ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE FEMININE 1.

Orgaenele genitale externe (vulva) Totalitatea organelor genitale externe alcatuiesc vulva, care este compusa din urmatoarele formatiuni : ● labiile mari ; ● labiile mici ; ● vestibulul ; ● himenul ; ● glandele Bartholin ; ● clitorisul. Tot aici se afla si formatiunea anatomica numita muntele lui Venus.

ascunzand restul organelor genitale externe si sunt indepartate delimitand o usoara . fata lor interna are aspect de mucoasa si prezinta numeroase glande sebacee care secreta smegma vuivara.2 Formatiunile labilare : sunt plici tegumentare ce delimitea 24424r179y za despicatura vulvara. acoperite cu par pe fata lor externa. 1. Este o zona cu o sensibilitate crescuta ce ii confera un caracter erigen. Perii pubieni se termina in partea superioara dupa o linie orizontala (sistem pilos feminin). In functie de dimensiuni se delimiteaza labiile mari si labiile mici. acoperita cu par si avand sub tegument un strat mai abundent de grasime. La femeia nupilara (care nu a nascut) labiile mari sunt aplicate una pe alta. este o regiune anatomica situata deasupra simfizei pubiene.1 Muntele lui Venus numit si muntele pubian.ORGANELE GENITALE LA FEMEIE 1. Labiile (labiile mari) sunt 2 cute tegumentare avand o forma ovoida alungita.

Rolul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifiaza organele genitale externe. prin structura si functionalitatea lor. Prin orificiul himenului se scurge in afara sangele menstrual. de fiecare parte cate una. Himenul este un sept membraniform care inchide intrarea in vagin. Labiile mici sunt doua repliuri cutanate cu aspect de mucoasa. iar pe fata dorsala a clitorisului formeaza capisonul sau preputul clitoridian . sunt situate la baza labiilor mari. Glandele Bartholin. rupturile se accentueaza si mai mult. Comisura anterioara se continua cu muntele lui Venus . 1. Labiile mari se unesc la cele doua extremitati formand o comisura anterioara si alta posterioara. Anterior ele se unesc sub clitoris formand fraul clitoridian. participa la crearea unei senzatii placute si realizarea actului sexual. care sunt situate in interioarul labiilor mari. labiile mici si orificiul extern al uretrei (meatul). Sunt reprezentate de clitoris corpusculii tactili speciali ai labiilor mici (corpusculi ai voluptatii) si bulbii . Vestibulul vulvar este delimitat de clitoris. Prezinta un orificiu a carui forma poate fi : inelara. lasand cateva resturi numite carancul mirtiformi. semilunara. cribiforma (ciuruit). in numar de doua. ia nastere. dand nastere dupa cicatrizare la carunculii himenali .3 Organele erectile ale vulvei. fiind acoperite in mare parte de acestea. Este o regiune de forma triunghiulara in care se deschid uretra si canalele glandelor Skene.crapatura vulvara la femeia care a nascut. Fiecare glanda are un canal excretor care trece prin baza labiilor mici si al carui orificiu extern se deschide in santul dintre labii si himen. cea poaterioara este mai aparenta decat prima si este cunoscuta sub numele de furculita. santul nimfo-himenal. La primul raport sexual himenul se rupe in mai multe locuri. posterior labiile mici se pierd treptat in labiile mari.

Din cele trei parti componente. Au o lungime de aproximativ 4 centimetri si 1-2 centimetri latime. Extremitatile lor posterioare. Bulbii vestibulului . rotund. In hermafroditism clitorisul poate simula un penis. 2-3 pentru radacina. fiind in legatura cu ramul osos si ischionuf prin "crus" sau radacina sa. inapoia comisurii anterioare a labiilor. cu volum redus. Ca structura. inveliti intr-o membrana fibro-elastica. contribuie in erectie. reprezentand formatiuni analoage cu corpul spongios al uretrei de la barbat. 2-3 pentru corp si 1 centimetru pentru gland. labiile mici se unesc formand preputul clitoridian. situate pe partile laterale ale deschiderii vaginului in baza labiilor mici. .denimure data de Kobelta . cu structura erectila omoloaga corpilor cavernos ai penisului. luand aspectul general de potcoava cu concavitatea spre exterior. iar glandul clitorisului este un mic tubercul de 0. Cei doi bulbi se unesc pe dinaintea uretrei prin extremitatile lor anterioare. Fac parte din zonele erogene ale femeii. Corpul mai mic este ascuns intre labiile mari.sunt organe erectile imperfect dezvoltate. mai volumioase. explicandu-se astfel senzatia erotica provocata prin atingere. avand in structura sa tesut erectil spongios si foarte senzitiv. median.vestibulari. la exterior se reliefeaza numai o parte a corpului si a glandului.5 centimetri. Lungimea sa este in general de 5-7 centimetri . el este format din doi corpi cavernosi. situat in partea anterioara a vulvei. alaturi de muschiul constrictor al vaginului. Tesutul erectil ce intra in constitutia acestora este legat de cel al clitorisului. In structura sa se gasesc cateva glande sebacee care fabrica smegma clitoridiana. la ingustarea ostului vaginal si exprimarea glandelor Bartholin. Corpusculii voluptatii au fost mentionati anterior la deschiderea labiilor mici in structura carora se afla. Pe dinaintea acestuia. Clitorisul este un organ impar.

Din punct de vedere fiziologic. ● tuba . In actul sexual labiile constituie o prelungire a canalului vaginal. aceasta fiind ascunsa intre coapse. vulva fiind vizibila in intregime . verticala. la ~80% din femei . 2. Vulva poate avea mai multe pozitii : anterioara. ● uterul . vulva in totalitate protejeaza actul mictiunii.(vezi si tumorile ovariene). posterioara. labiile dirijand jetul urinar. Organele genitale interne Organele genitale interne cuprind : ● vaginul . ● uterina . . ● ovarul .

Acestui fund de sac i se descriu mai multe portiuni : o portiune anterioara. peritoneul visceral acopera fiecare viscer intraabdominal. Prin extremitatea superioara. este aderent la viscerul respectiv . peretii laterali ai vaginului vin in contact cu muschiul ridicator anal. Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 centimetri. Douglas . 2. o portiune posterioara sau fundul de sac posterior. pana la vulva. putin adanca. in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal. Limita extremitatii inferioare a vaginului este formata de membrana himenala care se rupe la primul contact sexual. care este in raport cu vezica urinara numita fundul de sac vaginal anterior .1 Vaginul este un organ cavitar care se intinde de la colul uterin la vulva. diferite planuri ale perineului si bulbii vaginului. prin care trec la acest nivel artera uterina si uterul . strabatand perineul. Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin). vaginul se insereaza pe colul uterin. deci cu peritoneul. Peritoneul este o seroasa intraabdominala. incat i se pot distinde un perete anterior in raport cu vezica urinara si cu urtetra si un perete posterior.intre care exista o stransa corelatie fiziologica. care este in raport cu fundul de sac Douglas. Canalul vaginal este turtit antero-posterior. doua portiuni laterale sau fundurile de sac laterale in raport cu parametrele. cel mai adanc. Partea de jos a acestei cavitati se numeste fund de sac Douglas situat intre vagin (anterior) si rect (posterior) . peritoneul parietal captuseste cavitatea peritoneala in care se afla organele abdominale pelviene. inconjurand portiunea vaginala a colului. Se realizeaza astfel un sant circular numit dom sau fundul de sac vaginal.

secretia provenind din glandele colului . formata din tesut conjunctiv . continand acid lactic. se transforma in acid lactic. care sub influenta bacililor Doderiein (bacili saprofiti ai vaginului). Epiteliul mucoasei contine glicogen.si datorita lui organele pot aluneca unul pe celalalt. cu fibrele orientate longitudinal si altu intern. Peretele vaginal este constituit din trei tunici : a. b. Prin el. tunica medie musculara. Vaginul este un conduct extensibil si elastic care face legatura intre organele genitale interne si externe. spermatozoizii. depusi in timpul actului sexual patrund in uter si in trompe si tot prin el se scurg afara secretiile uterine si sangele . tunica externa. cu fibrele orientate circular . c. ea se continua cu mucoasa vulvara la exterior si mucoasa uterina la nivelul orificiului extern al colului. Secretia vaginala are o reactie acida. Reactia acida constituie un mijloc de protectie impotriva infectiilor. formata din fibre musculare netede dispuse in doua planuri : unul extern. tunica interna sau mucoasa vaginului este acoperita de un epiteliu pavimentos. Mucoasa vaginala nu contine glande.

la nivelul carora circula arterele uterine. una anterioara. sa-l nutreasca in timpul dezvoltarii sale si sa-l elimine la exterior cand a ajuns la maturitate. 2. extremitatea superioara mai lata din care pleaca trompele uterine se numeste corpul uterin. numita vezicala.2 Uterul. .una dreapta. intre vezica si rect.menstrual . iar cealalta inferioara mai stramta se numeste colul uterin (cervix). alta stanga . Are rolul de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat. Uterul are forma de para. de asemenea serveste drept canal de trecere a fatului in timpul nasterii. nepereche. Intre corp si col se gaseste o portiune numita istm. fiindca este in raport cu vezica urinara si separata de aceasta prin fundul de sac vezico-uterin si una posterioara in raport cu rectul de care o separa fundul de sac recto-uterin. asezat in mijlocul bazinului mic. Uterul este turtit dinainte-inapoi si prezinta prin urmare doua fete. sa-l protejeze. Este un organ musculos. Are de asemenea doua margini laterale . cavitar.

uterul creste in volum. . la multipare. unde da nastere canalului cervical ce comunica cu vaginul. ce prezinta dinainte inapoi insertia celor doua tube uterine. putand determina tulburari prin compresiunea organelor vecine (vezica urinara. mai inalta. Corpul uterin .partea craniala a uterului. supravaginala si alta caudala. caudal este oprit in expansiunea sa de planseul muscular pelvin. El comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern punctiform la virgine si transversal cu margini neregulate citiceale la multipare. Istmul uterin: este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin. cancer) cand poate creste in volum cranio-caudal. reducandu-se spre col. 5-6 centimetri latime si 3 centimetri grosime. el se subimparte in doua subportiuni: una superioara. uterul are 8-9 centimetri lungime. Colul uterin este lung de aproximativ 3 centimetri. uretera). Deschis in a doua jumatate a sarcinii sub denumirea 'segment'. reprezentand partea vaginala a colului. a. In timpul gestatiei. transversal. Cavitatea uterina este mai larga in partea superioara.fata intestinala). resprezinta un reper important in efectuarea inciziei operatiei cezariene. Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai in cursul sarcinii ci si datorita unor tumori uterine (fibrom. la virgine . proeminand in vagin. Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in jos : Fundul uterului . 4 centimetri latime si 2-2.usor turtit anteroposterior cu o fata ventrala plana (fata vezicala si o fata dorsala .Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut (nupilara) sunt de 18 centimetri lungime. ligamentele utero-ovariene ligamente rotunde.5 centimetri grosime .

4 Ovarele sunt glande perechi. adapostesc intalnirea garnetului feminin (ovulul) cu cel masculin (spermatizoidul) si permite fecundarea in treimea exterioara a sa (a uneia dintre ele). Tuba prezinta doua orificii : unul uterin. in numar de doua. dintre care unul mai mare. peritoneu sau ansele intestinale. Obstructia tubei constituie o cauza de sterilitate. cu dubla functie excretorie (gametogeno. Fiecare tuba are lungimea de 10-12 centimetri.5-2 centimetri. cu deschiderea in cavitatea abdominala. la multipare. Ele conduc ovulul capatat spre uter. c. cu deschidere in cavitatea uterina in dreptul fundului uterin si altul abdominal. Descriptiv prezinta patru parti: interstitiala (in peretele uterin). trompa). care asigura legatura intre ovar si pavilionul tubei. Pavilionul tubei cupleaza ovulul de la suprafata ovarului. Uterul primeste si fixeaza blastocistul in endometrul (ovoimplantatia) transformat estrogeno-progestativ . in tube. de producere a celulelor germinate feminine-ovulul). la secundipare . 2. 2. ampulara de 7-8 centimetri si pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 1. cate una de fiecare parte a uterului. Uneori.3 Tubele uterine (salpinga. in mijlocul pavilionului tubei. sunt conducte in forma de trompeta ce se intind intre uter si ovar. pe ovar. anormal nodarea oului se face in afara uterului.b. dand nastere sarcinii ectopice sau extrauterine. asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de rezerve nutritive in cele 9 luni (280 zile) de gestatie. Pavilionul tubei prezinta mai multe franjuri. Ele determina caracterele sexuale . istmica (3-4 centimetri).

culoare albgalbui. senescenta) si cu starea fiziologica (preovulatie. in numar de doua. sarcina). Ele sunt fixate pe organele vecine prin ligamente (tubo-ovarian. Fiecare ovar contine la nastere aproximativ 400. vase limfatice si nervi simpatici peri vasculari).principale si secundare ale femeii si au rol deosebit in constructia endocrina a acesteia. uteroovarian. lombo-ovarian. mezo-ovarian) si prin formatiuni vasculonervoase (artera ovariana. sau pot cobori mai mult ajungand in canalul inghinal sau labiile mari. in cavitatea pelvina. adolescenta. ovulatie. Ele pot sa nu coboare. Au forma ovoida.000 de foliculi din care. 3. pe parcursul activitatii ovariene. Glandele anexe ale aparatului genital feminin Glandele lui Bartholin sunt echivalente glandelor lui Cowper de la barbat. Sunt situate in interiorul abdomenului. ele au marimea unui bob de mazare si sunt situate de o parte si de alta a orificiului vaginal. se vor matura doar 300-400 foliculi primari ce vor ajunge sa fie ovulati. Canalul lor secretor se deschide in santul dintre labiile mici si himen. grosime 1-2 centimetri. Se dezvolta la pubertate si se atrofiaza . Congenital. volumul lor variaza cu varsta (pubertate. Dezvoltarea foliculului si a ovarului se face sub influenta foliculostimulinei (FSH) produsa de hipofiza. greutate de 6-8 g. De Graf. ovarele se dezvolta in regiunea lombara si coboara in bazin. Pe suprafata ovarelor exista mici vezicule cu dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o cireasa. Ele sunt foliculii ovarieni. cu lungime de 3-5 centimetri. latime 3 centimetri. de o parte si de alta a uterului in retrouterin. venele utero-ovariene. In general de marimea unei migdale verzi. consistenta elastica. restul degenereaza. toate acoperite de peritoneu. in forma ovoida. determinand o situatie ectopica.

Glandele periuretrale sau glandele Skene. Pe suprafata areolei se gasesc tuberculii Morgagni. Glandele vestibulare sunt mici. Produsul lor este expulzat in timpul actului sexual. sau pot lipsi mamelonul (atelie). iar la femeile ce alapteaza aproximativ 500 g. sunt dispuse pe mucoasa orificiului vaginal. La suprafata intalnim mamelonul. inconjurat de areola de 3-5 cm diametru. Glandele mamare sunt in mod normal organe pereche prezentand la exterior areola mamara. secretia (participand la lubrifierea orificiului vaginal). glande sebacee care in .la menopauza. in centrul acesteia gasinduse mamelonul. sunt situate in apropierea uretrei. greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale. foarte numeroase. la adulte 200 g. Ele se dezvolta in perioada pubertara si dispar dupa menopauza. Orificiile de deschidere se gasesc in general. roza la blonde sau mai inchisa la brune. Sunt echivalente glandelor prostatice de la barbat. Greutatea lor variaza in functie de starea lor functionala : la nastere au greutatea de 5 g. avand rol de lubrifierea cailor genitale. de o parte si de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretral. situat in centru. Mamelele sunt in numar de doua. mai numeroase. exceptionale existand si mamele supranumerare (polimastie).

. isi maresc volumul.aspect interior si sectiune sarcina.MAMELA . luand denumirea de tuberculi Motogomery.

La virgine el poate sa nu fie reliefat. Notiuni privind anatomia bazinului osos si partilor moi Filiera pelvi-genitala este reprezentata de ansamblul elementelor materne.o poarta de iesire - .Mamelonul este o proeminenta cilindrica sau conica. Este alcatuita din parii osoase (bazinul osos) si parti moi (bazin moale). Bazinul osos . inainte de a ajunge la mamelon.stramtoarea superioara . fiecare lob fiind alcatuit la randul sau din lobuli. Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa nastere. Structurat glanda este formata din 15-20 lobi. prezinta la suprafata sa 15-20 pori galactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar de 15-25. rar acestia din acini glandulari. Bazinul osos este format prin unirea celor doua oase coxale (ilion. Bazinul osos este format din bazinul mare si bazinul mic. Fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular. turtit. Bazinul mic se mai numeste si bazin obstetrical.bazinul mare este delimitat de fata interna a aripilor osoase ilace. Sustine organele abdominale si dirijeaza fatul spre bazinul mic. canalul prezinta o dilatatie . ea putand fi stimulata sau inhibata la nevoie. care formeaza fosele iliace. in timp ce la femeia ce alapteaza poate ajunge la 2 cm. 4. Are o importanta mai redusa din punct de vedere obstetrical. strabatute de fat in timpul nasterii. invaginat. Are o poarta de intrare . cu varful rotunjit si baza latita.in care se acumuleaza latele in intervalul celor doua alaptari. De forma variabila. ombilicat sau despicat. ischion si pubis) cu sacrul si coccisul.sinusul lactifer . sinfiza pubiana si ligamente sacro-sciatice (sacro-spinos si sacro-tuberal). Solidarizarea acestora se face prin doua articulatii sacroiliace.

stramtoarea inferioara . Stramtoarea superioara este un contur osos delimitat de : promontoriu. Cele mai tari diametre ale stramtorii superioare sunt cele transversale si cele oblice. vagin si portiunea terminala a intestinului gros. Se insera pe partea mijlocie a excavatiei pelviene si prezinta o despicatura mediana. . in timpul coborarii. linia denumita. marginile si fata anterioara a aripioarelor sacrului. marginea superioara a ramurii orizontale a pubeului si simfiza pubiana. numite repere. numita planseul pelvian. Planul superficial al bazinului moale. Din cauza proeminentei pe care o face promontoriul. Acesti muschi inchid in jos bazinul osos. transversata de uretra. Bazinul moale. eminenta iliopectinee. Bazinul osos este acoperit pe suprafata sa interna de o serie de muschi. este numit si planseul perineal si este format dintr-o serie de muschi mici. Stramtoarea inferioara este iesirea din excavatie sau din bazinul osos. diametrele mari ale craniului fetal. acoperiti de teci aponevrotice de tesut grasos si piele. Aceste distante se numesc diametre. Ei formeaza un fel de palnie cu cavitatea in sus. stramtoarea superioara are forma unei 'inimi de carte de joc'. dar aceasta forma poate varia. Pentru a aprecia dimensiunile stramtorilor se masoara distantele dintre anumite proeminente osoase. constituind partea cea mai profunda a bazinului moale. dintre care cei mai importanti in timpul nasterii sunt muschii ridicatori anali. in care sunt orientate.intre ele existand excavatia si stramtoarea mijlocie.

Fiziologia bazinului obstetrical Articulatiile bazinului ramolindu-se in timpul sarcinii. permit miscari ale oaselor. formand impreuna cu el un canal osteo-fibros in partea superioara si musculo-aponevrotic in partea inferioara. se obtin mariri ale diametrelor straqmtorii superioare sau a celei inferioare.Bazinul moale este continuarea bazinului osos. Bazinul moale se lasa destins in timpul nasterii permitand trecerea fatului catre orificiul vulvar. care duc la marirea diferitelor diametre ale bazinului. Prin diverse pozitii in care este pusa gravida. . care este partea terminala a canalului pelvigenital.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful