Universitatea Bucuresti Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

RAPORT DE PRACTICA Fundatia Tulane - Bucharest Early Intervention Project

Laboratorul de psihologie Bucuresti 2012

Universitatea Bucuresti Facultatea de Psihologie si Stiintele Educati

Cuprins

1)Descrierea misiunii organizatiein in care s-a desfasurat stagiul de practica...........3 2)Descrierea populatiei tint a institutiei........................................................................3 3)Descrierea obiectivelor..................................................................................................4 4)Descrierea metodologiei de lucru folosite....................................................................4 5)Descrierea activitatilor la care am participat personal.............................................5 6)Atasarea unui studiu de caz .......................................................................................5 7)Descrierea pe scurt rezultatele si concluziile activitatilor desfasurate....................6 8)Propriile contributii.......................................................................................................7 9) Sugestii si observatii personale....................................................................................7 10)Bibliografie...................................................................................................................8

1)Descrierea pe scurt a misiunii organizatiei/institutiei in care s-a desfasurat stagiul de practica, legislatia si modalitatile de lucru specifice.
In cadrul anului universitar 2011-2012, anul 2 de studiu la FPSE am efectuat cele 28 de ore de practica la Fundatia Tulane in cadrul Bucharest Early Intervention Project.Organizatia care s-a ocupat de instruirea noastra a fost Fundatia Tulane, situata pe Str. Gala Galaction , nr 39, sector 1, Bucuresti sub atenta coordonare si indrumare a Domnului Cercetator Florin Tibu. Acest proiect isi propune sa examineze efectele institutionalizarii timpurii asupra dezvoltarii comportamentale si a creierului, si sa evalueze daca plasamentul in asistenta maternala a copiilor care au fost institutionalizati poate ameliora intarzierile in dezvoltare asociate cu ingrijirea din institutii. Unele dintre concluziile principale ale studiului au fost ca aceia care au crescut in institutiile de protectie au greutate in exprimare, au foarte multe reactii negative la ceea ce ii inconjoara, au probleme de adaptabilitate si sunt mai scunzi si mai slabi decat ceilalti. Scopul orelor de practica a fost acela de a ne insusi cunostiinte si aptitudini practice in ceea ce priveste acesta ramura a psihologiei si efectele experientei timpurii asupra dezvoltarii comportamentale si a creierului.Totodata, am observat si pasii ce trebuiesc parcursi in cadrul unei asemenea proiect de interventie timpurie.

2) Descrierea populatiei tint a institutiei, cabinetului, laboratorului respectiv, nevoile si problemele intalnite, comportamentul specific personalului specializat. Formulati propriile reflectii privind aspectele observate.
Acest proiect este condus de profesori de la Universitatea Tulane, Universitatea Minnesota si Universitatea Maryland, in colaborare cu Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului, Departamentele de Protectia Copilului din Bucuresti, Fundatiile SERA Romania si Tulane. Acest proiect este sustinut de Reteaua de Cercetare Experienta Timpurie si Dezvoltarea Creierului a Fundatiei MacArthur care este condusa de Charles A. Nelson, Ph.D. Subiectii tinta ai Bucharest Early Intervenyion Project sunt copiii crescuti in institutii.Stagiul de practica ni l-am desfasurat in cadrul Institutului Pentru Dezvoltarea Copilului din cadrul Fundatiei Tulane.Situat pe Str. Maresal Averescu, nr.17, Bucuresti.Institutul se gaseste in apropierea Arcului de Triumf, fiind cel mai mare orfelinat din timplul erei comuniste.El este format din mai multe pavilioane amplasate in cadrul unei curti generoase.Este mobilat modern dotat cu aparatura de ultima generatie corespunzatoare acestei ramuri a psihologiei.In cadrul institutului se gasesc numeroase camere de testare amenajate corespunzator dar si camere din care se poate urmarii testarea subiectului fie cu ajutorul unui computer sau prin intermediul unui geam opac. . n aceast instituie, exist 2 asisteni sociali care se ocup de clarificarea sistemelor legale ale unor copii. Au loc experimente, testri, aplicare de chestionare, interviuri,

multe procedee sunt filmate pentru a se analiza dup. Datele pe care le obin n urma testrilor sunt introduse n SPSS de dou ori: double entry. Personalul specializat din cadrul acestei organizatii a fost foarte deschis si receptiv la nevoile,dorintele noastre explicandu-ne cu calm si cu mult tact micile dificultati pe care le-am avut in neintelegerea anumitor aspecte. Fundatia Tulane are in componenta sa oameni apti , calificati , foarte bine instruiti , cordiali si foarte amabili.

3.Descrierea obiectivelor stabilite si atinse in cadrul stagiului de practica.

Obiectivul perioadei de practica a fost acela de a dobandii informatii cu privire la efectele experientei timpurii asupra dezvoltarii comportamentele si a creierului.Aceste studii au oferit informatii importante in legatura cu posibilele consecinte ale ingrijirii oferite in institutii si despre posibilitatile de recuperare. In urma acestor studii, am aflat ca acesti copii insitutionalizati au o incidenta crescuta in ceea ce priveste problemele in dezvoltare, iar gradul de severitate a acestor probleme este strans legat de durata institutionalizarii si/sau varsta copilului la adoptie. Totodata pe toata perioada practicii am luat la cunostiinta cum trebuie sa ne comportam cu toti subiectii testati psihologic. Am intrat deasemenea si in posesia unor informatii cu privire la :dezvoltarea fizica; dezvoltarea cognitiva, a limbajului si socio-emotionala; si masuratori ale activitatii cerebrale ale copiilor aflati in institutii sau in plasament.

4)Descrierea metodologiei de lucru folosite.

Structura testului WPPSI-R: 1. Puzzle 2. Information 3. Geometric Design 4. Comprehension 5. Block Design 6. Aritmetic 7. Mazes 8. Vocabulary 9. Completare de imagini 10. Similariti Rezultatele brute obinute n urma evalurii (25; 31; 56) sunt transformate n scoruri scalate, obinndu-se astfel: 69, 78, 70, n final un IQ global cu valoarea 70, respectiv o inteligen de limit. Calculnd rezultatul obinut ca percentil, copilul se va clasa pe locul 98, ntr-un clasament de 100 de copii. O limit a WPPSI este faptul c normarea a fost realizat pe populaia din SUA, ceea ce conduce mai ales la existena unor diferene culturale. Despre msurarea indicatorului fiziologic (chestie pe care o trecem la activiti desfurate, alturi de WPPSI), spunem urmtoarele chestii: 4

-msoar aritmia sinusal respiratorie -valoarea de snge pompat n aort (cnd valoarea e mai mare, inima se pregtete mai bine de efort mental, emoional, fizic). -Pulsul -Tensiunea arterial Dup aceast msurare, este benefic s se revin repede la valorile de dinaintea msurrii.

5)Descrierea activitatilor la care ati participat personal, numarul si scopul activitatii, modul in care a decurs precum si rezultatele obtinute.
Am participat personal la un test privind nivelul de anxietate la momentul respectiv.Rezultatul obtinut a fost unul care s-a incadrat in parametrii normali. Deasemenea am observat alti colegi care au trecut prin asa zisa emotie a testarii,fiecare reactionand diferit in functie de propria lui structura de personalitate.

6)Ataseaza un studiu de caz in care sa mentionezi rezultatele obtinute

Subiect:Puncescu Alexandra Ocupatie:Student Nivel de pregatire:studii superioare in curs de desfasurare Atitudine fata de proba: - intelege usor instructajul se concentreaza pentru a nu gresi calma dezinvolta

Atitudine fata de cercetator: -se conformeaza cu instructajul dat Observatii: -are incredere mare in ea

Proba a fost una de testare a reactiilor fiziologice cum ar fi tensiunea sistolica ,diastolica si ritmul cardiac, la diversi factori de stres.Subiectului i s-au lipit pe corp un numar de 3 electrozi pozitionati diferit atat in zona toracica cat si pe gamba acestuia, 4 benzi electromagnetice ce au fost conectate prin intermediul unor circuite electice la un aparat, i s-a mai pus deasemenea si un tensiometru.Inaintea inceperii testarii s-a inregistrat tensiunea arteriala si ritmul cardiac acestia constituind parametrii fiziologici initiali la care cercetatorul s-a raportat pe tot parcursul testarii. Primul factor de stres l-a reprezentat lecturarea unui text in limba engleza, de complexitate ridicata dintr-o revista psihologica.Subiectului i s-a cerut sa citeasca textul respectiv si dupa aproximativ 5 minute in care a fost lasat singur de catre cercetator in camera de testare i s-a cerut sa rezume textul resperctiv.Pe parcursul rezumarii textului cercetatorul a mimat un comportament plictisit, suspicios in ceea ce priveste veridicitatea celor spuse fapt ce a dus la o crestere considerabila ,fata de parametrii normali, a tensiunii sistolice, diastolice si a ritmului cardiac. Cea de a doua proba a constat in afisarea unor numere pe un monitor si apasarea pe o tasatatura de catre subiect a numerelor respective. Proba a fost compusa din 2 etape.O etapa in care subiectul vedea daca a apasat corect sau nu tasta ce era afisata pe ecran fara nici un alt semnal sonor sau de alta natura,in acesta etapa ritmul cardiac si tensiunea arteriala s-au mentinut constante si foarte aproape de parametrii normali.In cea de-a doua etapa a testarii sarcinia a fost una similara ca in prima etapa cu cateva diferente semnificative insa. Si anume subiectul desi apasa corect tasta ce era afisata pe ecran calculatorul ii inregistra raspunsul ca fiind unul gresit.Acest raspuns gresit era insotit de un semnal sonor putenic si grav.In timpul acestei etape s-au inregistrat diferente semnificative in ceea ce priveste paramentrii fiziologici initiali si cei rezultati in timpul probei.Colega mea a mai fost supusa la o proba ce urmarea reducerea tesniunii si frustratii acumulate in cadrul celor doua probe si anume o proba de detensionare a carei indeplinire ducea la primirea unei recompense. Aceste probe urmareau modul in care corpul subiectului reactiona la factorii de stres si modul in care acesta reusea sau nu sa se readapteze la factorii de stres in timpul sau dupa incetarea acestora.

7)Descrie pe scurt rezultatele si concluziile activitatilor desfasurate si formuleaza pe scurt contributia muncii tale la desfasurarea acestor activitati.
Munca in domeniul psihologiei cercetarii este una exterm de interesanta , incitanta. Am avut ocazia in toata aceasta perioada sa ma familiarizez cu modul de testare in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte si mai aproape de adevar, luand la cunostiinta o serie de teste. Cu prilejul acestor ore am avut oportuitatea sa aflu mai multe despre oameni in general.Contributia personala nu a fost una extrema de semnificativa , a fost contributia specifica unui student manat de dorinta de a afla si de a invata cat mai multe lucruri pentru intelegerea unei astfel de organizatii si pentru capatarea unei experiente relevante in vederea exercitarii profesiei de psiholog sau de cercetator.

8)Reflecteaza asupra contributiei tale punand in evident modul cum ea a contribuit la formarea deprinderilor tale ca viitor specialist in acest domeniu.
Aceste ore de practica mi-au folosit foarte mult in intelegerea muncii unui cercetator din domeniul psihologiei , mi-a oferit si o alta perspectiva asupra muncii de zi cu zi a acestuia. Daca la inceputul perioadei de practica munca de psiholog in acest domeniu mi se parea anosta pe parcurul trecerii orelor devenea din ce in ce mai incitanta si mai fascinanta. Aceste ore m-au ajutat sa constientizez importanta familiei in procesul de dezvoltare al copilului.Impactul pe care il au institutiile de plasament in dezvoltarea copilului in toate domeniile vietii lui.Aceste ore m-au invatat sa apreciez mai mult ceea ce am si sa constientizez rolul extraordinar pe care afectiunea parintilor l-a avut asupra formarii si dezvoltarii mele in toate domeniile vietii.Aceste ore m-au ajutat sa fiu nu mai judec oamenii dupa aparente, sa nu mai am pareri preconcepute in ceea ce priveste copiii din centrele de plasament si imposibilitatea depasirii conditiei lor. Acest lucru consider ca ma va ajuta pe viitor in exercitarea corecta a profesiei de psiholog, largindu-mi deasemenea si orizontul in ceea ce priveste domeniul de profesare ca psiholog.

9)Formuleaz cateva sugestii si observatii personale.

Consider ca trebuie marit numarul de orelor de practica deoarece numai asa vom putea invata si intelege mult mai usor profesia de cercetator in cadrul domeniului psihologiei si modul in care trebuie sa ne comportam cu subiectii pe care ii vom testa, numai asa vom putea invata intr-un mod activ si concret ce ar trebui sa facem sau cum ar trebui sa reactionam la o situatie data.

Bibliografie
7

-Ghid de practic psihologic pentru studeni / Mihai Aniei, Mihaela Chraif Bucureti: Editura Universitar 2010 - Bucharest Early Intervention Project