Sunteți pe pagina 1din 21

Somaj

Somajul Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiil tuturor tarilor. Notiunrea de somaj provine de la cuvantul chomage din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca cauma care insemna caldura mare din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. 43512yyk96tig2c Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului. Piata munciinu functioneaza, ca opiata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative (patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre acestia. Piata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate de guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocpare (deplina) a populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape

imposibila, declarand ca este satisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%. Conform Biroului International al Muncii este somer orice persoana care are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii: yi512y3496tiig -este apt de munca; -nu are loc de munca; -esta disponibil pentru o munca salariata; -cauta un loc de munca. In Romania, Legea nr 1/1991 republicta cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor, desi nu se fac precizari in lege reiese ca,varsta este de peste 16 ani. Somajul afecta, in martie1994 tinerii in varsta de mai putin de 24 de ani, femeile,absolventii de invatamant profesional, tehnic de maestri si liceal, locuitorii din mediul urban (cu exceptia municipiului Bucuresti) si pe cei care nu au lucrat niciodata sau care au fost concediati dintr-o intreprindere a industriei prelucratoare (textile, constructii de masini etc). O persoana care, fara sa se tina seama de efectele structurale, cumuleaza aceste caracteristici este denumita in genere somer-tip. In ce priveste structura pe sectoare, dupa toate aparentele, populatia ocupata este pupraestimata in mediul rural prin indrumarea acestor ajutori familiari. Dimpotriva, industria, localizata in zonele urbane, a concediat 10% din angajati, in conditiile cresterii productiei cu 1,3%. Aceste concedieri corespund mai mult surplusului de forta de munca decat unor reale transformari structurale. La ora actuala se remarca ca o rata de activitate feminina ridicata in comparatie cu multe tari vestice 57,2% fata de 71,2%, pentru barbati. Totusi, femeile si barbatii nu au comportamente similare pe piata fortei de munca, femeile au statutul de ajutori familiali in proportie de 24% fata de 7,4% la barbati. Somerii, in proportie de 52% iau contact cu prietenii, rudele, colegii, sindicatele pentru a gasi o slujba sau iau direct legatura cu patronii (45%). Abordarea directa este deci preferata de catre solicitantii de locuri de munca, lasand la urma oficiile de forta de munca sau anunturile la ziare. Bucurestenii sunt mult mai inclinati (in raport cu provincia) sa inceapa o astfel de activitate (pe cont propiu, urmare a institutionalizarii proprietatii private) 9,3% dintre ei se gandesc sa se aseze pe propiile picioare. Mai mult, este nevoie de un capital pentru a putea incepe o afacere, si, se pare ca bucurestenii au mai des acest capital.

Amploarea somajului in Europa Centrala si de Est 04.1994 ROMANIA BULGARIA CROATIA UNGARIA LETONIA LITUANIA POLONIA SLOVENIA 11.1 15.4 11.8 6.6 15.7 03.1994 11.3 16.2 16.34 12.2 6.5 1.4 16 15.1 04.1993 9.3 16 13.2 5.2 14.4 Sursa Cotidianul 10.06.1994

Somajul se caracterizeaza prin: 1.Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima: a)absolut, ca numar al somerilor; b)relativ, ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor sipopulatia activa sau disponibila.

anul trim I II III IV

1990

1991

1992

1993

1994

1995

3% 3% 3% 3%

3.2% 3.5% 4.4% 5%

4% 5.5% 7.1% 9.28.4%

9.3% 9.3% 9.3% 9.4%

10.6% 11% 11% 11%

11.1% 10% 9% 8.5%

In S.U.A rata naturala a somajului este de 5% fata de 4% cat era la inceputul anilor 1970 si 3% dupa cel de-al doilea razboi mondial. 2) Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial). 3) Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii. 4) Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc: Criterii de caracterizare:

a. Dupa nivel: - absolut numar


- relativ - rata

b. Dupa durata c. Structura : -rasa


-sex -varsta -calificare -domeniu de activitate -grad de pregatire Somajul se formeaza pe baza a doua mari procese : I. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate II. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se putea angaja si afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munca, dar inactive, in conditiile unei cereri de munca inferioare, acestei cresteri.

In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determina, se disting mai multe forme sau genuri de somaj, dintre care se mentioneaza : a) somajul ciclic sau conjunctural, cauzat de crize si conjuncturi defavorabile, trecatoare dar care se repeta la intervale de timp mai lungi, sau mai scurte. b) somajul stuctural, derminat de modificarea structurii economiei pe activitati, ramumuri si subramuri sub incidenta evolutiei nevoilor, crizei energetice, revolutiei tehnico-stiintifice ;

c. somajul tehnic, format ca urmare a locuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si restrangerea locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati sau firme ;
d)somaj de fictiune. Exista intotdeauna persoane care isi schimba locul de munca si sunt inregistrate temporar ca someri. Numarul lor poate fi redus prin fluxuri mai bune de informatii ( punand la un loc posturile vacante si pe someri) si prin instruire. e)somajul sezonier. Agricultura constructiile si turismul sunt in mod special vulnerabile la variatiile sezoniere. f)somajul rezidual. Acesta este nucleul format din oameni care in mod virtual sunt de neangajat, poate din cauza incapacitatii lor de a se integra in lumea moderna. Cel de-al doilea proces genereaza somajul datorita starii economiei care prin nivelul dezvoltarii dinamica, strunturala si alte caracteristici, nu poate asigura creerea de locuri de munca in pas cu cresterea ofertei de munca. Exista o evolutie ciclica evidenta o somajului. Pe masura ce creste, cererea companiile angajeaza mai multi lucratori si somajul descreste. Cand nu mai exista forta de munca disponibila ( cand se atinge rata nornala a somajului) cererea devine generatoare de inflatie sau de importuri. Somajul in tarile industrializate a inceput din nou sa creasca la inceputul anilor 1990, atingand o medie de 8% din forta de munca in 1995 (mai mult decat dublul ratei medii din anii 1960). Rata era mai mare in Europa (11%) si semnificativ mai mica in Japonia (3%) unde locurile de munca pe viata fac parte din cultura. Structura somajului ajuta la identificarea domeniilor care ridica probleme economice .Somajul pe termen lung (persoanele aflate in somaj de peste 6 luni)

reprezinta aproape jumatate din somajul total pana la inceputul anilor 1990 desi era mai scazut in Japonia (36% in 1994) si Statele Unite (20%), unde exista o mobilitate mai mare a fortei de munca. In 1990, un somer asteapta in medie de 10 saptamani, in Statele Unite pentru a-si gasi un loc de munca, in comparatie cu un an in Franta. Fluctuatia lunara a somajului este un bun ghid al evolutiilor economice. Alte cifre, cum ar fi cererile saptamanale de ajutor de somaj si anunturile publicitare pentru posturile vacante ofera un sprijin util pentru datele asupra somajului. Cifrele privitoare la somajul regional ofera un ghid al somajului structural, deoarece, pune in evidenta relatiile dintre pierderile de locuri de munca si unele ramuri de activitate de munca despre care se stie ca se afla in declin. In Romania, somajul a inceput sa fie urmarit din februarie 1991 si in 1999 numara 1148000 persoane cu o rata a somajului de aproximativ de 12%.

Politica de diminuare a somajului si de utilizare a fortei de munca

1.Reducerea duratei (saptamanale) a muncii 2.Repatrierea imigrantilor 3.Programe de munca cu timp redus si atipice 4.Scaderea varstei de pensionare Rationalizarea muncii Adoptarea la mediul economic 1.Adaptarea pregatirii (calificarii) fortei de munca 2.Cresterea productivitatii si competitivitatii, recucerirea pietelor interne si externe

1.Indemnizatii (ajutoare) pentru protectia sociala a ponderilor 2.Orientarea indemnizatiilor pentru insertitia somerilor in viata activa Politica de diminuare a somajului si de utilizare a fortei de munca Dezvoltarea economico-sociala 1.Progrese in domeniul muncii: managementul resurselor umane, cresterea graduluio de tehnicitate, ameliorarea conditiilor de munca 2.Dezvoltarea economiei si crearea de mai multe locuri de munca prin:

cheltuieli publice mai mari, crearea de noi locuri de munca in administratie, dezvoltarea prestatiilor de servicii care solicita putin capital si multa munca. 3.Cresterea exporturilor si asistentei tehnice externe Politici antisomaj.Politicile adoptate vizeaza diminu-area somajului prin masuri ce se refera la: I.someri II.populatia ocupata I.Masurile care se refera direct la someri sunt cele ce vizeaza organizarea pregatirii si calificarii lor, trecerea la noi forme de ocupare, reglementari juridice privind inscrierea , redierea sau plasarea somerilor. Programele de instruire reprezinta cea mai raspandita categorie de masuri pentru someri. II.Masurile care privesc populatia ocupata au ca scop atat prevenirea somajului cat si reducerea acestuia prin crearea unor posibilitati de angajare. Masura cea mai semnificativa, care se poate lua pe timp limitat se refera la impartirea muncii intre cei angajati si crearea astfel a unor noi locuri de munca. O alta masura o reprezinta programele speciale de creare de locuri de munca care cuprind o gama vasta de actiuni (de exemplu: infiintarea de intreprinderi in zonele defavorizate unde rata somajului este peste media pe tara, acesto intreprinzatori acordandu-li-se o seri de facilitati daca angajeaza someri:credite cu dobanda mica de aproximativ 17.5% se acorda intreprinzatorilor care creeaza locuri de munca pentru someri etc).

Pensia de invaliditate
Prezentare generala

Daca in sistemul legii nr. 3/1977 acest tip de pensie era reglementat in doua capitole distincte ( III respectiv IV din lege ), in sistemul legii 19/2000 atat pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza de accident de munca sau boala profesionala, cat si pensia pentru pierderea capacitatii de munca in afara procesului de munca, sunt reglementate in acelasi capitol IV, intitulat Pensii. In orice caz, ramane intentia legiuitorului de a configura un regim juridic in parte diferit pentru cele doua tipuri de pensie de invaliditate.

Incadrarea in grade de invaliditate Potrivit dispozitiilor Legii 19/2000, in raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este: de gradul I de gradul II de gradul III

Invaliditatea de gradul I se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane. Se observa ca acest tip de invaliditate este si cel mai grav. Invaliditatea de gradul II se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca, insa, spre deosebire de invaliditatea de gradul I, care presupunea si lipsa capacitatii de autoservire autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, aici, in cazul invaliditatii de gradul II, invalidul are posibilitatea sa se autoserveasca, autoconduca si sa se orienteze spatial, fara ajutorul altei persoane. Invadilidatea de gradul III se caracterizeaza prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.

Daca anterior acestei legi, criteriile de incadrare in grade de invaliditate erau stabilite prin Decretul 216/1977, potrivit noii legi, criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II, si III de invaliditate se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, impreuna cu Ministerul Sanatatii, la propunerea CNPAS, care trebuia adoptata pana la data intrarii in vigoare a acestei legi. Incradrarea sau neincadrarea intr-un grad de invaliditate se face printr-o decizie emisa de medicul specializat in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, numit in lege medic expert al asigurarilor sociale. Impotriva acestei decizii se poate face contestatie la casa teritoriala de pensii, in termen de 30 de zile de la comunicare. La solutionarea contestatiei, casa teritoriala de pensii poate consulta Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca. Termenul de rezolvare a contestatiei este de 30 zile de la data inregistrarii ei. Decizia casei teritoriale de pensii, data pentru solutionarea contestatiei, poate fi solutionata la instanta judecatoreasca competenta in termenul de 30 zile de la comunicare. Decizia de incadrare sau neincadrare intr-un grad de invaliditate, necontestata in termen, este definitiva.

Beneficiarii pensiei pentru pierderea capacitatii de munca De acest tip de pensie beneficiaza asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza: accidentelor de munca, conform legii bolilor profesionale si tuberculozei bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca asiguratii care satisfac obligatii militare prevazute la art. 38 alin 1 lit. c : stagiul militar, ca militgar in termen, militar cu termen redus, pe durata stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total, sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, datorita accidentelor sau bolilor profesionale, survenite in timpul si din cauza practicii profesionale. Prin aceasta solutie data de lege, s-a pus capat discutiilor din doctrina, referitoare la acest subiect. persoanele care si-au pierdut total sau partial, capacitatea de munca, cei grav mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, ori in legatura cu evenimentele revolutionare din dec. 1989, care erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza, au dreptul si la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea in munca, pe timpul cat dureaza invaliditatea, stabilita in aceleasi conditii in care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au survenit accidente de munca

Calculul pensiei de invaliditate 1. Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca

Acestia beneficiaza de pensie de invaliditate daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta, potrivit tabelului ( tabelul nr. 3) :

Varsta asiguratului in momentul ivirii invaliditatii Stagiul de cotizare necesar (ani) sub 25 ani 5 25 - 31 ani 8 31 - 37 ani 11 37 - 43 ani 14 43 - 49 ani 18 49 - 55 ani 22 peste 55 ani 25

Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care au realizat pana la data ivirii invaliditatii cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut in tabelul de mai sus. Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat si care beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare in conditiile aratate de art. 47: a) cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav

b) c)

cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu

Pentru acesti asigurati, prevazuti de art. 47, ei beneficiaza de pensie de invaliditate daca au realizat cel putin jumatate in stagiul de cotizare necesar, prevazut in tabelul nr. 3, in raport cu varsta avuta la data expertizarii. Au dreptul la pensie de invaliditate si persoanele care la data invaliditatii nu mai au calitatea de asigurat, dar, fie se incadreaza in una din posibilitatile prevazute de tabelul 3, fie au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut de acelasi tabel, fie fac parte din categoria prevazuta de art. 47 si au realizat cel putin din stagiul de cotizare necesar prevazut in tabelul nr. 3. 2. Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca ca urmare a unui accident de munca, boli profesionale sau a tuberculozei.

Pentru ei, precum si pentru cei la care invaliditatea s-a ivit in timpul si din cauza indeplinirii obligatiilor militare prevazute la art. 38 alin 1 lit. c ( stagiul militar, ca militar in termen, militar cu termen redus, pe durata stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau in prizonierat ), asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare. In legatura cu persoanele care indeplinesc obligatiile militare, trebuie remarcat ca ele beneficiaza de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare, indiferent daca invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munca, a tuberculozei sau a unei boli profesionale, fie ca s-a ivit din cauza in timpul sau din cauza obligatiilor militare. Trebuie facuta aceasta remarca tocmai datorita faptului ca legea 3/1977 prevedea reguli distincte penrtru stabilirea pensiei de invaliditate, dupa cum persoana care indeplinea obligatii militare isi pierduse capacitatea de munca datorita unor boli obisnuite contactate in timpul indeplinirii acestor indatoriri sau atunci cand aceste persoane erau la data convocarii pentru indeplinirea obligatiilor militare, angajate in munca. La stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un stagiu potential determinat ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pana in momentul incadrarii intr-un grad de invaliditate. 1 In cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din stagiul necesar prevazut in tabelul 3, stagiul potential se determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare necesar. In orice caz, stagiul potential nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut sa il realizeze de la varsta ivirii invaliditatii pana la implinirea varstei la care, in conditiile legii 19 poate solicita o pensie pentru limita de varsta.

Asiguratilor care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta intre stagiile de cotizare cerute la art. 47 si stagiile de cotizare realizate efectiv. In cazul persoanelor prevazute la art. 53 alin. 3 (elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total, sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, datorita accidentelor sau bolilor profesionale, survenite in timpul si din cauza practicii profesionale), stagiul potential luat in calcul la stabilirea pensiei de invaliditate il constituie stagiul complet de cotizare, potrivit legii 19. Stabilirea si plata pensiei

Pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite, a mandatarului desemnat de aceatsa cu procura speciala, a tutorelui sau a curatorului acestuia. Cererea de pensionare, impreuna cu actele doveditoare se depun la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului. Persoanele care au indeplinit varsta standard de pensionare nu mai pot solicita inscrierea la pensia de invaliditate. Legea 19/2000 prevede si faptul ca drepturile de pensie de invaliditate se acorda: a) de la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, daca cererea a fost depusa in termen de 60 zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate, in cazul persoanelor care nu mai sunt asigurate la data expertizarii daca cererea a fost depusa in termen de 60 zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate de la data depunerii cererii, in situatiile in care s-a depasit termenul de 60 zile de la data emiterii deciziei medicale de incadrare in grad de invaliditate

b)

c)

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizia casei teritoriale de pensii, in termen de 30 zile de la data depunerii cererii. Aceasta decizie trebuie sa cuprinda temeiurile de fapt si de drept pe baza carora se admite sau se respinge cererea de pensionare. Decizia se comunica persoanei care a solicitat pensionarea, in termen de 5 zile de la data emiterii. Ea poate fi contestata la instanta competenta in a carui raza teritoriala se afla domiciliul asiguratului in termen de 30 zile de la comunicare. Plata pensiei inceteaza atunci cand:

a) b)

beneficiarul a decedat beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale in temeiul caruia i-a fost acordata pensia

Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care beneficiarul pensiei de invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicala periodica. Reluarea in plata a pensiilor suspendate se face la cecere, incepand cu luna urmatoare celei in care a incetat cauza suspendarii, daca cererea a fost depusa in termen de 30 de zile de la data incetarii cauzei suspendarii. Drepturi suplimentare acordate pensionarilor invalizi

1. Indemnizatia pentru ingrijire

Datorita gravitatii consecintelor invaliditatii de gradul I, care potrivit definitiei legale, se caracterizeaza prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, legea recunoaste in favoarea pensionarilor invalizi de gradul I dreptul, in afara pensiei de invaliditate, la o indemnizatie in cuantum fix pentru insotitor. Cuantumul acestei indemnizatii se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara. In timpul executiei bugetare, cuantumul indemnizatiei pentru insotitor se reactualizeaza prin hotarare a Guvernului. Indemnizatia pentru insotitor se mentine indiferent de pensia pentru care opteaza beneficiarul pensiei de invaliditate. 2. Dreptul de optiune

La implinirea varstei standard prevazute de legea 19 pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

Revizuirea medicala Pensionarii invalizi, indiferent de gradul de invaliditate, sunt supusi revizuirii medicale, in functie de afectiune, la intervale de 6-12 luni, pana la implinirea varstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii. Aceasta regula comporta si exceptii, prevazute in mod expres de legea 19/2000. Cu alte cuvinte, nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: a) b) c) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta au vasrta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare, potrivit legii 19/2000.

In virtutea legii, pensionarii au datoria sa se prezinte la revizuirea medicala periodic, sub sanctiunea suspendarii platii pensiei, incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazute revizuirea medicala. Revizuirea medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor, daca starea sanatatii lor s-a imbunatatit sau s-a agravat. Dupa fiecare revizuire, medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste dupa caz: a) b) c) mentinerea in acelasi grad de invaliditate incadrarea in alt grad de invaliditate incetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacitatii de munca

Dreptul la pensia de invaliditate se modifica sau inceteaza incepand cu luna urmatoare celei in care s-a emis decizia de revizuire medicala.

Obligatii suplimentare impuse pensionarilor invalizi Pensionarii de invaliditate sunt obligati sa urmeze programele recuperatorii intocmite de medicul expert al asigurarilor sociale, care a emis decizia de incadrare in grad de invaliditate, in vederea reintegrarii socio-profesionale, in aceeasi munca sau in alta.

Nu exista aceasta obligatie pentru cei prevazuti la art. 62, alin. 7: a) b) c) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta; au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.

Neindeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a acestei obligatii, atrage suspendarea platii pensiei, incepand cu luna urmatoare constatarii. Suspendarea platii pensiei inceteaza cu luna urmatoare reluarii, sau, dupa caz, a inceperii programelor recuperatorii.

Pensia anticipata

Webmaster CNPAS (12-01-2012 14:34)

ART. 62 (1) Pensia anticipata se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai mare decat stagiul complet de cotizare prevazut de prezenta lege. (2) In cazul persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), pentru obtinerea pensiei anticipate, pe langa conditiile prevazute la alin. (1), este necesara si realizarea stagiului minim de cotizare in specialitate, prevazut in anexa nr. 6, si care se afla in una dintre urmatoarele situatii: a) sunt trecute in rezerva/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a implinirii limitei de varsta in grad prevazute de statutul cadrelor militare/politistilor/functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale; b) sunt trecute in rezerva sau direct in retragere/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de catre comisiile de expertiza medico-militara. (3) La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii pensiei anticipate nu se iau in considerare perioadele asimilate prevazute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c) si g). (4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii in care se stabileste cel al pensiei pentru limita de varsta. ART. 63 La acordarea pensiei anticipate, reducerea varstei standard de pensionare prevazute la art. 62 alin. (1) nu poate fi cumulata cu nicio alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative. ART. 64 (1) La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia anticipata se transforma in pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de suspendare a platii pensiei anticipate. (2) Transformarea pensiei anticipate in pensie pentru limita de varsta, in conditiile prevazute la alin. (1), se face din oficiu.
Pensia anticipata partiala

Webmaster CNPAS (12-01-2012 14:30)

ART. 65 (1) Pensia anticipata partiala se cuvine, cu cel mult 5 ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum si celor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani. (2) In cazul persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), pentru obtinerea pensiei anticipate partiale, pe langa conditiile prevazute la alin. (1), este necesara si realizarea stagiului minim de cotizare in specialitate, prevazut in anexa nr. 6, si care se afla in una dintre urmatoarele situatii: a) sunt trecute in rezerva/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a implinirii limitei

de varsta in grad prevazute de statutul cadrelor militare/politistilor/functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale; b) sunt trecute in rezerva sau direct in retragere/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de catre comisiile de expertiza medico-militara. (3) La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordarii pensiei anticipate partiale nu se iau in considerare perioadele asimilate prevazute la art. 49 alin. (1) lit. a)-c) si g). (4) Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de varsta care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare luna de anticipare, pana la indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta. (5) Persoanele care au locuit cel putin 30 de ani in zonele afectate de poluarea remanenta datorita extractiei si prelucrarii minereurilor neferoase cu continut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copsa Mica si Zlatna, pe o raza de 8 km in jurul acestor localitati, beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare cu 2 ani fara penalizarea prevazuta la alin. (4). (6) Prevederile alin. (5) se aplica pana la data de 31 decembrie 2030. ART. 66 La acordarea pensiei anticipate partiale, reducerea varstei standard de pensionare prevazute la art. 65 alin. (1) nu poate fi cumulata cu nicio alta reducere reglementata de prezenta lege sau de alte acte normative. ART. 67 (1) La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta, pensia anticipata partiala se transforma in pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii prevazute la art. 65 alin. (4) si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de suspendare a platii pensiei anticipate partiale. (2) Transformarea pensiei anticipate partiale in pensie pentru limita de varsta, in conditiile prevazute la alin. (1), se face din oficiu.
Pensia pentru limita de varsta

Webmaster CNPAS (11-10-2011 13:32)

Pensia pentru limit de vrst se cuvine persoanelor care ndeplinesc, cumulativ, la data pension rii, condi iile privind vrsta standard de pensionare i stagiul minim de cotizare sau n specialitate. CUM SE REALIZEAZ CRE TEREA VRSTELOR DE PENSIONARE PENTRU FEMEI I B RBA I? La data intr rii n vigoare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prevederile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigur ri sociale, cele ale Legii nr.164/2001privind pensiile militare de stat, precum i o serie de

alte dispozi ii referitoare la vrstele de pensionare ale unor categorii socio-profesionale au fost abrogate. Astfel, potrivit prevederilor art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, vrsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei i de 65 de ani pentru b rba i. Atingerea acestor vrste se va realiza printr-o cre tere gradual , conform e alon rii prev zute n anexa nr. 5 la lege. Cu alte cuvinte, n intervalul ianuarie 2011 decembrie 2014, vrsta de pensionare a femeilor va cre te de la 59 de ani la 60 de ani, iar cea a b rba ilor va cre te de la 64 de ani la 65 de ani. La finele acestei perioade, se continu cre terea gradual a vrstei de pensionare numai pentru femei, de la 60 de ani la 63 de ani, pn n anul 2030. Totodat , este reglementat cre terea stagiului minim de cotizare la 15 ani, att pentru femei, ct i pentru b rba i. Atingerea acestui stagiu minim se va realiza prin cre terea gradual conform e alon rii prev zute n anexa nr. 5. Cu alte cuvinte, n intervalul ianuarie 2011 decembrie 2014, stagiul minim de cotizare va cre te de la 13 ani la 15 ani, att pentru femei, ct i pentru b rba i. De asemenea, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani att pentru femei, ct i pentru b rba i. Atingerea acestui stagiu se va realiza printr-o cre tere gradual , conform e alon rii prev zute n anexa nr. 5. Cu alte cuvinte, n intervalul ianuarie 2011 decembrie 2014, stagiul complet de cotizare pentru femei va cre te de la 28 ani la 30 de ani, iar pentru b rba i de la 33 de ani la 35 de ani. La finele acestei perioade, se continu cre terea gradual a stagiului complet de cotizare numai pentru femei, de la 30 de ani la 35 de ani, pn n anul 2030. REDUCEREA VRSTEI DE PENSIONARE PENTRU PERSOANELE CARE AU DESF URAT ACTIVIT I N CONDI II DEOSEBITE I/SAU SPECIALE DE MUNC (GRUPA I I/SAU A - II- A DE MUNC ) Potrivit noii legislatii care reglementeaza sistemul unitar de pensii publice, persoanele care au desfasurat activitate in conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca, beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare in conditiile realizarii stagiului complet de cotizare prevazut de lege. In situatia persoanelor care au realizat stagii de cotizare n condi ii deosebite de munc , reducerile vrstei standard de pensionare sunt cuprinse ntre 1 i 8 ani, n func ie de num rul anilor lucra i n aceste condi ii (tabelul nr.1). Stagiul minim de cotizare realizat n condi ii deosebite de munc pentru care se acord reducerea vrstei standard de pensionare este de 6 ani.

De asemenea, vrsta standard de pensionare se reduce i n cazul persoanelor care au desf urat activitate n condi ii speciale de munc , respectiv: a) n unit ile miniere, pentru personalul care i desf oar activitatea n subteran cel pu in 50% din timpul normal de munc n luna respectiv ; b) activit ile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I i II de expunere la radia ii; c) activit ile din domeniul ap r rii na ionale, ordinii publice i siguran ei na ionale, prev zute de actele normative cu regim clasificat, emise pn la data intr rii n vigoare a prezentei legi; d) n avia ia civil , pentru personalul navigant prev zut n anexa nr. 1; e) activit ile i unit ile prev zute n anexele nr. 2 i 3 la lege; f) activitatea artistic desf urat n profesiile prev zute n anexa nr. 4; dar i pentru persoanele care au lucrat n domeniul ap r rii na ionale, ordinii publice i siguran ei na ionale, respectiv n alte condi ii de munca ( deosebite si speciale). n aceast situa ie, reducerea vrstei standard de pensionare este cuprins ntre 1 i 13 ani, n functie de stagiul de cotizare realizat in aceste conditii de munca. Reducerea minima este de 1 an si se aplica persoanelor care au realizat un stagiul de cotizare in conditii speciale sau alte conditii de munca de minim 2 ani (tabelul nr.2 din lege). Reducerea vrstei standard de pensionare opereaz n condi iile realiz rii stagiului complet de cotizare prev zut de lege n cazul persoanelor care au lucrat n locuri de munca incadrate n condi ii speciale, respectiv cele prev zute la art. 30. MENTIUNE Persoanele care au desf urat activitate n domeniul ap r rii na ionale, ordinii publice i siguran ei na ionale, respectiv n alte condi ii de munca (deosebite i speciale), beneficiaz de reducerea vrstei standard de pensionare daca, pe langa stagiul complet de cotizare, realizeaza si stagiul minim de cotizare n specialitate prev zut de lege, Anexa nr. 6 la lege. Reducerile vrstelor standard de pensionare, precum i cele prev zute de alte acte normative pot fi cumulate f r ca reducerea total s fie mai mare de 13 ani. Vrstele de pensionare reduse n aceste conditii nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei i de 52 de ani pentru b rba i, respectiv de 45 de ani pentru persoanele care au desfasurat activitate in domeniul ap r rii na ionale, ordinii publice i siguran ei na ionale. EXCEPTII! I. Persoanele care i-au desf urat activitatea cel pu in 20 de ani, n unit ile miniere, n subteran cel pu in 50% din timpul normal de munc n luna respectiv , beneficiaza de reducerea vrstei standard de pensionare cu 20 de ani. Vrsta standard de pensionare nu poate fi mai mic de 45 de ani. II. Beneficiaz de reducerea vrstei standard de pensionare cu 15 de ani persoanele care au realizat un stagiu de cotizare de cel pu in 20 de ani n urmatoarele profesii: 1. Balerin 2. Dansator

3. Acrobat 4. Jongler 5. Clovn 6. C l re de circ 7. Dresor de animale s lbatice 8. Solist vocal de oper i de operet 9. Instrumentist la instrumente de suflat 10. Cascador Vrsta standard de pensionare nu poate fi ns mai mica de 50 de ani. TOTU I, n cazul balerinilor i acroba ilor, vrsta de pensionare nu poate fi mai mic de 40 de ani pentru femei i 45 de ani pentru b rba i. III. Persoanele care au desfasurat activit i de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I i II de expunere la radia ii si au realizat un stagiu de cotizare de cel pu in 15 ani n zona I de expunere la radia ii sau de cel pu in 17 ani n zona a II-a de expunere la radia ii, beneficiaz de pensie pentru limit de vrst indiferent de vrst . Stagiul complet de cotizare este de: - 22 ani i 6 luni, n cazul celor care au desf urat activitate n zona I de expunere la radia ii; - 25 de ani i 6 luni, n cazul celor care au desf urat activitate n zona a II-a de expunere la radia ii. DEPUNEREA DOSARULUI, ACORDAREA PENSIEI Cererea de pensionare, mpreun cu actele prin care se dovede te ndeplinirea condi iilor prev zute pentru acordarea pensiei pentru limit de vrst , se depune ncepand cu data indeplinirii acestor condi ii. Pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei c reia i s-a ncredin at sau i s-a dat n plasament copilul minor, dup caz. Cererea poate fi depus depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala. Cererea de pensionare se depune la casa teritorial de pensii n a c rei raz teritorial i are domiciliul persoana. n cazul persoanelor din domeniul MAN, MAI sau SRI dosarul se depune la casa de pensii sectorial competent, n func ie de ultimul loc de munc . Cererea de pensionare poate fi retrasa de persoana care a depus-o, pana la emiterea deciziei de pensionare. Decizia de pensionare poate fi anulat , la cererea titularului, in termen de 30 de zile de la comunicare.

Pensiile se cuvin de la data indeplinirii conditiilor, si se acorda de la data inregistrarii cererii. Plata pensiilor se face, in functie de optiunea pensionarului, prin mandat postal, in cont curect sau in cont de card, in conditiile stabilite prin conventiile stabilite intre CNPP si Posta Romana, respectiv intre CNPP si banci. Lista bancilor se regaseste pe site, la domeniul Pensii, ultimul articol. CUMULUL PENSIEI CU VENITURI DE NATURA SALARIALA In sistemul public de pensii, pensia pentru limita de varsta poate fi cumulata, in conditiile legii, cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie. Totu i, prin exceptia introdusa de Legea nr.239/2009, pensia de limita de varsta poate fi cumulata cu venituri de natura salariala obtinute din activitati desfasurate in sectorul bugetar doar daca nivelul pensiei nete este mai mic decat castigul salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat. Pentru anul 2011, nivelul acestui castig este de 2022 lei. Prin pensie neta se intelege cuantumul pensiei care rezulta dupa deducerea, potrivit legii, a contributiei de asigurari sociale de sanatate si a impozitului pe venit, dupa caz. In cazul in care intervine acesta situatie de cumul nepermis de lege, persoana are obligatia de a opta in termen de 15 zile de la aparitia acestei situatii pentru una sau cealalta din sursele de venit, cu scopul de a evita incasarea necuvenita a pensiei. In aceste conditii, plata pensiei se suspenda iar formalitatile si documentatia necesara acestei proceduri sunt cele prevazute in Instructiunile pentru aplicarea Legii nr.329/2009 ( a se vedea Ordinul nr.1730/2009 al ministrului muncii, postat pe site, la domeniul Legislatie pensii publice, categoria Alte acte normative )