Sunteți pe pagina 1din 3

Doctrine antinaturaliste ale istoricismului

-KARL POPER-

- Istoricismul sustine ca unele dintre metodele caracteristice fizicii nu sunt aplicabile in stiintele sociale.Motivul este ca intre fizica si sociologie exista deosebiri profunde. - legile fizice sunt guvernate de un sistem de regularitati fizice invariabile in spatiu si timp,deci un pot fi folosite oriunde si oricum. - legile sociologice difera in functie de spatiu si timp; - istoricismul spune ca realitatea istorica a legilor sociale face ca marea parte a metodelor din fsica sa fie inaplicabile in sociologie. - generalizarea:posibilitatea si succesul ei in stiintele sociale se bazeaza pe observatie,ca in circumstante similare se intampla lucruri similare.Acest principiu,considerat valid indiferent de spatiu si timp,se spune ca ar caracteriza metoda fizicii. - tot in fzica este utilizata si metoda experimentala,care se bazeaza pe ideea ca in circumstante similare se vor produce evenimente similare .Metoda aceasta e inaplicabila in sociologie,ca si generalizarea. - istoricismul neaga posibilitatea repetarii experimentelor sociale la scara larga in conditii pe deplin identice,pentru ca aceste conditii,ale celui de-al doilea experiment,sunt influentate de faptul ca experimental a mai fost facut.Probabil ca istoria se repeta,dar niciodata la acelasi nivel.Istoricismul sustine ca nimic un are mai mare importanta decat inceputul unei perioade cu adevarat noi.Astfel noutatea este importanta pentru ca se reafirma de fiecare data,si pentru analiza dezvoltarii noilor stadii sau epoci istorice in esenta distincte. - complexitatea e impracticabila in sociologie,deci ne aflam in fata unei duble complexitati ,care rezulta din imposibilitatea izolarii artificiale si din faptul ca viata sociala este un fenomen natural care presupune viata psihica a indivizilor,deci psihologia,aceasta presupunand la randul ei biologa,chimia si fzica. - predictia este un eveniment social care poate interactiona cu alte evenimente sociale,printre altele si cu acela pe care il prezice. - argumentele holiste ale istoricismului au capacitatea de a scoate in evidente modul cum historia diferitelor organismo influenteaza comportamentul lor.

- metoda capabila sa inteleaga semnificatia evenimentelor sociale trebuie sa treaca dincolo de explicatia cauzala.Ea trebuie sa aiba carcter holist si sa urmareasca determinarea rolului unui eveniment in cadrul unei structuri complexe,in cadrul unui intreg care un cuprinde doar partile existente simultan,ci si stadiile succesive ale unei dezvoltari in timp. - esentialismul un crede doar in existente universalilor(deci a obiectelor universale),el subliniaza si importante acestora pentru stiinta; - istoricismul subliniaza importante schimbarii; - esenta unui lucru este mereu ceva universal; - este posibil ca esentialismul sa fi fost introdus pentru a ne permite sa descoperim in lucrurile schimbatoare o identitate,dar el furnizeaza la randul sau unul dintre cele mai puternice argumente in sustinerea doctrinei ca stiintele sociale trebuie sa adopte o metoda istorica,deci un argument in sustinerea istoricismului.

Critica doctrinelor pronaturaliste


-Karl Popper-

- doctinele istoricismului,numite si pronaturaliste,au multe puncte comune cu doctrinele antinaturaliste.Ele sunt influentate de gandirea holista si provin din intelegerea gresita a metodelor din stiintele naturii.Pot fi numite si scientiste pentru ca sunt o incercare eronata de a copia aceste metode. - conceptia conform careia sarcina stiintelor sociale ar fi descoperirea legii de evolutie a societatii poate fi reprezentata ca doctrina centrala a istoricismului. - aplicarea asupra societatii a altor termeni din fzica conduce la erori. - speranta ca la un moment dat vom descoperi legile de miscare ale societati,la fel cum Newton a descoperit legile de miscare ale corpurilor fizice,un este decat rezultatul unor erori.Dat fiind faptul ca un exista vreo miscare a societatii similara sau analoaga in vreun sens cu miscarea corpurilor fizice,astfel de legi un exista.Dar se va obiecta,existente orientarilor si tendintelor de schimbare sociala este de netagaduit.

- ideea ca orice secventa concreta sau succesiune de evenimente ar putea fi descrise sau explicate printr-un singur set de legi,este falsa.Nu exista nici legi ale succesiunii,nici ale evolutiei. - faptul ca folosim o teorie in scopul explicatiei,predictiei sau al testarii depinde de interesul nostru,de ce propozitii consideram ca fiind date sau neproblematice si ce propozitii consideram ca necesita o critica mai amanuntita si verificare. - explicatia cauzala a unei regularitati,descrisa de o lege universala,se deosebeste intr.-o oarecare masura de aceea a unui eveniment singular. - explicatia cauzala a unei regularitati consta in deductia unei legi(care contine conditiile in care regularitatea asertata este valabila) dintr-un sistem de legi mai generale,care au fost testate si confirmate independent. - posibilitatea logica a unei reductii sau explicatii a orientarilor este in afara oricarei indoieli. - metodele sunt intotdeauna constituite din explicatii deductiv cauzale si din testari ale acestora.Aceasta metoda a fost denumita si metoda ipoteticodeductiva,ori mai des metoda ipotezelor,pentru faptul ca un poate atinge certitudinea absoluta pentru nici unul dintre enunturile stiintifice pe care le testeaza.Aceste enunturi pastreaza intotdeauna caracterul de ipoteze provizorii,chiar daca aceste carcter de provizorat incetraza de a mai fi evident dupa ce au trecut un numar mare de teste severe. - in timp ce stiintele teoretice sunt in principal interesate de descoperirea si testarea legilor universale,stiintele istorice preiau drept valabile tot felul de legi universale si sunt interesate in descoperirea si testarea de afirmatii singulare. - ca si stiintele naturii,historia trebuie sa fie selectiva daca un vrea sa se inece sub un subi de materiale lipsite de valoare si necorelate intre ele. - Comte si Mill au sustinut ca progresul este o tendinta neconditionata ori absoluta care este reductibila la legile naturii umane. - stiinta,si mai exact progresul stiintific ,este rezultatul un unor eforturi izolate,ci al concurentei libere in gandire. - cauza principala a evolutiei si a progresului este varietatea materialului care poate deveni subiectul selectiei.