bazin. Ele sunt fixate pe organele vecine prin ligamente (tubo-ovarian. Dezvoltarea foliculului si a ovarului se face sub influenta foliculostimulinei (FSH) produsa de hipofiza. Se dezvolta la pubertate si se atrofiaza . vase limfatice si nervi simpatici peri vasculari). pe parcursul activitatii ovariene. in cavitatea pelvina. Au forma ovoida. Fiecare ovar contine la nastere aproximativ 400. grosime 1-2 centimetri. volumul lor variaza cu varsta (pubertate. de o parte si de alta a uterului in retrouterin. sau pot cobori mai mult ajungand in canalul inghinal sau labiile mari. Pe suprafata ovarelor exista mici vezicule cu dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o cireasa. De Graf.principale si secundare ale femeii si au rol deosebit in constructia endocrina a acesteia. greutate de 6-8 g. latime 3 centimetri. mezo-ovarian) si prin formatiuni vasculonervoase (artera ovariana. Ele sunt foliculii ovarieni. Ele pot sa nu coboare. sarcina). consistenta elastica. in forma ovoida. restul degenereaza. determinand o situatie ectopica. adolescenta. Glandele anexe ale aparatului genital feminin Glandele lui Bartholin sunt echivalente glandelor lui Cowper de la barbat. In general de marimea unei migdale verzi. 3. se vor matura doar 300-400 foliculi primari ce vor ajunge sa fie ovulati. lombo-ovarian. venele utero-ovariene. uteroovarian. cu lungime de 3-5 centimetri. Sunt situate in interiorul abdomenului. ele au marimea unui bob de mazare si sunt situate de o parte si de alta a orificiului vaginal. Congenital. toate acoperite de peritoneu. ovulatie. senescenta) si cu starea fiziologica (preovulatie. in numar de doua. culoare albgalbui.

Ele se dezvolta in perioada pubertara si dispar dupa menopauza.la menopauza. sunt dispuse pe mucoasa orificiului vaginal. Mamelele sunt in numar de doua. La suprafata intalnim mamelonul. avand rol de lubrifierea cailor genitale. Pe suprafata areolei se gasesc tuberculii Morgagni. foarte numeroase. iar la femeile ce alapteaza aproximativ 500 g. sau pot lipsi mamelonul (atelie). Orificiile de deschidere se gasesc in general. Glandele periuretrale sau glandele Skene. inconjurat de areola de 3-5 cm diametru. glande sebacee care in . in centrul acesteia gasinduse mamelonul. de o parte si de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretral. exceptionale existand si mamele supranumerare (polimastie). Greutatea lor variaza in functie de starea lor functionala : la nastere au greutatea de 5 g. greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale. Glandele vestibulare sunt mici. la adulte 200 g. mai numeroase. Produsul lor este expulzat in timpul actului sexual. secretia (participand la lubrifierea orificiului vaginal). situat in centru. Glandele mamare sunt in mod normal organe pereche prezentand la exterior areola mamara. sunt situate in apropierea uretrei. Sunt echivalente glandelor prostatice de la barbat. roza la blonde sau mai inchisa la brune.

isi maresc volumul.aspect interior si sectiune sarcina. luand denumirea de tuberculi Motogomery.MAMELA . .

Sustine organele abdominale si dirijeaza fatul spre bazinul mic.o poarta de iesire - . Solidarizarea acestora se face prin doua articulatii sacroiliace. rar acestia din acini glandulari. sinfiza pubiana si ligamente sacro-sciatice (sacro-spinos si sacro-tuberal). in timp ce la femeia ce alapteaza poate ajunge la 2 cm. ombilicat sau despicat. Este alcatuita din parii osoase (bazinul osos) si parti moi (bazin moale).stramtoarea superioara .sinusul lactifer . canalul prezinta o dilatatie . Bazinul mic se mai numeste si bazin obstetrical. strabatute de fat in timpul nasterii. invaginat.bazinul mare este delimitat de fata interna a aripilor osoase ilace. Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa nastere. Are o poarta de intrare . Structurat glanda este formata din 15-20 lobi. 4. La virgine el poate sa nu fie reliefat. Fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular. Are o importanta mai redusa din punct de vedere obstetrical. Bazinul osos este format din bazinul mare si bazinul mic. Notiuni privind anatomia bazinului osos si partilor moi Filiera pelvi-genitala este reprezentata de ansamblul elementelor materne.Mamelonul este o proeminenta cilindrica sau conica.in care se acumuleaza latele in intervalul celor doua alaptari. cu varful rotunjit si baza latita. De forma variabila. care formeaza fosele iliace. Bazinul osos este format prin unirea celor doua oase coxale (ilion. inainte de a ajunge la mamelon. ischion si pubis) cu sacrul si coccisul. fiecare lob fiind alcatuit la randul sau din lobuli. turtit. prezinta la suprafata sa 15-20 pori galactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar de 15-25. Bazinul osos . ea putand fi stimulata sau inhibata la nevoie.

dar aceasta forma poate varia. stramtoarea superioara are forma unei 'inimi de carte de joc'. Stramtoarea superioara este un contur osos delimitat de : promontoriu. Ei formeaza un fel de palnie cu cavitatea in sus.stramtoarea inferioara . Din cauza proeminentei pe care o face promontoriul. Acesti muschi inchid in jos bazinul osos. este numit si planseul perineal si este format dintr-o serie de muschi mici. marginea superioara a ramurii orizontale a pubeului si simfiza pubiana. vagin si portiunea terminala a intestinului gros. eminenta iliopectinee. Stramtoarea inferioara este iesirea din excavatie sau din bazinul osos. Bazinul moale. in timpul coborarii. Se insera pe partea mijlocie a excavatiei pelviene si prezinta o despicatura mediana. numite repere. in care sunt orientate. marginile si fata anterioara a aripioarelor sacrului. diametrele mari ale craniului fetal. . acoperiti de teci aponevrotice de tesut grasos si piele. Cele mai tari diametre ale stramtorii superioare sunt cele transversale si cele oblice. Planul superficial al bazinului moale. Bazinul osos este acoperit pe suprafata sa interna de o serie de muschi.intre ele existand excavatia si stramtoarea mijlocie. linia denumita. dintre care cei mai importanti in timpul nasterii sunt muschii ridicatori anali. constituind partea cea mai profunda a bazinului moale. numita planseul pelvian. Aceste distante se numesc diametre. transversata de uretra. Pentru a aprecia dimensiunile stramtorilor se masoara distantele dintre anumite proeminente osoase.

care duc la marirea diferitelor diametre ale bazinului. permit miscari ale oaselor. Bazinul moale se lasa destins in timpul nasterii permitand trecerea fatului catre orificiul vulvar. Prin diverse pozitii in care este pusa gravida. formand impreuna cu el un canal osteo-fibros in partea superioara si musculo-aponevrotic in partea inferioara. care este partea terminala a canalului pelvigenital. . se obtin mariri ale diametrelor straqmtorii superioare sau a celei inferioare.Bazinul moale este continuarea bazinului osos. Fiziologia bazinului obstetrical Articulatiile bazinului ramolindu-se in timpul sarcinii.