ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE 1.

Orgaenele genitale externe (vulva) Totalitatea organelor genitale externe alcatuiesc vulva, care este compusa din urmatoarele formatiuni : ● labiile mari ; ● labiile mici ; ● vestibulul ; ● himenul ; ● glandele Bartholin ; ● clitorisul. Tot aici se afla si formatiunea anatomica numita muntele lui Venus.

fata lor interna are aspect de mucoasa si prezinta numeroase glande sebacee care secreta smegma vuivara. Labiile (labiile mari) sunt 2 cute tegumentare avand o forma ovoida alungita. 1. acoperite cu par pe fata lor externa. ascunzand restul organelor genitale externe si sunt indepartate delimitand o usoara . Perii pubieni se termina in partea superioara dupa o linie orizontala (sistem pilos feminin).1 Muntele lui Venus numit si muntele pubian.ORGANELE GENITALE LA FEMEIE 1.2 Formatiunile labilare : sunt plici tegumentare ce delimitea 24424r179y za despicatura vulvara. Este o zona cu o sensibilitate crescuta ce ii confera un caracter erigen. In functie de dimensiuni se delimiteaza labiile mari si labiile mici. acoperita cu par si avand sub tegument un strat mai abundent de grasime. La femeia nupilara (care nu a nascut) labiile mari sunt aplicate una pe alta. este o regiune anatomica situata deasupra simfizei pubiene.

Vestibulul vulvar este delimitat de clitoris. care sunt situate in interioarul labiilor mari.crapatura vulvara la femeia care a nascut. La primul raport sexual himenul se rupe in mai multe locuri. cribiforma (ciuruit). fiind acoperite in mare parte de acestea.3 Organele erectile ale vulvei. 1. prin structura si functionalitatea lor. Prezinta un orificiu a carui forma poate fi : inelara. participa la crearea unei senzatii placute si realizarea actului sexual. dand nastere dupa cicatrizare la carunculii himenali . ia nastere. Himenul este un sept membraniform care inchide intrarea in vagin. Comisura anterioara se continua cu muntele lui Venus . Labiile mici sunt doua repliuri cutanate cu aspect de mucoasa. de fiecare parte cate una. semilunara. sunt situate la baza labiilor mari. Labiile mari se unesc la cele doua extremitati formand o comisura anterioara si alta posterioara. cea poaterioara este mai aparenta decat prima si este cunoscuta sub numele de furculita. rupturile se accentueaza si mai mult. Anterior ele se unesc sub clitoris formand fraul clitoridian. Fiecare glanda are un canal excretor care trece prin baza labiilor mici si al carui orificiu extern se deschide in santul dintre labii si himen. lasand cateva resturi numite carancul mirtiformi. Prin orificiul himenului se scurge in afara sangele menstrual. Este o regiune de forma triunghiulara in care se deschid uretra si canalele glandelor Skene. santul nimfo-himenal. labiile mici si orificiul extern al uretrei (meatul). Sunt reprezentate de clitoris corpusculii tactili speciali ai labiilor mici (corpusculi ai voluptatii) si bulbii . posterior labiile mici se pierd treptat in labiile mari. Rolul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifiaza organele genitale externe. Glandele Bartholin. iar pe fata dorsala a clitorisului formeaza capisonul sau preputul clitoridian . in numar de doua.

inapoia comisurii anterioare a labiilor.vestibulari. fiind in legatura cu ramul osos si ischionuf prin "crus" sau radacina sa. In hermafroditism clitorisul poate simula un penis. Cei doi bulbi se unesc pe dinaintea uretrei prin extremitatile lor anterioare. In structura sa se gasesc cateva glande sebacee care fabrica smegma clitoridiana.denimure data de Kobelta . la exterior se reliefeaza numai o parte a corpului si a glandului. contribuie in erectie. reprezentand formatiuni analoage cu corpul spongios al uretrei de la barbat.5 centimetri. Corpusculii voluptatii au fost mentionati anterior la deschiderea labiilor mici in structura carora se afla. inveliti intr-o membrana fibro-elastica. Clitorisul este un organ impar. labiile mici se unesc formand preputul clitoridian. . Ca structura. situat in partea anterioara a vulvei. avand in structura sa tesut erectil spongios si foarte senzitiv. mai volumioase. Extremitatile lor posterioare. la ingustarea ostului vaginal si exprimarea glandelor Bartholin. Bulbii vestibulului . explicandu-se astfel senzatia erotica provocata prin atingere. rotund. Au o lungime de aproximativ 4 centimetri si 1-2 centimetri latime. cu structura erectila omoloaga corpilor cavernos ai penisului. situate pe partile laterale ale deschiderii vaginului in baza labiilor mici. 2-3 pentru radacina. 2-3 pentru corp si 1 centimetru pentru gland. Pe dinaintea acestuia. Din cele trei parti componente. median. alaturi de muschiul constrictor al vaginului. Corpul mai mic este ascuns intre labiile mari. Tesutul erectil ce intra in constitutia acestora este legat de cel al clitorisului. iar glandul clitorisului este un mic tubercul de 0. cu volum redus. Lungimea sa este in general de 5-7 centimetri . luand aspectul general de potcoava cu concavitatea spre exterior. Fac parte din zonele erogene ale femeii.sunt organe erectile imperfect dezvoltate. el este format din doi corpi cavernosi.

vulva fiind vizibila in intregime . vulva in totalitate protejeaza actul mictiunii. ● uterul . ● tuba .(vezi si tumorile ovariene).Din punct de vedere fiziologic. aceasta fiind ascunsa intre coapse. Vulva poate avea mai multe pozitii : anterioara. la ~80% din femei . Organele genitale interne Organele genitale interne cuprind : ● vaginul . . In actul sexual labiile constituie o prelungire a canalului vaginal. ● uterina . verticala. posterioara. 2. ● ovarul . labiile dirijand jetul urinar.

peretii laterali ai vaginului vin in contact cu muschiul ridicator anal. care este in raport cu fundul de sac Douglas. o portiune posterioara sau fundul de sac posterior. in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal. vaginul se insereaza pe colul uterin.1 Vaginul este un organ cavitar care se intinde de la colul uterin la vulva. Se realizeaza astfel un sant circular numit dom sau fundul de sac vaginal. peritoneul parietal captuseste cavitatea peritoneala in care se afla organele abdominale pelviene. diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. Limita extremitatii inferioare a vaginului este formata de membrana himenala care se rupe la primul contact sexual. Acestui fund de sac i se descriu mai multe portiuni : o portiune anterioara. pana la vulva. strabatand perineul. Prin extremitatea superioara. Partea de jos a acestei cavitati se numeste fund de sac Douglas situat intre vagin (anterior) si rect (posterior) . Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin). doua portiuni laterale sau fundurile de sac laterale in raport cu parametrele.intre care exista o stransa corelatie fiziologica. deci cu peritoneul. 2. Canalul vaginal este turtit antero-posterior. prin care trec la acest nivel artera uterina si uterul . Peritoneul este o seroasa intraabdominala. care este in raport cu vezica urinara numita fundul de sac vaginal anterior . Douglas . este aderent la viscerul respectiv . peritoneul visceral acopera fiecare viscer intraabdominal. inconjurand portiunea vaginala a colului. putin adanca. cel mai adanc. incat i se pot distinde un perete anterior in raport cu vezica urinara si cu urtetra si un perete posterior. Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 centimetri.

formata din tesut conjunctiv . Mucoasa vaginala nu contine glande. Peretele vaginal este constituit din trei tunici : a. formata din fibre musculare netede dispuse in doua planuri : unul extern. b. tunica interna sau mucoasa vaginului este acoperita de un epiteliu pavimentos. c. ea se continua cu mucoasa vulvara la exterior si mucoasa uterina la nivelul orificiului extern al colului. Reactia acida constituie un mijloc de protectie impotriva infectiilor.si datorita lui organele pot aluneca unul pe celalalt. Prin el. secretia provenind din glandele colului . Epiteliul mucoasei contine glicogen. spermatozoizii. continand acid lactic. cu fibrele orientate longitudinal si altu intern. tunica medie musculara. tunica externa. se transforma in acid lactic. cu fibrele orientate circular . Vaginul este un conduct extensibil si elastic care face legatura intre organele genitale interne si externe. depusi in timpul actului sexual patrund in uter si in trompe si tot prin el se scurg afara secretiile uterine si sangele . Secretia vaginala are o reactie acida. care sub influenta bacililor Doderiein (bacili saprofiti ai vaginului).

extremitatea superioara mai lata din care pleaca trompele uterine se numeste corpul uterin. Intre corp si col se gaseste o portiune numita istm. Este un organ musculos. de asemenea serveste drept canal de trecere a fatului in timpul nasterii. . intre vezica si rect. asezat in mijlocul bazinului mic. Uterul are forma de para.menstrual . sa-l protejeze. Are de asemenea doua margini laterale . sa-l nutreasca in timpul dezvoltarii sale si sa-l elimine la exterior cand a ajuns la maturitate.la nivelul carora circula arterele uterine. numita vezicala. cavitar. fiindca este in raport cu vezica urinara si separata de aceasta prin fundul de sac vezico-uterin si una posterioara in raport cu rectul de care o separa fundul de sac recto-uterin.2 Uterul. una anterioara. 2. nepereche. iar cealalta inferioara mai stramta se numeste colul uterin (cervix). Are rolul de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat.una dreapta. Uterul este turtit dinainte-inapoi si prezinta prin urmare doua fete. alta stanga .

la virgine . El comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern punctiform la virgine si transversal cu margini neregulate citiceale la multipare. Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in jos : Fundul uterului . Corpul uterin . 5-6 centimetri latime si 3 centimetri grosime. supravaginala si alta caudala. a.Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut (nupilara) sunt de 18 centimetri lungime. resprezinta un reper important in efectuarea inciziei operatiei cezariene. . reducandu-se spre col.usor turtit anteroposterior cu o fata ventrala plana (fata vezicala si o fata dorsala . reprezentand partea vaginala a colului. Cavitatea uterina este mai larga in partea superioara.5 centimetri grosime .partea craniala a uterului. uterul creste in volum. Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai in cursul sarcinii ci si datorita unor tumori uterine (fibrom. transversal. caudal este oprit in expansiunea sa de planseul muscular pelvin. uretera). ligamentele utero-ovariene ligamente rotunde. unde da nastere canalului cervical ce comunica cu vaginul. mai inalta. cancer) cand poate creste in volum cranio-caudal. uterul are 8-9 centimetri lungime. In timpul gestatiei. 4 centimetri latime si 2-2. Colul uterin este lung de aproximativ 3 centimetri.fata intestinala). Deschis in a doua jumatate a sarcinii sub denumirea 'segment'. proeminand in vagin. ce prezinta dinainte inapoi insertia celor doua tube uterine. Istmul uterin: este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin. putand determina tulburari prin compresiunea organelor vecine (vezica urinara. el se subimparte in doua subportiuni: una superioara. la multipare.

dand nastere sarcinii ectopice sau extrauterine. ampulara de 7-8 centimetri si pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 1. de producere a celulelor germinate feminine-ovulul). Pavilionul tubei prezinta mai multe franjuri. cu dubla functie excretorie (gametogeno. cate una de fiecare parte a uterului. Fiecare tuba are lungimea de 10-12 centimetri. la secundipare .3 Tubele uterine (salpinga. 2. Descriptiv prezinta patru parti: interstitiala (in peretele uterin). sunt conducte in forma de trompeta ce se intind intre uter si ovar. adapostesc intalnirea garnetului feminin (ovulul) cu cel masculin (spermatizoidul) si permite fecundarea in treimea exterioara a sa (a uneia dintre ele). anormal nodarea oului se face in afara uterului. istmica (3-4 centimetri).5-2 centimetri. pe ovar. dintre care unul mai mare. Ele determina caracterele sexuale . Uterul primeste si fixeaza blastocistul in endometrul (ovoimplantatia) transformat estrogeno-progestativ . Pavilionul tubei cupleaza ovulul de la suprafata ovarului. Obstructia tubei constituie o cauza de sterilitate. Uneori. care asigura legatura intre ovar si pavilionul tubei.b. asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de rezerve nutritive in cele 9 luni (280 zile) de gestatie. in tube. trompa). in mijlocul pavilionului tubei. peritoneu sau ansele intestinale. cu deschidere in cavitatea uterina in dreptul fundului uterin si altul abdominal. Tuba prezinta doua orificii : unul uterin.4 Ovarele sunt glande perechi. la multipare. c. Ele conduc ovulul capatat spre uter. in numar de doua. 2. cu deschiderea in cavitatea abdominala.

de o parte si de alta a uterului in retrouterin. pe parcursul activitatii ovariene. in forma ovoida. lombo-ovarian. Congenital.000 de foliculi din care. se vor matura doar 300-400 foliculi primari ce vor ajunge sa fie ovulati.principale si secundare ale femeii si au rol deosebit in constructia endocrina a acesteia. Glandele anexe ale aparatului genital feminin Glandele lui Bartholin sunt echivalente glandelor lui Cowper de la barbat. in cavitatea pelvina. toate acoperite de peritoneu. ovarele se dezvolta in regiunea lombara si coboara in bazin. greutate de 6-8 g. Pe suprafata ovarelor exista mici vezicule cu dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o cireasa. 3. determinand o situatie ectopica. Canalul lor secretor se deschide in santul dintre labiile mici si himen. latime 3 centimetri. Ele sunt foliculii ovarieni. Ele pot sa nu coboare. vase limfatice si nervi simpatici peri vasculari). mezo-ovarian) si prin formatiuni vasculonervoase (artera ovariana. In general de marimea unei migdale verzi. ele au marimea unui bob de mazare si sunt situate de o parte si de alta a orificiului vaginal. restul degenereaza. Au forma ovoida. in numar de doua. senescenta) si cu starea fiziologica (preovulatie. adolescenta. uteroovarian. grosime 1-2 centimetri. culoare albgalbui. Sunt situate in interiorul abdomenului. Se dezvolta la pubertate si se atrofiaza . sarcina). volumul lor variaza cu varsta (pubertate. venele utero-ovariene. Dezvoltarea foliculului si a ovarului se face sub influenta foliculostimulinei (FSH) produsa de hipofiza. ovulatie. Ele sunt fixate pe organele vecine prin ligamente (tubo-ovarian. sau pot cobori mai mult ajungand in canalul inghinal sau labiile mari. Fiecare ovar contine la nastere aproximativ 400. De Graf. consistenta elastica. cu lungime de 3-5 centimetri.

Ele se dezvolta in perioada pubertara si dispar dupa menopauza. roza la blonde sau mai inchisa la brune. mai numeroase. Orificiile de deschidere se gasesc in general. Glandele vestibulare sunt mici.la menopauza. iar la femeile ce alapteaza aproximativ 500 g. greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale. Pe suprafata areolei se gasesc tuberculii Morgagni. sau pot lipsi mamelonul (atelie). Glandele periuretrale sau glandele Skene. sunt dispuse pe mucoasa orificiului vaginal. situat in centru. Greutatea lor variaza in functie de starea lor functionala : la nastere au greutatea de 5 g. Sunt echivalente glandelor prostatice de la barbat. Glandele mamare sunt in mod normal organe pereche prezentand la exterior areola mamara. sunt situate in apropierea uretrei. glande sebacee care in . exceptionale existand si mamele supranumerare (polimastie). in centrul acesteia gasinduse mamelonul. avand rol de lubrifierea cailor genitale. de o parte si de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretral. Produsul lor este expulzat in timpul actului sexual. secretia (participand la lubrifierea orificiului vaginal). inconjurat de areola de 3-5 cm diametru. foarte numeroase. la adulte 200 g. Mamelele sunt in numar de doua. La suprafata intalnim mamelonul.

luand denumirea de tuberculi Motogomery. isi maresc volumul.aspect interior si sectiune sarcina. .MAMELA .

sinusul lactifer . Solidarizarea acestora se face prin doua articulatii sacroiliace. ea putand fi stimulata sau inhibata la nevoie. turtit. Bazinul mic se mai numeste si bazin obstetrical. sinfiza pubiana si ligamente sacro-sciatice (sacro-spinos si sacro-tuberal). Fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular. Structurat glanda este formata din 15-20 lobi. care formeaza fosele iliace.bazinul mare este delimitat de fata interna a aripilor osoase ilace. De forma variabila. Bazinul osos este format din bazinul mare si bazinul mic. ischion si pubis) cu sacrul si coccisul. ombilicat sau despicat. Are o poarta de intrare .stramtoarea superioara . fiecare lob fiind alcatuit la randul sau din lobuli. Bazinul osos .o poarta de iesire - . invaginat. Are o importanta mai redusa din punct de vedere obstetrical. in timp ce la femeia ce alapteaza poate ajunge la 2 cm. 4. La virgine el poate sa nu fie reliefat. inainte de a ajunge la mamelon.Mamelonul este o proeminenta cilindrica sau conica. Este alcatuita din parii osoase (bazinul osos) si parti moi (bazin moale). prezinta la suprafata sa 15-20 pori galactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar de 15-25. Sustine organele abdominale si dirijeaza fatul spre bazinul mic. cu varful rotunjit si baza latita. rar acestia din acini glandulari. Bazinul osos este format prin unirea celor doua oase coxale (ilion.in care se acumuleaza latele in intervalul celor doua alaptari. Notiuni privind anatomia bazinului osos si partilor moi Filiera pelvi-genitala este reprezentata de ansamblul elementelor materne. Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa nastere. canalul prezinta o dilatatie . strabatute de fat in timpul nasterii.

vagin si portiunea terminala a intestinului gros.intre ele existand excavatia si stramtoarea mijlocie. Stramtoarea inferioara este iesirea din excavatie sau din bazinul osos. acoperiti de teci aponevrotice de tesut grasos si piele. marginea superioara a ramurii orizontale a pubeului si simfiza pubiana. Acesti muschi inchid in jos bazinul osos. . numita planseul pelvian. marginile si fata anterioara a aripioarelor sacrului. dintre care cei mai importanti in timpul nasterii sunt muschii ridicatori anali.stramtoarea inferioara . Din cauza proeminentei pe care o face promontoriul. Stramtoarea superioara este un contur osos delimitat de : promontoriu. Cele mai tari diametre ale stramtorii superioare sunt cele transversale si cele oblice. linia denumita. Bazinul moale. transversata de uretra. Aceste distante se numesc diametre. Ei formeaza un fel de palnie cu cavitatea in sus. constituind partea cea mai profunda a bazinului moale. stramtoarea superioara are forma unei 'inimi de carte de joc'. Bazinul osos este acoperit pe suprafata sa interna de o serie de muschi. dar aceasta forma poate varia. in care sunt orientate. diametrele mari ale craniului fetal. numite repere. Se insera pe partea mijlocie a excavatiei pelviene si prezinta o despicatura mediana. in timpul coborarii. este numit si planseul perineal si este format dintr-o serie de muschi mici. Planul superficial al bazinului moale. Pentru a aprecia dimensiunile stramtorilor se masoara distantele dintre anumite proeminente osoase. eminenta iliopectinee.

care este partea terminala a canalului pelvigenital. Prin diverse pozitii in care este pusa gravida. formand impreuna cu el un canal osteo-fibros in partea superioara si musculo-aponevrotic in partea inferioara. Bazinul moale se lasa destins in timpul nasterii permitand trecerea fatului catre orificiul vulvar. . care duc la marirea diferitelor diametre ale bazinului.Bazinul moale este continuarea bazinului osos. Fiziologia bazinului obstetrical Articulatiile bazinului ramolindu-se in timpul sarcinii. se obtin mariri ale diametrelor straqmtorii superioare sau a celei inferioare. permit miscari ale oaselor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful