Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE TIINTE POLITICE RELAII INTERNAIONALE I STUDII EUROPENE SPECIALIZARE: STUDII DE SECURITATE

CRIMA ORGANIZATA TRANSFRONTALIERA

Realizat de : Brboiu Claudia Maria Blneanu Roxana Brcule Rzvan Ihu Ilie Florin

SIBIU 2011

CUPRINS

I.

TERORISMUL pag 2 1. Definirea terorismului ...pag 2 2. Concepia de combatere a terorismului...pag 3 REFORMELE DUPA 11 SEPTEMBRIE I CREEREA DE NOI INSTITUII .pag 6
1. 2. 3.

II.

Legea Patriot (Patriot Act) ...pag 7 The National Strategy for Homeland Security..pag 21 Centrul de Integrare a Ameninrilor Teroriste ( Terrorist Threat Integration Center - TTIC) .pag 26 Comunicarea strategic ..pag 28 BIBLIOGRAFIE .pag 37

4.

Termenul mafia este explicat ca nsemnnd o organizaie terorist secret din Sicilia i S.U.A. care tinde s se substituie puterii publice printr-o form primitiv de judecat i de pedeaps exercitat n favoarea unor persoane private.Tot acest termen mai este descris i ca fiind un grup sau o asociaie de persoane unite pentru a-i satisface prin orice mijloace interesele private, chiar mpotriva celor publice. Din prima explicaie se deduce c primele forme ale mafiei au aprut n Sicilia i n S.U.A..

MAFIA (Organizare) n general cunoscut pn n secolul XIX ca organizaie de origine sicilian, care devine ntre timp o organizaie internaional cu activiti criminale.Termenul de "mafia" i "cosa nostra" definesc de fapt aceiai organizaie.Termenul mafia era la nceput un termen difuz, care a nceput s se contureze mai mult prin anul 1990 cnd au fost asasinai judectorii italieni Giovanni Falcone i Paolo Borsellino."La acest proces s-a format o imagine mai clar despre structur i lista efilor mafiei (familiei cosa nostra) internaionale." a declarat membrul exmafiot Tommaso Buscetta. n vorbirea curent, cnd se folosete termenul de "mafie" se subnelege orice "organizaie criminal" lucru absolut greit.Trebuie fcut o difereniere ntre termenul istoric al mafiei care nu are nici o legtur cu alte organizaii criminale care caut s ocupe o poziie economic i politic n societate, ca de exemplu "mafia rus", "mafia turc", etc. ETIMOLOGIE Dup o legend sicilian, organizarea mafiei i rzvrtirea sicilian mpotriva ocupaiei franceze, a fost declanat, cnd un soldat francez, n timpul vecerniei (slujbei religioase) ar fi violat o sicilianc.Mama fetei ar fi strigat pe strad Ma fia! Ma fia! (fica mea - n dialect sicilian Acest incident ar fi dus la izgonirea dinastiei de Anjou din vechi). Sicilia.

O alt variant vehiculat este cea care pretinde c n jurul anului 1282, n timpul ocupaiei franceze, mpotriva domniei sngeroase a lui Carol I Anjou, ranii sicilieni s-ar fi organizat, ntr-o grupare numit MAFIA.Numele provenind de la stigtul de lupt al gruprii "morte alla Francia, MAFIA Italia anela" I traducndu-se "moarte Franei, Italia strig".

CRIMINALITATEA

ORGANIZAT

Mafia se deosebete de celelalte forme de criminalitate organizat, prin structur, mafia are origine sicilian, fiind bazat pe aa numita familie (fraie), care de fapt nu este o familie propriu-zis, ci o organizaie ierarhic a membrilor de origine sicilian, fiind obligai s respecte pn la un codex asasinarea familial. acestora. Cei care nu respect aceste legi sunt pedepsii prin metode deosebit de brutale, ajungndu-se Fiecare familie mafiot are un lider, care poate avea la rndul su un lider suprem (capo di tutti capi), membrii familiei fiind obligai la o supunere oarb fa de lideri. MAFIA AZI

Acest termen n prezent este sinonimul criminalitii organizate secrete.Sursele de venit ale mafiei fiind afacerile cu droguri, prostituia, antajul, rscumprrile de persoane rpite, jocuri de noroc, taxe pentru protejare, etc.Aceast form de criminalitate s-a extins treptat n toate domenile economiei. Numai n Italia se cifreaz venitul anual al mafiei la aproximativ 100 miliarde euro. MSURI DE COMBATERE A MAFIEI

Dealungul anilor s-au format mai multe organizaii care lupt impotriva mafiei: - S.U.A.: FBI; Organizaii naionale: Italia: Germania: Organizaii internaionale: Interpol; Europol; Bundeskriminalamt; DEA;

2.1 Mafia Italiana Ce este de fapt Mafia? ntr-o prim opinie universal acceptat, Mafia ar reprezenta o organizaie secret, constituit n anul 1282, n timpul unei revolte, cunoscut sub numele Viespile Siciliene ndreptat mpotriva ocupanilor francezi. Astfel, termenul de Mafia ar corespunde prescurtrii de la Morte Alla Francia, Italia Anela ( Moarte Franei, strig Italia ) .Pentru a rezista invadatorilor i pentru a organiza lupta de rezisten, un grup de sicilieni a iniiat un nucleu care apra comunitatea, pedepsea tlharii i raufacatorii, ignornd legea strin. De-a lungul timpului, aceast organizaie secret a evoluat negativ, degenernd n criminalitate i violent. Conform altor opinii, la jumtatea secolului trecut, originile Mafiei, ca i ale Camorrei, s-ar afl la nceputul secolului al-XIV-lea. Ne gsim n fa unor mici ntreprinztori care folosesc fora- chiar i pe cea colectiv- pentru a delimita i apra spaii de activitate, n primul rnd n faa celor de pe aceiai treapt cu ei, i apoi n faa oricui altcineva ( comerciani, proprietari ). Capacitatea de folosire a violenei este o calitate profesional, ceea ce i apropie de pstori, de paznicii de terenuri, de un ntreg univers popular dispus s foloseasc orice mijloace pentru a supravieui sau pentru a urca o treapt pe scara social. Din acest grup care ncepe s se formeze n interiorul Siciliei se va desprinde primul nucleu al structurii familia . Aceasta s-a transformat n cursul secolului al XIX, ntr-o clas conductoare, datorit afacerilor pe care le practic, o lume care i va baza exercitarea puterii pe afiarea prestigiului i al bogiei. Dar aceast putere pare condiionat de deinerea unei fore militare mai mult sau mai puin ostentative, necesar pentru supravegherea forei de munc, ct i pentru gestionarea afacerilor, precum i pentru sigurana persoanelor importante expuse pericolului rpirilor. Aici apare un alt nivel de comportament mafiot. Pentru a-i afirm propria lege, familia prefer s foloseasc o poliie privat, format din oameni dispui s fac pentru stpnii lor, treburile murdare sau s nsrcineze n acest scop delicveni dai n urmrire, cu care au fost stabilite relaii de patronage . i unii i ali sunt numii mafioi de ctre contemporani. n numeroase regiuni, aristocraii i burghezii, familii i partide se obinuiesc s-i rezolve conflictele prin for armelor. ntr-o oarecare msur , aceste conflicte par gndite

pentru a permite clasei conductoare vechi sau noi s narmeze ,s foloseasc i s menin sub control ceea ce sursele actuale numesc ptura rufctorilor . Violena servete drept mijloc pentru cldirea dac nu a unei noi civilizaii, cel puin a noi echilibre politice i sociale Termenul i conceptul de Mafie apare abia la sfritul tulburrii numite RISORGIMENTO. Dup anul 65, funcionarii de dreapta i numesc mafioi pe tlhari i pe cei ce se sustrag de la executarea stagiului militar, pe cei ce se opun ordinii politice i sociale, pe capii partidelor municipale i pe micii delicveni din sate i orae. Termenul camerrista st alturi de cellalt, fr a se repezi n mod special la caracterul regional . Uneori termenul camorra se refer la organizaii criminale urbane, pe cnd mafia pare s indice un fenomen de tip rural. ntr-o accepiune foarte rspndit n prezent, Mafia, ar corespunde criminalitii regionale siciliene, Camora, ar corespunde criminalitii regionale Campania. Pentru simetrie, mass-media au introdus recent un termen pentru criminalitatea calabrez, cel de N drangheta. Formulrile obinuite altura delicven comun cu cea organizat i cu o elit criminal originar din Sicilia occidental pe care ne-am obinuit s o numim cu titulatura sa Cosa Nostra. Putem aduga i alte termene prezente n lume: mafia american, considerat ca derivnd direct din cea sicilian dar care n realitate nu are acelai caracter rigid, regional, apoi mafia chinez, cea columbian, ruseasc, etc. Termenul capt accepiuni mai largi. El se poate referi la influena acelor asociaii secrete i indic un strns raport ntre politic, afaceri, criminalitate, ilegalitate sau corupie, susinere a anumitor politicieni, neltorii electorale, incapacitatea de a aplica legea n mod imparial. Mafia este apreciat drept cea mai puternic organizaie criminal, nu numai datorit numrului mare de membri, ci mai ales ca urmare a structurii sale i a capacitii ei de a dezvolta strategii unitare, n ciuda articulaiei complexe a reelei sale operaionale. Prin caracteristicile sale, Mafia este singura organizaie criminal italian care ofer un model criminal valabil la nivel internaional. Dificultile ntmpinate n delimitarea subiectului au determinat literatura s-l reduc la contextele economice i culturale, subliniind, c de obicei, caracterul ierarhic al acesteia. Primi analiti ai problemei, imediat dup 1860, au considerat c mediul sicilian era puternic afectat de arhaism. i totui la o sut de ani dup aceasta, dei contextul s-a modificat n toate elementele sale, ne aflm nc n faa a ceea ce numim Mafia i ncercam s nelegem cum anume a supravieuit modernizrii acest fenomen tipic n aparen pentru un univers tradiional. Chiar i rapoartele comisiei antimafia se refer la un trecut de peste o sut de ani sau fac apel la istoriografie care descrie studiul

ultimilor dou secole ca fiind o societate semifeudala, eminamente agrar i latifundiar, imobil din punct de vedere economic i social, traversat de un singur val de inoire, micarea rneasc, contestat de clasele conductoare i de mafie, aparatil lor militar. n istoria interpretrilor mafiei, a luptei mpotriva acesteia revine n mod ciclic ideea conform creia modernismul ( reforma agrar, industralizarea, colarizarea, instaurarea unor obiceiuri sexuale libere ) ar trebui s distrug fenomenul mpreun cu spoiala sa de cultur, schem care a fcut obiectul propagandei stngii n ani de dup rzboi i reluat cu unele instrumentalizari de aproape toat lumea, cu scopul de a abine mai multe fonduri, mai multe posibiliti de administrare a resurselor etc. Muli au crezut c mafia va disprea atunci cnd n interiorul pustiu al insulei se va fi auzit fluieratul locomotivei, dup acesta se va vorbi de zgomotul avionului de bip-ul computerului. Progresul economic nu intr neaprat n contradicie cu fenomenul de tip mafiot, nici termenul imobilitate nu poate fenomenul i contextul acestuia. Cu ani n urm, mafia latifundara a secolului trecut era considerat nu att ca o expresie a puterii baronilor, ct un instrument al grupului social intermediar al celor care nchiriau ( vtafi ) i care pe parcursul dezagregrii de durat a economiei i a puterii feudale, dezvolt o capacitate de intimidare exercitat ascendent i descendent cu ierarhia social. Mai mult chiar mafioii care par s reprezinte cel mai bine modelul tradiional mediaz transferul de terenuri de la proprietari la rani, supravegheaz micrile colective de dup cele dou rzboaie mondiale nu sunt gardieni, ci ciocli ai feudei, cu un rol inimaginabil dincolo de procesele de modernizare politic i social ale sec. XX. Tez conform creia tipul de coerciie extra-legal numit mafia ar servi pentru asigurarea subordonri ranilor se dovedete ineficient. De ce contextul economic, social i politic la care se face referire este cel latifundiar? Este vorba de considerare fenomenului ca un reziduu mai mult sau mai puin feudal. Se poate nregistra ns compatibilitatea dintre mafie i dezagregarea posesiunilor latifundiare, dintre mafie i gradul ridicat de integrare pe bogatele piee internaionale i chiar transoceanice. Deseori ne aflm n faa unor sectoare i a unor momente de dinamism economico-social. n multe din aceste cazuri, mafioii desfoar activiti legale, ale cror monopol este garantat de violen, prin tehnici care merg de la intimidarea verbal la cea fizic, ajungnd pn la eliminarea rivalilor, a trdtorilor, a martorilor. Criminalitatea comun ofer nu doar o baz de recrutare pentru familiile mafiote, ci constituie nsi raiunea existenei acestora.

nc din perioada bourbonica se nregistreaz practica ambigu a compoziiilor tratate ntre victim i autorul delictului mediate de nali exponeni ai delicventei, profesioniti sau capi, care rapeau ordinii legale puterea de a pedepsi crimele, experiena larg rspndit chiar i n zilele noastre. Aa cum n sec. XIX ameninarea bandiilor era folosit pentru ai convinge pe proprietari s ncredineze mafioilor paza propriilor terenuri, astzi comercianii sunt determinai de riscul unui jaf sau al extorcrii, s plteasc asigurarea mafiot. Mafia reprezint ntotdeauna un aparat al ordinii dar ea presupune i o dezordine social i criminal ce trebuie inut sub control. Ne referim nu doar la acelai termen ci la acelai subiect, n ceea ce privete att trecutul ct i prezentul. ntlnim ns i discontinuiti evidente dintre care cea mai grav este rspndirea geografic a organizaiilor de tip mafiot. Chiar i n zonele tradiionale infectate problema continuitii istorice se pune n mod diferit.. Mafia sicilian rmne de peste o sut de ani n lumina reflectoarelor, chiar dac s-ar putea demonstra c fenomenele indicate sub acest nume au ntotdeauna un grad ridicat de omogenitate. Camorra este prezent n anumite momente de timp i s-ar putea spune cu o serie de flash-uri perioada de dup unificare. Acelai lucru este valagil pentru Calabria i pentru fenomenul numit picciolteria , aprut pe neateptate i reprimat n mod brutal la nceputul secolului XX. Adeste consideraii pun sub semnul ntrebrii teoria care consider comportamentul mafiot o consecin direct a culturii sicliene (n sens antropologic) ,cultur care ar fi caracterizat de nencrederea n organele statului i deci de obiceiul de a-i face singur dreptate, de simul onoarei, susinerea politic, caracterul familiar care sustrage individul de la perceperea responsabilitii sale fa de o societate mai larg dect cea primar. Nu se intenioneaz s se nlture elementul cultural din explicarea acestui fenomen social. Trebuie s se disting fenomenul de contextul sau, analizad modul n care mafia i nsueste codurile culturale, le instrumentalizeaza, la modific, le transform ntr-un adeziv pentru propria rezistent; s nu uitm de refuzul conceptului de impersonalitate a legii i a statului de drept fa de poliiti i de colaboratorii acestora, sentimente larg rspndite ranii, burghezii i aristocraii din Sicilia secolelor XIX i XX, dar folosite de mafie n funcie de propriile scopuri. Acestea se reflect uneori asupra unei mafii moderate, protectoare, linititoare i tradiionale promovate chiar de mafioi sau de aprtorii acestora n interiorul sau n afara tribunalului, de politicieni interesai de aprarea bunului nume al Siciliei, de magistrai neateni.

Mafia ar fi un obicei, un comportament, o tradiie i nu o organizaie. Unii analiti susin c reeaua relaiilor de rudenie, clientela i prietenie a diferiilor capi ai mafiei ar fi de ajuns pentru a schia structura grupului mafiot. Acesta ar fi o form prin care se exprim nrudirea, prietenia afacerile. Grupul mafiot ar reprezenta o microstructur instabil i nesupus formalizarilor impuse de legturile asociative. Totui la grania dintre secolele XIX i XX doi poliiti criminaliti, Giussepe Alougi i Antonio Cutrera, suprapuneau peste analiza mentalitii insulare ( onoarea, complicitatea ), cea a asociaiilor mafiote care ncepeau s fie descoperite: organizaii mari, puternice, bine structurate, capabile s-i promoveze operaiunile pe termen lung i pe spaii mari, nevoite s se diferenieze de restul societii prin jurminte i ritualuri de afiliere complexe. Pn acum, gruprile mafiote au fost considerate nite monoide , fr ui sau ferestre. Dar pentru a menine relaiile cu mediul politic i cu instituiile acestora, pentru a controla traficul, dar mai ales pentru a ndeplini funcia de control i dirijare a criminalitii, acestea trebuie s fie conectate ntre ele, astfel sporete complexitatea structurii lor organizatorice. Fascinat de contextul lor rural i primitiv literatura recent a ignort aproape complet elementele primordiale considerate ca fiind centrul infeciei scoase n eviden de multe lucrri din secolul XIX. Cultura (1900) afirm c aici, n capitala insulei siciliene i cmpia sa carbonizat i are sediul adevrata mafie, mafia legendar, mafia marilor procese pentru crim care prin delictele sale a instaurat teroarea, iniiind astfel istoria criminalitii siciliene . Mai nti experienele i sectoarele de intervenie apoi locurile i grupurile, n fine organizarea. Inserarea ntr-un lan migratoriu transoceanic, practicarea unui comer pe distane mari au creat o mentalitate i o capacitate adecvate pentru contraband cu diferite mrfuri i droguri. Mafioii tiu s creeze contracte externe necesare pentru efectuarea acestui trafic. Toate aceste experiene se adaug unei structuri organizatorice, care din una teritorial, se extinde n n spaiu i timp, oferind noi spaii i puteri pentru noi oportuniti de profit, expansiune coraborata i cu o rezisten deconcertant a grupurilor familiale i criminale, a ariilor de influena, n unele din acestea puterea familiilor durnd de mai bine de un secol, secol n care totul s-a schimbat n economie, n societate, n politic, iar modalitile de mprire a teritoriului sunt asemntoare acelora ce au fi putut fi individualizate i menionate nc de la nceputul secolului XIX. Totui, toate aceste elemente ale organizaiilor de tip mafiot nu ofer o stabilitate global, cu o conducere omnipotent. Diferitele grupuri, se afl n permanen n relaii de conflict major,

din motive derivalitate i de ierarhie, de aici i luptele care, n mod ciclic, redeseneaza echilibrele. Organele conductoare sunt la rndul lor instabile, ameninate de pericolul destrmrii datorat conflictelor interne, rmnnd mult timp inoperante, nsi raza teritorial a autoritii lor se definete n funcie de mprejurri. n alte pri tendinele de centralizare nc mai puin pronunate. Toate aceste grupri criminale, care, dei ca tradiie i n ciud conflictelor dintre diverse grupuri ce au mcinat constant structurile organizatorice ale acestora, au continuat s se dezvolte dea lungul anilor, ajunand s influeneze via politic, mass-media, administraia public, justiia i economia afectnd n mod serios bazele ordinii sociale. Odat cu mrirea numrului de membri i sporirea mijloacelor financiare de care dispuneau, dar mai ales odat cu extinderea zonei de influen n mediul urban, asociaiile mafiote italiene au obinut supremaia i controlul formelor cele mai periculoase ale criminalitii, depind de mult graniele regionale tradiionale: Cosa Nostra, Camora n Campania i N drangheta n Calabria. Camorra Origini

Originile Camorrei nu sunt pe deplin clare. Unii afirm c are o istorie veche, tocmai din secolul al XVI-lea, i susin c este descendent direct a unei societi secrete spaniole numit Garduna, nfiinat n 1417. Funcionarii spanioli din Regatul Napoli susin c ei ar fi introdus i reprezentat gruparea n zon. Cu toate acestea, o explicaie mai probabil este c organizaia Camorra a crescut treptat, iniial era format doar din mici bande criminale ale sracilor care operau n zona napolitan. Apoi, la nceputul secolului al XIX-lea, s-a cristalizat sub forma unei coaliii de bande criminale de cartier. Camorra i-a pstrat urmele originii sale, fiind i astzi o federaie ce cuprinde circa 100 de organizaii locale, dirijate fiecare de ctre un clan, grupri ntre care au, deseori, ciocniri violente. ncercrile de stabilire a unei structuri centrale au euat. Prima utilizare oficial a cuvantului Camorra dateaz din 1735, cnd, printr-un decret regal, se autorizeaz nfiinarea a opt sli de jocuri n Napoli. Potrivit unor etimologi, acest termen ar proveni de la Capo (seful) i morra, care, n napolitan, se traduce prin joc stradal, un joc napolitan, care, ulterior, a fost interzis de guvernul local. Iar prima meniune oficial a Camorrei ca organizaie dateaz din 1820, cnd poliia acelor vremuri consemna detaliat, ntrun raport, date amnunite despre reuniunea organizat de Camorra.

Camorra a aprut pe fondul unei perioade de haos politic, pentru a umple vidul de putere din perioada anilor 1799-1815, mai precis n momentul n care a fost proclamata Republica napolitana, ca efect al Revoluiei franceze i abolirea dinastiei Bourbon.

Tradiiile mafiote italiene legile nescrise ale crimei

Omerta Elevul Pepino Nu tiu

nimic, nu am

Legea vzut nimic!" anecdota

tcerii siciliana.

"Profesorul de istorie - Elev Pepino, spune-mi cine l-a asasinat pe Iulius Cezar.

S-a afirmat, pe buna dreptate, ca puterea Mafiei nu sta nici in armele sale, nici in abilitatea oamenilor sai si nici in deasa retea de complicitati pe are o alimenteaza, ci in respectarea cu sfintenie a legii tacerii. "Chi tace campa" (Cine tace traieste) - este o norma atat de generala incat a devenit tipica pentru grupurile mafiote din intreaga lume. Este de notorietate exemplul mafiotului irlandez, Frank Gusenberg, gasit impuscat in noapte de 14 februarie 1929, si care, cu ultimele puteri, raspunde intrebarilor politiei :"Impuscat? Nimeni nu m-a impuscat, sergentule!". Termenul de Omerta este - Cum altfel? - de origine siciliana. Conform lingvistilor italieni, originile sale s-ar afla in latinescul Humilitas - umilinta, devenit cu timpul umirta, apoi omerta. Codul tacerii reprezinta si astazi o forma extrema de loialitate fata de cauza mafiei. Nu este permis sa vorbesti politiei nici macar despre cel mai inversunat inamic al tau, chiar si daca el nu este un mafiot, orice tradare fiind considerata rusinea maxima care se poate abate asupra unui "om de onoare". Pedeapsa este una singura, moartea, iar cei care intra in Mafie stiu ca nu mai au decat aceasta singura iesire. Din Mafie nu se demisioneaza niciodata, indiferent ce ati vazut in filme. Un mafiot trebuie sa fie, in primul rand, umil. El nu trebuie sa epateze prin reusitele sale financiare si nici printr-un lux exagerat. Vorbim aici, in general, de mafia clasica din Italia si Statele Unite ale Americii. Altfel, ar atrage atentia asupra sa, iar asta inseamna, totusi, o tradare. Atunci cum s-ar putea traduce un proverb cum este acesta? - Cu e surdu, orbu e taci, campa cent'anni 'mpaci - Cine e surd, orb si mut, va trai sute de ani in pace. Lucrurile au mers pana acolo incat regula omertei a fost impusa inclusiv populatiei care nu avea nimic de a face cu crima organizata. Mafia a stiut sa creeze o psihoza in randul cetatenilor, mai ales in

Italia, acolo unde orice martor al unei infractiuni stie ca va fi urmarit si pedepsit pentru simplul fapt de a fi spus politiei ceea ce a vazut. Initierea de avertismente si gradate" Norman crimele Lewis, ziarist rituale american.

"Mafia foloseste simboluri la fel ca vrajitorii anumitor triburi africane si un sistem analog

De abia in anul 1957 a reusit politia italiana sa afle secretul ritualului de initiere al unui mafiot in randul unei organizatii criminale. A fost, cum era de asteptat, marturia unui pentiti, Giuseppe Lupino, arestat la 10 aprilie 1957. Iata ce declara fostul mafiot: "M-au legat la ochi, dandu-mi un obiect arzand, trebuia sa il trec dintr-o mana in alta pentru a nu ma frige. Mi-au spus ca este un ritual sacru, iar apoi mi-au facut o impunsatura in degetul aratator pentru a sangera. In final, m-au pus sa jur: Jur sa nu tradez Familia si sa respect toate ordinele ce-mi vor fi date. Cine tradeaza va muri!". Cateva zile mai tarziu dupa aceasta confesiune, trupul lui Giuseppe Lupino a fost gasit ciuruit pe un teren viran.

O declaratie asemanatoare face si Giovanni Brusca, temutul asasin din slujba familiei Corleone: "In 1976 am fost invitat la un banchet, undeva la tara. Am fost dus intr-o camera in care mai multi mafioti stateau tacuti in jurul unei mese pe care se aflau un pistol, un cutit si o icoana cu un sfant. M-au intrebat despre daruirea mea si despre opiniile mele cu privire la criminalitate si la crima. Cand s-au convins ca sunt "de incredere", insusi Toto Riina a venit si mi-a intepat degetul cu un ac. Mi-a lasat sangele sa curga pe icoana, apoi i-a dat foc chiar in palmele mele. In timp ce o plimbam dintr-o mana in alta ca sa nu ma friga, Riina mi-a spus: Daca tradezi Cosa Nostra, carnea ta va arde precum acest sfant". Asa cum am mentionat si mai devreme, pedeapsa pentru tradare nu este decat una singura, moartea. Nu exista mila si nici targuieli. Cei care vorbeau sau care aveau de gand sa vorbeasca erau asasinati, iar in gura le era introdus un obiect: o piatra, un peste. De asemenea, cei care vazusera prea multe erau ucisi, iar ochii le erau scosi sau strapunsi. Prin asemenea cadavre exemplare, Mafia a stiut sa creeze o teama colectiva, inradacinand in subconstientul populatiei credinta in invulnerabilitatea si atotputernicia ei. A avut intotdeauna grija ca toata lumea sa stie ce crime ii poarta amprenta si ce crime nu ii apartin. Prin astfel de metode, Mafia a ajuns acolo unde este in prezent, controland peste o treime din finantele mondiale.

Armele "Mafia nu loveste decat atunci cand se afla in criza" - judecatorul Giovanni Falcone Evident ca, in lumea actuala, arsenalul unei grupari de crima organizata nu este limitat decat de avansul tehnologic al industriei de armament. Si asta pentru ca banii pot cumpara orice, de la minuscule arbalete si bate de base-ball la lansatoare de rachete si chiar bombe de mare putere. Exista insa arme asociate, eminamente, mafiei, si discutam aici, in special, de mafiile americana si italiana, acolo unde unde traditia crimei se intinde pe sute sau chiar mii de ani. Poate cea mai cunoscuta arma a mafiei siciliene este "lupara", pusca de vanatoare folosita initial la vanarea lupilor. Cu teava retezata, astfel incat sa poate fi ascunsa in haina sau chiar legata de picior, departe de ochii potentialelor victime, lupara se face vinovata de cele mai multe victime din istoria mafiei italiene si chiar a celei italoamericane. Sa nu uitam faptul ca prima victima din randul politiei in razboiul cu mafia siciliana din SUA, seriful David Hennessy, asasinat in octombrie 1890, a cazut sub focurile necrutatoare a mai multor arme de acest gen. Tot de la lupara provine si termenul "lupara bianca", expresie asociata cu crimele Cosei Nostra, in care cadavrul este facut disparut in mod deliberat. Cele mai multe victime ale luparei nu au mai fost descoperite niciodata. In fapt, abia in secolul XX, autoritatile italiene au reusit sa descopere un veritabil cimitir, ascuns intr-o rapa, in care cadavrele celor ucisi de lupara fusesera acoperite cu var de-a lungul a zeci sau poate chiar sute de ani.

CAMORRA - INTRE MIT SI REALITATE Camorra este tot o mafie. Activeaza ca organizaie criminal sau societate secret, provenind din Italia, mai precis din regiunea Campania i din oraul Napoli. Se autofinaneaza prin traficul de droguri, extorcare, taxe de protecie i racketeering. S-au remarcat in mod deosebit si prin crimele odioase comise n zonele n care opereaz. Aceasta este cea mai veche organizatie de crima organizata din Italia.

Originile Camorrei nu sunt pe deplin clare. Unii afirma ca au o istorie veche tocmai din secolul al 16-lea si susin c este descendenta directa a unei societi secrete spaniole numita de Garduna, infiintata in 1417. Funcionarii spanioli din Regatul Napoli sustin ca ei ar fi introdus si reprezentat organizaia n zon. Cu toate acestea, o explicaie mai probabil este c organizatia Camorra a crescut treptat-treptat, initial era formata doar din mici bande criminale ale sracilor ce operau n zona napolitan la sfritul sec. al 18-lea.

Prima utilizare oficiala a cuvntului Camorra dateaza din 1735, cnd, printr-un decret regal se autorizeaza nfiinarea a opt sali de jocuri in Napoli. Cuvntul este aproape sigur un amestec al cuvantului de Capo (sefu ) cu morra care in napolitan se traduce prin joc stradal, un joc napolitan, care ulterior a fost interzis de guvernul local.

Camorra a aprut pe fondul unei perioade de haos politic, pentru a umple vidul de putere din perioada anilor 1799-1815, mai precis n momentul n care a fost proclamata Republica napolitan, ca efect al Revoluiei franceze si abolirea dinastiei Bourbon.

Prima meniune oficial a Camorrei ca o organizatie dateaza din 1820, cnd poliia acelor vremuri consemna detaliat intr-un raport date amanuntite despre reuniunea organizata a Camorrei. In primul statut descoperit al Camorrei scria ca structura organizatoric isi are radacinile n infern. In al doilea statut descoperit n 1842 apar descrierile ritualurilor de iniiere i despre fondurile retrase din circuitul agricol in scopul ajutorarii familiile celor nchii.

Astfel, se constata ca organizatia evolueaza calitativ prin aparitia mai multor formaiuni: Camorra i camorristii nu mai erau simple bande locale care-si castigau existenta din furt i extorcare, ci aveau o structur fix i un fel de ierarhie. De asemenea, liberalii, dup nfrngerea revoluiei din 1848, si-au dat seama ca au nevoie de un sprijin popular necesar rasturnarii regelui si au apelat la Camorra, platind sume importante liderilor din orasele sarace. Camorra s-a dezvoltat n mod eficient in cativa zeci de ani datorita puterii detinute de camatarii acestei organizatii.

Camorra nu a fost niciodat un ansamblu coerent, o organizaie centralizat. n schimb, a fost ntotdeauna o confederaie formata din independenti sau clanuri de familii. Fiecare clan era format din rude i controla activitile economice ce aveau loc n special pe teritoriul lor. Acestea aveau grij de propriile afaceri existente in teritoriul lor, le protejau i, uneori, ncercau s se extind peste un alt clan mai bogat. Familiile se aflau intr-o continua competitie ce avea ca scop meninerea si controlul sistemului.

Una dintre marile strategii ale Camorra era aceea de a ctiga prestigiu social astfel ca au inceput sa interrelationeze cu clasa politica de varf. Clanurile familiilor au devenit in scurt timp partenerii preferati ai politicienilor locali i ai funcionarilor publici, prin acestia ei incepand sa controleze comunitatea. La rndul su, efii de familie utilizau relatiile lor politice pentru a sprijini i proteja clienii lor in faa autoritilor locale. Printr-un amestec de forte brute, statut politic, social i de conducere, clanurile familiilor din Camorra s-au impus ca mediatori ntre comunitatea local i autoritatile statului atat la nivel local cat si la nivel naional. Ei garantau privilegii i protecie n favoarea clienilor lor n schimbul tcerii i nelegerii fa de autoritile locale i de poliie. Cu conexiunile lor politice, marii efii ai familiilor napolitane au devenit in scurt timp cei mai puternici brokeri pe plan local i naional, iar n contexte politice, ofereau politicienilor napolitani un larg sprijin electoral n schimbul prestaiilor si favorurilor din circumscriptiile ce aveau sa le conduca dupa alegeri.

Fa de Cosa Nostra sicilian care are o structura piramidala, Camorra are una mai mult pe orizontal dect pe vertical. Ca rezultat, clanurile individuale Camorra acioneaz independent unul de cellalt, i sunt mai predispuse la neintelegeri ntre ele. Totusi, Camorra este mai rezistenta in varf, iar cnd liderii sunt arestai sau ucii, apar imediat noi clanuri care ii inlocuiesc pe cei vechi. Galasso eful clanului Pasquale Galasso - declara odat a n faa instanei: Impotriva Campaniei puteti fi si mai rai, dar nu uitati c nu puteti distruge Camorra; taiati un grup dar alte zece rasar imediat din acesta.

n anii 1970 i 1980, Raffaele Cutolo a fcut o ncercare de unificare a familiilor Camorra dupa modelul Mafiei siciliene, prin formarea unei noi organizatii Camorra (Organizatia Nuova Camorra sau NCO), dar a esuat.

Potrivit unui raport intocmit de Confesercenti, detinatoarea locului doi in Italia pe ramura comert, publicat pe 22 octombrie 2007 n Corriere della Sera, Camorra detinea controlulul in industria laptelui, a petelui, a comerului cu cafea precum i asupra a peste 2.500 de brutrii din ora.

n 1983, autoritatile italiene abilitate, estimau c exista 20 de clanuri Camorra. In 1987, numarul acestora a crescut la 26, i n anul urmtor, un raport al brigadzii mobile din Napoli consemneaza ca numarul acestora ajunsese la 32. n prezent se estimeaz existenta a circa 111 clanuri Camorra si peste 6.700 de membri in Napoli i zona metropolitana.

n 2004 i 2005, clanul Di Lauro i aa-numitul Scissionisti au luptat pentru suprematie teritoriala. Rezultatul: peste 100 de asasinate comise pe strazi. La sfritul lui octombrie 2006 o nou serie de crime au avut loc la Napoli, ntre cele 20 de clanuri concurente, soldandu-se cu 12 morti n numai 10 zile. Ministrul de Interne Giuliano Amato a decis atunci trimiterea a peste 1000 de voluntari i Carabinieri la Napoli, pentru a lupta mpotriva criminalitii i a asigura protecie turitilor. Decizia ministrului nu a inspaimantat Camorra, astfel ca n anul urmtor s-au comis alte 120 de crime. n ultimii ani, diferite clanuri Camorra au inceput sa formeze aliane cu bandele nigeriane de droguri i cu bandele Mafiei albaneze, ajungand chiar sa se casatoreasca membrii acestora intre ei. De exemplu, Augusto La Torre, fostul ef al clanului La Torre, primul colaborator al politiei (pentito), s-a casatorit cu o albaneza.

La mijlocul anilor 1990, Camorra a preluat si industria gunoaielor n regiunea Campania. mpreun cu oficiali corupi i fr scrupule, industriasi din toat Italia, Camorra a creat un cartel care sa dovedit pentru autoritati, pn n prezent, foarte dificil in a fi combatut.

Camorra a demonstrat in Italia ca este una dintre organizatiile criminale cu care este extrem de dificil a se lupta. La o audiere intr-un proces mpotriva Camorra n 1911-12, Cpitanul Carlo Fabroni de Carabinieri a mrturisit ct de complicat este sa judeci cu succes membru al Camorrei: Un Camorrist nu are idealuri politice. El exploateaza alegerile i aleii cu potential de ctig. Liderii distribuie afise pe ntreg teritoriul oraului, iar cei care nu voteaza cum spun ei sunt supusi violentelor: sunt btui, injughiati sau rapiti. Toate acestea se fac pentru asigurarea autoritatii, deoarece, n calitate de Camorrist vom avea protecia politicienilor care si-au dat seama c nu pot fi alesi in circumscriptiile in care candideaza fara a plati taxa la Camorra.

In Campania, localitate italiana unde omajul este foarte ridicat iar oportunitile unui loc de munca sunt limitate, Camorra a devenit parte integrant din societate. Aceasta ofer un sentiment de siguranta in comunitate i ofer tinerilor locuri de munc. Membrii sunt ghidati n desfurarea unor activiti infracionale mrunte, inclusiv in cele cu igri de contraband, trafic de droguri i furturi. Guvernul se recunoaste invins in lupta cu Camorra motivand insuccesul pe seama neinsertiei de fonduri importante in zona, fonduri capabile sa stimuleze crearea de noi locuri de munca pentru tinerii din Campania, zona cu cea mai ridicata criminalitate din Italia.

Prefectul Gennaro Monaco, adjunct ef de poliie i ef al Seciei a Poliiei Judiciare declara ca a avut rezultate impresionante mpotriva Camorra n ultimii ani, ns Camorra continu s-si consolideze puterea. Cu toate acestea, progresul autoritatilor rmne lent, iar victoriile minore au schimbat prea puin situatia ca sa se poata vorbi cu adevarat de eliberarea orasului Napoli i a regiunilor metropolitane, controlate total de Camorra.

Camorra s-a extins si in alte tari: SUA (la inceputul anilor 1800), Marea Britanie si altele.

Renumitul criminalist LAMBERTI Amato afirma: Exista o legtur ntre industrie, stat i crima organizata. El crede ca puterea Mafiei sau a Camorrei este n cretere deoarece este in directa legatura cu politicile lui Silvio Berlusconi: Guvernul Berlusconi a slbit sistemul judiciar Acesta ofer oamenilor mesajul c astzi se poate obine orice prin lege, nu e nevoie ca unii sa se mai umileasca.

LAMBERTI susine de asemenea

c partidul lui Berlsuconi Forza Italia, a fcut o

intelegere cu Camorra si astfel a ctigat alegerile in 2001. De succesul rsuntor al Forzei Italia n Sicilia este direct legat si aliana cu Mafia, susine el. Cu ajutorul celor care au control in teritorii i pot aduce oamenii la vot, partidul a obinut acest rezultat neasteptat.

La Napoli, oamenii nu prea dispretuiesc Camorra, dar dispreuiesc guvernul. Statul ne d dracu de toate, se plnge Giovanni. Berlusconi nu ne-a ajutat de loc, guvernul nu ne sprijina copiii, oamenii se sinucid, altii ucid pentru a ctiga 400 sau 500 de euro. Pentru Giovanni Camorra este autoritatea real. Aceasta ne ofer locuri de munc, ne hraneste, ne protejeaza. Camorra sunt mama i tata. Eu le datorez totul. Si conchide zambind: Camorra nu va muri niciodata, din contra, se extinde.

Un alt exemplu, negativ de data asta, este cazul Annalisei fiica lui Raffaele Durante, care a fost ucisa cu snge rece, fiind folosita ca scut uman de un membru al Camorra. Moartea ei aprins un scandal public fr precedent insa ucigasul ei nu a fost niciodat arestat. Chiar mai ru, familia ucigasului continu s amenine familia Durante pentru a lua o poziie public fa de Camorra. Ei spun c sunt un simbol. A prefera s nu fie un simbol si sa mi-o dea pe fiica mea napoi , declara sfasiat de durere Raffaele Durante. Mi-e ruine ca sunt napolitan dupa cum merg lucrurile astazi aici.

Pe frontul de rzboi mpotriva mafiei de orice tip se afla eful poliiei, Claudio Domizzi. Camorra este un fenomen mafiot urban, spre deosebire de Cosa Nostra, care a aparut in mediul rural. Este un tip de mafie nascuta la Napoli la inceputul secolului al XIX-lea, dar a

carei

origine

este

mult

mai

veche.

Plecand din Napoli, s-a raspandit si in alte provincii din Campania, in special in Caserta, dar interesele ei economice legate de spalarea de bani murdari depasesc granitele Italiei. Este o organizatie criminala nebuloasa cu circa 236 de clanuri, cu zeci de familii adesea rivale, mai mult sau mai putin afiliate clanurilor.

"Afacerile" ei, care depasesc frontierele Italiei, cuprind racketi, pariuri clandestine, prostitutie, trafic de droguri, trafic de deseuri menajere, spalare de bani, trafic de tigari, frauda cu subventii europene.

In prezent, cifrele oficiale vorbesc despre 7.500 de initiati, mafioti grupati in clanuri in cadrul carora membrii feminini incep sa detina un rol din ce in ce mai important in urma numeroaselorarestarisiasasinate. Camorra, cea mai veche organizatie criminala din Italia

Este cea mai veche organizatie criminala din Italia si, potrivit presei italiene, cifra ei de afaceri este evaluata la peste 30 de miliarde de euro. Toate reglarile de conturi se fac cu pretul sangelui, vendeta fiind o regula de aur.

Camorra este prezenta in toate sectoarele economiei regionale napoletane unde clanurile gestioneaza diversele traficuri, prostitutia si extorsiunea de fonduri.

Potrivit autorului celebrei carti "Gomorra", Roberto Saviano, Camorra a asasinat peste 3.600 de persoane din 1979. Adica a "ucis mai mult decat oricare alta organizatie, a facut mai multe victime decat ETA si IRA reunite, mai multe decat mafia rusa, familiile albaneze, Brigazile Rosii si decat toate atentatele comise in Italia in perioada anilor de plumb". Locuitorii regiunilor Napoli si Caserta se confrunta zilnic cu peisajul violentei si sunt siliti sa se supuna regulilor "sistemului" Camorra. Altfel, sunt ucisi fara mila, asa cum s-a intamplat recent intr-o localitate turistica din sudul Italiei, unde primarul ecologist a fost ucis in plina strada.

Camorra a fost decapitata, seful Mafiei a fost tradat de o pereche de ciorapi

Dupa 16 ani in care a fost cautat de politie si a supravietuit ascuzandu-se, seful mafiei napoletane,Camorra,a ajuns in spatele gratiilor. Multi au fost surprinsi de faptul ca Michele Zagaria a fost capturat de carabinieri, dar putini stiu povestea din spatele operatiunii care a dus la decapitarea unei dintre cele mai sangeroase mafii italiene.

Operatiunea de amploare, la care au participat peste 150 de politisti italieni, a permis arestarea lui Michele Zagaria, cautat de justitia italiana de peste 15 ani. Acesta a fost capturat la inceputul lui decembrie, intr-un buncar de ciment, disimulat sub locuinta sa din Casapenna, din apropierea localitatii Caserta, regiunea Napoli.

Dupa arestarea sa au inceput sa fie lansate ipoteze fantastice, legate de tradari din interiorul clanului sau de faptul ca insusi Silvio Berlusconi ar fi condus la descoperirea lui Zagaria. Misterul a fost dezvaluit insa la cateva zile de la arestare.

Pietro Morelli, adjunctul procurorului sef din Napoli, cel care a condus operatiunea de arestare, a glumit cu jurnalistii italieni care l-au invitat sa spuna cine l-a tradat pe seful Camorrei. "Pot sa va spun numai ca, daca vrei sa ramai in afara legii, nu trebuie sa faci acest lucru purtand ciorapi scumpi", a fost replica procurorului, care i-a lasat aproape cu gura cascata pe ziaristi,scrie TheTelegraph. "A fost o vanatoare cumplita, pentru ca noi nu stiam cum arata, ce voce are, nu stiam nimic despre el. De 15 ani s-a ascuns foarte bine. In timpul operatiunii de supraveghere a unor case in care presupuneam ca s-ar putea ascunde, agentii nostri au gasit, in gunoi, o pereche de ciorapi, marca Gallo, foarte scumpi. Stiam ca proprietarul casei nu ar purta accesorii de lux,

pentru ca nu era deloc bogat, asa ca am organizat operatiunea", a mai povestit Morelli. Cine este Michele Zagaria? Cunoscut ca "Regele cimentului" si supranumit "Fata sucita", Michele Zagaria, 53 de ani, era pana acum nasul necontestat al uneia dintre cele mai mari familii ale mafiei napoletane si unul dintre cei mai periculosi fugari din Italia. Reputat pentru brutalitatea sa, el a fost condamnat, in contumacie, de trei ori la inchisoare pe viata si din 2000 este vizat de un mandat international de arestare.

Puterea din umbra Camorra napolitana este una dintre cele patru mafii italiene, fiecare cu propriul sau teritoriu de influenta, celelalte trei fiind Cosa Nostra in Sicilia, Ndrangheta in Calabria si Sacra Corona Unita in Puglia. Camorra este o nebuloasa a crimei organizate cu mai multe zeci de familii rivale, afiliate sau nu clanurilor principale, si isi are originea in regiunea Neapole, dispunand de circa 5.000 de membri. Activitatile ei depasesc frontierele Italiei si implica trafic cu droguri si arme, prostitutie, racket, trafic de deseuri toxice, lucrari publice si marea distributie. Din 1979, Camorra a ucis mai multe persoane decat ETA si IRA impreuna, mai multe decat mafia rusa, familiile albaneze sau Brigazile Rosii, fiind recunoscuta pentru violenta extrema. Brutala, rapida, sangeroasa... sunt doar cateva dintre atributele care au facut din Camorra una dintre cele mai temute organizatii mafiote din Italia si din lume. Este si cazul lui Mariano Terracino, unul dintre cei mai cautati raketi din cartierul Rione Sanita din Napoli. Mafia a ajuns, insa, inaintea carabinierilor...

Problema Mafiei privea indeosebi Sicilia: celelalte forme de criminalitate organizata, asemanatoare Mafiei, apareau mai putin in dezbaterile nationale din Italia. La Neapole insa era foarte cunoscuta o forma de criminalitate denumita camorra, raspandita in cartierele populare, infiltrata imediat dupa Unire in corpurile militare, precum Garda Nationala; ea a provocat o foarte dura reactie din partea lui Silvio Spaventa, ministrul Politiei in Administratia provizorie dintre caderea Regatului celor Doua Sicilii si anexarea la

Regatul Italiei, apoi secretar de stat la Interne, in 1863, cel care a condamnat la domiciul fortat sute de camorristi. De extractie mai degraba plebeiana si periferica si de sorginte foarte veche (termenul era deja folosit inainte de Unire), chiar dintru inceput camorra s-a inradacinat in cartierele populare din Neapole, fiind strans legata de gestionarea activitatiilor ilicite cum erau jocul de noroc, loteria clandestina, prostitutia. In afara de acestea, camorra se ocupa si de camata si contrabanda, dar mai ales de incasarea sub amenintare a unor mari sume de bani din tot complexul de activitati economice din oras: ,, a face camorra inseamna, in limbajul obisnuit, a exercita un drept in mod arbitrar si fraudulos , scria in 1860 un atent observator strain, Marc Monnier. Camorra era caracterizata ca ,, avand capacitatea de a se infiltra in piete, in targuri, in activitatile obisnuite din viata cotidiana, cum se scria intr-un raport al Politiei in 1860. Pun biruri pe orice, imprumutand taxe nedrepte ca pret pentru liniste (adica extorcand bani din toate activitatile economice), explica, in acelasi an, un functionar de politie. Acestor extorcari de bani generale, limitate la anumite cartiere, li s-au adaugat si alte activitati, stimulate de evenimentele politice din secolul al XIX-lea : camorra putea ,,vinde prin negocierea directa capacitatea de stapanire asupra cartierelor populare, intrand astfel intr-un joc de relatii si contacte care au ajutat-o sa prinda radacini in nucleele economice si sociale din orase si sa fie ,, cooptata de chiar puterile legitime care guvernau orasele mari din Italia. In primii ani din secolul XX, circumscrisa la zone foarte dense in traficul de marfuri, adica in societati mai degraba deschise , camorra si-a asumat protectie a societatii locale fata de primejdiile economiei de piata. Instalat n provincia Campania, camorra desemneaz societatea secret a rufctorilor napolitani. Compus dintr-o serie de organizaii locale, aflate adesea n opoziie, Camorra s-a consacrat mai ales traficului de droguri, n particular de cocain. Tentativele de organizare central sau soldat cu un eec. Cea mai important ncercare s-a datorat italianului Raffalaele Cutolo si s-a sfrit la nceputul anilor 80 ntr-o baie de snge. Camorra, ca i mafia italian a parcurs transformri eseniale n perioada de dup rzboi, ce ocupa intens cu contrabanda de igri strine i afacerile ilicite de piaa legumelor i fructelor, la anii 70, cnd, iniiindu-se primele legturi cu mafia sicilian, s-a implicat n traficul cu stupefiante. controlul relatiilor cu exteriorul, ,,garantand buna desfasurare a contractelor comerciale si excercitand o anumita ,,

Aceast expansiune a condus inevitabil la izbucnirea conflictelor dintre clanurile mafiote conduse de Antonio Sparone i Rafaelo Cutolo. Arestrile fcute n rndurile Camorrei, inclusiv a lui Cutolo i a altor membrii influeni, ai organizaie nu au dus la distrugerea acesteia, ci sub noua denumire de NUOVO CAMORRA ORGANIZATA, i-a extins cmpul de aciune i n alte regiuni: Neapole, Palermo, Avellino i Caserte, iar celelalte grupuri care nu au aderet la acest cartel al crimei, s-au reunit n jurul lui Amberto Amaturo Zaza, crend Nuovo Famiglia. Beneficiile considerabile din traficul de droguri au trezit interesul Camorrei, acesta convertindu-se la reelele i mijloacele traficului cu stupefiante. Nu att n traficul cu heroin i hai, ct n traficul cu cocain ntre America de Sud i i Europa, Camorra a jucat un rol important n ultima perioad, asigurndu-i chiar monopolul acestor operaiuni ilicite. Camorra-Origini

Originile Camorrei nu sunt pe deplin clare. Unii afirma ca are o istorie veche, tocmai din secolul al XVI-lea, si sustin ca este descendenta directa a unei societati secrete spaniole numita Garduna, infiintata in 1417. Functionarii spanioli din Regatul Napoli sustin ca ei ar fi introdus si reprezentat gruparea in zona. Cu toate acestea, o explicatie mai probabila este ca organizatia Camorra a crescut treptat, initial era formata doar din mici bande criminale ale saracilor care operau in zona napolitana. Apoi, la inceputul secolului al XIX-lea, s-a cristalizat sub forma unei coalitii de bande criminale de cartier. Camorra si-a pastrat urmele originii sale, fiind si astazi o federatie ce cuprinde circa 100 de organizatii locale, dirijate fiecare de catre un clan, grupari intre care au, deseori, ciocniri violente. Incercarile de stabilire a unei structuri centrale au esuat. Prima utilizare oficiala a cuvantului Camorra dateaza din 1735, cand, printr-un decret regal, se autorizeaza infiintarea a opt sali de jocuri in Napoli. Potrivit unor etimologi, acest termen ar proveni de la Capo (seful) si morra, care, in napolitana, se traduce prin joc stradal, un joc napolitan, care, ulterior, a fost interzis de guvernul local. Iar prima mentiune oficiala a Camorrei ca organizatie dateaza din 1820, cand politia acelor vremuri consemna detaliat, intrun raport, date amanuntite despre reuniunea organizata de Camorra. Camorra a aparut pe fondul unei perioade de haos politic, pentru a umple vidul de putere din perioada anilor 1799-1815, mai precis in momentul in care a fost proclamata Republica napolitana, ca efect al Revolutiei franceze si abolirea dinastiei Bourbon.

Strategii,

vectori

si

razboiul

criminal

Una dintre marile strategii ale Camorrei era aceea de a castiga prestigiu social. Astfel ca au inceput sa se intercaleze cu clasa politica de varf. Clanurile familiilor au devenit, in scurta vreme partenerii preferati ai politicienilor locali si ai functionarilor publici, prin acestia ei incepand sa controleze comunitatea. Ei garantau privilegii si protectie in favoarea clientilor lor in schimbul tacerii si intelegerii fata de autoritatile locale si de politie. Cu conexiunile lor politice, marii sefi ai familiilor napolitane au devenit, in scurt timp, cei mai puternici brokeri pe plan local si national, iar in contexte politice, ofereau politicienilor napolitani un larg sprijin electoral in schimbul prestatiilor si favorurilor din circumscriptiile ce aveau sa le conduca dupa alegeri. Fata de Cosa Nostra siciliana, care are o structura piramidala, Camorra are una mai mult pe orizontala decat pe verticala. Ca rezultat, clanurile individuale Camorra actioneaza independent unul de celalalt si sunt mai predispuse la neintelegeri intre ele. Totusi, Camorra este mai rezistenta in varf, iar cand liderii sunt arestati sau ucisi, apar imediat noi clanuri care ii inlocuiesc pe cei vechi. Seful unui clan, Pasquale Galasso, declara odata in fata instantei: Nu uitati ca nu puteti distruge Camorra, lichida-ti un grup, iar alte zece rasar imediat din urma.

In anii 1970 si 1980, Raffaele Cutolo a facut o incercare de unificare a familiilor Camorra dupa modelul Mafiei siciliene, prin formarea unei noi organizatii Camorra (Organizatia Nuova Camorra sau NCO), dar nu a reusit. In anul 1983, autoritatile italiene abilitate estimau ca exista 20 de clanuri Camorra. In 1987, numarul acestora a crescut la 26, si in anul urmator, un raport al brigazii mobile din Napoli consemneaza ca numarul acestora ajunsese la 32. In prezent se estimeaza existenta a circa 111 clanuri Camorra si peste 6.700 de membri doar in Napoli si imprejurimi. In Italia, Camorra a demonstrat ca este una dintre organizatiile criminale cu care este extrem de dificil de a lupta. Astfel, in Campania, regiune italiana unde somajul este foarte ridicat, iar oportunitatile unui loc de munca sunt limitate, Camorra a devenit parte integranta din societate. Aceasta le ofera tinerilor locuri de munca si, totodata, un sentiment de siguranta in comunitate. Membrii sunt ghidati in desfasurarea unor activitati infractionale marunte, inclusiv in cele cu tigari de contrabanda, trafic de droguri si furturi. Guvernul recunoaste ca e neputincios in lupta cu Camorra, motivand insuccesul pe seama lipsei de fonduri importante

in zona, fonduri capabile sa stimuleze crearea de noi locuri de munca pentru tinerii din Campania, zona cu cea mai ridicata criminalitate din Italia. La mijlocul anilor 90, Camorra a preluat si industria gunoaielor in regiunea Campania. Impreuna cu oficialii corupti, Camorra a creat un cartel, care, pana in prezent, s-a dovedit a fi foarte dificil de combatut.

In anii 2004 si 2005, clanul Di Lauro si asa-numitul Scissionisti au inceput lupta pentru suprematie teritoriala. Drept rezultat, au fost comise peste 100 de asasinate. La sfarsitul lui octombrie 2006, o noua serie de crime au avut loc la Napoli, intre cele 20 de clanuri concurente, soldandu-se cu 12 morti in numai 10 zile. Ministrul italian de Interne, Giuliano Amato, a decis atunci trimiterea a peste 1000 de voluntari si carabinieri la Napoli pentru a lupta impotriva criminalitatii si a asigura protectie turistilor. Decizia ministrului nu a inspaimantat Camorra, astfel ca, in anul urmator, s-au comis alte 120 de crime. Prefectul Gennaro Monaco, sef adjunct de politie si sef al Sectiei de Politie Judiciara, declara ca a avut rezultate impresionante impotriva organizatiei Camorra in ultimii ani, insa Camorra continua sa-si consolideze puterea (in ultimul deceniu, anual sunt arestati zeci si chiar sute de membri ai clanului mafiot, insa locul lor este ocupat de noi membri, care devin mult mai periculosi si care actioneaza cu o cruzime deosebita, astfel omorurile, reglarile de conturi se petrec ziua in amiaza mare, in fata a martori care, in cele din urma, declara ca nu au vazut nimic). Prin urmare, progresul autoritatilor ramane lent, iar victoriile minore au schimbat prea putin situatia ca sa se poata vorbi cu adevarat de eliberarea orasului Napoli si a regiunilor metropolitane, controlate total de Camorra.