P. 1
Microscopul Electronic

Microscopul Electronic

5.0

|Views: 1,283|Likes:
Published by Schaas Bogdan

More info:

Published by: Schaas Bogdan on Jan 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/28/2016

pdf

text

original

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T.

Popa Iasi 2012

Microscopul Electronic: tipuri in relatie cu principiul fizic, evolutie, aplicatii medicale

1

.......pag... Seria A .. 8 6) Tipuri:1.………..... Anul I . 4 3)Generalitati....………….Microscopul Eletronic cu transmisie...........pag. 3 2) Premiul Nobel.....……………………………………... pag...13 2 ...pag..Microscopul Electronic cu scanare sau cu baleiaj……………………………………………….. Grupa 2 Cuprins : 1) Scurt Istoric... 5 4) Principiul Fizic …………………………………. 6 5) Semnalele rezultate în urma interacţiei dintre fasciculul de electroni şi corpul solid....…………….....10 2.....pag......…………………………………….pag..Schaas Bogdan Andreas..pag.

Acesta era bazat pe ideile și descoperirile fizicianului francez Louis de Broglie. Siemens l-a angajat si pe fratele lui Ruska. În 1937 Siemens a început să-i finanteze pe Ruska si pe Bodo von Borries pentru dezvoltarea unui microscop electronic. Desi primitiv si nepotrivit utilizărilor practice. Microscopul electronic construit de Ernst Ruska in 1933 3 . în particular cu specimene biologice. instrumentul era capabil să mărească obiectele de patru sute de ori. Reinhold Rudenberg. Helmut să lucreze la aplicații.1) Scurt Istoric Primul microscop electronic a fost construit în 1931 de către inginerii germani Ernst Ruska și Max Knoll.(1) 2) Premiul Nobel Fig 1. desi Siemens nu făcea cercetări în domeniul microscoapelor electronice la acea vreme. directorul de cercetări al companiei Siemens. a patentat microscopul electronic în 1931.

cat si pentru proiectarea designului primului microscop electronic iar cealalta jumatate a fost acordata echipei formate din Gerd Binnig si Heinrich Rohrer pentru realizarea designului microscopului electronic prin efect tunel. Cei 3 laureati ai Premiului Nobel pentru Fizica din anul 1986. Schita primului microscop.Ecuatia lui Louis de Broglie pentru identificarea lungimii de unde a electronilor in miscare : λ=h/mv unde: λ = lungimea de unda h = constanta lui Planck m = masa particulei considerate v = viteza de propagare a oscilatiei particulei Fig 2. proiectat de Ernst Ruska 3)Generalitati 4 . Premiul Nobel in Fizica din anul 1986 a fost impartit astfel: jumatate pentru Ernst Ruska atat pentru cercetarile sale in optica electronica.(2) Fig 3.

probe de biopsie. (3) Fig 4.Industrial.Un microscop electronic este un tip de microscop care utilizeaza un fascicul de electroni pentru a ilumina specimenul si produce o imagine marita. deoarece electronii au o lungime de unda in jur de 100. pe cand un microscop optic este limitat la o rezolutie de aproximativ 200nm si o putere de 2000x. celule.000 de ori mai mica decat lumina vizibila ( fotoni ) si pot realiza mai mult de 50 pm rezolutie si o marire de pana la aproximatic 10. concentrandu-se pe lumina sau prin specimen. microscopul electronic este adesea folosit pentru controlul calitatii si analizarea defectelor de fabricatie de marimi foarte mici/microscopice. dar diferite de lentilele de sticla a unui microscop optic care formeaza o imagine marita.000.Microscoapele electronice sunt folosite pentru a observa o gama larga de probe biologice si anorganice.Aceste lentile sunt analoage.Microscoapele electronice au o putere mai mare decat un microscop optic.000x. metale si cristale. molecule mari. Microscopul electronic foloseste lentile electrostatice si electromagnetice pentru a controla fasciculul de electroni pe care il concentreaza pentru a forma o imagine. 4) Principiul Fizic 5 . Dreapta schema de principiu a microscopului electronic. Stanga ( schema de principiu a microscopului optic). inclusive microorganisme.

traiectul fasciculului de electroni. Se compune din : tunul de electroni.Fig 5. magneti cu rol echivalent lentilei condensor din microscopul optic. lentilele condensoare şi lentila obiectiv. sistemul de vidare. lentila ocular. 6 . proba. O secţiune transversală printr-un microscop electronic modern relevă următoarele elemente constructive: coloana electrono-optică. lentila obiectiv. sistemele de detecţie (prelucrarea procesarea şi redarea informaţiei) şi blocul de alimentare cu energie a tuturor componentelor. Stanga in dreptul sagetilor orificiu de observare. Dreapta : de sus in jos : sursa emitatoare de fascicul de electroni (tunul de electroni). ecran.

pentru observarea pe ecranul instrumentului. Părţile principale. *** 7 . sunt utilizate materiale şi principii fizice diferite pentru obţinerea tunurilor de electroni. Constructiv. Obiectivul formează imaginea primară. După aceea. obiectul de studiat. aceasta este preluată de lentila proiector care o măreşte mai mult. Tunul de electroni are rolul de a genera fasciculul de electroni. a obiectului. tunul accelerează electronii prin coloană spre probă.Fig 6. cu hexaborură de lantan (LaB6) şi cu emisie de câmp. emis de tunul electronic. dar au ca scop comun generarea unui fascicul de electroni direcţionat. mărită. cu energii cuprinse între căteva zeci şi zeci de mii de electronvolţi. sunt următoarele: sursa (de iluminare la microscopul optic. Fasciculul de electroni. În interiorul tunului de electroni un câmp electrostatic dirijează electronii emişi de o porţiune foarte mică a suprafeţei unui filament. construcţia unui microscop electronic este într-o oarecare măsură analogă construcţiei microscopului optic obişnuit. El poate fi supus unei tensiuni de accelerare de la 100V până la 40.000V. având curent stabil şi diametru cât mai mic posibil. 3. în funcţie de tipul de microscop folosit. printr-o apertură foarte îngustă. *** În momentul de faţă sunt utilizate căteva tipuri de tunuri de electroni: cu wolfram (W). 2. comune celor două instrumente. care bombardează suprafaţa probei. lentila condensoare (sau condensorul). lentila proiectoare şi sistemul de vizualizare şi înregistrare a informaţiei. Condensorul are rolul de a focaliza fasciculul de electroni pe probă. Mod de functionare : 1. Principial. asigurând un paralelism cât mai bun al radiaţiilor cu axa optică. de electroni la microscopul electronic). este compus din electroni monocinetici şi poartă numele de fascicul incident sau primar.

Electronii parcurg tunul ca un fascicul divergent. 5. fasciculul ajunge în camera probei. O serie de lentile electromagnetice şi de diafragme din coloană reconverg şi focalizează fasciculul într-o imagine micşorată. (4) 5) Semnalele rezultate în urma interacţiei dintre fasciculul de electroni şi corpul solid Electroni retroimparstiati (reflectati elastic) Electroni secundari (emisi) PROBA Microscopie electronica prin transmisie. microsopie electronica cu baleiaj prin transmisie. În momentul interacţiei fasciculului de electroni cu suprafaţa probei rezultă o serie de semnale. care deflectează fasciculul de electroni într-o grilă de baleiere pe suprafaţa probei. Aceasta încorporează dispozitivul de manevrare a probei. semnalele corespunzatoare si tipuri de microscopie electronica in functie de semnalul utilizat in crearea de imagini. 6) Tipuri de semnale 1) Electronii secundari 8 . amplificate şi procesate permit obţinerea unor informaţii privind morfologia. Lentila finală focalizează fasciculul într-o arie cu o dimensiune cât mai mică pe suprafaţa probei. analiza dispersiva in energie Fascicul electronic incident Radiatii X Radiatii infrarosii Radiatii luminoase (fotoni optici) Microscopie electronica cu baleiaj sau de tip analitic Curent indus Electroni absorbiti Imprastiere elastica necoerenta Imprastiere neelastica Imprastiere elastica coerenta Fascicul nedeviat de electroni transmisi Fig 7. structura şi compoziţia probelor. Interactiunile la nivelul probei.4. care după ce sunt detectate. Aproape de zona de jos a coloanei există câteva bobine de scanare în rastere. o uşă pentru introducerea sau extragerea eşantionului analizat şi câteva dispozitive pentru montarea detectorilor de semnale sau a altor accesorii. După parcurgerea coloanei de electroni.

de media numerelor atomice ale elementelor din compoziţia probei. care. obţinute prin emisie de radiaţii X sau electroni Auger. interpretarea imaginilor de electroni secundari devine foarte intuitivă. 3) Recombinarea şi catodoluminiscenţa Prin interacţiunea unui fascicul incident cu o probă.Electronii secundari (SE) sunt electronii atomilor din probă care sunt ejectaţi în mediu datorită interacţiei cu electronii primari din fascicul. Imaginile de electroni retrodifuzaţi nu sunt atât de uşor de interpretat dar. acest tip de electroni poate scăpa din suprafaţa probei doar dintr-o regiune de foarte mică adâncime. ei au energii foarte mici (prin convenţie mai mici de 50 eV). Din zonele ce conţin elementele cu numere atomice mai mari vor fi reflectaţi mai mulţi electroni. Prin urmare. Datorită faptului că au energii foarte mici. 9 . cât şi în cele mai joase. pot oferi informaţii importante privind compoziţia probei. sunt electronii primari care au fost împrăştiaţi în afara suprafeţei probei. Aceşti electroni posedă energii mari. ceea ce conduce la obţinerea unei arii mai luminoase în imagine. Astfel se obţin imagini în care vărfurile vor fi mai luminoase. Datorită acestui fapt. Cu cât volumul de interacţie este mai aproape de suprafaţa probei. Semnalul oferit de electronii retrodifuzaţi este detectat de doi detectori cu corp solid. prin procese de recombinare electron-gol. În general. Mecanismul acestei fotoemisii este similar cu luminiscenţa în sensul că este stimulată de o serie de elemente active. mulţi electroni secundari produşi nu pot părăsi proba şi sunt anihilaţi. apare fenomenul de catodoluminiscenţă. datorită ciocnirilor elastice cu nucleele din atomii probei. Imaginile date de electronii secundari sunt oferite în principal de toporafia suprafeţei probei. acest fenomen producându-se atât în zonele cu vârfuri. În general. lucrând în regim de substituţie-adiţie permit obţinerea unor imagini privind topografia sau compoziţia suprafeţelor analizate. cu atât mai mulţi electroni secundari pot fi emişi din probă. electronii secundari oferă imagini de cea mai bună rezoluţie. Exact la fel ca în cazul luminiscenţei normale. aflate în cantităţi foarte mici în aria probei bombardate cu fasciculul de electroni. nu variază sensibil cu energia fasciculului primar şi creşte cu numărul atomic al probei. evaluate corect. Acest tip de electroni provin dintr-un volum mai mare de interacţie cu substanţa. completând astfel informaţia privind compoziţia chimică a ariei bombardate. 2) Electronii retrodifuzaţi Electronii retrodifuzaţi (BSE – backscattered electrons). intensitatea curentului de electroni retroîmprăştiaţi creşte cu creşterea unghiului de împrăştiere. În aceste imagini. contrastul este determinat de diferenţa numerelor atomice din fiecare punct bombardat cu fasciculul de electroni. în urma împrăştierilor. ceea ce contribuie la pierderea rezoluţiei în imaginile de electroni retrodifuzaţi. cuprinse (prin convenţie între 50eV şi tensiunea de accelerare a fasciculului). iar văile mai întunecate. catodoluminiscenţa poate indica distribuţia în probă a acestor elemente cu concentraţii mici. Dacă procesul de recombinare este însoţit de emisia de fotoni optici.

Catodoluminiscenţa în probele semiconductoare este dependentă de tensiunea electrică aplicată şi. etc. 4) Emisia de radiaţii X şi electroni Auger Emisia de radiaţii X se produce dacă un electron de pe un nivel energetic inferior este excitat de fasciculul primar de electroni şi trece pe un nivel energetic superior. Intensitatea maximă a spectrului continuu creşte cu tensiunea de accelerare. Acest fenomen de excitare a luminiscenţei prin bombardament electronic a fost observat şi în unele materiale plastice. microscopia electronică cu transmisie implica o rază de electroni la tensiune înaltă emisă de un catod. în consecinţă. îşi pierd din ce în ce mai mult din energie. care sunt împrăştiaţi la unghiuri mai mici spre interiorul probei. de energie hυ egală cu diferenţa ∆ Ε dintre energiile corespunzătoare celor două niveluri energetice între care a avut loc tranziţia. stările de suprafaţă în unele materiale semiconductoare pot fi studiate prin acest efect care furnizează date privind timpul de viaţă al purtătorilor de sarcină majoritari. placă fotografică. lungimi de difuzie.(4) 6. Fenomenul de catodoluminiscenţă este afectat de asemenea de topografia superficială şi de prezenţa unor defecte interne (dislocaţii.1 ) Microscopul Electronic cu Transmisie (MET) si utilizarile sale Forma originală a microscopiei electronice. Locul vacant este ulterior ocupat de un alt electron care cade de pe un nivel energetic superior şi emite un foton de radiaţie X. după ce în prealabil au interacţionat neelastic cu atomii din probă. de regulă filament de tungsten. sau senzor de lumină cum ar fi un senzor CCD. limite intercristaline). cu intensitatea fasciculului şi cu numărul atomic al probei. Energia rezultată în urma frânării acestor electroni este emisă sub forma unor fotoni de radiaţii X ce alcătuiesc spectrul continuu de emisie a probei. 10 . sau părăseşte complet atomul (fotoelectron). Ceilalţi electroni. după fiecare coliziune. Imaginea detectată de CCD poate fi afişată în timp real pe un monitor sau transmisă pe loc unui calculator. şi focalizată de lentile electrostatice şi electromagnetice. precipitate. până când nu mai pot participa la un proces de ionizare prin impact (de obicei energia de ionizare este cuprinsă între 3 şi 8 eV). Variația spațială a acestei informații ("imaginea") este apoi mărită de o serie de lentile electromagnetice până când este înregistrată la coliziunea cu un ecran fluorescent. organice şi în unele probe minerale. Raza de electroni care a fost transmisă printr-un specimen parțial transparent pentru electroni transportă informație despre structura internă a specimenului în raza care ajunge la sistemul de formare a imaginii. Este posibil ca anumiţi electroni să fie reflectaţi din probă.

noua proteina sintetizata connexin43** a fost transportata predominant intre 100 si 150 de nanometri prin plasma membranei si incorporata la periferia 11 . dispozitiv de reglare a aperturii condensorului 2.(6) Proteinele recombinate care contin etichete tetracisteine pot fi cu usurinta distribuite in celule vii cu diferite culori a “biarsenical fluorescent chromophore”* astfel incat . fasciculul de electroni transmisi. prima lentila condensor. aflaţi la distanţe de doar 0. suport pentru specimen si orificiu etans pentru aer. De sus in jos in sagetile indica: sursa de inalta tensiune. Astfel.78 ångströmi (78 picometri).(5). cat si cele batrane sa fie observate diferit de microscopul electronic. lentila obiectiv si dispozitiv de reglare a acesteia. dispozitiv de reglare a aperturii condensorului 1.89 ångströmi (89 picometri) unii de alţii şi atomi din silicon la distanţe de 0. ecran fluorescent si camera.Fig 8. a doua lentila condensor. Corecţiile din software ale aberaţiei de sfericitate pentru microscoapele electronice cu transmisie de înaltă rezoluţie a permis producerea unor imagini cu rezoluţie suficient de bună pentru a evidenţia atomii de carbon în diamante. atat proteinele tinere . tun de electroni. Rezoluţia unui microscop electronic cu transmisie este limitată în principal de aberaţia de sfericitate. dar o nouă generaţie de sisteme de corecţie a aberaţiilor a avut ca efect depăşirea parţială a aberaţiilor sferice şi creşterea rezoluţiilor.

Aceasta metoda are rolul de a clarifica procesele de transport de proteine in situ****.membranei unde exista “gap junctions”***. celulelor sau materialelor pentru imagine fluorescenta sau spectroscopie.(9) *** gap junctions ( sau nexus ) reprezinta o conexiune specializata intercelular intre o multitudine de celule animale. ** connexin ( sau gap junction proteins ) reprezinta o serie de proteine care formeaza aceste jonctiuni. Imaginea unui virus cu o dimensiune de 30 nm prin microscopul electronic cu transmisie.(7) *Fluorescent chromophore ( fluorophore ) reprezinta un flourcrom covalent la o macromolecula care ajuta la patarea tesuturilor. 12 . Acesta se conecteaza direct la citoplasma si permite moleculelor si ionilor sau treca intre celule.(10) **** in situ = in habitatul natural (11) Fig 10.(8) Fig 9.

Imaginea virusului subtilis la microscopul electronic de transmisie 6. Fig 11.2 ) Microscopul electronic cu scanare ( sau cu baleiaj MES) si utilizarile sale 13 .

cu energie scăzută. magnetii obiectiv. de sus in jos sagetile indica: tunul de electroni. Spre deosebire de MET. magnetii condensori. acesta este capabil să vizualizeze probe mai mari. Stanga.Fig 11. În MES. şi are o adâncime de penetrare mult mai mare. În general. producând astfel imagini care sunt o bună reprezentare tridimensională a probei. bobina. fasciculul de electroni. rezoluţia MET este de regulă cu un ordin de mărime mai mare decât cea a MES.(12) 14 . unde semnalele electronilor transmisi formeaza imaginea. electroni secundari. raza de electroni parcurge întreg specimenul. emisi de pe suprafaţa specimenului datorită excitării acestuia de către raza principală de electroni. microscopul electronic cu scanare produce imagini prin detecţia electronilor secundari. Dreapta. detectorii construind o imagine prin maparea semnalelor detectate la poziția razei. Schema de principiu a microscopului electronic de scanare. Datorită faptului ca imaginea produsă de microscoapele cu scanare se bazează pe procese de suprafaţă şi nu pe transmisie. de sus in jos sagetile indica: imaginea vazuta pe ecranul format din tub catodic sincronizat la bobina. detectorul de electroni. proba.

 Fig 12.Exista metode de a obtine stuctura unei molecule sau a unui scanare 15 . cat si orientarea lor in cadrul coloniei. Imaginea unei furnici Observarea si analizarea structurilor la nivel 3D este de o importanta majora in la nivelul microscopului cu domeniul biologic si biofizic. Imaginea unor cristale de gheata la microscopul cu scanare . Imaginea unei colonii bacteriene .Apoi fasiile au fost scoate de la nutriment agar si analizate cu ajutorul microscopului cu scanare fara a fi distruse aranjamentele celulare.Evolutia Micoscopiei cu scanare ( Reconstructia structurilor 3D ) – Fig 14. Astfel cu ajutorul acestui microscop s-au observat atat morfologia celulelor. Microcoloniile au fost fixate pe fasii in vapor Formalin in situ.(13) Fig 13.Analizarea Coloniilor Bacteriene Aceasta tehnica este utilizata pentru observarea cresterii coloniilor bacteriene. Bacillus cereus si Bacillus subtilis au fost cultivate pe fasii de membrane de dializa etichetate cu nutriment agar.

Sosinsky GE. Atomic Resolution Imaging with a sub-50-pm Electron Probe. Kaiser. James Darnell (2004). Waggoner A (1995). Multicolor and electron microscopic imaging of connexin trafficking.1126/science. „Direct Sub-Angstrom Imaging of a Crystal Lattice” (în engleză). Science. Scott. sistemul 3D este foarte util in intelegerea retelelor de celule . Deerinck TJ. Nellist PD. Tsien RY. 9. Tsien RY. New York: Plenum Press 2008: pp. Monty Krieger. Harvey F. S. Adams SR. Phys Rev Lett 2009: 102 (9): 096101. Science 305 (5691): 1741. 7.1100965.com/doc/57678478/Microscopie-electronica 5. 2002 Apr 19. Mathew P. http://www.(14) Bibliografie : 1. De asemenea. Ernst Ruska (1986). Rossell MD. Accesat la 2007-02-06. Pennycook SJ . Szilagyi ZS. Arnold Berk. ISBN 0-306-44826-2.nobelprize. Dahmen U. Sides WH Jr. Chris A. Handbook of biological confocal microscopy. (18 mai 2001) Berkeley Lab Currents. Fluorophores for confocal microscopy. Paul Matsudaira.. 267–74.(17).org/nobel_prizes/physics/laureates/1986/ 3. 4. Lawrence Zipursky. OÅM: World-Record Resolution at 0. Dellby N.atom la nivelul microscopului optic.. Nobel Foundation. http://www. 2. Autobiografia lui Ernst (versiunea in engleza).scribd. 8. Kisielowski C.Lodish. Gaietta G. Lupini AR. PubMed PMID: 11964472.Dar nimic nu se compara cu analiza 3D in momentul in care trebui sa se reconstruiasca anumite structuri de ordinul micrometrilor si sa se analizeze cele mai mici procese. Ellisman MH. Laird DW. Murfitt MF. In Pawley JB. Borisevich A.Molecular Cell 16 . Erni R. Chisholm MF. Tour O. 6. mai ales cand vine vorba de Sistemul Nervos. Bouwer J.78 Å. doi:10. Krivanek OL.296(5567):503-7.

St Julian G. Horstmann H. 11. 230–1. Max Planck Institute for Medical Research. Paul. Annu rev physiol 61: 283–310.Biology (5th ed. 10. pp.). Rhodes RA.H. Germany.. David L. Microscopia electronică cu scanare. http://dexonline. Scanning electron and phasecontrast microscopy of bacterial spores. Bulla LA. 1969: 18(3): 490-95 [PMC free article][PubMed] 14. Appl Microbiol. White. Denk W. New York: W. PubMed ) 17 . ISBN 0-71674366-3. Heidelberg. 1928 .ro/definitie/in%20situ 12. Hesseltine CW. "Genetic diseases and gene knockouts reveal diverse connexin functions". Freeman and Company. (1999). Thomas W.1965 13.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->