Dacia Literara

Mihail Koglniceanu este mentorul generaiei paoptiste. El public, n primul numr al revistei ieene Dacia literar, articolul-program Introducie, considerat manifestul literar al romantismului romnesc. La nceputul articolului axat pe evidenierea necesitii unei literaturi originale i naionale, Koglniceanu prezint activitatea gazetelor romneti aprute anterior, fa de care Dacia literar urmrete s aduc un suflu nou, sugerat i de titlul revistei. Se respinge coloratura local i amestecul politicului, revista adresndu-se scriitorilor romni de pretutindeni pentru a publica scrieri originale: O foaie dar, care, prsind politica, s-ar ndeletnici numai cu literatura naional, foaie care, fcnd abnegaie de loc, ar fi numai o foaie romneasc, i prin urmare s-ar ndeletnici cu produciile romaneti, fie din orice parte a Daciei, numai s fie bune, aceast foaie, zic, ar mplini o mare lips n literatura noastr. O asemenea foaie ne vom sili ca s fie Dacia literar [...]. Aadar foaia noastr va fi un repertoriu general al literaturei romaneti'. Cele patru puncte ale articolului-program sunt: ntemeierea spiritului critic n literatura romn pe principiul estetic: Critica noastr va fi neprtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana". Afirmarea idealului de realizare a unitii limbii i a literaturii romne; lul nostru este realizarea dorinii ca romnii s aib o limb i o literatur comun pentru toi'. Combaterea imitaiilor i a traducerilor mediocre: Dorul imitaiei s-a fcut la noi o manie primejdioas, pentru c omoar n noi duhul naional. Aceast manie este mai ales covritoare n literatur. [...] Traduciile ns nu fac o literatur'. Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiraie n conformitate cu specificul naional i cu estetica romantic: Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i de poetice pentru ca s putem gsi i la noi sujeturi de scris, fr s avem pentru aceasta trebuin s ne mprumutm de la alte naii'. Structura revistei. - prima parte va cuprinde compuneri originale" ale scriitorilor colaboratori; - a doua parte va reproduce articole din alte publicatii; - a treia parte se va ocupa de critica operelor nou aparute; - partea a patra, avand un titlu special Telegraful Daciei" va contine informatii despre cartile in curs de aparitie, despre evenimente culturale sau despre scriitori, adica tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman". Articolul-program intitulat Introductie" incepe cu succinte referiri la publicatiile vremii, care, in afara de politica, de stiri administrative si de cateva informatii locale, acestea nu contin nimic despre literatura. De aceea, Kogalniceanu s-a gandit ca este momentul sa initieze o foaie" care sa se indeletniceasca numai cu literatura nationala" si in care sa poata fi publicate cele mai bune scrieri originale". Pune la dispozitie paginile revistei Dacia literara" tuturor scriitorilor din cele trei provincii romanesti, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau", ambitia sa fiind sa apara productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune". Mihail Kogalniceanu traseaza principalele directii pe care sa le urmeze scriitorii pentru a putea crea o literatura nationala, telul marturisit al marelui om de cultura fiind acela ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti", asigurand scriitorii ca operele originale vor beneficia de o critica obiectiva, vom critica cartea, iar nu persoana". Kogalniceanu condamna deprinderea de a imita literaturi straine, fara nici o legatura spirituala cu specificul romanesc, de aceea el considera ca dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national", iar traducerile

unei opere de valoare din literatura universala nu fac o literatura". El militeaza cu avant pentru crearea de opere autohtone, deoarece operele literare trebuie sa pastreze spiritul original si simtirea romaneasca, ca fiind insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi". Argumentele lui Kogalniceanu se refera la subiecte inspirate din istoria zbuciumata a neamului romanesc, din folclorul nepretuit si din frumusetile patriei, care pot constitui oricand cele mai originale izvoare de inspiratie pentru scriitori.