Sunteți pe pagina 1din 19

Proces tehnologic de fabricatie a unui produs

Proces tehnologic: ansamblu ordonat de operatii pentru o anumita fabricatie


Operatie: faza distincta, de natura mecanica, fizica sau chimica, a unui proces
tehnologic
Procedeu: modul alternativ de realizare a unei operatii sau a unui proces
tehnologic (separarea unei suspensii se poate realiza prin presare, sedimentare,
filtrare)
Un proces tehnologic cuprinde mai multe operatii (succesive, paralele sau
ciclice) de natura mecanica, fizica, chimica sau combinata care se pot grupa in:
Operatii de pregatire a materiilor prime pentru operatia principala;
Operatia principala in cadrul careia se obtine un semifabricat;
Operatii de finisaj pentru obtinere a produsului final dorit;
Operatii pentru prelucrarea subproduselor si tratarea/valorificarea
deseurilor;
Operatii auxiliare.
Intr-un proces tehnologic numai cateva dintre operatii sunt chimice.
Majoritatea operatiilor nechimice si a utilajelor in care acestea au loc sunt
comune multor fabricatii. Aceste operatii sunt numite operatii unitare.
Operatii unitare
Operatiile unitare din ingineria chimica se clasifica in urmatoarele categorii:
Operatii mecanice
Cu exceptia primului tip de operatii unitare, toate celelalte trei au comun faptul ca
fiecare dintre acestea se refera la cate un proces de transport specific, prin
proces de transport intelelgandu-se miscarea (deplasarea) unor particule
purtatoare de proprietate dintr-un loc in altul in cadrul unei singure faze; cand o
proprietate trece dintr-o faza in alta se utilizeaza notiunea de proces de transfer.
Astfel:
Operatiile de curgere a fluidelor se refera la transportul de moment (cantitate
de miscare)
Operatiile termice se refera la transportul energiei
Operatiile de difuziune se refera la transportul de masa
Operatii de curgere a fluidelor
Operatii termice
Operatii de difuziune
Clasificarea principalelor operatii unitare
Operatii mecanice Operatii termice Operatii hidrodinamice Operatii de transfer de masa
Depozitarea materialelor solide Transportul fluidelor
Transportul materialelor solide Amestecarea
Maruntirea materialelor solide Sedimentarea
Clasarea solidelor granulare Filtrarea
Dozarea materialelor granulare Comprimarea gazelor
Incalzirea (racirea) fluidelor
Fierberea lichidelor
Condensarea vaporilor
Evaporarea (concentrarea solutiilor)
Absorbtia izoterma
Extractia lichid-lichid
Extractia lichid-solid
Separari cu membrane
C r i s t a l i z a r e a
U s c a r e a
D i s t i l a r e a si R e c t i f i c a r e a
S u b l i m a r e a
A b s o r b t i a n e i z o t e r m a
Procesele fundamentale de transport se diferentiaza dupa tipul de proprietate (P) astfel:
a) transportul de caldura pentru care:
P
c
= mc
p
t
unde c
p
este caldura specifica a mediului;
t temperatura
b) transportul de masa (al unei specii i) pentru care:
P
i
= m
i
sau P
i
= n
i
unde:
m
i
este masa de specie i transportata;
n
i
numarul de moli de specie i
c) transportul de moment (sau cantitate de miscare) pentru care:
P
m
= mw
unde m este masa, iar w-viteza.
V
P
P
=
in care V este volumul; in consecinta, concentratia de proprietate se defineste drept
cantitatea de proprietate din unitatea de volum.
Transportul de proprietate
Concentratia de proprietate (notata P) este definita prin:
Concentratiile corespunzatoare sunt:
- pentru caldura: P
c
= c
p
t
- pentru specia i: P
i
=
i
- pentru moment: P
m
=w
Purtatori (transportori) de proprietate
- molecule, atomi, ioni, electroni
- asociatii moleculare, curenti de fluid, vartejuri
- fotoni sau cuante de energie electromagnetica (numai pentru transportul de caldura)
Mecanisme de transport
- molecular (difuzional):
- convectiv:
- radiant
Forta motoare a proceselor de transport
- diferenta de temperatura pentru transportul de caldura
- diferenta de concentratie a speciei i pentru transportul de masa
- diferenta de viteza pentru transportul de moment
P D
d
\ =
T
w P
c
T T
=
Transport stationar unidirectional (directia x) :
t = f
1
(x),
i
= f
2
(x) sau w = f
3
(x)
Transport stationar tridimensional
t = f
1
(x,y,z),
i
= f
2
(x,y,z) sau w = f
3
(x,y,z)
Transport nestationar tridimensional
t = f
1
(,x,y,z),
i
= f
2
(,x,y,z) sau w = f
3
(X,x,y,z)
Obiective
Stabilirea cantitativa a profilului celor trei marimi
specifice fiecarui proces de transport, adica a modului in
care acestea variaza pe directia (directiile) transportului
(spatial) si in timp (temporal).
Posibilitatea cuantificarii debitului de proprietate
transportata ca expresie a vitezei cu care procesul are
loc.
O relatie de conservare se aplica unei singure dintre proprietati si se refera la un
sistem sau la un volum de control ce trebuie clar definit odata cu formularea
problemei.
Notiunea de sistem se utilizeaza, de regula, atunci cand relatia de conservare se
aplica la o scara mare (macrobilant) cum ar fi o instalatie intreaga, o parte dintr-o
instalatie, un utilaj sau o parte a unui utilaj.
Volumul de control defineste un microspatiu careia i se aplica relatia de
conservare (microbilant) si se utilizeaza ,de regula, pentru descrierea fenomenelor
de transport in scopul exprimarii profilelor de temperatura, concentratie sau viteza
intr-un mediu oarecare.
Indiferent de scara, intr-o relatie de conservare trebuie luati in considerare
urmatorii patru termeni:
1) intrarea (I) de proprietate in sistemul (volumul de control) considerat;
2) iesirea de proprietate (E) din volumul definit;
3) generarea de proprietate (G) in volumul precizat;
4) acumularea (A) de proprietate in volumul ales.
Forma generala a ecuatiei de conservare (bilant) a unei proprietati
I G E = A
(semnul + sau - pentru termenul de generare G fiind utilizat, dupa caz, daca in
volumul considerat se genereaza sau, respectiv, se consuma proprietate).
Relatia de conservare a unei proprietati trebuie sa ia in considerare debitele de
proprietate intrate si iesite, corespunzatoare tuturor mecanismelor prin care
respectiva proprietate este transportata si pe toate directiile spatiului in care
procesul de transport are loc.
Generarea de proprietate nu reprezinta un transport de proprietate. Pentru
definirea acesteia se utilizeaza notiunea de viteza de generare a proprietatii (v
G
):
Debitul de proprietate generata se va scrie:
G = v
G
V
in care V este volumul de control considerat.
Formularea cea mai generala a unei relatii de conservare folosind notatiile de mai
sus este:
Volum Timp
generata e proprietat de Cantitatea
v
G

=
Acumularea de proprietate se produce atunci cand cantitatea de proprietate
creste sau descreste in timp in volumul considerat.
Folosind generic pentru toate debitele de proprietate intrate si iesite notatia P
in
,
respectiv, P
e
relatia generala de conservare a proprietatii ia forma:
Debitul de acumulare a proprietatii poate lua valorile:
X x
x
=
P
e G in
P V v P
in care
X x
xP
reprezinta debitul de acumulare a proprietatii
0 =
X x
xP
a) proces stationar
0 {
X x
xP
b) proces nestationar
Relatia de conservare in trei dimensiuni
Se considera un element de volum infinitesimal dV = dxdydz de forma
paralelipipedica raportat la un sistem de coordonate rectangular. Prin cele 6
suprafete care il marginesc se considera ca se transporta o proprietate oarecare,
vectorul flux total de proprietate fiind .
T
In elementul de volum dV se genereaza proprietate cu viteza v
G.
y
dz dy dx
dx
d
x
x

+ ) (
dz dy
x

dz dx ) dy
dy
d
(
y
y

+
z
x
dz dx
y

dy dx ) dz
dz
d
(
z
z

+
dy dx
z

dx
dy
dz
v
G
Cei patru termeni ai relatiei generale de conservare (11) se scriu astfel:
debitul de proprietate intrata:
I =
x
(dydz)+
y
(dxdz)+
z
(dxdy)
debitul de proprietate iesita:
dy dx dz
z
dz dx dy
y
dz dy dx
x
z
z
y
y
x
x

'
+

'

x
x
+ +

'
+

'

x
x
+ +
'
+

'

x
x
+ = E
debitul de generare a proprietatii:
G = v
G
dxdydz
dz dy dx
P

X x
x
= A
debitul de acumulare a proprietatii:
Aplicand relatia generala de conservare, dupa simplificare cu dV= dxdydz se obtine:
G
z
y
x
v
z y x
+

'
+

'

x
x
+
x
x
+
x
x
=
X x
xP
sau in forma vectoriala:
G
v
P
+ \ =
X x
x T
Vectorul flux total de proprietate include atat fluxul difuzional, cat si fluxul
convectiv:

T
c d
+ =
T T T
) (
c d
\ + \ = \
T T T
d
D P = \
&
c
Pw = \
& &
si
Tinand seama de forma vectoriala a celor doua fluxuri:
Pentru difuzivitate constanta (D=const.) se obtine, dupa inlocuire, pentru relatia
generala de conservare a proprietatii:
G
2
v ) w ( P P D )P w (

P
+ \ \ = \ +
x
x T T
d c
( D P) si ( Pw) \ = \ \ \ = \ \
))& ))& ))&
1)
Forme particulare ale ecuatie generale de conservare a proprietatii
a) Ecuatia de continuitate
Una dintre cele mai importante proprietati conservate intr-un sistem este masa
totala P = m, astfel incat concentratia de masa se scrie, conform relatiei de
definitie:
V = =
V
m
P
Intrucat pentru masa totala atat generarea, cat si transportul difuzional sunt nule,
relatia de conservare se reduce la forma:
Debit de materiale intrat - Debit de materiale iesit = Debit de acumulare a masei
) ( ) ( w w
T T
\ = \ +
x
x
V V
X
V
) ( w
z
w
y
w
x
w
z y x
T
\ =
x
x
+
x
x
+
x
x
+
x
x
V
V V V
X
V
Pentru regim stationar
0 =
x
x
X
V
astfel incat:
) ( w
z
w
y
w
x
w
z y x
T
\ =
x
x
+
x
x
+
x
x
V
V V V
Pentru fluide cu densitate constanta (lichide) numite si fluide incompresibile ecuatia
de conservare a masei totale se scrie:
z
w
y
w
x
w
w
z
y
x
x
x
+
x
x
+
x
x
= \
T
cunoscuta sub numele de ecuatia de continuitate
b) Ecuatia de conservare a cantitatii de miscare
Gradientul de presiune se defineste prin raportul:
Curgerea unui fluid se realizeaza prin antrenarea fluidului de catre un gradient
de presiune sau/si prin actiunea unei forte masice (gravitationala, centrifuga).
Se va considera curgerea unidirectionala pe directia x a unui fluid oarecare.
N N
1 2
p p p
=
A

G
2
v ) w ( P P D )P w (

P
+ \ \ = \ +
x
x T T
G w cantitate de miscare debit de cantitate de miscare
m
v
G,mom
timp volum volum V

= = =

3 3
SI
mom , G
m
N
m
s
m
s
kg
v =

=
Forta datorata gradientului de presiune (reprezentand debitul de cantitate de
miscare generata de acesta) este:
F
p
=A(Ap)

x
p
x A
p A
V
p A
v
p
x G
A
A
=
A
A
=
A
A
=
) ( ) (
,
sau pentru un volum de control infinitezimal:
O alta sursa de generare a momentului o constituie fortele masice ce pot
actiona asupra fluidului.
Vectorul forta masica: g V F
m
T
T
V =

x
p
v
p
x , G
x
x
=
Pentru directia x considerata, componenta fortei masice este: F
m
= Vg
x
Viteza de generare a momentului datorata unei forte masice:

x
m
Fm
x G
g
V V
F
v =

= = V
V
x
g V
,
Cand asupra fluidului actioneaza concomitent pe directia x un gradient de
presiune si o forta masica viteza de generare este suma celor 2 termeni:

x
Fm
x G
p
x G x G
g
dx
dp
v v v + = + = V
, , ,
x x x
2
x
x
g
x
p
) w ( ) w ( ) w ( ) w )( w (
) w (
V +
x
x
\ V V \ o = V \ +
X x
V x T T
y y y
2
y
y
g
y
p
) w ( ) w ( ) w ( ) w )( w (
) w (
V +
x
x
\ V V \ o = V \ +
X x
V x
T T
z z z
2
z
z
g
z
p
) w ( ) w ( ) w ( ) w )( w (
) w (
V +
x
x
\ V V \ o = V \ +
X x
V x T T
Inlocuind in relatia generala de conservare a proprietatii rezulta pentru toate cele 3
directii de curgere:
2
x
x x x x
( w ) p
(w )( w ) ( w ) ( w ) ( w) g
x
x V x
+ \ V = o \ V V \ +V
xX x
& &
y
2
y y y y
( w )
p
(w )( w ) ( w ) ( w ) ( w) g
y
x V
x
+ \ V = o \ V V \ +V
xX x
& &
2
z
z z z z
( w ) p
(w )( w ) ( w ) ( w ) ( w) g
z
x V x
+ \ V = o \ V V \ +V
xX x
& &
Pentru fluide in repaus toate cele 3 componente ale vitezei de curgere sunt nule:
x
g
x
p
+
x
x
= V 0
y
g
y
p
+
x
x
= V 0
z
g
z
p
+
x
x
= V 0
Fluide in repaus (Statica fluidelor). Ecuatiile lui Euler
x
g
x
p
=
x
x
V
y
g
y
p
=
x
x
V
z
g
z
p
=
x
x
V