P. 1
Suport Curs Disciplina 1 (1)

Suport Curs Disciplina 1 (1)

|Views: 613|Likes:
Published by Rafila Fratila

More info:

Published by: Rafila Fratila on Jan 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2013

pdf

text

original

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 20072013

Instrumente Structurale 2007- 2013

OIPOSDRU

Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Competente crescute pentru cadrele didactice!” Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/64250 Beneficiar: Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba

FIŞA DISCIPLINEI 1 - Curriculum : perspective conceptuale şi istorice. Reforma curriculară în România
MODULUL I: Proiectarea şi implementarea curriculumului centrat pe competenţe DISCIPLINA 1: - Curriculum : perspective conceptuale şi istorice. Reforma curriculară în România Titular curs: Marinescu Rodica Florica

Buget timp

8 ore din care: Activităţi teoretice: 2 Activităţi practice: 5 Evaluare: 1 2 Conform graficului anexat Colegiul Naţional H.C.C. – Alba Iulia (sălile 26 şi 27) Colegiul Naţional „ David Prodan” - Cugir Şcoala Generală „Constantin Săvuiu” Târgu Jiu Liceul Teoretic Novaci

Număr de credite Program orar Loc de desfăşurare

COMPETENŢA GENERALĂ: Identificarea relaţiei reciproce dintre componentelor curriculumului în vedera abordării sistemice a procesului de învăţământ COMPETENŢE SPECIFICE: • Utilizarea taxonomiei specifice în domeniul curriculumului • Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional prin punerea în practică a în practică a componentelor reformei curriculare din România • Operarea cu documentele curriculare în scopul formării la elevi a setului de competenţe necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală. • Aplicarea în practica şcolară a componentelor structurale ale Curricumului Naţional CORELAREA COMPETENŢELOR SPECIFICE CU CONŢINUTURILE: Nr. Competenţe Specifice crt 1. Utilizarea taxonomiei specifice în domeniul curriculumului. 2. Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional prin punerea în practică a în practică a componentelor reformei curriculare din România Conţinuturi • • • • • • • • Delimitări conceptuale Coordonatele actualului Curriculum Naţional Idealul educaţional al şcolii româneşti Principii care guvernează învăţământul precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii Planurile-cadru de învăţământ Programele şcolare Manuale şcolare alternative Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale Delimitări conceptuale Coordonatele actualului Curriculum Naţional Idealul educaţional al şcolii româneşti Principii care guvernează învăţământul precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii Planurile-cadru de învăţământ Programele şcolare Manuale şcolare alternative Auxiliare curriculare Principii în elaborarea planurilor cadru Delimitări conceptuale Planurile-cadru de învăţământ Programele şcolare Manuale şcolare alternative Auxiliare curriculare, ghiduri metodice,

3.

Operarea cu documentele curriculare în scopul formării la elevi a setului de cometenţe necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală

• • • • • • • • • • • • • •

4.

Aplicarea în practica şcolară a componentelor structurale ale Curricumului Naţional

• • • ( Notă – la întocmirea sugestilor metodologice s-a utilizat ca material de bază cap. definiţii de bază. în activităţile concrete de formare profesională a adulţilor. răspunde la întrebări dar nu întrerupe lucrul cursanţilor. Explicarea de către formator a activităţilor incluse în fişe. În cadrul fiecărei echipe se împart subdiviziuni ale sarcinii primite între membrii echipei. în funcţie de context. în procent de peste 90% sunt folosite metodele de învăţământ consacrate în formarea iniţială. Este bine să se ţină cont de opţiunile personale ale fiecărui membru din echipă. Numirea sau alegerea de către fiecare echipă a raportorului (liderului). activitatea practică 1)– este o metodă didactică aleasă pentru realizarea activităţilor practice. Rezolvarea de către cursanţi a sarcinii primite. Din acest motiv. aplicate în anumite condiţii specifice. Explicaţia – formatorul clarifică pentru cursanţi termeni. concepte utilizate în proiectarea didactică pe bază de competenţe.îndrumătoare.4 „ Metode de predare – învăţare” din Ghidul formatorului „ Elemente de psiho – pedagogie şi didactică pentru adulţi”) . norme metodologice şi materiale didactice de suport/ ajutătoare SUGESTII METOLOGICE PENTRU FORMATOR: Activitatea de formare profesională a adulţilor este o activitate de predare – învăţare şi deci urmează aceleaşi reguli ca şi formarea iniţială. prin distribuirea fişelor de activităţi practice sau a fişelor cu exemple extrase din suportul de curs. În abordarea din punct de vedere metodologic a acestei discipline. Pe parcursul acestei etape formatorul are rol de supervizor – sprijină. Prezentarea de către raportorul fiecărei echipe a „produsului” rezultat în urma activităţii echipei. a. Transmiterea sarcinilor didactice de către formator. bibligrafică • Portofoliul – pentru evaluarea cursantului • Studiul de caz • Lucrarea (activitatea) practică • Lucrul în grup (echipă) În continuare. Integrarea acestei metode în lecţie trebuie să respecte următoarele etape: Tema propusă: ” Realţia dintre Planurile-cadru de învăţământ . combinate în diferite moduri. în echipe formate din 4 – 6 cursanţi. Lucrul în echipă ( Tema 3. pentru o parte din metodele didactice enumerate mai sus. în ordine alfabetică sau pe baza unor interese comune). vă propunem să apelaţi la următoarele metode didactice: Metode centrate pe formator: • Explicaţia Metode centrate pe cursant: • Conversaţia euristică • Referat bazat pe informare-documentare.auxiliare curriculare” • • • • Etape pentru aplicarea ca metodă „ Lucrul în echipă” Împărţirea grupului (aleator.programele şcolare .manuale şcolare alternative . b. exemplificăm câteva activităţi de învăţare.

mod de prezentare e. activitatea practică 2) Formatorul: . Rolurile celor doi factori implicaţi în dezbatere. Îşi argumentează afirmaţiile făcute şi punctele proprii de vedere • discuţiile se desfăşoară pe bază de respect reciproc d. formator şi respectiv cursanţi sunt prezentate în continuare. Este un instrument de .Tema 5 Structura propusă pentru realizarea referatului Introducere Procedura Observaţiile Rezultatele Comentarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Modul de prezentare Argumentul . Îşi prezintă părerile proprii. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Analiza în detaliu a fiecărei surse de documentare Comentariul comparativ al surselor de documentare Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Interpretarea personală a rezultatelor selectate Rezumarea interpretărilor într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială Oportunitatea surselor bibilografice Aspect. Referatul bazat pe informare-documentare. combat ideile celorlalţi participanţi cu care nu sunt de acord.manuale şcolare alternative . Rolul formatorului şi cursanţilor în Dezbaterea unei teme (Tema 4.stabileşte pentru dezbatere Tema 2 ” Realţia dintre Planurile-cadru de învăţământ programele şcolare .auxiliare curriculare” • construieşte semigrupele de cursanţi între care are loc dezbaterea • prezintă în faţa semigrupei tema şi un plan de dezbatere • coordonează dezbaterea fără a face comentarii • trage concluzia finală Cursanţii: • se străduiesc să rezolve prin efort intelectual propriu problemele stabilite prin planul de dezbatere • dezbat tematica propusă. Dezbaterea – se recomandă ca pentru acestă metodă grupul de cursanţi să fie împărţit în semigrupe formate din 12 – 15 cursanţi. avînd caracter integrator Tema referatului: « Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale » . continuitate. obţinut printr-o varietate de metode şi tehnici de evaluare.c. bibligrafică(Tema 5 activitatea practică 3) • Instrument de evaluare cu pronunţat caracter formativ şi creativ • Permite abordarea unor domenii noi • Evaluarea are caracter strict individualizat şi sumativ • Relevă motivaţia intrinsecă de învăţare (documentare) şi gradul de implicare individuală • Permite multiple conexiuni. Portofoliul se constiuie dintr-o colecţie exhaustivă de informaţii despre un cursant . iar tema supusă dezbaterii să fie parţial cunoscută de către cursanţi.

având la dispoziţie portofoliile cursanţilor. 1. Manuale şcolare alternative 2. atitudinea faţă o disciplină şi despre progresul care poate fi făcut la acea disciplină • cursanţii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească. propriul progres Conţinutul portofoliului Disciplinei 1 • • fişa de lucru „Relaţia dintre principiile de elaborare a planurilor cadru şi Legea educaţiei naţionale” referatul „Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale” LISTA DE CONŢINUTURI – DISCIPLINA 1: Nr.evaluare complex. defectele şi ariile de îmbunătăţire a activităţilor • cursanţii şi formatorii pot avea un dialog concret despre ceea ce cursanţii pot realiza.2. Activitate practică 2.3.2. 1 . Programele şcolare 2. 2 4. pot avea o imagine mai bună asupra a activităţii desfăşurate • formatorii şi cursanţii pot comunica (oral sau în scris) calităţile.3. 2. Tema 3 Principii în elaborarea planurilor cadru 3. integrator.1. oferind posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evoluţia cursantului. Tema 1.manuale şcolare alternative auxiliare curriculare Activitate practică 1. Auxiliare curriculare 1 Activitate teoretică. Coordonatele actualului Curriculum Naţional 1. Idealul educaţional al şcolii româneşti 1. 1 3. Planurile-cadru de învăţământ 2. Delimitări conceptuale.4. Ore Formatori Alba Andronescu Rodica Marinescu Rodica Gorj Berca Anamaria Popescu Silvia Alba Andronescu Rodica Marinescu Rodica Gorj Berca Anamaria Popescu Silvia Alba Andronescu Rodica Marinescu Rodica Gorj Berca Anamaria Popescu Silvia Alba Andronescu Rodica Marinescu Rodica 1. Crt .1.1. Principii care guvernează învăţământul precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii Tema 2. • formatorii. pas cu pas. Relaţia dintre pricipiile de elaborare a planurilor cadru şi noua Lege a educaţiei naţionale Tema 4. Nr. Relaţia dintre Planurile-cadru de învăţământ programele şcolare . Componentele structurale ale Curriculumului Naţional 2. M1_D1 Conţinuturi/Teme Forma de activitate Activitate teoretică.

iar înţelesul care i se conferă este cel de "curs obligatoriu de studiu sau de instruire. Astfel planificarea şi organizarea conţinuturilor educaţionale au început să se structureze în documente care purtau numele de curriculum. cursă. de aici şi semnificaţia contemporană mai frecvent utilizată: parcurs.5. în treacăt. este plasată de cercetatorul american David Hamilton (1989) în ansamblul mişcărilor ideologice şi sociale din Europa în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. drum de viaţă sau carieră ("curriculum vitae"). Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale (referat) Activitate individuală 3. Scoţia (1633). alergare. Prima lucrare lexicografică în care apare este "The Oxford English Dictionary " (OED). termenul desemna fugă. Evaluare: 6. Reforma curriculară în România Tema 1. Probă practică . scurtă privire. parcurgere. Conceptul de "curriculum" este unul dintre cele mai controversate în teoria educaţională şi unul din cele mai ambigue în practica educaţională. susţinut într-o şcoală sau o universitate". respins. .1. probabil ca rezultat al nevoii de control administrativ al statului asupra autonomii univerisităţilor. Coordonatele actualului Curriculum Naţional 1.portofoliul de activităţi practice independente Activitate practică individuală 1 SUPORT CURS Disciplina 1 Curriculum : perspective conceptuale şi istorice. car de luptă. Olanda (1582) şi Glasgow. Metamorfozarea întelesului.1. înţeles şi utilizat necorespunzător. Delimitări conceptuale. operaţionalizat în modalităţi diferite. În timp. 2 Gorj Berca Anamaria Popescu Silvia Alba Andronescu Rodica Marinescu Rodica Gorj Berca Anamaria Popescu Silvia Echipa 6. el a fost acceptat. întrecere. În limba latină. Termenul de curriculum este consemnat pentru prima dată în documentele universităţilor din Leiden. Tema 5. drum.

în vederea realizării unei educaţii globale. Ele erau stabilite de comisii speciale. organizată de şcoală. directe şi indirecte. Americanul Franklin Bobbitt. dinamică. de la cunoştinţe. dându-li-se astfel şi legitimitatea necesară. Programele şcolare erau tipărite şi publicate. În lucrarea "Copilul şi curriculum-ul". cursuri sau discipline. amplitudinea şi dinamismul curriculum-ului ca realitate educaţională. în lucrarea "The Curriculum" (1918). Această tradiţie este păstrată şi astăzi! Până la mijlocul secolului al XIX-lea. El propunea ca sfera conceptului de "curriculum" să cuprindă nu numai informaţiile. Includerea experienţei indirecte sau din afara şcolii reprezintă debutul concepţiei contemporane asupra educaţiei nonformale şi informale. pentru a dezvolta abilităţile existente şi a le completa cu altele noi. precum şi recunoaşterea existenţei curriculum-ului "din afara şcolii". desfăşurate în mediul şcolar. reieşite din derularea efectivă a exersării abilităţilor prezente şi ulterioare ale individului • un ansamblu de experienţe de învăţare explicite. la întreaga experienţă de învaţare a individului. ci şi demersurile didactice de asimilare a acestora. include în sfera curriculumului întreaga experienţă de învăţare a elevilor.Odată cu introducerea obligativităţii şcolii în decursul secolului XVIII în statele naţionale de pe continent (curentul iluminist în Germania. cât şi pe cele desfãşurate în mediul extraşcolar. numite de stat. Importanţa contribuţiei lui John Dewey din perspectiva curriculum-ului constă în: • perceperea lui ca o realitate amplă. John Dewey avansa ideea curriculum-ului centrat pe elev. "New International Dictionary"). Conţinuturile eau obligatorii. în lucrarea "The Child and the Curriculum". integrative. conceptul de curriculum a fost folosit în general cu înţelesul de "curs oficial. deci şi la modul în care aceasta este planificată şi aplicată. . retroactivă şi proactivă • proces interactiv între educator şi educabili • prefigurează o apropiere între educabil (elev) şi educaţie (curriculum) ⇒ Aria semantică a termenului se extinde. organizat într-o şcoală. Programele cuprindeau conţinuturile pentru fiecare disciplină pentru fiecare clasă. În anul 1902. Curriculum-ul este văzut de Franklin Bobbitt ca: • un ansamblu de experienţe concrete. Franţa sau Anglia) se stabilesc şi programe şcolare pentru diversele tipuri de şcoli. alături de ansamblul disciplinelor de învăţământ oferite şi studiate şi sugerează complexitatea. a cărui parcurgere şi absolvire asigură cursantului un grad superior de şcolarizare. colegiu. respectiv atât activităţile formale. eminamente directe. concepute şi preconizate finalist de către şcoală. aşadar. întregul corp de cursuri oferite într-o instituţie educaţională sau într-un departament al acestuia" (Webster. care să îi permită acestuia să utilizeze în activitatea cotidiană ceea ce a învăţat la şcoală şi în activităţile din şcoală. fiind obligatorii. planificate şi proiectate în şcoală. americanul John Dewey introduce în circulaţie sintagma "experienţă de învăţare" a copilului. universitate.

decadent. 1987) Curriculumul azi : Un curriculum include conţinuturi culturale precum şi conceptele acţiunii. valori. precum şi implementarea acestui plan în clasă. cu valoare de norme pedagogice aplicabile în următoarea ordine ierarhică: formularea obiectivelor educaţionale ale procesului de învăţământ selectarea experienţelor de învăţare şi a conţinuturilor cu valenţe formative. forme comportamentale. Italia. Elveţia.) 3. funcţie de metodologii şi de conţinuturile selectate evaluarea rezultatelor activităţii de instruire. Germania. Tyler considera că aceasta implică patru acţiuni. Ţările Scandinave. . în concordanţã cu obiectivele educaţionale formulate stabilirea metodologiilor de organizare a experienţelor de învăţare. Cum se poate evalua eficienţa experienţelor de învăţare? (Evaluarea procesului de revizuire şi zonele în care nu au fost eficiente. reprezentat de obicei în documente oficiale realizate la câteva nivele de generalitate. Belgia. În ceea ce priveşte elaborarea curriculum-ului.Prima formulare modernă a teoriei curriculum-ului este realizată de americanul Ralph Tyler în „Principiile de bază de Curriculum şi Instrucţiunii” (1949) ⇒ Conceptul era configurat cu focalizarea expresă pe instituţia şcolară. " Curriculumul înseamnă planul realizat pentru călăuzirea procesului de învăţământ în şcoli. Toate aceste conţinuturi sunt transmise prin procese de predare / învăţare. Spania. Cum pot fi organizate experienţele de învăţare pentru instruirea eficientă? (Modul de organizare a experienţelor în scopul de a maximiza efectul lor. de asemenea influenţează ceea ce este învăţat" (Glatthorn. pe autonomia ei în materie de concepţie curriculară. Olanda. Cum pot fi selectate experienţele de învăţare. au rămas indiferente sau chiar refractare faţă de fenomenul curriculum. reacţionar. medii şi idei care sunt în legătură cu acestea. Ce scopuri educative ar trebui să încerce să atingă şcoala? ((Definirea obiectivelor adecvate de învăţare. În ceea ce priveşte structura demersului pentru furnizarea de instruire şi evaluare Tyler propune: ⇒ • • • • ⇒ Raţionament Tyler 1.) În a doua jumătate a secolului XX curriculum în educaţie a pătruns în Marea Britanie. forme simbolice de exprimare. Oamenii devin prin acest proces capabili de acţiune în propria matrice culturală. în timp ce Franţa. În URSS el a fost respins cu fermitate.) 4. fiind considerat burghez. care sunt susceptibile de a fi utile în atingerea acestor obiective? (Introducerea experienţelor de învăţare. aceste experinţe au loc într-un mediu de învăţare care.) 2.

asupra procesului educaţional. largă ⇒ concept integrator. a căror material educaţional. Deschidere: crearea de spaţii pentru manifestarea cadrului didactic şi a elevului 4. El rămâne realitate interactivă între educatori şi educabili. situaţie însuşire este necesară în sau experienţă care pot ajuta vederea obţinerii calificării la dezvoltarea aptitudinilor formale într-un domeniu al cognitive şi afective cunoaşterii sau al practicii umane. însă. Funcţiile curriculumului : 1. Fapt curricular: Actele educatorului sau ale educatului. dar aceasta nu este înţeleasă în sens tradiţional. orientare către reorganizarea experienţei acestuia din urmă În România. termenul a început să fie semnalat sporadic din anii 1980. tradiţională ⇒ superpozabil cu conţinutul învăţământului ⇒ obiectivat în documente şcolare (şi universitare) care planificau conţinuturile instrucţiei (programa şcolară) b. cu efecte concrete. Evaluare: Evaluarea succesului / insuccesului ambilor participanţi la procesul de predareînvăţare (elev şi profesor) Conform "Dictionary of Education " (Good. cu impact în situaţii specifice de învăţare. C. neformale şi chiar informale.1959.1973): Curriculum formal Conţinut curricular Grup sistemic de cursuri sau Orice subiect de studiu. oferirea de posibilităţi pentru studiul interdisciplinare 5. ci ca o valorificare accentuată a potenţialităţilor celor care se educă DEFINIŢIE: Curriculumul se referă la oferta educaţională a şcolii şi reprezintă sistemul experienţelor de învăţare directe şi indirecte oferite educaţilor şi trăite de aceştia în contexte formale. Orientare: asigurarea stabilităţii şi continuităţii 2. .. el era evitat. din precauţie. accepţiunea modernă. de subiecte de studiu. ⇒ se păstrează sensul de traiectorie intelectuală şi afectivă pe care şcoala o propune elevului.Accepţiuni ale conceptului de “curriculum” a. Însă. Coordonare: coordonarea proceselor de învăţare. asigurarea posibilităţii de comparare 3. abordat în viziune globală şi sistemică asupra acţiunilor educative. deschiderea necesară a avut loc abia după 1990 şi mai ales după 1997. anticipate realist asupra celor din urmă şi asupra procesului însuşi. accepţiunea restrânsă. Uneori era tradus folosindu-se termeni cum ar fi cel de programă. Sistematizare / ordine: delimitarea domeniilor şi disciplinelor de predare-învăţare.V.

în final să se pună în aplicare evaluarea. forme de organizare) precum şi descrierea funcţiilor fiecareia dintre aceste componente în general se discută o comparaţie între "didactică " şi "curriculum ". Economice Sociale şi culturale . o profundă influenţă asupra trasmiterii culturale. ideilor. finalităţile educaţiei. implementare a curriculumului cât şi curriculumul ca produs. iar ideologia determinismului social duce la organizarea învaţământului pe clase şi colective în care individualizarea este greu de obţinut iar autonomia individuală este negată). principii. IMPORTANT!! • "Curriculum " defineşte obiectivele / competenţele înainte de conţinuturi pentru că nu se pot stabili conţinuturile înaintea sau independent de obiective/competenţe (înainte de 2000 conţinuturile erau date în programe iar profesorii trebuiau să definească obiectivele operaţionale presupuse. educaţi. probabil . evaluarea performanţelor . modalităţile de articulare între educaţia formală. Religia are. de la o comunitate la alta. explicarea şi clasificarea componentelor procesului de învaţământ (educatori. stilurile pedagogice . concepţia că învaţarea înseamnă însuşire de cunoştinţe duce la o formă a curriculumului ca o înşiruire logică de cunoştinţe sistematizate. Regimurile autoritare au ca trăsătură comună puternica centralizare a politicii educaţionale iar cele democratice tind spre descentralizare dar şi aceste ţări au un curriculum naţional deoarece istoriile lor au facut ca practicile educaţionale din diverse regiuni să aibă trăsături comune. mijloacele didactice. cadrele didactice sunt familiarizate cu noţiunea de "didactică" noţiune ce presupune descrierea . Se încearcă măsuri de reformă care intenţionează ca şcolile să producă persoane pregatite pentru cerinţele economice concrete. conţinuturile. conţinuturi. obiective . ciclul reluându-se cu definirea altor obiective. cunoştinţelor de orice natură ale diverselor categorii de adulţi care sunt implicaţi în acest proces. este rezultat al reprezentarilor.zis. locul învaţării. (De exemplu. Toate componentele curriculumului . de cei ce au conceput şi elaborat programele analitice). proiectare. dezvoltare. Educaţia se desfăşoară în spirală având ca punct de pornire definirea sarcinilor şi obiectivele educaţionale. • • În aceste condiţii se întelege că atât procesul de planificare. pentru ca . calitatea vieţii şcolare. inovare. Structura şi necesităţile sistemului economic national influenţează curriculumul prin conştientizarea impactului acestui sistem asupra calităţii vieţii. mijloace.La noi în ţară. conţinuturile latente sau implicite. Politice Tipuri de influenţe Cultura politică a unei ţări influenţează în mod clar curriculumul. se pregateşte şi se pune în aplicare procesul de predare . credinţelor. uneori.idealul educaţiei. metode . în mod tradiţional. elaborare. obiectivele / competenţele. nonformală şi informală. Ideologiile şi practicile educaţionale curente influenţează forma curriculumului prin presupoziţile pe care se bazează . metodele. În acest sens curriculumul suportă o serie de influenţe care îi dau o formă şi un conţinut distinctiv de la o ţară la alta sau.sunt în relaţie reciprocă fiecare cu fiecare şi în ansamblul lor. reînnoire. formele de organizare a învatării. În funcţie de aceasta se realizează planificarea unui sistem de evaluare apoi. evaluare.învaţare propriu .

Aceste "paradigme" se interrelaţioneaza şi se condiţionează reciproc astfel încat sunt foarte greu de eliminat. Nu se are în vedere relevanţa socială a rezultatelor (inserţia pe piata muncii) ⇒ Învăţământul este orientat academic. Responsabilitatea fata de educaţia copiilor şi faţă de conţinutul acesteia aparţine Ministerului Învăţământului. Ca atare este sarcina Ministerului să realizeze planuri şi programe de învăţământ. precum şi lipsa de informaţii cu privire la modalităţile alternative de organizare a educaţiei. Unii profesori ofera direct cunoştinţe. alţii îi învaţă pe elevi cum să le dobândească. Rousseau. ⇒ Învăţământul pregateste pentru examene (aprecierea succesului sau a eşecului unei şcoli se face pe baza numărului de elevi reuşiti la examenele de admitere şi după numărul premiilor obţinute la olimpiadele scolare). În ţara noastră tradiţia. dar şi în fiecare zi de şcoală.Elevul care pune intrebari se abate de la conţinutul programei şi-i deranjeaza sau îi întarzie pe ceilalţi. Modul de organizare a învăţământului pe clase şi lecţii duce la promovarea obedienţei ca formă a succesului . Învăţământul trebuie să fie centralizat. dar nu sunt interesaţi decât rar. Din când în când profesorii evaluează cantitatea de cunoştinţe existentă în bagajul elevilor. copiilor. Interesul în identificarea originilor ideilor pedagogice importante şi în urmarirea influenţei lor asupra educaţiei publice a dat naştere unui domeniu de studiu din ce în ce mai complex numit istoria curriculumului. Elevul care reproduce lecţiile şi respectă tot ceea ce îi spune profesorul fără a-şi exprima opinii proprii este apreciat pozitiv . ⇒ Efectul lor: Utilizarea unor programe analitice unice pentru întregul învăţământul obligatoriu generează o uniformizare mentală a populaţiei şcolare. Pestalozzi. Prin modul de desfăşurare al lecţiilor. adevarate paradigme care crează bariere psihologice şi instituţionale în calea reformei. au creat unele tipuri de reprezentări mentale. Fiecare cadru didactic este responsabil de propria disciplină. Curriculum este ca un drum pe care elevul trebuie să-l parcurgă de-a lungul perioadei de şcolarizare. Herbart si Dewey sunt creditate ca fiind acelea care au schimbat atât teoriile cât şi practicile educaţiei (modul în care aceşti gânditori influentează în realitate pe educatorii de pretutindeni ramane un subiect complex pentru cercetare şi dezbatere în continuare). În fiecare an de studiu şi în fiecare ora el trebuie să-şi ia în bagaj şi să care cu el cunoştinţele predate la fiecare disciplină. ⇒ Învăţarea înseamna însusirea de cunoştinţe. sarcina cadrelor didactice fiind aceea de a transmite cunoştinţele cuprinse în programe. mentalităţile şi obisnuinţele formate în perioada educaţiei de tip comunist. de modul în care aceştia au prelucrat ceea ce .Intelectuale Figuri binecunoscute din istoria şi tradiţia educaţiei şi pedagogiei cum ar fi Comeniuis . precum şi prin metodele de învăţământ posibil de utilizat în condiţiile supraîncărcării programelor s-a realizat un mod de "automatizare a actului gândirii". Accentul principal e pus pe însuşirea ştiintelor ca limbaj şi pe rezolvarea unor probleme care dezvoltă o gândire logica de tip algoritmic şi care nu au nici o tangenţă cu viaţa şi experienţa cotidiană şi personală a elevilor.

rapidelor schimbări economice şi sociale. Idealul educaţional al şcolii româneşti Idealul educaţiei ⇒ nu este un model standard. în mod abstract. care influenţează hotărâtor concepţia privind rolul sistemului de învăţământ.2. 2 (3) din Legea educaţiei naţionale) Pentru dezvoltarea tipului de personalitate dezirabil. firesc . . (să permită o transpunere practică în plan instructic-educativ) iar pe masura cunoaşterii şi perfecţionării acestora. pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial. la nivelul conţinutului idealului educaţional. pe care şcoala este chemată să o formeze. elevul este tentat să reţină doar ceea ce îi este necesar pentru promovarea unor examene. Asumându-şi responsabilităţile de formare a cetăţenilor. Transformările profunde ce se petrec în societatea contemporană impun instituţiei şcolare noi exigenţe de pregătire a tinerelor generaţii. Concluzii privind curriculumul ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ este învăţarea sistematică a disciplinelor şcolare este centrat pe elev se focalizează asupra înţelegerii şi ameliorării societăţii abordare globală este un proces. Cerinţele fundamentale ale societăţii faţă de acţiunea educativă se reflectă. Şi atunci .au acumulat . şcoala se vede nevoită să se adapteze mereu. prin proiecte curriculare novatoare. psihologică (să raspundă nevoilor şi posibilităţilor indivizilor)şi pedagogică. Valoarea pedagogică a orcărui ideal educativ depinde de echilibrul pe care reuşeşte să-l stabilească între realitate şi posibilitate. (Art. în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală. şcoala trebuie să-şi asume obiective formative prin urmărirea cărora elevul este condus spre o integrare rapidă şi eficienta în câmpul social. impus o data pentru totdeauna. pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii”. pentru participarea cetăţenească activă în societate. ci un model dinamic ce permite redimensionari în funcţie de câmpul de posibilităţi în care are lor educaţia ⇒ nu este o construcţie arbitrară. originile sale se află în realitatea socială. nu un produs 1. În funcţie de calitatea acestei integrări vom putea aprecia relevanţa şi calitatea procesului educaţional. Din formularea idealului educaţional trebuie să se desprindă caracteristicile esenţiale ale tipului de personalitate. idealul se îmbogaţeşte cu noi elemente. integrală şi armonioasă a individualităţii umane. Potrivit Legii educaţiei naţionale„Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă.

. promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale. au condus la mutaţii profunde în domeniul învăţământului. prin gestionarea resurselor existente.în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor. În acest sens. principiul autonomiei universitare. Într-o asemenea optică. S-a procedat la o restructurare curriculară. caracteristici considerate esenţiale în dezvoltarea personalităţii lor. încât să corespundă exigenţelor sociale de ordin cultural-ştiinţific. b) principiul calităţii . ale poporului român.în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice. pe care profesorul le consideră necesare pentru cultura lor generală. care să vină în întâmpinarea complexelor transformări economico-sociale. Principii care guvernează învăţământul precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii .Idealul educaţional reglează întregul efort educativ. păstrarea şi reproducerea unor conţinuturi. Impactul său modelator se concretizează în personalităţi astfel formate.în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale. c) principiul relevanţei . datorate schimbării mediului social. impunând obiective educaţionale adecvate evoluţiei societăţii. deoarece reflectă cerinţele societăţii faţă de acţiunea educativă. la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice. j) k) l) păstrarea. principiul asigurării egalităţii de şanse. i) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Reorientarea sistemului este menită să corijeze neajunsurile învăţământului tradiţional. responsabilitate. 3. iniţiativă şi creativitate. Pâna nu demult se aprecia că obiectivul prioritar al învăţământului este înstruirea sau transmiterea cunoştinţelor de la profesor spre elevi. Conţinutul său are o determinare socială. instituţia şcolară îşi redefineşte obiectivele în funcţie de calităţile pe care aceştia vor trebui să le demonstreze. lingvistice şi religioase. principiul libertăţii academice.3. 1. învăţarea se rezumă la înregistrarea. h) principiul asumării. culturale. restructurarea procesului educaţional în toate sferele şi articulaţiile sale este centrată pe accentuarea aspectului formativ. precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii din România sunt: a) principiul echităţii . Eforturile de adaptare la noile situaţii. d) principiul eficienţei . adaptabilitate. g) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural.în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare. dreptul la Art.în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime.în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în proces. astfel încât elevii să fie pregătiţi să dea dovadă de competenţe funcţionale. e) principiul descentralizării .(1) Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior. f) principiul răspunderii publice . profesional şi moral-civic. Căutând să asigure pregătirea elevilor pentru îndeplinirea diverselor roluri sociale. Orice Curriculum pertinent proiectează aceste exigenţe formative la nivelul programelor şcolare. Multă vreme şcoala s-a ocupat mai mult de transmiterea cunoştinţelor într-o formă elaborată şi mai puţin de formarea competenţelor şi atitudinilor solicitate de o lume în schimbare.

Planurile-cadru de învăţământ sunt documente oficiale elaborate şi aprobate de MECTS sunt nominalizate disciplinele trunchiului comun pentru fiecare arie curriculară. cu care s-a operat începând din anul şcolar 1998-1999 numai la clasele I-V. prin n) o) p) q) r) s) t) u) comunicarea periodică şi adecvată a acestora. din anul şcolar 1999-2000 şi la clasele V-IX. precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora. principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ.curriculum-ul nucleu şi curriculumul la decizia şcolii). principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut. în ţara noastră se lucrează cu un noi Planuri-cadru de învăţământ. principiul incluziunii sociale. Componentele structurale ale Curriculumului Naţional 2. 65. dogme religioase şi doctrine politice. principiul participării şi responsabilităţii părinţilor. (1) În învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul Naţional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale şi nevoile pieţei forţei de muncă şi ale fiecărei comunităţi. într-o manieră semidescentralizată (Curriculum-ul Naţional fiind alcătuit din două segmente . principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia. principiul promovării educaţiei pentru sănătate. a conţinuturilor învăţării. 64.concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor.m) principiul transparenţei . - (1) Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele. Art. care propune o articulare a obiectivelor educaţionale. - . principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii. 3 din Legea educaţiei naţionale) Tema 2. respectiv modulele de pregătire obligatorii şi opţionale. a metodelor de predare.1. învăţare şi evaluare. (2) Curriculumul Naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar. principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare. (3) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. (Art. inclusiv la liceu. domeniile de studiu. în baza principiului subsidiarităţii. respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către Art. numărul de ore acordat acesteia TC+ CD şi disciplinelor la decizia şcolii ⇒ au un caracter unitar pentru fiecare nivel/ filieră/profil/specilializare ⇒ au un caracter obligatoriu ⇒ ⇒ În prezent. inclusiv prin educaţia fizică şi prin practicarea activităţilor sportive. Aceste Planuri-cadru stau la baza unui nou Curriculum Naţional. iar curriculumul la decizia şcolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opţionale. iar din anul şcolar 2000-2001.

Legea educaţiei naţionale.5 Educaţie plastică 0. în urma consultării elevilor. cât şi din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ. cât şi pentru învăţarea în clasă. 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. a conţinuturilor predate. Capitolul IV Curriculumul învăţământul preunivesitar art. Cercetării.64. disciplinele opţionale au o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învăţământul obligatoriu şi de 30% în cele pentru liceu. (3) în cadrul Curriculumului Naţional. .(1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este de maximum 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar. (4) în cadrul Curriculumului Naţional. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. (1). (5)Curriculumul la decizia şcolii se constituie atât din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel naţional. Art. disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învăţământului obligatoriu şi de 70% în cele de la nivelul liceului. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare.2009 Aria curriculară/ TC+ TC CD CDS Disciplina CD LIMBĂ ŞI 6 2 8 COMUNICARE Limba şi literatura română 3 1 4 Limba modernă 1 2 2 Limba modernă 2 1 1 2 MATEMATICĂ ŞI 6 5 11 ŞTIINŢE ALE NATURII Matematică 2 2 4 Fizică 2 1 3 Chimie 1 1 2 Biologie 1 1 2 OM ŞI SOCIETATE 4 0 4 Istorie 1 1 1 Geografie 1 1 Socio-umane/ 1 1 Educaţie pentru societate Religie 1 1 ARTE 0 1 1 Educaţie muzicală 0. tineretului şi sportului. _3410_ din _16. numărul maxim de ore poate fi depăşit cu numărul de ore prevăzute pentru studierea limbii materne. regional şi local. a istoriei şi tradiţiei minorităţilor naţionale şi a învăţământului bilingv. părinţilor şi pe baza resurselor disponibile. Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.5 0.5 0. cercetării.III. 66.5 TEHNOLOGII 2 1 3 Tehnologia informaţiei şi a 2 2 comunicaţiilor Informatică 1 1 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI 1 1 SPORT Educaţie fizică 1 1 Total ore/ săptămână TC/ 19 9 28 1 . conform prezentei legi. ANEXA 1 la Ordinul ministrului educaţiei.instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei. 65 EXEMPLU PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA EORETICĂ – PROFIL REAL SPECIALIZĂRILE: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ . asistată de cadrul didactic. stabileşte curriculumul la decizia şcolii. cercetării şi inovării nr.

deschis noilor achiziţii ştiinţifice Cerinţa potrivit căreia programele analitice să aiba capacitatea de a-şi schimba operativ cuprinsul (programele trebuie să ţina pasul cu realitatea) Art. a lucrărilor de laborator.CD/ CDŞ Total ore/ săptămână TC/ CD/ CDŞ 29 TC = trunchi comun. domeniul de studiu/modul de pregătire din planul de învăţământ. . finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic. pentru fiecare disciplină. palpabil rezultat din reflectarea adecvată a realităţii Constă în ordonarea (înlanţuirea) treptată a cunoştinţelor. în clasa a IX-a şi în clasa a X-a. în fiecare semestru şcolar Pornind de la Planul –cadru se realizează schele orare ale fiecărei clase (alocarea orei prevărute la CDŞ în cazul acestei clase) 2. Programele şcolare ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ documente oficiale elaborate şi aprobate de MECTS definesc obiectivele/ competenţele generale şi specifice predării fiecăreia din disciplinele prevăzute în planurile de învăţământ formulează recomandari metodice referitoare la folosirea celor mai adecvate strategii didactice delimitează şi orânduiesc structurile tematice care configurează conţinutul disciplinelor planifică totalul orelor pe tipuri de activităţi didactice şi pe unităţile de bază ale structurii tematice sunt principalul instrument al profesorului (se constituie ca un ghid ) au un caracter obligatoriu şi sunt unice Criterii ale programei : Relevanţa Autenticitatea şi consistenţa internă Succesiunea/ Secvenţialitatea/ Gradualitatea Concordanţa / Corelarea tematică / Consistenţa externă Maxima valoare formativă Mobilitatea Valoarea conţinutului obiectivului/competenţei în întregime şi defalcat pe capitole sau structuri tematice stabilite în raport cu obiectivele/competenţele specifice definite în partea introductivă a programei şi în raport cu utilitatea informaţiilor selecţionate Se referă la corectitudinea ştiinţifică şi la modernitatea cunostinţelor prevăzute.2. (4) Programele şcolare stabilesc. oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora. câte o (una) oră o dată la două săptămâni. Trebuie să asigure legătura între conţinutul unei programe analitice şi conţinutul programelor celorlalte obiecte de învatare pentru a avea o unitate şi coerenţă a cunoştintelor predate Trebuie selecţionate acele teorii şi concepte fundamentale care constituie un mesaj cognitiv interesant. experimental şi aplicativ. CD = curriculum diferenţiat. la caracterul lor adevarat. exercţiilor. 65. CDŞ = curriculum la decizia şcolii NOTĂ: *Pentru fiecare disciplină din aria curriculară Arte se alocă.

cercetării.manualul şcolar obişnuit (cuprinde prioritar informaţia ce trebuie asimilată de către elev) 2. tineretului şi sportului. indicaţii bibliografice. explicarea conţinuturilor pe baza programelor şcolare. manualul şcolar modern (are ataşate CDuri. Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei. exemple ) În raport cu tehnica consemnării. după caz. (6) Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. Manuale şcolare alternative documentul pedagogic ce dezvoltă sistematic structura unei programe şcolare ⇒ instrument al predării (instrumentul profesorului de orientare în pregatirea lecţiilor) ⇒ instrument al învatarii pentru elev ⇒ Clasificare : În raport cu destinatarul stabilit 1.(5) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. Capitolul IV Curriculumul învăţământul preunivesitar art.3. pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare. manual şcolar clasic (care cuprinde doar texte şi ilustraţii) 2. Programele şcolare sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ Art. în funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte. alte mijloace sau materiale auxiliare care amplifică. exerciţii. profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială. respectiv modulele de pregătire opţionale se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ. diversifică sursele de informare ale elevilor) . lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv.manualul pentru profesor (cuprinde explicarea obiectivelor specifice. DVD-uri. 66. programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare. (5) Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu. precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi. respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei. manual programat (elaborat mai mult experimental pe baza diferitelor modalităţi de programare – interesul pentru acest tip de manual e în scădere deoarece se bazează în principal pe asocierea mecanică şi mai puţin pe întelegere) 3. lucrări de laborator. 66 2. structurii asociative a părinţilor. Cercetării. eventual şi sistematizate în alt mod. în cazul copiilor cu probleme speciale. a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor. consiliului consultativ al elevilor. Legea educaţiei naţionale.65. păstrării şi difuzării informaţiei 1. conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev. cu consultarea consiliului profesoral. expunerea informatiei predarii cu un plus de cunoştinţe faţă de manualul elevului.

(timp de lucru 40 minute) .Citirea cu atenție a materialelor recomandate (timp afectat 30 minute) III. Etape de lucru. Analizați pe grupe situația de caz propusă și completați fișa de lucru 1 cu informațiile cerute. Relaţia dintre pricipiile de elaborare a planurilor cadru şi noua Lege a educaţiei naţionale ACTIVITATEA PRACTICĂ 1 – „Relaţia dintre pricipiile de elaborare a planurilor cadru şi Legea educaţiei naţionale – situația de caz Sarcina de lucru: În fișa de lucru 1 vă sunt date principiile de elaborare a panurilor cadru.Formarea echipelor de lucru și desemnarea raportorului de către fiecare echipă de lucru (maxim 5 membrii într-o echipă.E. 2. timp afectat 10 minute) II. pentru implementarea adecvată și eficientă a curriculumului (ghiduri metodice.1.3 L. în menţinerea atenţiei.Functie stimulativă – constă în susţinerea de către conţinutul manualului a unei motivaţii pozitive în activitatea de învatare. Pentru a-şi valorifica valenţele didactice. Are latura semantică de furnizare de informaţii şi latura educativş care antrenează capacităţile 3.(1) L. în procesul didactic.  suportul de curs Tema1 subpunctul 1. Analizarea în cadrul fiecărei echipe a principiilor de elaborare a planurilor cadru date în fișa de lucru și stabilirea corelaților lor cu principiile corespunzătoare din art.3.Funcţie de informare – furnizează informaţii pentru un nivel corespunzator de şcolarizare 2. I.N. articulate despre curriculum-ul disciplinelor de învăţământ şi despre componentele acestuia. Tema 3 Principii în elaborarea planurilor cadru 3. culegeri etc. Auxiliare curriculare Auxiliare curriculare sunt produse curriculare utilizate de cadrele didactice și de elevi. portofolii.).ți utiliza ca materiale de informare:  Titlul I art. Ele descriu condiţiile de aplicare şi de monitorizare ale procesului currricular şi conţin sugestii metodologice.Funcţie formativă – efectul exercitat de manual asupra întregii vieţi psihice a şcolarilor.N.Funcţiile manualului 1. fac parte din curriculum-ul de suport şi facilitează demersurile didactice practice de valorificare a programelor şcolare şi/ sau a manualelor şcolare. îndrumătoare.E. interesului 4. Aceste resurse sunt conexe manualelor.3. norme metodologice şi materiale didactice de suport/ ajutătoare. aceste auxiliare curriculare sunt utilizate în spiritul concepţiei sistemice.Funcţie de autoinstruire – exprimă contribuţia manualului la pregatirea condiţiilor pentru trecerea de la educaţie la autoeducaţie. Pentru realizarea activității ve .4.

• Fișa de lucru se va preda formatorului. timp afectat 20 minute) NU UITAȚI! • Să treceți pe fișă numele și prenumele fiecărui membru din echipă.IV. Completarea fișei și formularea concluziilor în cadrul echipei (timp de lucru 20 minute) V. a concluziilor care au fost formulate în cadrul fiecărei echipe (concluziile se vor scrie pe foaie flipchart. Anunțarea de către raportorul fiecărei echipe. .

____________________________________ 3. prin parcurgerea trunchiului comun. Principiul egalităţii şanselor – se referă la dreptul fiecărui individ la educaţia comună.FIȘA DE LUCRU 1– „Relaţia dintre pricipiile de elaborare a planurilor cadru şi Legea educaţiei naţionale – situația de caz activitate practică în echipă DATA:______________ ________ COMPONENȚA ECHIPEI: 1. Principiul descongestionării – recomandă selectarea. Principiul selecţiei şi ierarhizării culturale – a condus la . ____________________________________ 2. realizată în cadrul învăţământului obligatoriu. ce Principii de elaborare principiu/articole din (măsura în care ele se principii veţi încerca să a Planului cadru Legea educaţiei reflectă sau nu în puneţi în aplicare? Explicaţi naţionale formulările legiuitorului) cum influenţează fiecare principiu conţinutul unui plan-cadru de învăţământ. ____________________________________ D1 TEMA 1 FIŞA 1 „Relaţia dintre principiile de elaborare a planurilor cadru şi Legea învăţământului ” În eventualitatea că veţi participa la elaborarea unui Relaţia Observaţii plan-cadru de învăţământ. ____________________________________ 5. ____________________________________ 4. structurarea şi esenţializarea conţinuturilor programelor şcolare şi diminuarea supraîncărcării informaţionale. Principiul descentralizării şi al flexibilizării curriculum-ului – se referă la îmbinarea trunchiului comun cu curriculum-ul aflat la decizia şcolii.

permiţând structurarea Curriculum-ului Naţional în arii curriculare (consacrarea conceptului de "arie curriculară" s-a realizat cu prilejul actualei reforme din învăţământ). a unor legături optime şi a unor colaborări între instituţiile de învăţământ şi comunitate Principiul compatibilizării cu standardele europene în învăţământ . Principiul funcţionalităţii – recomandă adaptarea disciplinelor de studiu şi.integrarea disciplinelor de studiu într-un sistem şi la interrelaţionarea lor.cu paradigmele educaţionale promovate la nivel european. în plan orizontal şi vertical Principiul racordării la social – subliniază necesitatea asigurării unor corespondenţe între instituţiile de învăţământ şi cerinţele sociale. a ariilor curriculare la particularităţile de vârstă ale elevilor şi gruparea programelor de studiu preuniversitare pe cicluri optime. care se referă la asigurarea echilibrului optim între ariile curriculare şi disciplinare de studiu. . Principiul coerenţei. implicit.

Relația manual – auxiliare curriculare 4. Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale (referat) ACTIVITATEA PRACTICĂ 3 – INDIVIDUALĂ Sarcina de lucru: Întocmirea unui referat cu tema „Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale” Recomandări: Consultați suportul de curs și bibliografia indicată.auxiliare curriculare” Etape de lucru. Relaţia dintre Planurile-cadru de învăţământ . II. I. IV. Relația plan cadru – programă 2.programele şcolare manuale şcolare alternative .programele şcolare manuale şcolare alternative .  Referatul să aibe 2 – 4 pagini Referatul se va preda atât în format electronic cât și listat. la data stabilită pentru evaluarea formativă (ziua a 7-a)  SUCCES!  . Concluzii ( 20 Tema 5. Relația programă – manual 3. Formarea semigrupelor de către formator ( timp afectat 5 minute) Prezentarea de către formator a planului de dezbatere a temei (5 minute ) Analizarea în cadrul fiecărei semigrupe a planului de dezbatere a temei propuse minute ) Prezentarea părerilor fiecărei semigrupe și argumentarea acestora ( 30 minute) PLAN DE DEZBATERE 1.CONCLUZII Tema 4. III.auxiliare curriculare ACTIVITATEA PRACTICĂ 2 – DEZBATERE TEMA propusă „Relaţia dintre Planurile-cadru de învăţământ .

Definitions of. J. T.. T.. Radu. Cluj-Napoca: Editura Dacia. ediţia a II-a.com . Editura Printech. M. Iaşi: Editura Polirom. O. I. 2003 Voinea... M. E. Dimensiuni esenţiale în ştiinţele educaţiei... Clandinin. D. Articolele: Connelly. Pedagogie . Postlethwaite (Editors-în-Chief) The International Encyclopedia of Education – Research and Studies.merriamwebster. Curriculum Components Ionescu. Păun. (2010) Gândirea critică şi şcoala postmodernă. Curriculum Content. Bucureşti... M. (2008) Teoria generală a curriculumului. D. Negreţ-Dobridor. 2002 Popescu. (2001) Didactica modernă.. I. revizuită. J. Potolea. M. Editura Polirom.. Connelly. Curriculum.V. F..Bibliografie Husen. Iaşi.Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Nevile. F. Lantz. V. M. coord. 1988. www. Braşov: Editura Universităţii Transilvania. Pergamon Press. Eash.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->