UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

CRETEREA ECOLOGIC A ANIMALELOR

Profesor: David Mihaela Masteranzi : Iacob Ionela Ramona Rotaru Ioana -Alexandra Stoica Luminia Florentina

AN UNIVERSITAR 2011-2012 ~1~

Creterea animalelor este unul din domeniile n care aptitudinile fermierilor ce practic agricultura ecologic sunt foarte importante i necesare. Exist multe practici i principii implicate n acest sistem, fiecare fiind creat s ofere animalelor o via confortabil,fr stres n concordan cu nevoile lor naturale. Un concept important n creterea animalelor este crearea unui mediu corespunztor fiecrei specii. n cadrul acestui concept sunt cteva practici comune care includ: Acces permanent la aer liber Punat corespunztor pentru satisfacerea nevoile nutriionale i de comportament Interzicerea legrii permanente sau a izolrii animalelor Aternut i adpost corespunztor Densitatea mic a animalelor pe suprafaa de punat Eforturi pentru limitarea timpului de transport Un principiu ecologic general interzice de asemenea folosirea podelelor cu grtar pentru odihna animalelor. Agricultura ecologic restricioneaz tierea sau scurtarea: Cozilor - la oi, porci etc. Ciocurilor - la gini, curcani etc. Coarnelor - la vite, oi etc. Este, de asemenea, necesar ca practicile de management s fie adaptate fiecrei specii individuale. De exemplu, psrilor trebuie s li se asigure perioade de pauz ntre cele de ouat i s fie inute n grupuri mici pentru a se stabili ierarhiile sociale care se produc n natur. Noul Regulament UE privind agricultura ecologic face referire direct la practicile de cretere a animalelor n mai multe puncte ale sale, preciznd inclusiv, faptul c ngrijitorii animalelor trebuie s posede cunotinele i capacitile de baz n ceea ce privete nevoile de sntate i bunstare ale animalelor. Agricultura ecologic subliniaz faptul c durerea i suferina trebuie sa fie minime dea lungul ntregii viei a unui animal. De aceea, timpul de transport este strict controlat, iar metodele de sacrificare sunt create s fie, pe ct posibil, rapide i fr durere. Ferma este locul n care procesul ecologic ncepe i unde iau natere produsele ecologice proaspete, de nalt calitate pe care le cumprai de la supermarketul local, restaurant sau pieele fermierilor. Fermele nscrise n sistemul de agricultur ecologic nu numai c se bazeaz pe natur pentru producia vegetal i animalier, ele chiar fac parte din natur. Fermierii care practic agricultura ecologic fac tot posibilul pentru a obine alimente din mediul nconjurtor folosind sisteme ct mai apropiat posibile de cele existente n mod natural. Ei lucreaz pe baza conceptului circuitului nchis al agriculturii. De exemplu, solul fertil care rezult din folosirea gunoiului de grajd i din formarea unui sol n care materia organic acioneaz ca agent de fertilizare, micoreaz eroziunea solului i pierderea de ap i nutrieni. Mai mult, inputuri cum sunt gunoiul de grajd i nutreurile ar trebui produse, n principiu, n aceeai ferm n care sunt folosite, sau n fermele vecine, pentru a reduce nevoia de inputuri externe. Fermierii care practic agricultura ecologic ncearc s creeze armonie ntre natur i oameni prin practici care necesit lucrri manuale i care au n acelai timp un impact sczut asupra mediului. Acestea includ combaterea mecanic a buruienilor n locul folosirii ~2~

erbicidelor. Pentru fermierii care practic agricultura ecologic, starea bun a solului i respectul fa de mediu sunt de o importan crucial pentru supravieuirea oamenilor i a animalelor. Folosirea responsabil a energiei i a resurselor naturale Meninerea diversitii biologice Meninerea echilibrelor ecologice regionale mbuntirea fertilitii solului Meninerea calitii apei Fermierii care practic agricultura ecologic respect animalele prin: Promovarea sntii i bunstrii animalelor Satisfacerea nevoilor de comportament specifice animalelor Pentru a atinge aceste scopuri, fermierii care practic agricultura ecologic se bazeaz de decenii pe practici agricole recunoscute, cum sunt meninerea sntii efectivului de animale prin exerciii regulate i acces la pune, prin sisteme de cretere liber i cunotine tiinifice moderne, ca de exemplu monitorizarea nivelului nutrienilor pentru a fi siguri c acesta este corect pentru o cretere optim. Practicile agriculturii ecologice se bazeaz, de asemenea, pe un amestec de respectare strict a cerinelor legale stabilite pentru folosirea siglelor i etichetelor ecologice i inovare n concordan cu particularitile fiecrei ferme, bazate pe principiile de baz ale agriculturii ecologice. De exemplu, noul Regulament UE privind agricultura ecologic prevede c: Fertilitatea i activitatea biologic a solului trebuie meninut i crescut prin rotaia multianual a culturilor, incluznd leguminoase i alte plante pentru ngrminte verzi, i prin aplicarea gunoiului de grajd sau a altor materii organice, preferabil compostate, din producia ecologic. n acest cadru legal - i n funcie de aptitudinile i cunotinele practice - un fermier poate s aleag una, o combinaie a mai multor sau a tuturor acestor metode de cretere a fertilitii solului, depinznd de care abordare este mai potrivit cu sistemul su agricol. Dar dumneavoastr, ca i consumator, putei avea ncredere c indiferent de metoda pe care el/ea o alege, aceasta a fost creat pentru a fi n armonie cu natura i benefic mediului.

Creterea ecologic a animalelor

Fermele ecologice de animale se pot nfiina pentru urmtoarele specii: bovine, cabaline, ovine, caprine, suine, iepuri, gini, gte, curci, rate, bibilici, strui, fazani, porumbei, prepelie, albine, peti, melci, acvacultur, etc. Animalele care vor popula fermele ecologice trebuie sa aib urmtoarele caracteristici morfologice: s fie rase autohtone cu buna rezistenta la factorii locali de mediu; s aib constituie robust; sa aib indicii foarte buni de reproducie, fecunditate i prolificitate; noi nscui sa fie viabili i s aib vitalitate; s poat asimila o furajarea variata; s nu fie exigente fata de furajele proteice de origine animala; s rspund corespunztor la condiiile extensive sau cel mult semiintensive de cretere. Nu sunt agreate in agricultura ecologica rasele intensive sau cele superspecializate. ~3~

Animalele din fermele ecologice trebuie sa fie rezistente la factorii naturali: legarea animalelor de pmnt; accesul liber in exterior i la pune; administrarea de furaje verzi; densitatea animalelor; ritmul de cretere; furajarea extensiva. Animalele de asemenea trebuie s fie rezistente la factorii artificiali de mediu: stand; tipul de legare; mulsul mecanic; zgomote. Ca i sistem de reproducie se recomand: reproducia dirijat, nsmnrile artificiale, incubaia natural la cloc, ct i incubaia artificial. n fermele ecologice se va ine cont de tipul i nivelul de producie precum i de comportamentul animalelor. Pot fi afluite in ferma ecologica: pui de carne de 3 zile; puicue pentru ouat de 8 sptmni; vitei i mnji de 6 luni; miei i iezi de 45 de zile; purcei sub 25 kg. Principiile produciei ecologice se aplic i furajelor consumate de animalele crescute n sistem ecologic. n prezent, conform reglementrilor referitoare la producia ecologic, minimum 85% din furajele animalelor crescute n sistem ecologic trebuie s fie produse n sistem ecologic. De la 1 Ianuarie 2008, fermierii care practic agricultura ecologic vor trebui s furnizeze 100% hran ecologic pentru bovinele la ngrat i vacile de lapte. Rezultatul final al respectrii acestor practici meticuloase este producia de alimente proaspete i gustoase, cum sunt: Lapte de vac, capr, bivoli sau alte animale; Ou de gin, prepeli sau alte psri; Carne de miel, vit, pui sau porc. Toi fermierii din UE care practic agricultura ecologic sunt cel puin o dat pe an, supui unor inspecii regulate ale fermelor agricole - pentru a se asigura faptul c ei respect cerinele legale, astfel nct s i poat comercializa produsele ca ecologice, cu dreptul de a purta una din siglele UE sau a diferitelor State Membre UE pentru agricultura ecologica. Produsele ecologice au succes nu numai n rndul consumatorilor, ele sunt, de asemenea, obinute de un numr mare de fermieri n multe zone ale UE. Ultimele cifre Eurostat furnizate de Comisia European arat c n anul 2005, suprafaa ecologic a fost de 4% din suprafaa agricol utilizat (SAU) n UE, la momentul cnd Uniunea era format din 25 de State Membre. Potrivit Eurostat, n 2005 erau 157,852 de productori n sistemul de agricultur ecologic, ceea ce a nsemnat o cretere semnificativ de 13,4% fa de nivelul anului 2004. La nivel mondial, aproape 31 milioane de hectare sunt folosite pentru producia ecologic, practicat n peste 633,890 de ferme, reprezentnd 0,7% din totalul terenurilor agricole. Conform studiului Lumea Agriculturii Ecologice 2007 (en) (World of Organic Agriculture), apte din primele zece ri ale lumii, clasate dup procentul din suprafaa agricol lucrat n sistem ecologic se afl n Uniunea European ~4~

Fermierii care cresc animale n sistem ecologic le hrnesc cu furaje ecologice care ajut animalele s creasc i s produc, i, n acelai timp, le mbuntesc sntatea i bunstarea. Deoarece calitatea i compoziia furajelor ecologice este att de important pentru producia de carne ecologic i a altor produse animaliere, aceti factori sunt strict reglementai. De exemplu, actuala Regulament UE privind agricultura ecologic cere fermierilor din sistemul ecologic s foloseasc minimum 85% furaje ecologice n hrana animalelor,n funcie de rasa lor. Iar de la 1 ianuarie 2008, fermierii vor trebui s hrneasc animalele cu furaje 100% organice pentru a-i putea vinde produsele ca ecologice sau pentru a putea folosi sigla UE. ntre timp, noul Regulament UE bazat pe regulile actuale, cere ca furajele ecologice pentru animale s fie produse: Din materie prim ecologic, n afar de cazul cnd aceasta nu este disponibil n form ecologic Cu o cantitate minim de aditivi i substane complementare de procesare, care pot fi folosite numai n cazul unei nevoi eseniale sau pentru un scop nutriional aparte. Principiile i regulamentele ecologice impun, de asemenea, ca animalele crescute ecologic s aib acces permanent la pune n aer liber i la furaje grosiere, i de asemenea hrana trebuie s ndeplineasc cerinele nutriionale pentru fiecare etap de dezvoltare. Respectnd principiul folosirii resurselor de la faa locului, furajele ecologice trebuie produse, de preferin, chiar n ferma n care sunt crescute animalele. Urmtoarele ingrediente sunt interzise n furajele ecologice: Agenii de cretere Aminoacizii sintetici Organismele modificate genetic (OMG-uri) Alte ingrediente, cum sunt cele listate mai jos, pot fi folosite numai n anumite condiii: Materiale non-ecologice de origine vegetal Materiale de origine animal i mineral Aditivi alimentari Substane ajuttoare pentru pregtirea furajelor Auxiliari de fabricaie Fermierii care cresc animale n sistem ecologic cred c animalele tinere, cum sunt vieii sau mieii ar trebui hrnii numai cu lapte natural - ideal de la mamele lor. Zootehnia practicat intensiv a dus la creterea cantitii de produse de origine aimal obinute, cu preul reducerii calitii igienice a alimentelor, a efectelor distructive asupra mediului i a reducerii gradului de bunstare a animalelor. S-a constatat, de exemplu, c dejeciile animaliere produc o cantitate imens de metan, (un gaz cu efect de ser) i pentru c cererea de carne este tot mai mare n ntreaga lume, se ateapt ca emisiile de metan s creasc progresiv n urmtoarele decenii. Bovinele i ovinele contribuie cel mai mult la nclzirea global, fiecare kilogram de carne de vit produs contribuind cu 13 kilograme de emisii de carbon, iar fiecare kilogram de carne de miel produs cu 17 kilograme de emisii de carbon. De asemenea, o ferm zootehnic pentru creterea a 40 000 porci produce aceeai cantitate de ape reziduuale ct o comunitate de 160 000 de oameni. Creterea animalelor n cadrul fermelor ecologice reprezint o soluie la aceste probleme, fiind o activitate legat de pmnt. n general, animalele trebuie s aib acces la ~5~

suprafee de exerciiu n aer liber, iar numrul acestora pe unitatea de suprafa, trebuie limitat pentru asigurarea unui sistem integrat ntre producia animalier i producia vegetal. n acest mod se reduce la minim orice form de poluare a solului, a apelor de suprafa i a celor freatice. Numrul de animale se stabilete n funcie de suprafaa disponibil, n scopul evitrii punatului intensiv i eroziunii solului. Furajarea animalelor, se realizeaz cu furaje obinute din agricultura ecologic, respectnd cerinele nutriionale ale animalelor n diferite stadii ale dezvoltrii lor. Practicile de ngrare sunt autorizate n msura n care sunt reversibile n orice stadiu al procesului de cretere, hrnirea n exces a animalelor fiind interzis. Operaiile privind aplicarea benzilor elastice la cozile oilor, tierea cozilor, tierea dinilor, retezarea ciocurilor i a coarnelor, nu trebuie efectuate sistematic n fermele ecologice. O parte din aceste operaii se autorizeaz de organismele de inspecie i certificare, din motive de sigurana sau dac ele urmresc mbuntirea strii de sntate, bunstarea sau igien animalelor. Aceste operaii trebuie efectuate la vrsta cea mai potrivit de ctre personal calificat, astfel nct suferina animalelor s fie redus la minim. Numai n aceste condiii este permis castrarea fizic, pentru asigurarea calitii produselor i meninerea practicilor tradiionale de producie (de exemplu, porcii pentru carne, turai, claponi etc.). Adposturile animalelor trebuie s fie prevzute cu o suprafa de culcare i de odihn confortabil, curat i uscat suficient de mare, avnd o alctuire solid. Suprafaa de odihn este prevzuta cu suprafee de culcare uscate i acoperite cu aternut de paie. Aternutul poate fi constituit din paie sau din alte materiale naturale corespunztoare. Psrile trebuie crescute pe sol i nu pot fi inute n cuti. Psrile de ap trebuie s aib acces la un pru, eleteu sau lac, cnd condiiile meteorologice permit, n scopul respectrii cerinelor de bunstare a animalelor i condiiilor de igien. Pentru ginile outoare, lumina natural se completeaz cu lumina artificial pentru a se asigura zilnic un maximum de 16 ore de luminozitate, cu o perioad continu de odihn nocturn de cel puin opt ore.

Sntate
Meninerea sntii i bunstrii animalelor este unul din principiile cheie ale agriculturii ecologice. Acest lucru se obine printr-un management adecvat i atenie sporit fa de nevoile specifice fiecrei specii. Ca i n cazul culturii plantelor n sistem ecologic, sntatea i bunstarea animalelor se realizeaz n mare msur, fr recurgerea la inputuri sintetice, ca de pild antibiotice. Se folosesc msuri preventive pentru a micora riscul de boli i duntori. Primul pas n asigurarea unei snti satisfctoare a animalelor crescute n sistem ecologic este alegerea rasei n funcie de vitalitate, adaptabilitate la condiiile locale i rezisten la boli. Preferina pentru speciile i rasele autohtone, potrivite mediului din regiunea n care se afl ferma, este de mare ajutor n aceast privin. Agricultura ecologic ncurajeaz i aprarea imunologic natural a animalelor, asigurnd acestora: Furaje adecvate i de calitate ridicat Exerciii regulate Acces liber la pune i punat corespunztor. Alte metode de prevenire a bolilor includ: ~6~

Pstrarea unor condiii adecvate de adpost i igien Meninerea densitii corespunztoare a animalelor att afar, pe puni, ct i n adposturi atunci cnd trebuie adpostite, de exemplu n lunile de iarn. Desigur c, oricte metode de prevenire s-ar lua ele nu pot opri mbolnvirile sau rnirile ocazionale ale animalelor, iar n aceste cazuri,. fermierii trebuie s ia msuri rapide pentru ca suferina sau durerea s fie minim i animalul afectat s fie vindecat n cel mai scurt timp. Tratamente recomandate de agricultura ecologic includ: Homeopatia - un tratament alternativ care folosete doze mult diluate de ageni care produc simptome similare cu agenii ce cauzeaz bolile, stimulnd organismul s se auto-protejeze de boli. Fitoterapia - tratamente cu 'ierburi' folosind plante i extracte de plante Sntatea i bunstarea animalelor este primordial, astfel c tratamentul veterinar uzual poate fi folosit pentru a se evita suferina animalelor atunci cnd homeopatia sau fitoterapia nu dau rezultate corespunztoare. Noul Regulament UE privind agricultura ecologic, conine, de exemplu, urmtorul punct: Bolile trebuie tratate imediat pentru evitarea suferinei animalului, preparatele medicinale veterinare alopatice sintetizate chimic inclusiv antibioticele pot fi folosite acolo unde este necesar i n condiii stricte, atunci cnd folosirea produselor fitoterapeutice, homeopatice sau a altor produse este inadecvat. n astfel de cazuri particulare, trebuie definite restricii specifice legate de cursul tratamentului i perioadele de ateptare.

Practici n creterea ecologic a animalelor

n fermele de producie ecologic, nmulirea animalelor trebuie s fie n mod natural dar se admite n anumite cazuri i nseminarea artificial. Sunt interzise intervenii chirurgicale, ca de exemplu transplantarea de embrioni. La creterea ecologic a animalelor sunt interzise: plasarea de inele elastice pe cozile mieilor; tierea cozilor animalelor; tierea dinilor; tierea ciocurilor i coarnelor. Animalele trebuie lsate i crescute liber, nu trebuie legate. Se admite legarea unor indivizi n anumite tipuri de grajduri, dar numai pentru o anumit perioad i numai dup decizia Organismului de Inspecie i respectnd nite reguli stricte n scopul asigurrii unor condiii sigure, inofensive pentru animalele respective, pentru buna sntate a acestora, pentru o igiena corespunztoare i o comportare mai uman. Pentru a obine o carne de psri mai calitativ se practic urmtoarele vrste minime de sacrificare a psrilor: pui - 81 zile; pui castrai - 150 zile; rae chinezeti - 49 zile; ~7~

rae domestice pentru muscus - 70 zile; roi domestici pentru muscus - 84 zile; rae cu pene verde in cap - 92 zile; bibilici - 94 zile; curci i gte pentru copt - 140 zile. La transportarea animalelor pn la abator, trebuie luate msuri pentru reducerea stresului i suferinei, respectnd cerinele medico-sanitare pentru o comportare uman cu animalele n timpul transportrii. Animalele trebuie ncrcate i descrcate n mod natural, fr folosirea unor stimulatoare electronice pentru deplasarea forat a acestora. Este interzis folosirea calmantelor nainte sau n timpul transportrii animalelor vii.

Alimentaia animalelor n sistem ecologic

Alimentaia animalelor crescute ecologic nu trebuie forat. Se folosesc furaje, care satisfac necesitile animalelor n diferite etape din dezvoltarea acestora. Este interzis alimentarea forat (de exemplu ngrare forat a gtelor pentru producere de ficat gras). n fermele ecologice animalele se alimenteaz cu furaje, produse dup metode ecologice, iar n perioada de alptare animalele trebuie s consume numai laptele mamei. Se admite 30% din furajul animalelor s fie produs pe terenuri n perioada de conversie, iar dac furajele sunt cultivate n gospodria proprie se admite un procent relativ pn 60%. Se interzice folosirea antibioticelor sau altor substane, care stimuleaz creterea sau productivitatea animalelor. n dozele zilnice ale animalelor ierbivore cel puin 60% din substan solid se asigur din furajul proaspt, uscat sau grne nsilozate. Cu permisiunea organismului de inspecie coninutul de substana solid poate fi redus pn la 50 % pentru o perioad de trei luni de la nceputul lactaiei pentru animale pentru lapte. La alimentaia psrilor aportul furajelor din cereale i furaje granulate este de cca. 65%. Furajul pentru porci i psri mai conine furaj uscat i verde i furaje complexe sau grne nsilozate. La hrnirea i adparea animalelor este interzis folosirea antibioticelor, cocsidiostaticelor, produsele veterinar medicale sau alte substane pentru stimularea creterii sau productivitii animalelor. Furajele, materiile prime pentru furaje, furajele complexe, adausurile si alte materiale auxiliare, adugate n furajele, fabricate dup tehnologii speciale, se folosesc la hrnirea animalelor daca la fabricarea lor nu au fost folosite organisme modificate genetic sau derivaii lor. Substanele minerale si microelementele, care nu sunt enumerate n actele legislative privind creterea ecologica a animalelor, se includ numai daca aceste au origine naturala sau sunt fabricate sintetic sub aceeai forma ca produsele naturale.

nfiinarea pajitilor ecologice

Factorul care condiioneaz sporirea produciei zootehnice este hrnirea raional a animalelor pe baza asigurrii unui volum sufiecient de furaje pentru fiecare specie de animale. ~8~

O surs important de furaje o constituie pajitile temporare, pentru care sunt necesare o serie de msuri care s duc la creterea considerabil a produciei i calitii acesteia n urmtorii ani. Obinerea unor producii ct mai ridicate de furaje de pe pajistile temporare depinde n mare masura de speciile si soiurile folosite, de tipurile de amestecuri, fertilitatea solurilor. In comparatie cu tehnologiile aplicate la alte culturi agricole, prin tehnologii adecvate in covorul vegetal peren se poate realiza cel mai rapid si mai complex echilibru ecologic pe lantul trofic sol planta animal om. Tinand seama de aceste considerente, valoarea covorului vegetal format din graminee si leguminoase perene, ca resursa naturala cu utilitate practica pentru om, capata conceptului de dezvoltare durabila. Sistemul furajer este conceput ca un sistem de informare si decizie. El cuprinde un ansamblu de mijloace de productie, de tehnici si procese tehnologice prin care se asigura corespondenta intre resursele de furaje (sistemele de cultura) si necesarul de hrana pentru animale (sistemele de crestere a animalelor), prin intermediul sistemelor de furajare (nutritie). Ca atare, cele 3 componente ale sistemului furajer (sistemul de cultura, sistemul de furajare si sistemul de ntreinere a animalelor) se condiioneaz reciproc si numai abordarea globala a sistemului in intregime permite elaborarea de solutii viabile, care sunt capabile sa asigure funcionalitatea lui, eficienta practica si pastrarea echilibrului ecologic. Asupra productivitatii si calitatii pajistilor actioneaza atat factorii naturali (sol-climaplanta) cat si factorii tehnologici, din care fertilizarea are un rol important. Aplicarea gunoiului de grajd pe pajite este necesara deoarece acesta este un ingrasamant organic complet, care imbogateste solul in elemente nutritive, microelemente, microorganisme, etc. De exemplu la aplicarea unei doze medii de 30 t/ha gunoi de grajd se aduce n sol 150 kg azot, 60 kg fosfor, 180 kg potasiu, 90 kg calciu, si peste 7000 kg materie organic. Continutul mai redus de fosfor face ca sa se recomande ca odat cu gunoiul de grajd s se ncorporeze in sol si 25-30 kg fosfor. Alegerea speciilor in concordanta cu cerintele pedoclimatice joaca un rol important. Productiile obinute la coasa a doua variaza intr-un an nefavorabil intre1627 kg s.u/ha - la varianta (Medicago sativa 60% + Festuca arundinacea 20% + Dactylis glomerata 20%; fertilizat cu gunoi de grajd) si 980kg s.u/ha la varianta (Trifolium repens 60% + Medicago sativa 20% + Dactylis glomerata 10% + Festuca arundinacea 10%; nefertilizat). Dupa cum observam productii mai bune la amestecurile de seminte se obtinut in variantele ingrasate cu gunoi de grajd. Dintre amestecurile semnate, fertilizat si nefertilizat, producia cea mai buna s-a obtinut la amestecul unde avem 60% lucerna , ceea ce ne arata ca in condiii de seceta lucerna este una din plantele ce se adapteaz relativ bine. Amestecul de graminee si leguminoase perene si fertilizarea au influenat compozitia chimica a furajului. Cantitatea de proteina bruta a crescut odata cu mrirea cantitati de azot osciland intre 12,8 -15,8%. Structura amestecului a influenat pozitiv continutul in proteina bruta a furajului. In sistemul de agricultura durabila rolul covorului vegetal peren se amplifica, el dobandind valente de utilizare multifunctionala. Integrat in structura culturilor din fiecare ferma, pe langa utilizarea ca resursa furajera, covorul vegetal peren devine rezervatie a biodiversitatii (suprafaa de compensare ecologica) pentru flora si fauna grav afectate prin tehnologiile intensive practicate pe terenurile arabile din marile zone agricole, precum si mediu de conservare si ameliorare a peisajului natural specific. ~9~

In sistemele de agricultura durabila valoarea de utilizare a covorului vegetal reprezinta indicatorul sintetic de evaluare tehnica, economica si ecologica a acestui component al sistemelor la care ne referim. In continutul indicatorului valoare de utilizare se includ: randamentul covorului vegetal in substante nutritive pentru animale, conversia productiei vegetale in productie animala, gradul de reciclare a substantelor pe lantul trofic, capacitatea de compensare ecologica si eficienta economica a utilizarii multifunctionale. Variantele de amestecuri care se folosesc in infintarea pajistilor ecologice temporare sunt: Trifolium repens 60%+Dactylis glomerata 40%; Trifolium repens 50%+Dactylis glomerata30%+Festuca arundinacea 20%; Medicago sativa 60%+Festuca arundinacea 20%+ Dactylis glomerata 20%;

Exemple ferme ecologice 1) Creterea i exploatarea bovinelor n condiii ecologice

Condiiile necesare pentru ca ntr-o ferm de bovine, s se obin produse ecologice sunt stipulate n Reglementarea UE 2092/1991 i caietele de sarcini elaborate n diferite ri. n Romnia producia ecologic este reglementat prin OUG nr. 34/17.04.2000. Animalele trebuie s provin din ferme ecologice. Introducerea din exploataiile convenionale nu poate depi 10% din efectiv. Conversia fermei convenionale la ferma ecologic se face n doi ani pentru pajiti i culturi furajere, 12 luni pentru bovine de carne, 6 luni pentru vacile cu lapte. Animalele folosite n fermele zootehnice ecologice trebuie s fie de preferin, din rasele autohtone cu rezisten crescut la factorii naturali de mediu, pretabile la creterea extensiv sau semiintensiv, cu constituie robust, indici de reproducie foarte buni, fecunditate i prolificitate ridicat,o bun viabilitate i vitalitate a nou nscuilor. Reproducia animalelor n zootehnia ecologic este, de regul, cea natural dirijat prin folosirea celor mai valoroi reproductori din ras. Este admis nsmnarea artificial la vacilor dar nu se admit metodele biotehnologice avansate cum ar fi transferul de embrioni, clonarea sau animale obinute prin inginerie genetic (organisme modificate genetic). Rasele de bovine utilizate n zootehnia ecologic n fermele specializate pentru producia de lapte sunt: Blata romneasc; Bruna de Maramure; Pinzgau de Transilvania; Charolaise; Limousine; Blonde dAquitane. Creterea animalelor n ferme ecologice se realizeaz n sistem extensiv, cu acces obligatoriu la pune, ntreinere n sistem liber. Mrimea fermei depinde de resursele furajere, dar nu se poate admite o ncrctur mai mare de 2 UVM/ha. n procesul de cretere i exploatare a bovinelor n condiii ecologice se dis-ting dou faze: 1. faza de conversie; ~ 10 ~

2. faza propriu-zis de producie ecologic. n faza de conversie ntreinerea animalelor se face n adposturile existente, prin trecerea de la sistemul legat la ntreinerea n sistem liber. Adposturile trebuie s corespund cerinelor fiziologice, igienice i de producie. Se vor respecta normele de suprafa astfel: 6m2/cap la vaci; 1,5-5m2/cap la tineret ; 10m2/cap la tauri; norme de volum de aer: 25m3/cap de animal; indice de luminozitate 1/18 (1m2 de geam la 18 m2 de pardoseal). Animalele trebuie s aib acces liber n padoc iar priponitul la pune este interzis. Pardoseala s fie ntreag, cu aternut bogat dar se admite i pardosea din grtar, dar pe zone limitate de depunere a dejeciilor. Microclimatul adposturilor trebuie s asigure confortul optim: temperatura 5-25 0C, umiditate 55-75%, cureni de aer 0,1-0,5 m/s, gazele nocive n limitele admise: dioxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil ntre 0,10-0,25% amoniacul optim-absent, limita maxim 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat optim - absent, admisibil 0.01 mg/l; lumina 60-70 luci cu o durat maxim de 16 ore pe zi; nivelul fonic admis este maxim de 60 decibeli. Ventilaia natural trebuie s asigure schimbul normal de aer curent, aproximativ 120-150 m3/cap de vac/or. La pune animalele trebuie ferite de insolaii, ploi reci cu vnt puternic i grindin. n faza de producie ecologic este obligatorie respectarea riguroas a condiiilor ce stau la baza zootehniei ecologice astfel: spaiu corespunztor, unde animalul poate s-i manifeste comportamentul fr nici o restricie; cldirea, prin structura i construcia ei, trebuie s asigure parametri optimi corespunztori; acolo, unde condiiile climatice permit, animalele pot fi crescute libere, fr adpost, cu condiia s fie asigurat suprafaa necesar de pune pentru ntregul efectiv. Trebuie asigurat suprafaa necesar pentru punat, adic 0,5 ha/cap de vac, care, n mod obligatoriu se tarlalizeaz i se utilizeaz raional deparazitarea spaiului i eliminarea roztoarelor, dar numai cu substane i metode aprobate de legile n vigoare. Spaiul corespunztor, unde animalul poate s-i manifeste comportamentul fr restricii l constituie grajdul nchis n trei pri, deschis spre sud, cu aternut abundent. Adpostul trebuie s aib legtur cu spaiile de hrnire acoperite i s fie legat cu un coridor cu pavaj solid de pune sau padocul pentru plimbare. n adpost trebuie s funcioneze adptori automate, care nu nghea iarna, n numr corespunztor cu efectivul de animale. Evacuarea dejeciilor, este indicat s se fac direct n bazinele colectoare, iar la locurile de odihn s se asigure aternut suficient. Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje convenionale se poate face cu maxim 10% din raia furajer. Furajele folosite sunt: amestec uruial de porumb, gru, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale acestora; furaje suculente formate din: siloz, sfecl furajer, sfecl de zahr, dovleac, cartofi administrai n ntregime sau preparate; furaje fibroase formate din: fn natural i de legumoinoase de bun calitate; produse secundare formate din: tiei de sfecl, borhot de spirt, borhot de sfecl, ~ 11 ~

coceni de porumb, paie de cereale. Toate aceste furaje trebuie administrate n raii furajere echilibrate. Cele mai importante principii ce trebuie respectate n timpul punatului sunt urmtoarele: parcelarea punii; asigurarea cu ap pentru adpat n permanen; asigurarea locului de odihn i umbr; asigurarea densitii corespunztoare a animalelor. ngrmintele utilizate pentru fertilizarea punilor nu poate depi echivalentul a 170 kg azot/ha/an. Aceast cantitate s nu fi fost depit n ultimi 3 ani. Punatul animalelor ecologice nu se poate face alturi de alte animale din aceeai specie dac nu sunt crescute dup norme ecologice. 2) Ferma de bivoli prin proiect transfrontalier Primaria Pecica, impreuna cu primaria localitatii Mrahalom de lang Szeged a depus un proiect comun pentru infiintarea unei ferme de bivoli la Pecica, locatia aleasa fiind in vecinatatea Parcului Lunca Muresului.Valoarea proiectului este de 632 mii euro si face parte din Programul de reabilitare a biotopelor de saratura si de apa pe terenuri ocrotite prin cresterea si folosirea speciilor autohtone. Se doreste ca prin aceasta investitie sa se dezvolte turismul din localitate, iar in viitor se va construi si o unitate de prelucrare a carnii si laptelui. Ferma de bivoli va ocupa o suprafata de aproximativ 1,8 hectare iar proiectul este conceput pentru un efectiv initial de 10 animale si care vor avea la dispozitie 10 hectare de pasune naturala. In cadrul fermei se are n vedere construirea unui grajd pentru adapostirea animalelor pe timpul iernii, a unei case care va gazdui un cabinet veterinar precum si locuinta celor ce vor lucra aici. Proiectul isi propune, prin pasunat, sa revigoreze flora originara din Parcul Natural Lunca Muresului iar ferma de bivoli sa devina o atractie pentru intreaga zona.

3) Ferma ecologica de vaci cu lapte

Tot mai multi oameni din Uniunea Europeana cauta produsele lactate bio pe rafturile magazinelor. Oamenii acestia cred ca alimentele bio sunt mai sanatoase si mai gustoase. Aceste credinte ale consumatorilor sunt confirmate in ultima perioada de o serie de studii stiintifice care confirm superioritatea produselor bio (organice) asupra celor non-organice din punctul de vedere al impactului pe care-l au asupra starii de sanatate. In general, studiile au aratat ca laptele organic contine nivele mai mari de nutrienti si vitamine fata de cel non-organic, de o deosebita importanta fiind acizii grasi esentiali omega-3, vitamina E si precursorul vitaminei A. De asemenea, si antioxidantii luteina si zeaxantina se gasesc in cantitatii mai mari in laptele provenit de la vacile ~ 12 ~

din fermele bio. Beneficiile nutritionale ale laptelui bio pot fi explicate prin furajarea pe care o au aceste animale. Ele au o alimentatie naturala intr-o masura mai mare, constand in iarba proaspata sau furaje verzi si uscate. Spre deosebire de acestea, vacile din fermele non-organice sunt hranite cu concentrate de cereale, in special porumbul si suplimente nutriionale. Inca din 1991, exista o directiva a Uniunii Europene care impune o cota de 60% din dieta zilnica a unei vaci care sa fie compusa din iarba proaspata sau conservata. In plus, se recomand, pe cat posibil, ca jumatate din acest furaj sa fie produs in ferma respectiva sau in apropierea ei, pentru a asigura prospetimea alimentatiei. Esenta unei ferme bio sta in legatura stransa dintre sanatatea solului, sanatatea animalelor si sanatatea omului, aceasta din urma ca o consecinta a primelor doua. In fermele ecologice de vaci cu lapte, aceste consuma mai mult trifoi rosu si produc un lapte cu continut crescut de acizi grasi polinesaturati, mai cu seam acid alfa-linolenic. O cretere de 3 ori a nivelului de acid alfa-linolenic a fost observata in lapte atunci cand vacile au mancat nutret pe baz de trifoi rosu fata de alimentatia acestora cu grane nsilozate. Concluzia este ca lucerna si trifoiul rosu pot sa imbunatateasca serios continutul in acizi grasi polinesaturati din laptele organic. In plus, sa constatat o scadere a nivelului acidului palmitic in laptele organic, acesta fiind un element implicat, dupa cum se stie, in geneza tulburarilor aterosclerotice ale omului. Pentru ca o ferma sa produca lapte atestat ecologic, trebuie sa fie ecologic in totalitate: animale; pasune; culturi furajere; alte furaje administrate, fluxul tehnologic si interventii eco. In agricultura ecologica, zootehnia capata un rol esential, intrucat pentru fertilizarea solului se utilizeaza preponderent si obligatoriu dejectiile animaliere si resturile vegetale. Conditiile necesare si suficiente pentru ca intr-o ferma sa se obtina lapte certificat ecologic sunt stipulate in Reglementarea UE 2091/92 si caietele de sarcini elaborate in diferite tari. In Romania productia ecologica e reglemetata prin Ordonanta de Urgenta 34/2000 si altele pe care le gasiti in AGRICULTURAE > Informatii > Legislatie. Provenienta vacilor de lapte Vacile trebuie sa provina din gospodarii care practica agricultura ecologica. Introducerea animalelor (vaci si juninci) din fermele neconventionale nu trebuie sa de paseasca 10% din efectivul total. Taurii de reproductie pot fi procurati din gospodarle conventonale daca dupa cumparare sunt furajati conform regulilor ecologice. In fermele ecologice de crestere a vacilor de lapte tehnologia de crestere se realizeaza in regim extensiv. Vacile trebuie sa aibe acces obligatoriu la pasune iar intretinerea are loc in sistem nelegat. Marimea fermei depinde de resursele furajere, dar se poate admite o incarcatura mai mare de 2 UAM/ha. Alimentatia Aceasta trebuie realizata in primul rand prin furaje si concentrate cultivate ecologic. Minim 50% din furaje trebuie sa provina din ferma. Silozul este limitat la 50% din substanta uscata a ratiei zilnice, iar concentratele sunt limitate la 30% din ratie. Cel mult 10% dintre concentrate pot provenii din fermele convintionale, dar se exclud produse OMG (organismele modificate genetic). Se va respecta cu strictetelista furajelor, aditivilor, substituientilor si adausurilor admise. Sanatatea animalelor Lupta impotriva bolilor se face in principal prin metode fitoterapeutice si homeopatice. ~ 13 ~

Medicamentele de sinteza sunt limitate numai pentru a salva animalele sau a evita suferintele lor. Sunt interzise mutilarile de orice fel dar pot fi aprobate castrarea, ecornarea si taierea cozii. Zootehnia ecologica nu agreaza materialul biologic excesiv de modelat genetic, specializat si orientat spre productii epuizante. Se promoveaza rasele si metisii autohtoni, cu mare rezistenta naturala, indici buni de reproductie, vitalitate si productii mixte. Se acorda importanta maxima insusirilor calitative ale productiei si nu celor cantitative. Este interzis orice manipulare genetica ca transplantarea de embrioni ori clonarea. Adpostirea i confortul animalelor Principiul de baza in zootehnia ecologica este apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de metode si tehnici care respecta tehnologia normala a animalelor. Adaposturile trebuie sa corespunda cerintelor fiziologice, igienice si de productie. Se vor respecta normele de suprafata si de volum: 6 metri patrati/cap de vaca; 10 metri patrati/cap de taur; 1,5-5 metri patrati/cap de tineret; 25 metri cubi/cap (volum). Animalele trebuie sa aibe acces la padoc. Se prefera intretinerea nelegata. Priponinul animalelor pe pasune este interzisa. Pardoseala trebuie sa fie intreaga cu asternut bogat. Se admite si gratar pe zone limitate de depunere a dejectiilor. Microclimatul adapostului. Acesta trebuie sa ofere confort astfel: temperatura 5-25 grade C; umiditate 55-75%; curenti de aer 0,1- 0,5m/s; gazele nocive in limitele admise; lumina 60 - 70 de lucsi, cu o durata maxima de 16 ore/zi; aeromicroflora redusa; ventilatia naturala trebuie sa asigure schimbul de aer curat, cca 120-250 mc/cap de vaca si ora; la pasune animalele trebuie ferite de insolatii, ploi reci cu vant puternic si grindina. Laptele se recolteaza in perfece condiii de igiena, incluzand sanatatea si igiena glandei mamare, igiena mulgaorilor, a aparatelor si vaselor de muls, racirea lui imediata. La igienizare se vor utiliza numai mijloace si procedee admise in zootehnia ecologica. Laptele bio trebuie sa fie un lapte cu zero defecte de calitate. Asta inseamna ca laptele corespunde deplin la toate criterile de calitate,respectiv nutritional, sanitar, bacteorologic, tehnologic,senzorial si psiho social. Laptele ecologic trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri de calitate: substante utile: 7% (grasime 3,6 % + 3,2%); NTG/ml: sub 50 000 de germeni; germeni patogeni: absenti; spori butirici < 1000/l; numar celule somatice < 250 000/ml; lipoliza: sub 0,18%; inhibitori: absenti; metale grele: absente; pesticide: absente; micotoxine: absente; ~ 14 ~

radionuclizi: in STAS; conditii senzoriale normale; calitatea comerciala optima; In zootehnia ecologica nu se admite aplicarea concomitenta a tehnologiei conventionale si ecologice pe efective aflate in acelasi adapost. Monitorizarea, auditul si atestarea fermelor ecologice si a laptelui bio, se fac dupa metodologice agreate de legislatia in vigoare

4) Purceii crescui n mediul lor natural

Dac ai fi purcelu, cum ai vrea s-i petreci viaa ta? Cu un inel n nas, astfel nct s nu poi s rmezi? ntrun stand de gestaie ca s nu te poi ntoarce i s stai mpreun cu purceii ti? Pe ciment? Castrat la numai o zi, fr nici o anestezie? S recunoatem, carnea de porc este minunat de gustoas, hrnitoare i o important sursa de proteine. Doar dac ea provine de la un porc ... un porc care merit condiii de bunstare n armonie cu natura. Credem c nu cerem prea mult. Porcul este n cutarea hranei mai tot timpul. Condiiile de libertate sunt necesare att pe pune ct i n pdurea de stejar, unde gsete ghinda. La ferma Nature's Harmony porcii din rasa Ossabaw Island au aceste conditii deosebite. O jumate de hectar de teren este deajuns pentru a amenaja un asemenea loc pentru cresterea extensiva a porcilor. In acest loc scroafele isi fac singure cuib propriu si nu au nevoie de colibe de fatare sau alte prostii de genul acesta. Ele se reproduc perfect de bine fara ajutorul fermierului. Purceii sunt intarcati natural de mama lor la doua luni. In aceeasi zona impadurit, se face separarea masculilor de femele prin padocuri mari. Sunt separati pe sexe deoarce in ferma Nature's Harmony nu se face castrarea. Fermierii spun ca nu exista carne de porc mai gustoasa ca a lor. Porcii sunt crescuti in padure si pasunea invecinata, consumand ghinda si radacini. Se bucura de un regim alimentar variat compus din iarba proaspata, trifoi si fan de pe pasune. Porcii petrec tot timpul lor afara, in aer proaspt, si sunt liberi sa pasca. In ferma Nature's Harmony nu se utilizeaza antibiotice sau hormoni de crestere artificiala. Ferma produce si multe lactate iar zerul este folosit in hrana porcilor. Daca clientii fermei asteapta cu nerabdare branzeturile delicioase, porcii din ferma asteapta cu nerabdare zerul. Ferma Nature's Harmony se bazeaza pe frumoasele cicluri de viata din natura: Soarele, solul si ploaia fac sa creasca iarba; ~ 15 ~

Vacile pasc iarba; Fermierul recolteaza laptele; Din lapte se prelucreaza branzeturile; Fermierul recolteaza zerul; Zerul este o hrana ecologica pentru porci; Iar vacile fertilizeaza organic tarcurile vechi si pasuneaza iarba proaspata din noile tarcuri de pasunat.

5) Cresterea ecologic a gainilor

Tehnologia de crestere ecologica a gainilor, tine seama de exigentele sporite ale zootehniei ecologice. Produsele alimentare certificate ecologic nu trebuie sa contina: urme de substante chimice; pesticide, antibiotice, hormoni, metale grele. Trebuie respectate cu strictete anumite conditii privind: alegerea locului; amenajarea adapostului; furajarea; conversia; prevenirea bolilor; inspectia si certificarea produselor. Daca dorim sa crestem 2000 de gaini ouatoare si 100 de cocosi vom avea nevoie de o hala de minim 350 mp. In sistemul ecologic se respecta cerinta de maxim 6 pasari la metru patrat. Totusi pentru a nu sta prea inghesuite ar fi de recomandat ca hala sa fie de 540 mp. Amenajarea adapostului.Spatiul interior are functionalitate permanenta pe orice anotimp si este prevazut cu: 400 de locuri de cocotat; o platforma de 180 mp de colectare a dejectilor; 400 cuibare confectionate din lemn; 180 mp de asternut din rumegus si nisip; hranitori si adapatori suficiente. Spatiul interior este prevazut cu ferestre pentru lumina si trape de iesire in exterior pe timp favorabil. De asemenea spatiul din interior trebuie sa raspunda urmatorilor nevoi ale gainilor: asternut; nisip sau pietris; praf; apa; aer; hrana; alte gaini; cocosi.Principalele miscari pe care gaina le va face in spatiul interior sunt: racaitul; ciugulitul; zburatul; luptatul. Spatiul exterior este format din padoc si pasune. Spatiul exterior este prevazut cu umbrare si garduri mobile. Acolo unde iarba a fost consumata complet, spatiul respectiv se ingradeste, se iriga iar gainile sunt dirijate spre locul cu iarba proaspata. Suprafata formata de padoc si pasune este de 10 000 mp. In hrana gainilor crescute ecologic sunt introduse produsele bio. Materiile prime de baza, de natura vegetala, sunt procurate din tara iar premixurile biologice din import. Toate aceste produse folosite in hrana gainilor ouatoare, in sistem ecologic, sunt purtatoare de certificate ecologice eliberate de organismele internationale in domeniu, recunoscute de UE. Furajul combinat este alcatuit din cereale, sarurile minerale, premixurile vitamino-minerale, etc. Popularea fermei se face cu puicute de 14 saptamani si vor parcurge o perioada de 8 saptamani de conversie pana la inceperea ouatului. In primul rand se izoleaza in spatiu ferma, ~ 16 ~

se controleaza circulatia in ferma si se face dezinfectia la intrare. Prin accesul la pasune si aer liber, precum si prin consumul de vitamine naturale, se asigura intarirea rezistentei generale si a imunitatii naturale la gaini. De asemenea se vor evita stresurile accidentale; se vor izola pasarile bolnave; se va face igiena permanenta a asternutului; se va face parcelarea si rotatia spatiilor de acces la iarba verde, precum si dezinfectiile repetate, dezinsectiile si deratizarile.

Bibliografie
1) http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/feed_ro 2) http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/health_ro 3) http://ec.europa.eu/agriculture/organic/organic-farming/what-organic/the-farm_ro 4) http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/husbandry_ro 5) http://www.dolceta.eu/romana/Mod5/Cresterea-animalelor.html 6) http://ec.europa.eu/agriculture/organic/home_ro 7) http://www.gazetadeagricultura.info/zootehnie/1118-Alimentatia%20animalelor%20in

%20sistem%20ecologic.html
8) http://www.gazetadeagricultura.info/zootehnie/1332-practici-in-cresterea-ecologica-a-

animalelor.html
9) http://www.gazetadeagricultura.info/zootehnie/1118-Alimentatia%20animalelor%20in

%20sistem%20ecologic.html
10)

http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/925http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/1129http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/304~ 17 ~

ferma-de-bivoli-prin-proiect-transfrontalier.html
11)

purceii-crescuti-in-libertate-.html
12)

infiintarea-pajistilor-ecologice.html
13)

http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/65http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/16http://www.agriculturae.ro/index.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/284-

ferma-ecologica-de-vaci-cu-lapte.html
14)

cresterea-ecologica-a-gainilor.html
15)

cresterea-ecologica-a-animalelor.html
16) 17)

http://ec.europa.eu/agriculture/organic/animal-welfare/health_ro http://www.rodulpamantului.ro/cresterea-si-exploatarea-bovinelor-in-conditii-

ecologice_483.html

~ 18 ~