Invazia lacustelor

in cronica sa, Miron Costin gaseste prilej si pentru a descrie catastrofe naturale, evenimente iesite din comun, fapte care l-au impresionat, trecand pe nesimtite in ipostaza de narator-martor, caracteristica prin excelenta prozei beletristice. Invazia lacustelor este un astfel de moment, surprinzator prin caracterul neobisnuit al imprejurarii. Norul de lacuste este o urgie ingrozitoare si devastatoare, tabloul descris de Miron Costin fiind dominat de spectrul mortii si de incapacitatea oamenilor de a se impotrivi catastrofei ecologice. c2p1915cp25vpk Momentul invaziei lacustelor este strict precizat, ca orice fapt memorabil, cuprinzand atat repere istorice, cat si detalii personale, ale naratorului: "Cu unu anu mainte de ce s-au radicat Hmil, hatmanul cazacescu, asupra lesilor, aproape de secere, eram pre atuncea la scoala la Baru, in Podoliia, pre cale fiindu de la sat spre oras." Privirii surprinse ("numai ce vadzum") i se arata "unu nuor", care seamana cu o negura, o furtuna, identificata in cele din urma cu un nor de lacuste, care venea ca "o oaste stol", de o putere extraordinara. Unele zburau mai jos, "de un stat de om si mai gios zbura de la pamantii", altele "mai sus, ca de trei sau patru sulite", astfel ca "ni s-au luat soarele de desimea mustelor". Urdia se comporta dezlantuit, cu un urlet fara seaman. Dimensiunile stolului sunt impresionante: "Sa radica in sus de la om o bucata mare de ceia poiada, si asea mergea pe deasupra pamantului, ca de doi coti, pana in trei sulite de sus, tot intr-o desime si intr-un chip." Invazia se realizeaza in stoluri, iar "un stol tinea un ceas bun si, daca trecea acela stol, la un ceas si giumatate sosiia altul...". Stolul cade pe pamant, formand adevarate covoare vii, precum albinele: "Cadea si la popasuri, insa unde manea, ramanea pamantul negru, imputit." in urma acestei forte distrugatoare nu ramane nimic: "Nice frundze, nice pai, ori de iarba, ori de samanatura, nu ramanea." Constructia negativa a frazei, enumeratia insistenta, comparatiile cu stihii ale naturii sugereaza dinamismul actiunii si amploarea dezastrului. Invazia lacustelor dureaza mult si se intinde peste tot: "atunci au fostu si aicea in tara lacuste, si dupa acela anu si la al doilea, insa mai putine." Tabloul invaziei lacustelor este hiperbolic, el vizand o anumita putere a fortei biologice dezlantuite, a naturii periculoase. Un tablou asemanator cu invazia lacustelor infatiseaza domnia lui Patru-Voda, relatata de Grigore Ureche in cronica sa, cand se intampla o serie de nenorociri: "mare secita s-au tamplatu in tara, de au secat toate izvoarale, vaile, baltile si unde mai nainte prindea peste, acolo ara si piatra prin multe locuri au cazut." Seceta si saracia tarii par a fi in concordanta cu firea cea rea a domnitorului, pentru ca vitele "n-au fostu avandu ce paste vara, ci le-a fost daramand frunza." Singura metafora a acestor domnii sarace este praful, care se asterne peste tot, "cat s-au fostu strangandu troieni la garduri si la gropi de pulbere ca de omet." Zac. 5. Cu unu anŭ mainte de ce s-au rădicat Hmil hatmanul căzăcescŭ asupra léșilor, aproape de secere, eram pre atuncea la școală la Barŭ, în Podoliia, pre cale fiindŭ de la sat spre oraș. Numai ce vădzum despre amiadzădzi unu nuor, cum să rădică deoparte de ceriu un nour sau o negură. Ne-am gîndit că vine o furtună cu ploaie, deodată, pănă ne-am timpinat cu nuorul cel de lăcuste, cum vine o oaste stol. în loc ni s-au luat soarele de desimea muștelor. Céle ce zbura mai sus, ca de trei sau patru sulițe nu era mai sus, iară

Urlet. ce trecea stol de stol și nu să porniia. în sus mergea. ca albinele de gros dzăcea. nu rămînea. însă pre une locuri și nu ca acéia desime ca în céia anŭ. care rămîne mărturie peste veacuri: „Lăsatau puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești. Cădea și la popasuri. la un ceas și giumătate sosiia altul și așea. însă unde mînea. iară multe zbura alăturea cu omul. împuțit. care afirmaseră că moldovenii sunt urmașii tîlharilor de la Roma exilați în Dacia. Iarna să găsiia în pămîntŭ îngropate pre multe locuri. rămînea pămîntul negru. Un stol ținea un ceas bun și dacă trecea acéia stol. Românii trebuie să-și cunoască istoria. Și să cunoaște și unde poposiia. întunecare. b) conștientizarea valorii documentului scris.carile era mai gios. Să rădica în sus de la om o bucată mare de ceia poiadă și așea mergea pe deasupra pămîntului. însă mai puține. d) refacerea istoriei Moldovei de la primul descălecat. fără sială de sunet. Și tot atuncea au fostŭ și aicea în țară lăcuste și după acela anŭ și la al doilea. Și apoi și în dzilile a lui Ștefan-vodă. ca de doi coți. Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești. II. ori de iarbă. . de care s-au scris. „toate alte țări știindu începuturile sale”. cît ținea de la aprîndzŭ. completînd astfel cronica lui Ureche. de un stat de om și mai gios zbura de la pămîntŭ. au fostŭ lăcuste. asupra omului sosindŭ. Unde cădea la mas. nice cădea stol preste stol. ca Simion Dascălul („om cu multă neștiință și minte puțină”) și Misail Călugărul. scrisoarea…”. Predoslovia enumeră scopurile lucrării: a) afirmarea etnogenezei pentru „lăcuitorii țării noastre. Înfățișarea Daciei. c) dezmințirea ocărilor aduse de unii copiști ai cronicii lui Ureche. III. ca la masul aceii mîniei a lui Dumnedzău. de ceva. ori de sămănătură. care toți un neam și odată descălecați sîntu”. Nice frundze. să rădica oarece mai sus. tot într-o desime și într-un chip. nice pai. den părțile de gios. stol după stol. pănă în trei sulițe în sus. Prezentarea geografică și etnografică à Italiei. pănă îndesară. Cîteva dzile au fostŭ acéia urgie. Formarea Imperiului Roman. Opera propriu-zisă este alcătuită din șapte capitole: I. e) elogiul scriiturii și al lecturii: „… căci nu este alta și mai frumoasă și mai cu folos în toată viața omului zăbavă decît cetitul cărților”. pănă nu să încăldziia bine soarele spre aprîndzŭ și călătoriia pănă îndesară și pănă la căderea de rnas. că era locul nu așea negru la popas.

V. Cucerirea și colonizarea Daciei de către Traian. Mărturii filologice și etnografice. VII. VI. Mărturii arheologice despre originea poporului român.IV. Încercarea de a completa răstimpul dintre colonizarea Daciei și întemeierea Moldovei. .