Sunteți pe pagina 1din 7

1.Viteza si acceleratie punctului material. Solutionarea problemei fundamentale a mecanicii in cazul miscarii curbilinii.

acceleratia normala si tangentiala------v=x-x0/t >>> x=x0+vt a=const x=x0+vt+1/2at2 Daca se cunoaste comp. vitezei atunci poate fi rezolvata problema fundamentala. Cunoscind componentele acceleratiei putem determina acceleratia care fiind subst ituita permite determinarea coord x,y,z Acceleratia tangentiala este caracterizata de variatia vitezei ca marime si este orientata dupa tg traiectoriei la punctul dat, acceleratia normala sau centripeta caracterizeaza variatia vitezei ca direc tie

2.Masa si impulsul corpului.Forta.Legea a 2 a lui Newton ca leg fund. a mecanici i. Legea 3. Exemplu de legi de actiune a fortelor. forte centrale------------------------Masa unui corp este masura inertiei la miscarea de translatie. Marimea egala cu P=m*v se numeste impuls. Forta este o marime fizica vectoriala care a capatat aceasta denumire dupa determinarea functiei F, care exprima cantitativ Inertia este proprietatea corpului de a se impotrivi variatie vitezei Legea 1- exista s.r in care un corp isi pastreaza starea de echilibru sau de mis care rectilinie si uniforma pina atunci cind actiunea altor corpuri nul scoate din aceasta stare" Legea2- Forta se considera cunoscuta daca se stie marimea directia ei precum asu pra cui si din partea cui actioneaza. F=ma Legea3- Fortele de interactiune dintre 2 p.m sint egale ca marime, opuse ca sens F1=-F2 Fortele centrale sint fortele ce sint orientate spre centru sau de la un punct s i depind numai de distanta pina la centru

3.Forte interne si externe. sistem izolat de puncte mater. Centrul de masa si le gea miscarii lui. Legea conservarii impulsului si legatura ei cu omogenitatea spatiului.------------Fortele externe sint fortele ce actioneaza din exterior sist. asupra punctelor m ateriale ale acestora Forte interne se supun legii a 3 Centrul de masa a unui sist. de p.m se misca tot asa cum sa-r misca un punct m cu masa egala a sist m. sub actiunea unei forte egale cu rezultanta tuturor fortelor externe ce actioneaza asupra tuturor partic ulelor sistemului. sistemul de p.m asupra caruia nu actioneaza forte exterioare se conserva in proc esul miscarii, orice nu sar intimpla in interiorul lui

4.Energia cinetica si lucrul mecanic. Obtinerea expresiei pentru lucrul fortei v ariabile. Puterea.Demonstrarea teoremei despre variatia energ cinetice-----------Energia cinetica reprezinta masura miscarii corpului egala numeric cu lucrul mec anic pe care acesta-l poate efectua la oprirea completa Lucrul mecanic este o marime fizica care este deifinita ca produsul fortei care actioneaza asupra unui corp in directia sa de aplicatie Puterea este o marime fizica scalara egala cu produsul dintre lucrul efectuat in unit. de timp

5.cimpul fizic ca forma de existenta a materiei. Energia potentiala.Deducerea fo rmulei pentru energia potentiala a punctului material in cimpul fortelor centrale. Obtinerea leg. dintre forta si energ poten tiala--------------Cimpul fizic este o forma particulara de existenta a mater care realizeaza inter actiunea dintre part subst unindule in sistem Energia potentiala este energia unui sistem fizic dependenta numai de pozitia sa u configuratia diferitor parti ale sist. Exemplul 1- cimpul fortelor de greutate asupra unui corp aflat in apropierea sup rafetei terestre mg corpul se afla in cimpul fortelor de greutate L132=mg(h1-h2) 2.Lucrul fortei- daca un corp actioneaza asupra altuia acesta se deformeaza, dac a deformatiil e sint elastice atunci primul corp va fi supus actiunii fortei elastice, adica 1 corp se va afla in cimp fort elas tice. Ep=Lx0=kx(2)/2 L12=-(Ep2-Ep1) 3.Cimpul fortelor de frecare- daca un cimp aluneca pe suprafata altui corp el es te supus actiunii fortei de frecare 4.Cimpul fortelo centrale- centrale sint fortele ce sint orientate spre un punct sau de la un punct si depind numai de distanta pina la centru dL=F(r)ds=F(r)dscosB dL=f(r)dScos(pi-B) dScosB=dr Lucrul fortelor conservative este egal cu variatia energiei potentiale luate cu semnul deplasarea elementara dL=-dEp; dL=FdS=-dEp-forte centrale FdS=F(r)dr

6.Legea conservarii energiei mecanice pentru un punct material si pentru un sist em de puncte materiale legatura ei cu omogenitatea timpului--------------------Variatia energ totale a unui sistem de p.m este egal cu L forta ext si inter dis p ce actioneaza asupra tuturor particulelorLeg conser energ mecan

Intrun s.i.r E.mecanica a unui sist inchis de corpuri Lext=0 in care nu actionea za forte disipative se conserva in procesul miscarii Din E2-E1=Lext+Lint rezulta ca energ mecanica a unui sistem inchis in care act ioneaza forte disipative se micsoreaza in timp intrucitLint<0. Caract stationar ale cimpului fizic la rindul sau acesta inseam na ca daca in 2 mom diferite de timp vom plasa part sist. in acelasi stari atunci toate procesele din sistem se vor produce la fel-omog tim.

7. Modelul corpului absolut rigid. Unghiul de rotatie, vit unghiulara si acceler atia unghiulara. Obtinerea legat. dintre aceste marimi in cazul rotatiei unif. variate a rigid-------------Rigid se numeste corpul partile componente ale caruia isi pastreaza neschim poz reciproce, atunci cind este supus actiunilor externe. In modelul corpului rigid nu se iau in seama oscilatiile atomilor si m ol si nici defor acestuia Unghi de roatie U=S/2 Viteza unghiulara este o marime fizica vectoriala axiala avind modelul egal cu l imita raportului dintre unghiul orientat deltaU decsris de raza vectoare si inter de timp corespunzator deltaT c int acest timp tinde la o omega= lim

8.Gradele de libertate a moleculelor. Teorema despre echipartitia energiei dupa gradele de libertate.---------Nr gradelor de libertate se numeste nr. de parametri independenti cu ajutorul ca rora se poate indica pozitia corpului in spatiu Fiecare grad de lib fie translational sau rotational ii corespunde in mediu una si aceeasi energie: 1/2kt 1/3<m0v/2>>> 1/3*3/2 kt=1/2kt

9.Notiunea de probabilitate. Exemple.Densitatea de probabilitate (functia de dis tributie). distributia boltzman. Formula barometrica Probabilitatea este cea mai verosimila valoare aprtii de evenimente cu un rezult at anumit la un nr. mare de repetari in aceleasi conditii 1. Aruncarea zarului. Probabilitatea caderii a 6 punct este de 1/6. La un numar de N6 aruncari caderea a 6 puncte poate fi caracter de N6/N

10.Energia interna. Variatia energiei interne. Principiul 1 al termodinamicii. L ucrul efectuat de un gaz la expansiunea cvasistatica .Lucrul in procesul ciclic Marimea fizica egala cu suma energiei cinetice si pot ale tuturor moleculelor co rp. se num energie interna Variatia energiei interne in procesul de schimb termic se numeste cantitatea de caldura primita sau cedata de corp. Procesul 1 al termodinamicii constituie o particularizare a legii conservarii en ergiei la procesele in care intervine miscarea termica a materiei , adica miscarea dezordonata a unui nr. mare de particule

11.Capacitatea calorica.Energia interna si capacitatea calorica a gazelor ideale .Relatia lui mayer Aplicare principiului 1 al termodinamicii la procesele izocor,izobar, izoterm--------capacitatea calorica a unui corp este cantitatea de caldura Q necesara pentru a incalzi un corp sau corpurile cu un 1 kelvin adica daca corpului i se comunica cantitatea de caldura Q si temperatura lui cre ste cu dt. Cantitatea de caldura necesara pentru a incalzi o unit de masa cu un 1 K se nume ste caldura specifica C=C/M Um=CvT; U=niuCvT=m/MCvT U=m/M*i/2RT; Cv=i/2R

12.Legile experimentale ale difuziei conductive termice si viscozitatii si teori a lor cinetico-mol pentru gaz ideal. Obtinerea exper pentru coeficientii de difuzie cond, termica si viscozitate. Relatiile di ntre coef de transport------Difuzie se numeste procesul de intrepatrundere si amestec reciproc a moleculelor a 2 gaze, lichide sau solide ce se afla in contac Procesul de difuzie se descrie cu ajutorul leg lui Fick coeficientul de difuzie termic este numeric egal cu masa de subs transp, in unit de timp prin unit de arie trasata perpendicular pe directia de transport j=dN/dS*dt conductivitatea termica se numeste procesul de trasnport a energ interne de la p artile incalzite spre cele mai reci

13.Procse irevirsibile si revirsibile. Procesele ciclice. Masini termice. Formul arile thomson si clausius ale postulatului celui deal 2 principiu al termodinamicii. Echivalenta lor. Ciclul si teorema lui Carno t.Expresia pentru rand masei carnot-----Procesele irevirsibile sint procese ce nu pot fi realizate in sens opus. Masina Carnnot are un ansamblu de prioritati care se exprima prin teorema carnot . Randamentul masinii carnot nu depinde de Sl si de structura masinii si depinde numai de T1 si T2 In termodinamica un ro aparte il joaca ciclul carnot si masina carnot care funct

ioneaza dupa acest ciclu, el consta din 2 izoterme si 2 adiabate fiind un ciclu reversibil, dupa ciclul direct lucreaza masina carn ot iar dupa ciclul invers frigiderul SL aflat in starea 1 la t1

14.Demonstrarea teoremei a2 carnott. Obtinerea inegalitatii lui clausius. Entrop ia si legea cresterii ei.relatia dintre entropie si probabilitate-------------randamentele masinii termice nu poate intrece randamentul masinii carnott- teore ma 2 carnot Q1/T1-Q2/T2<=0--->Q1/T1<=Q2/T2-->T2/T1<=Q2/Q1---> T2/T1-1<=Q2/Q1-1 analizind procesele din sist micros boltzman observa ca si trece intot in sist c u prob mai mare pe de alta parte conform legii cresterii entropiei sist. trece in starea cu entropia mai mare. Boltzman a conc luzionat ,, ca intre Entropie si probabilitate trebuie sa existe legatura" Planck S=klnP

15.cimpul electric. Intensitatea cimpului electrostatic. Principiul supepozitiei si aplicarea lui la calculul cimpului electric------Cimpul electric E este definit ca raportul dintre forta electrica la care este s upusa o particula incarcata electric si sracina acestei particule E=F/q Intensitatea cimpului electrostatic este numeric egal cu f ce actioneaza asupra unei unitati de pozitive de sarcina plasata in cimp electric Principiul superpozitiilor-E a unui sistem de sarcini punct este egal cu suma vect a intensit cimpurilor cr eate de fiecare sarcina in parte

16.Demonstrarea teoremei lui gauss in forma integrala si diferentiala pentru cim p electric in vid---Fluxul intensitatii cimp electric printr-o suprafata arbitrara inchisa este egal cu suma algebrica a tuturor sarcinilor electrice ce se afla in interiorul suprafetei impartite la const electrica C0

17.Dipol electric.Sarcini electrice libere si legate in mediile dielectrice. Die lectricii polari si nepolari. Polarizarea dielectricilor. Vectorul de polarizare .Susceptibilitatea dielectrica a mediilor si dependenta ei de temperatura---------complexul din 2 sarcini punctiforme situat la distanta l una de alta se numeste dipol electric. Substantele in care sint prezente micropart, care se pot misca sub, actiunea unu i cimp electric cit de mic se numesc conductoare Substantele in care nu exist sarcini libere la timp nu prea inalte si in cimpuri

electrice nu prea puternice se numesc dielectrici. Moleculele in care centrele de masa nu coincid se numesc polare, iar cele in car e coincid nepolare. Polarizarea dielectricilor consta in aparitia in fiecare volum al dielectricului , a unui moment dipolar macroscopic sub actiunea cimp, electric ext. Fenomenul de polarizare se descrie cu ajutorul vectorullui de polarizare care re prezinta momentul dipolar al unei unitati de volum

11.Analogia in descrierea miscarii rectilini de translatie a unui punct material si a miscari de rotatie a unui rigid in jurul unei axe fixe. Obtinerea legii fundamentale a dinamicii miscariide rotatie in jurul unei axe fi xe F=ma --> M=IE epsilon Vom considera un rigid ce se roteste in jurul unei axe fixe perpend. tablei sub actiunea unei forte F. dL=FsD .cos psi , ds=rdfi; dL=Fr.cos.psi.d.fi , Fr.cos.psi=M dl=Mdfi P=dL/dT=Md.fi/dt=M.omega Viteza efectuarii luc mecanic in lipsa pierderilor in axa de rotatie trebie sa fie egala vitezei cu care creste energia cinetica Ec. M.omega =d/df. I=const. M.omega =I/22.omega.M=IE studiind miscarea de rotatie in jurul axei fixe am obtinut marimi si relatiianal otice marimilor relatiilor valabile in cazul miscarii de translatie . 12. Momentul fortei si mom impulsului in raport cu un punct fix p/u un punct materia l si p/u un sistem de puncte materiale Obtinerea legii variatiei momentului cinetic .moment cinetic in raport cu axa fi xa .legea conservari momentului impulsului si legatura ei cu izotropia spatiului Marimea fizica ce coincide cu momentul fortei faxa de axa perpendiculara planulu i si care trece prin polul fix sau produs vectorial dintre r si F [M]=rF Momentul fortei M fata de un punct fix ae poate introduce mom fortei unui punct material in raport cu L=[r.P] dL/dt=M Viteza variatiei momentului impulsului in raport cu un pol fix este egala cu m omentul rezultant al tuturor fortelor ce actioneaza asupra punct. material in raport cu acelasi pol --Legea variatiei momentului cinetic dL/dT dL/dT=M dL/Dt =Mext--Legea variatie momentului cinetic Se poate de demonstrat ca le gea conservaii momentului impulsului este o conseci nta a proprietatii fundamentale de izotropie a spatiului 13.transformarile galilei.principiul mecanic al relativitatii.rxperimentele lui Mikelson si Morley Postulatele lui Einshtein .Transformarile lui Lorentz

r=r-vt x=x+vt y`=Y Trnsf Galilei z`=z t`=t Legile mecanice lui Newton sunt invariante fata de transformarile lui galilei principiul fundamentalal relativitatii : v`=v-t In perioada 1881-1887 M si M au verificat exp ec de sus pentru lumina in miscar ea sa trebuie sa fie mai mica in SIR imobil Exp au aratat ca viteza luminii nu se schimba ramine aceeasi in calitate ei au luat pamintul c e se misac ain jurul soareluicu v=3.10la a 4 m/ssi cu ajutorul unui aparat au sensibil masurau viteza luminii in sensul miscarii pamintului si in se ns perpendicular aceste viteze coincideau I postulat -Nici-o exp fizica efectuata intrun sistem inchis de corpuri nu se poate stabil i daca acest sistem se afla in repaus sau miscare -Miscarea rectilinie si uniformanu influenteaza fenomenele fizice ce se produc intrun sistem inchis de corpuri II postulat -viteza luminii in vid nu depinde de vitezei sursei sieste aceeasi in toate SIR x=x`+vt/Radical(i-v2/c2) t=t`+v/c2.x` y=y`, z=z` 14 dilatarea timpului si contractia lungimilor 15.legea fundamentala a dinamicii relativiste ,relatie dintre masa si energie .d intre energie si impuls leg dintre masa si energie Dependenta dintre masa si viteza arata ca la viteze mari expresia mv2/2 nu mai e ste valabila si trebuie obtinuta o noua formula pentru ec care in cazul vitezele dEc=c2(m-m0)=c2(mo/radical(1-v2/c2)-mo) Ec=m0c2(1/radical(1-v2/c2)-1) E