M.

Somicu Curs II INSTITUTII ALE ANTICHITATII O prezentare mai veche a organizarii geto-dacilor este legata de confruntarea dintre Dromichete si Lisimah.Aceasta relatare ne dovedeste nu doar ca aparusera institutiile politico-statale, dar si norme de actiune, de comportament politic.Remarcam astfel ca se structurase o institutie a conducatorului si ca existau reguli de negociere si de rezolvare in diferite forme a diferentelor cu alte state. Aceste institutii deja consitutite ca si cele ulterioare vor contura treptat aparitia unui stat precum si a institutiilor de putere specifice.Unele institutii au fost imprumutate probabil de la vecini cum ar fi juramantul ce era depus, dezvoltandu-se democratia militara ce presupunea un sef cat si purtatori de arme. Exista ipoteze privind influenta altor civilizatii in dezvoltarea instutiilor staului la geto-daci.Contactele cu celtii vor accelera dezvoltarea tehnologiei si afierului si dezvoltarea unor structuri socilae legate de noi posibilitati mai ample de economie si armata precum si legaturile cu Imperiul Roman, vor impulsiona si ele evolutia catre un sistem de insitutii specific unui stat centralizat.Cristalizarea unor structuri specifice va conduce in final la aparitia statului centralizat ce presupunea in primul rand grupuri inarmate menite sa mentina diferentierea sociala deja conturata, precum si un sistem menit a a sigura activitati necesare dezvoltarii economice si protejarii de atacuri externe.In aceste conditii, in primul rand ale dezvoltarii economico-sociale interne si prin influente externe se constituie in 82 i.e.n.- Statul Dac centralizat al lui Burebista.Expansiunea lui militara pana la Dunarea mijlocie in Est si pana la Ulpia si Apolonia in Vest implica nu doar structuri militare adecvate dar si institutii administrative si de negociere. Esenta statului geto-dac era de natura tehnocratica.In exercitarea puterii politice marele preot Deceneu dar si succesorii lui avand un rol important.Dezvoltarea sistemului monarhic a facut ca succesiunea la tron sa devina ereditara, aparand: regeledetinea executivul, marele preot avea atributii judecatoresti, iar dregatorii aveau putere locala.Se constituisera datorita diferentierilor sociale, ale claselor sociale, respectiv nobiliitarabostes sau pileati si sclavii. In societatea geto-daca era puternic patriarhatul, femeile avand o conditie inferioara, prestand muncile grele si cunoscand chiar pedeapsa cu moartea pentru adulter.Remarcam si dezvoltarea unor institutii cu caracter informatic, capabile de implicare in politica unor state straine, inclusiv de implicare in Imperiul Roman. Un rol deosebit il aveau in institutiile statale preotii care practicau celibatul si nu consumau carne.Sunt mentionate si unele legi scrise numite bellagines. Dacia Romana- insitutiile Dupa cucerirea romana pe teritoriul Daciei au fost imprumutate institutiile romane.initial Dacia este organizata ca provincie romana Dacia Felix condusa de un Legatus Augusti Praetore pana in 117.Urmeaza o prima impartire in Dacia Superior si Dacia Inferior, prima fiind condusa de un Legatus Augusti Praetore iar ce-a de-a doua de un functionar de rang inferior primului numit Procurator Augusti. O alta impartire : la cele doua se adauga Dacia Coronisensis, condusa tot de un Procurator Augusti..ultima impartire va cuprinde dacia Apulensis, Dacia Coronisensis si

dacia Malvensis, existand Legatus Augusti Propraetore, Daciarum Trium Praetore si un conciliu: Provinciarum Daciarum Trium.Provincia romana avea asezari urbane si cele de rang superior fiind coloniile unde functiona Iospitalum iar centrele urbane de rang inferior-municipiile aveau locuitori cu rol intermediar, fiind atat cetateni car si pelegrini.Remarcam printre asezarile rurale existenta a doua categorii-viciile ce se aflau pe teritoriul coloniilor si pagii ce se aflau in afara coloniilor. Conducerea oraselor era realizata de un Orto-decurionum, adica un consiliu format din 30-50 de membri.Existau si magistrati care erau alesi pentru un an intre care edilii, questorii.Acest sistem avea si structuri fiscale, impozitele platindu-se pe baza unui recensamant realizat din cinci in cinci ani.Existau impozite directe cum erau cele ale negustorilor, pe terenuri si capitatia. Sistemul fiscal Se percepeau taxe la intrarea in orase, la folosirea drumurilor si a podurilor.Organizarea sociala avea sa fie pana in 212: -cetatenii aveau acte, dreptul de calatorie, de mostenire, de a deveni magistrati; -mai existau si latini care aveau doar dreptul gintilor si cutume locale, fiind mai numerosi si cei mai numerosi fiind peregrinii care reprezentau majoritatea populatiilor, existand o categorie din cetatile distruse de romani ce nu aveau dreptul de calatorie la Roma.; -sclavii fiind considerati unelte vorbitoare.Intre acestia existand servi-publicii cei care aveau o averesi puteau lasa mostenire. Trebuie mentionate in spatiul geto-dacic obstile care s-au mentinut si dupa cicerirea romana si in care se impleteau structurile de proprietate individuala asupra unor terenuri agricole si locuinte dat si asupra pasunilor, padurilor, apelor si in care conducerea se realiza de catre Sfatul Obstii.Mentinerea unor structuri diferie de organizare este specifica nu doar provinciei Dacia ci si altor provincii cuerite de romani.Ele continuasera sa existe si in vremea statului geto-dac in forme superioare ce aveau sa se mentina chiar si in epocile ulterioare.

M.SOMICU Curs III 20.03.2006 INSTITUTIILE POLITICE FEUDALE

Dupa retragerea Aureliana, institutiile ce au functionat in vechea institutie romana s-au dizolvat.Populatia ramasa in acest spatiu era lipsita de structuri politice de rezistenta.In aceste conditii apare fenomenul de ruralizare a vietii ceea ce a condus la revigorarea obstilor teritoriale.Ele erau legate vechile comunitati rurale ca traditie avand uncaracter teritorial si agro-pastoral.Obstile aveau o influenta democratica in organizarea lor asupra institutiilor politice in special. Sistemul de norme ce reglementa viata obstilor se baza pe dreptul cutumiar numit si legea tarii sau obiceiul pamantului .Obstile teritoriale erau organizate pe baza unui sistem electiv ce cuprindea ca institutii : - adunarea megiesilor ce includea toti detinatorii de pamant si avea atributii de ordin general - sfatul oamenilor buni si batrani care avea rol de consiliu si o participare mai frecventa decat adunarea megiesilor. - Juzii ce aveau rol de sefi cu atributii militare si de asigurare a ordinii interne, Aceste institutii se bazau pe existenta unei proprietati comune asupra pamantului si pe consecinta acesteia o slaba diferentiere sociala.Acordarea unor termeni in folosinta in mod repetat acelorasi membri ai obstii avea sa conduca la o diferentiere sociala cu atat mai ampla cu cat evolua proprietatea privata si cu cat evoluau diferentele intre membrii obstii pe aceasta proprietate. O foarte indelungata perioada de timp, astfel de elemente specifice obstii ca proprietate comuna aveau sa termine in societatea romaneasca prin mentinerea in proprietate comuna a padurilo, pasunilor, apelor.Treptat au aparut structuri statale pe teritoriul romaniei , mentiunile scrise pomenind despre cnezate si voievodate in sec IX.Intre acestea aflandu-se cele conduse de Menumorut, Gelu si Glad in transilvania si ultimul in Banat.Aceste cnezate sau voievodate , ca institutii evoluasera din obstile teritoriale prin unificarea mai multor structuri locale de tip rural.Pentru Transilvania, izvoarele mentioneaza structuri statale si in sec XI precum voievodatele lui Gyla in Transilvania si al lui Ahtum in Banat.Procesul de constituire al unor structuri statale cu institutiile lor specifice este valabil pentru intreg teritoriul romanesc.In Tara Romaneasca Diploma Cavalerilor Ioaniti pomenste la 1247 cinci formatiuni : Banatul de Severin, Voievodatele lui Litovoi si Seneslau , Cnezatele lui Ioan si Farcas in Oltenia.In Moldova sunt mentionate Tara Brodnichi si Tara Bolovenilor iar in Dobrogea inca de la 943 este mentionat Jupan Dimitrie. Diferite izvoare maghiare sau bizantine au mentionat prezenta valahilor organizati in diferite structuri politice.In fruntea formatiunilor politoce se aflau juzii ( conform unor tehnologii latine) s-au numit si cnezi si voievozi.Juzii aveau atributii judecatoresti si responsabilitati militare si de la ei dezvoltandu-se unitatile administrative numite judete. Termenul de cneaza se referea la o institutie cu aceleasi atributii judecatoresti si militare dar originile termenului provin din limba slava.In privinta voievodului institutia

aceasta este de natura militara si face referire in principal la conducatorii unor uniuni de cnezate. Jupanul era un titlu de noblete si acest termen este de origine iliro-traca.In atributiile de conducere se aflau diverse responsabilitati.Conducatorii erau o parte a aristocratiei constituita din maiores terrae adica stapanii pamantului desemnandu-se astfel detinatorii de domenii cu puteri militare, fiscale si judecatoresti.Taranii continuau sa traiasca in obsti fiind liberi si platind anumite dari.Odata cu aparitia statelor feudale romanesti, in sec XIV apar institutiile feudale specifice.Cea mai importanta era domnia.Aceasta avea caracter originar, titulatura domnitorului incluzand pe acela de voievod ( comandant militar) si domn( stapan al tarii).Se mai stabilea de asemenea ca domnul este de inspiratie divina, instaurarea puterii sale fiind facuta din mila lui Dzeu . Accesul la domnie impunea candidatului sa fie din os domnesc , de sex masculin si de religie crestin ortodoxa.Era si o conditionare pentru accesul a domnie ca acesta sa fie integru fizic, existand exceptie pentru infirmitati dobandite in lupta sau care nu afectau capacitatile sale de a conduce.Domnul care era ereditar trebuia totusi sa fie confirmat de o adunare electiva ce reunea responsabili religiosi, militari si boieri si initial confirmarea se face ape viata. Ulterior , incepand cu sec XVI nu mai este nevoie sa fie os domnesc ci doar din marii boieri iau un veac mai tarziu era suficient sa faca parte din boierime ; tot din secolul XVI datorita noului statut al Tarilor Romane domnitorul uram sa fie confirmat din 3 in 3 ani catre Poarta, pentru ca din secolul XVII aceasta confirmare trebuia sa fie anuala.Pentru domnie a existat si institutia asocierii la domnie acestea facandu-se evidentm cu scopul de a se asigura succesiunea dorita, existand si posibilitatea bisericii de a se desemna succesorul.Legat e institutia domniei au existat si urmatoarele institutii : -Locotenenta domneasca : 1-7 membri care avea insa atributii limitate, neputand face danii sau semna actele -Regenta prin care se puteau lua hotararile in numele domnitorului , pana la 15 ani ai acestuia, desi trebuia sa semneze actele. Atributiile domnitorului : -domntorul avea putere absoluta in domeniul politic administrativ, legislativ, judecatoresc, militar si bisericesc. -administrative : - de organizare administrativa a tarii -de a asigura ordinea interna -de a stabili dari - de a bate moneda Responsabilitati in politica externa : -de a incheia pace -de a declansa razboi -de a trimite soli Ca atributii legislative: -emitea acte normative numite hrisoave cu consultarea Sfatului Domnesc sau a Marii Adunari a tarii. Atributi judecatoresti: -era judecatorul suprem -putea delega unor alte persoane atributiile judecatoresti. Atributii miltare: -era comandantul suprem -numea conducatorii militari

-facea mobilizarea armatei. Implicarea sa in activitatile religioase era realizata impreauna cu Sfatul Domnesc si Marea Adunare a tarii si putea infiinta mitropolii iar impreauna cu patriarhul numea ierarhi ai bisericii. Sfatul Domnesc este o institutie ce apare odata cu statele feudale.In cadrul acesteia erau inclusi in sec XIV-XV boieri fara dregatorii, insa din sec XV pot sa fie alesi si boieri cu dregatorii, iar in sec XVI-XVII participarea la aceasta institutie este rezervata exclusiv boierilor cu dregatorii.Initial dregatorii lucrau ca functionari fiind in numar de 12 in Sfatul Domnesc si participand la toate deciziile, in toate domeniile, dar avand si rol consultativ. Marea Adunare a tarii era formata din 30 pana la 200 de persoane, inculzandu-i pe cei care nu erau in Sfatul Domnesc:fosti dregatori, negstori sau cleri.Marea Adunare a tarii era convocata pentru o singura problema, iar hotararile erau consemnate intr-un hrisov domnesc.Dregatorii nu aveau atributii bine delimitate, fiind stabilite de catre domn.Domnul numea si revoca dregatorii, care depuneau un juramant.Intre acestia cei implicati in administrare avand un rol important.Exista si o ierarhizare a dregatorilor in dregatori mari si mici, dregatori de sfat, de divan sau dupa activitatile specifice fiind cu atributii administrative: vornicul, logofatul sau banul iar cu atributii militare:spatarul sau hatmanul.Intre dregatori putem mentiona cu atributii importante: Banul Craiovei cu un rol similar al domnului al carui loctiitor era.O pozitie distincta cu banul o avea Portarul Sucevei. Marele Vornic cu un rol in domeniul judecatoresc, Marele Logofat, Marele Vistiernic, Marele Postelnic. Marele Spatar ca dregator cu atributii militare era purtatorul spadei dar si loctiitor al domnului la comanda armatei.Marele Hatman avea comanda armatei. Atributii militare si de ordine interioara aveau parcalabii.A existat si o tentativa de voievodat ereditar in Transilvania facuta de Roland Borsa.Ca unitati administrative locale putem mentiona: -In Moldova:tinuturile -In Tara Romanesca : judetele -In Transilvania: comitatele, districtele si scaunele Judetele erau conduse de un judet in vreme ce conducatorii tinuturilor puteau fi parcalabi sau starostele.Exista o conducere distincta pentru orase vornicii de targ.

Curs IV Institutiile politice romanesti in perioada regimurilor turco-fanariote

Imperiul Otoman , dupa cum apreciaza unii analisti , si-a inceput declinul inca din secolul XVI , dupa disparitia lui Soliman Magnificul.Decaderea Imperiului Otoman , marcata militar si teritorial prin pierderi, avea sa fie insa consfintita abia un veac mai tarziu, dar tot in acelasi punct in care se impotmolise si Soliman Magnificul la Portile Vienei ( a esuat in incercarea de a cuceri Viena 1529) . La 1683 Marele Vizir, ultimul din familia Kuprulum, dupa o lunga perioada de stacnare in Imperiul Otoman isi propusese sa redea maretia acestuia si sa reia cuceririle.Incercarea lui esueaza la Portile Vienei.Cazut in disgratie, Marele Vizir isi va pierde capul din ordinul sultanului.Turcia va pierde insa mai multe teritorii lasand locul altor puteri sa incerce dominarea acestui spatiu sud-est-european.Astfel, la 1699 Otomanii cedeaza Podolia in favoarea Poloniei, Dalmatia si Moreea sunt preluate de catre Venetia, Ungaria si Transilvania ajung la Austrieci iar 1 an mai tarziu, Azovul este preluat rusi. Apar deci in aceasta regiune a Eu ca actori politici importanti Rusia si Austria. In aceste conditii, situatia Tarilor Romane va cunoaste schimbari datorate unor noi politici ale imperiului otoman.Otomanii intensifica exploatarea Tarilor Romane pentru a compensa pierderile altor teritorii. Domnitorii cauta si ei solutii de a inlatura stapanirea Otomana si Dimitrie Cantemir ( 1710- a ajuns pe tron) face o alianta cu Tarul Rusiei in anul urmator dar este infrant impreuna du Rusii in 1711 si nevoit sa emigreze in Rusia pentru tot restul vietii iar Rusii pierd Azovul. In aceste conditii , otomanii instaureaza domniile fanariote la 1711 in Moldova ( N.Mavrocordat) si in 1716 Tara Romaneasca ( N.Mavrocordat), inlocuind pe Serban Cantacuzino.Domniile fanariote sunt caracterizate prin perioade scurte de domnie, domnitorii putand detine tronul de mai multe ori in ambele tari romanesti.Caracteristic perioadei sunt si obligatiile mari fata de Poarta.Vom distinge doua perioade 1711 sau 1716 pana in 1774 si din 1774 pana in 1821.Taile Romane au fost integrate in sistemul politic si miltar Otoman, fiind lipsite de politica externa.Exploatarea economica s-a facut prin vanzari preferentiale catre Otomani. De asemenea sistemul de impozitare era apasator.Haraciul era impovarator, precum si diferitele obligatiuni pentru confirmarea periodica sau daruri transmise catre dregatorii otomani peschesurile, mucareluri, geigeaua. Domnitorii au fost adusi din randul demnitarilor de origine greceasca ce locuiau in mahalaua Fanarului, dintre care se recrutau si banii
6

Dragomani.Tarile Roane si-au pastrat institutiile, Biserica, Justitia, Finantele, Divanul, ca si dregatoriile fiind introduse unele noi cum ar fi Vornicia de sus si de jos in Tara romaneasca si Bania in Moldova. Un rol important in sistemul institutional romanesc l-a avut Constantin Mavrocordat care a domnit de 6 ori in Tara Romneasca si de 4 ori in Moldova el propunand o serie de reglementari de ordin institutional, asemanatorare unor institutii.Astfel a numit cate doi ispravnici care sa conduca judetul, acestia fiind platiti si avand atributii administrative, fiscale, judiciare si politienesti.Puteau sa fie boieri numai cei care aveau slujbe.El imparte si boierii in doua categorii : boierii de la ban pana la Crucerul de Arie, numindu-se boieri veriti iar urmasii lor fiind neamuri si ceilalti boieri inclusi in a doua categorie fiind boieri de rangul doi iar urmasii lor fiind numiti mazili. In vreme ce prima categorie erau scutiti de dari, a dioua era scutita doar de unele. Mai realizeaza si o reforma fiscala inlocuind multilele dari cu una singura platibila in patru rate anuale si realizand eliminarea unora. In vremea lui, s-a interzis mutarea taranilor de pe mosie, fenomenul a generat insa fuga in masa a taranilor ceea ce a facut ca in 1746 si 1749 pentru a stopa fenomenul sa desfiinteze rumania si vecinia.Taranii erau insa clacasi astfel ca desi aveau libertate individuala putandu-se muta pe alta mosie erau obligati sa presteze gratuit boierului 12 zile de munca in Tara Romaneasca si 2 4 de zile in Moldova. Si alte institutii aveau sa fie organizate.Astfel in domeniul justitiei , atat Mavrocordat cat si Ipsilanti au siustinut egalitatea in fata legii, stabilind un sistem de judecatori platiti precus i scrierea hotararilor.Exista un sistem de ierarhizare a instantelor in vreme ce judecatoriile din judet judecau pricinile civile.Cele penale, precum si plangerile impotriva hotararilor civile erau judecate de Divan.Ipsilanti introduce si alte reforme inclusv in domeniu invatamantului si a postei. Dupa 1774, cand Otomanii sunt infranti si incheiata pacea de la Kuciuc-Kainargi, situatia Tarilor Romane se schimba, initiindu-se noi reforme, concretizate in codurile de elegi ale lui Calimachi si Caragea.Situatia economica se modifica si ea, Tarile Romane intrand in circuitul economic european, si crescand nevoia de cereale ce conduce la marirea obligatiilor taranimii.Apar framantari in societatea romaneasca, astfel ca in 1771, boierii munteni realizeaza un memorum iar la sf veacului, Moldovenii fac mai multe petitii.Memoriul trimis la Viena si Petersburg includea pe mitropolitul Filaret si pe Ioan Cantacuzino.Intre reformele institutionale propuse erau alegerea domnitorilor dintre dregatori de reprezentatnii celor trei stari, formarea unei armate nationale, desfiintarea

raiallor Braila, Giurgiu, si turni, neutralitate in vreme de razboi, platirea haraciului prin legatia austriaca si rusa. La 1793, un nou proiect de reforma cerea ca domniile sa aiba o durata mai mare, caci nu putea sa existe o administrare eficienta prin domnii foarte scurte,La 1804 a existat si o petitie a boierilor mci impotriva boierilor mari si a conducerii.In aceasta perioada trebuie sa remarcam existenta unor framantari si in cadrul taranimii,Sunt mentionate si unele petitii ce solicitau protectorat francez sau rusesc.

Curs V Institutiile politice la 1821 si dupa revenirea la domniile pamantene Dupa incheierea tratatului de la Kuciuk-Kainargi, Tarile Romane intra in circuitul economic european, micsorandu-se controlul Portii asupra productiei si realizandu-se o crestere a productiei agricole.Aceasta crestere in conditiile mentinerii acelorasi raporturi sociale, se datoreaza intensificarii exploatarii taranilor prin cresterea numarului zilelor de claca la initiativa proprietarilor cu sau fara acordul statului.Remarcam de asemenea cresterea costurilor pentru obtinerea domniei, acelasi lucru intamplandu-se si pentru celelalte dregatorii. Aceste fenomene fac sa se dezvolte o fiscalitate excesiva generand nemultumiri in toate statuturile sociale.Nemultumirile implicau chiar si boierime impinsa intr-un plan secunar de catre detinatorii straini si de dregatorii, in special de greci.Momentul politic era marcat si de dorinta de schimbare fiind declansata lupta in Balcani pentru inlaturarea dominatiei otomane.Port-drapelul acestei lupte aveau sa fie grecii organizati din 1814 in Eteria condusa de Al. Ipsilanti ce avea si sprijinul Rusiei. La 1821, in Tarile Romane se incearca declansarea luptelor de eliberare a popoarelor din balcani.Miscarea abandonata de Rusia din considerente politice il va avea ca principal promotor pe Tudor Vladimirescu.In cadrul acestei miscari revolutionare sunt elaborate documente ce pot reprezenta atat inlaturarea stapanirii straine cat si prefacerea organizarii socilae si inoirea institutiilor plitice dominate de straini.Revolutia de la 1821 este infranta iar T.Vladimirescu tradat si ucis.Cu toate acestea unul din obiectivele sale a fost atins caci otomanii renunta la domniile fanariote revenind la cele pamantene. Remarcam inca de la 1821, formularea de catre boieri a unui proiect de organizare politica ce prevedea ca domnul sa fie ales pe viata, sa se formeze Armata Nationala si sa se revina la dregatorii pentru boierii pamanteni.Un alt proiect elaborat la Brasov avea in vedere inlaturarea strainilor din dregatorii, salarizarea dregatorilor, formarea unei Armate Nationale precum si aplicarea unor reforme fiscale administrative si judecatoresti. A existat si un proiect atribuit lui I.Vacarescu : unirea Moldovei cu Valahia, trimiterea unui ministru la Constantinopol care sa fie si consul, conferirea in aceste conditii unui nivel de independenta principatului format.Conducatorul principatului urma sa fie un monarh ales la inceput din Germania de catre Austria, Franta si Anglia.Acest principe urma sa aiba dreptul de a bate moneda si de a incheoa tratate.Revenirea la domniile pamantene s-a regasit si intr-un proiect de reforma elaborat de boierii bucovineni.Aceste proiecte nu au fost adoptate in organizarea principatelor dar unele elemente pe care le includeau aveau sa se regaseasca in organizarea stabilita dupa 1821. In Firmanul dat de Poarta se stabilea: domnii sa fie din randul boierilor pamanteni, ca si ceilalti slujbasi.Ca venituri ale domnilor se stabileau veniturile traditionale existand si drept de jalba impotriva domnitorului, judecata de Constantinopol dar cu sanctionarea calomniatorilor.Se stabilea sa fie goniti strainii cu responsabilitati sa se formeze o armata platita, sa fie desfiintate scolile grecesti si clerul grec din manastiri sa fie gonit. Unul dintre cele mai importante documente de organizare a Tarilor Romane de inspiratie liberala si influentat ca si celelalte de spiritul revolutiei Franceze, a fost constitutia Carvunarilor.Aceasta nu a fost aplicata oficial dar a fost insusita de I.S.Sturdza in organizare.Era prevazut ca domnul sa ife ales din randul reprezentantilor

diferitelor stari sociale.Puterile acesteia urmau sa fie limitate, masurile adoptate urmand sa se ia dupa adoptarea sfatului domnesc.Se reia dupa aceasta constitutie principiul impartirii deciziei intre domn si Sfat.In prevederile sale se stipula o incercare de separare a atributiilor legislative si executive.Era promovat de asemenea principiul reprezentarii politice si al adoptarii hotararilor prin vointa majoritatii.Existau elemnte ce sustineau suprematia legii precum si egalitatea locuitorilor in fata acesteia precum si prevederi ce vizau aprarea statului si a ordinii existente.Domnul urma sa dispuna de o anumita autonomie si sa fie ales de Adunarea Obsteasca. Regulamentele Organice aveau sa aduca modernizarea institutiilor in Tarile Romane.Dupa Adrianopol( 1829) pe teritoriul Tarilor Romane aveau sa se situeze trupe tariste pana in 1834 si sa existe si o administratie Ruseasca a carui conducator a fost Pavel Kiseleff.Regulamentele au fost aplicate in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova, unul dintre elementele pozitie fiind prevederile similare pentru cele doua tari si de aici caracterul unificator al organizarii institutiilor.In privinta organizarii statale: domnia urma sa fie electiva, nobiliara si viagera pentru un termen de 7 ani. Era stabilit ca domnul sa detina prerogative legislative, executive si judecatoresti avand drept de a sanctiona anumite legi.Putea numi si revoca ministri precum si alti functonari, putand acorda si ridica anumite titluri.Pentru unele decizii avea drept de confirmare pentru celelalte cerand acordul Divanului.Divanul avea atributii judecatoresti.Adunarea Obsteasca avea un rol important fiind formata din boieri si negustori, urmand sa aleaga domnul care era investit in functie de catre otomani si confirmat de catre rusi.Exista si Adunarea Obsteaca Ordinara, formata numai din boieri cu atributii legislative si de aprobarea bugetului .In domeniul fiscal reforma a transformat atributele de la domn la Adunarea Obsteasca stabilindu-se : se desfiinteaza vamile interne, boierii si clerul erau scutiti de taxe, oentru celelalte categorii existand o diferentiere a impozitului. In administratie s-a mentinut sistemul anterior cu schimbarea unor denumiri iar orasele au capatat dreptul de autoadminsitrare.In organizarea judecatoreasca atributiile autoritatilor judecatoresti au fost separate de cele administrative, realizandu-se si o ierarhizare a instantelor judecatoresti si stabilindu-se principiul inamovibilitatii.

10

Curs VI Revolutia de la 1848 Aceasta a fost o miscare politica cultural ace presupunea numeroase reforme. Intre obiectivele sale principale se aflau inlaturarea dominatiei Austriece, Tariste, si Otomane.Intre reformele initiate multe au fost preluate ulterior desi revolutia a fost infranta.Intre principalele elemente vizate au fost: -desfiintarea privilegiilor; -imbunatatirea situatiei taranilor prin desfiintarea clacii si improprietarire; -crearea unui stat unitar si avand ca forma de guvernamant monarhia constitutionala; separarea celor trei puteri; -obtinerea de drepturi nationale pentru romanii din Transilvania cum ar fi scoala si administratie in limba romana si autonomia celor doua biserici. Programul reformelor a fost structurat in mai multe petitii redactate si adoptate in cele trei tari.Astfel in Moldova identificam Petita Proclamatiune, Dorintele Partidei Nationale in Moldova, Printipiile noastre pentru reformarea patriei. In Transilvania si Banat Petitia neamului roman si Valahia si Ungaria si Petitiunea Nationala. In Tara Romaneasca Proclamatia de la Islaz.Acest documene este structurat ca o veritabila constitutie ce prevedea o reorganizare a institutiilor. Isi propunea dobandirea indepenedentei administrative fata de Poarta.Egalitatea in drepturi si desfiintarea privilegiilor facea parte din desideratul tuturor locuitorilor la formarea bugetului constituirea unei adunari generale formate din reprezentanti ai tuturor starilor sociale; domn ales pe 5 ani, libertatea tiparului, dreptul ca la judete sa fie alesi dregatorii, emanciparea clacasilor si improprietarirea prin despagubire. Dupa infrangerea revolutiei, Imperiul Otoman avea sa realizeze unele reforme intre care alegerea domnilor pe o perioada de 6 ani precum si inlocuirea adunarilor obstesti cu divanul ad-hoc, era inclusa boierimea si taranimea.

11

Institutiile moderne ale romaniei moderne 1859-1918 Al.I.Cuza avea sa structureze sistemul institutiior politice ale romanilor.Principalele documente cu dimnesiune constitutionala au fost trei In 1858 Conventia pentru organizarea definitiva a principatelor romane.Aceasta stabilea de fapt structuri institutionale diferite si o domnie elctiva si viagera.Apare deja o separatie a puterilor.In fapt puterea politica era detinuta de catre un hospodar si o adunare electiva.Puterea legislativa includea hospodarul, adunarea legislativa si o adunare electiva.Puterea legislativa includea hospodarul, adunarea electiva si comisia centrala de la Focsani.In vreme ce adunarea electiva era aleasa pe 7 ani, existand si membri de drept ( mitropolitul si episcopii), comisia centrala avea un numar de 16 membri si era menita sa adopte legile de interes comun pronuntandu-se in fapt asupra celor adoptate separat pe fiecare din pricipate. Puterea executiva era reprezentata de hospodar care era ales pe viata.Intre atributiile sale erau acelea de a promulga legile, de a gratia si de a numi functionari publici.Functiile executive le exercita prin intermediul ministrilor.Puterea judecatoreasca avea ca instanta suprema Inalta Curte de Casatie si Justitie ce era comuna pentru ambele principate cu sediul la Focsani si asigurand unitate intre cele doua principate din punct de vedere al legii.Membrii sai erau inamovibili.Ea avea drept de control si disciplina pentru Curtile de Apel si pentru Tribunale, intre drepturile ei aflandu-se si acela de a judeca ministrii trimisi in judecata de hospodar sau adunare.Un alt document cu caracter constitutional a fost Statutul dezvoltator al conventiei de la Paris.Acesta a intrat in vigoare dupa lovitura de la 2 mai 1864 data de Cuza.A dizolvat Adunarea electiva, organizand un plebiscit pentru aprobarea acestui Statut. Acest proiect a reprezentat prima constitutie moderna a Romaniei. In cadrul acesteia s-au definit principiile si normele organizarii de stat specifice sistemului capitalist.Exista un document, o separatie a puterilor dar cu o preponderenta a puterii executive.Puterea legislativa era reprezentata de catre domn impreuna cu Adunarea electiva si Adunarea ponderatoare.Domnul avea dreptul de a initia legi putand de asemenea refuza sanctionarea unor proiecte legislative.Proiectele de lege trebuiau sa fie sustinute de ministri sau membrii consiliului de stat.Adunarea electiva avea membri alesi exclusiv dupa venituri financiare, ceea ce facea ca burghezia sa aiba acces la acest organ care aproba sau modifica bugetul. Corpul ponderator( Senatul) era format din 64 de membri dintre care 32 numiti de domn din randul fostilor inalti demnitari.El includea intre altii si pe mitropoliti, episcopi, si presedintele Inaltei Curti de Casatie precum si cel mai vechi general.Membrii alesi erau alesi dintre membrii consiliilor judetene, numiti de catre domn dintr-o lista ce cuprindea trei candidati pentru fiecare judet.Aceasta adunare se pronunta asupra proiectelor de lege adoptate de Adunarea electiva.Astfel ea putea adopta, amenda sau respinge un proiec de lege.Daca era vorba de amendamente legea revenea la Adunarea electiva si apoi la Consiliul de Stat pentru restudiere.Urmare a acestui cadru institutional : Cuza a putut realiza reformele sale dintre care cea mai importanta a fost legea rurala.

12

Un al treilea document cu caracter constitutional ce a restructurat institutiile romane moderne a fost Constitutia din 1866.Aceasta includea 8 titluri stabilind un sistem de guvernare in care era realizata separatia puterilor -> monarhie ereditara.Puterea legislativa includea donul precum si reprezentanta nationala.Aceasta din urma era constituita din Senat si din Adunarea Deputatilor ce era aleasa pe 4 ani prin vot censitar.Puterea judecatoreasca includea curtile si tribunalele; in privinta puterii executive aceasta includea domnul precum si ministrii si prim ministru.Domnul era irevocabil, inviolabil si neresponsabl, ministrii fiind cei care raspundeau.Sanctiona si promulga legi,numea in functii publice, emitea regulamente, amnistia si gratia putand sa puna sub acuzatie ministrii.Erau prevazute inca doua institutii legate de institutia dommnului: locotenenta regala care functiona pe perioada vacantarii tronului pana la alegerea unui nou domn si regenta care dunctiona cand domnul se afla in imposibilitatea de a conduce sau era minor. Aceasta constitutie a cunoscut modificari: 1879 a impus prevederi de acordare a cetateniei locuitorilor straini de diferite religii; in 1884 modificarile constitutionale s-au referit la libertatea presei precum si la prevederi electorale si rurale si in 1917 au existat de asemenea modificari cu caracter rural si electoral. In sistemul institutiilor organizate prin constitutia de la 1866, seful administratiei centrale era domhul si guvernul, in cadrul acestuia un rol deosebit avandu-l ministrul de interne ce conducea administratia centrala si locala avand si importante atributii in domeniul ordinii si sigurantei.In privinta puterii locale administratia era organizata in cadrul judetelor, plasilor si comunelor. Prefectul era numit de rege in vreme ce consiliul judetean avea un rol deliberativ; la nivelul comunelor exista un primar si consiliul local comunele fiind unitati specifice tuturor asezarilor, ezistand astfel comune rurale si urbane. Pe langa institutiile locale mentionate, mentionam ca puterea juridica era reprezentata de Curtea de Casatie , judecatorii de plasa precum si tribunalele judetene, Curtea de Apel si Curea de Jurati.Sistemul financiar includea atat depozite directe cat si indirecte, intre primele mentionam: impozitul funciar, mobiliar, pe salarii, pentru activitati, comerciale si pe meserie.Cele indirecte: impozit pe consumatie si unul anual. Institutiile militare erau reprezentate de Armata permaneta, Dorobantii si Granicerii, Militiile, Garda Ostaseasca si gloatele.In privinta institutiilor legislative, alegerile pentru Senat si Camera deputatilor se faceau in mod diferit.Pentru Camera Deputatilor existau 4 colegii electorale.Primul includea alegatori cu averi mai mari de 300 de galbeni, al doilea pe cei cu averi peste 100 de galbeni, al treilea cuprindea orasenii ce plateau impozite de cel putin 80 de lei, precum si ofiterii in rezerva, liber-profesionistii si pensionarii.Aceste trei colegii beneficiau de votul direct in vreme ce al 4-lea colegiu functiona pe baza votului indirect.Pentru al 4-lea colegiu la fiecare 50 de alegatori se alegea un delegat iar pentru votul acestora era desemnat un deputat la nivel judetean.Pentru Senat existau doar doua colegii.Primul includea proprietarii cu proprietati peste 300 de galbeni din mediul rural, in vreme ce al doilea cuprindea proprietarii de imobile ce aveau venituri mai mici de 300 de galbeni. In privinta candidatilor, acestia trebuiau sa aiba un venit de peste 800 de galbeni si in vreme ce deputatii aveau nevoie de cel putin 25 de ani beneficiind de un mandat de 4 ani, senatorii trebuiau sa aiba 40 de ani beneficiind de un mandat de 8 ani.

13

Curs VII Institutiile politice in perioada interbelica Intregul system institutional interbelic a fost marcat de Marea Unire ce a readus in hotarele statului roman Basarabia, Bucovina si Transilvania. Elementul dominant a ramas institutia monarhica, iar configuratia acestui sistem a fost determinata de Legea Votului Universal si Legea reformei agrare si avea ca dundament Constitutia adoptata in 1923.Aceasta constitutie realizata dupa un proiect propus de liberali fusese sustinuta initial si de alte forte politice existand si un proiect taranist precum si doua personale dar ulterior adoptandu-se priectul liberalilor, ea nu a mai fost sustinuta de celelalte forte politice.In raport cu Constitutia din 1866, cea din 1923 reprezenta un pas inainte prin largirea democratiei.Se prevedea astfel controlul justitiei asupra regalitatii, reforma electorala, libertatea cuvantului si libertatea de asociere. Conform constitutiei, institutiile erau organizate astfel: -puterea legislativa era reprezentata de rege cu reprezentanta nationala formata din Adunarea Deputatilor si din Senat.Adunarea Deputatilor era aleasa prin vot direct , egal secret, si obligatoriu, fiind exclusi de la drepturile electorale militarii si femeile.Senatul includea senatori alesi prin vot direct, egal, secret si obligatoriu dar si senatori de drept.Intre acestia se aflau mostenitorii tronului, fosti demnitari, mitropoliti si ceilalti sefi ai cultelor religioase, fosti militari , fosti diplomati si presedintele academiei. -din puterea executiva facea parte regele care dispunea de atributii printre care : -numea ministrii si functionari -conducea armata -putea trimite in judecata ministrii -gratia si amnistia Guvernul exercita puterea executiva in numele regelui. -in cadrul puterii judecatoresti era inclus si consiliul legislativ ce acorda un aviz privind constitutionalitatea legilor.In cadrul sistemului politic un rol important l-a avut Legea electorala din 1926 care impunea pentru obtinerea unui mandat un prag de 2 % si acorda prima majoritara partidului ce detinea cel putin 40 % din voturi.Erau limitate drepturile electorale ale militarilor, femelilor si functionarilor.In 1929 acordandu-se drepturi de alegere a femilor n structurile locale.Rolul dominant al regelui in sistemul politic institutional interbelic a facut ca lineralii condusi de Iin I.C. Bratianu sa aiba un deceniu de dominare dupa 1918. Si acest element avea sa contribuie la criza dinastica conturata in anii 19251930.S-a recurs in aceste conditii intre 1927 -1930, dupa moartea lui Ferdinand I, la instalarea pe tron a regelui Mihai care era minor si a fost nevoie sa se recurga la regenta. Funtionand cu sincope, sistemul politic interbelic a ramas un sistem pluralist.Principalele partide politice aveau sa fie : PNL, PNT, Liga Poporului devenita Partidul Poporului si PND condus de N.Iorga.Aceste partide au avut un rol important pe scena politica romaneasca, existand si alte partide care nu au avut rol important in interbelism.In cadrul sistemului politic romanesc, dupa 1924 a fsot exclusa de la viata politica stanga radicala PCR, iar dupa 1933 a fost exclusa dreapta extremista-Garda de Fier, desi acest curent politic a fost ingaduit ulterior unei alte forme de organizare.Au existat si partide ale minoritatilor nationale.

14

In contextul acumularilor fortelor totalitare in Europa in anii 30 precu si datorita tendintelor de conducere autoritara ale lui Carol II in 1938 sistemul pluralist a fost inlaturat, instaurandu-se din februarie 1938 o conducere unipersonala a lui Carol II prin intermediul unor noi institutii adaptate noului sistem. In 1938 s-a adoptat o noua constitutie: -puterea legislativa era reprezentata de rege, ce o exercita prin reprezentanta nationala, iar puterea executiva era reprezentata de rege si exercitata prin intermediul guvernului. -reprezentanta nationala includea adunarea deputatilor alesi e categorii in sistem uninominal.cele trei categorii erau : agricultura si munca manuala; comert si industrie; ocupatiuni intelectuale In 1939 s-a adoptat o lege ce acorda drept de vot si femeilor pentru alegerea deputatilor.Senatul includea pe langa senatorii alesi si cei de drept si senatori numiti de catre rege.Constitutia era dictatoriala, eliminand drepturile si libertatile de pana atunci.Astfel era interzisa propaganda pentru schimbarea formei de guvernamant, pentru impartirea sau distribuirea averilor, in vreme ce justitia putea controla corespondenta iar politi avea drept de control pentru dreptul de intrunire.Nu exista o separatie a puterilor regale dominand toate cele trei puteri.Dominatia regelui era reflectata si in organizarea institutiilor locale.Astfel existau consilii judetene si comunale alese prin vot universal si secret. In cadrul consiliului judetean, 3/5 din consilieri erau membrii de drept.Conducerea judetului era realizata de consiliul judetean impreuna cu prefectul acesta din urma punand in executie deciziile consiliului si ale delegatiei permanente din cadrul consiliului judetean. In privinta acestor institutii interbelice, dupa 1938 ele au cunoscut o limitare a democratiei, unitatile administrative devenind comunele si tinuturile ce includeau mai multe judete si erau conduse de un rezident regal numit de rege.In sistemul puterii judecatoresti functionau judecatoriile, tribunalele, curtielde apel, curtile de jurati, inalta curte de casatie si justitie.Sub aspect financiar , fiscalitatea era organizata pe baza unui sistem de 8 impozite.Legea armatei stabilea efectivele active, precum si rezerva si militiile. Sistemul politic institutional postbelic Timp de aproape 5 decenii sistemul institutional politic romanesc a avut caracteristicile unui nou sistem social politic- sistemul socialist, bazat pe dominatia monarhica si apoi pe spatiul politic al PCR. Sistemul romaesc postbelic a avut caracteristici conturate dupa al doilea razboi mondial aceeste caracteristici fiind preluate dupa al doilea razboi mondial si in alte tari ale Europei de Est.In Romania si inainte de instaurarea sistemului cu partid unic numit socialism real sau de comanda existasera sistemele de conducere de tip dictatorial.In 1938 Carol II si-a instaurat dictatura personala transformand institutiile in elemente decorative sau cu un rol mai mult consultativ in conditiile desfiintarii partidelor politice,intreaga putere concentrandu-se in rege. In acelasi timp in plan politic si economic a dus tara spre germanii nazisti, pana la subordonarea economica fata de aceasta.A existat chiar si o acceptare a prezentei militare germane pe teritoriul romanesc dar cu toate acestea Germania a tolerat si a sprijinit actiunile unor tari vecine Romaniei de revizuire a granitelor: URSS a luat Basarabia, N

15

Bucovinei si Tinutul Herta, iar bulgaria aluat Cadrilaterul.Ungaria Holtista a luat N Transilvaniei. Perioada din 6 septembrie 1940 a fost o noua perioada de dictatura instaurata de Antonescu si care intr-o prima perioada a avut caracteristicile unei dictaturi de tip fascist imprimate de actiunile legionarilor prezenti in guvern.Dupa preluarea puterii de catre Antonescu la 6 septembrie, Carol II a fost obligat sa abdice si desi oficial se institutia monarhica se mentinea prin intermediul lui Mihai I, aceasta era golita de putere, puterea fiin preluata de Antonescu in cadrul noii institutii reprezentate de el.In acest cadru institutional, Antonescu nu era rasounzator in fata nimanui.Sub conducerea lui Romania a intrat in razboi impotriva Natiunilor Unite alaturi de Germania Nazista, initial recuperand teritoriile pierdute in favoarea URSS apoi a continuat sprijinirea Germaniei in actiunea de invadare a URSS.

16

Curs VIII Institutiile postbelice Romania a participat la razboi alaturi de Germania nazista impotriva Natiunior Unite, realizand o campanie militara impotriva URSS care intr-o prima etapa a vizat recuperarea teritoriilor pierdute in 1940, dar ulterior s-a constituit in sprijin pentru invadarea URSS de catre Germania. In 1944 in fata ofensivei trupelor sovietice ajunse la granita Romaniei si a conturarii pericolului de ocupare a tarii s-a realizat o alianta politica numita Blocul National Democrat formata din PCR,PNL, PSD,PNT, ce urmarea scoaterea Romanei din razboi si alaturarea ei Natinilor Unite.Aceasta structura politica beneficiind si de sprijinul armatei si institutiei monarhice a reusit ca la 23 August sa organizeze arestarea conducatorului tarii ( Maresalul Antonescu) si preluarea puterii.Romania a iesit din razboi dar fata de refuzul Germaniei de a se retrage de pe teritoriul romanesc, romania a trecut la actiuni militare alatrui de sovietici, eliberand terotoriul tarii de trupele germane si maghiare holtiste si continuand razboiul alaturi de Natiunile Unite in Ungaria, Cehoslovacia si Austria, pana la capitularea Germaniei pe 9 mai.Dupa actul de la 23 August, o perioada de timp. Evolutia politica in Romania a fost marcata de prezenta trupelor sovietice.Urmarind evolutia institutiilor politice putem identifica mai multe perioade in dinamica neoului sistem social politic al socialismului real.A existat intre 23 August 1944 si 6 Martie 1945 o perioada de provizorat in care au fost repuse in functiune vechile institutii politice interbelice, cu unele modificari.urmeaza apoi perioada instalarii , a consolidarii si a disparitiei noului sistem social politic, numit Socialismul Real sau Socialismul de Comanda.In cadrul celei de-a doua perioade distingem mai multe etape: -1945-1953 perioada pluripartidismului marcata de doua subetape: a)1945-1948- perioada pluripartidismului si a a pluralismului politic b)1948-1953- perioada pluripartidista fara pluralism, adica fara opozitie atenta la politica guvernamentala. -1953-1965 aceasta etapa fiind marcata de o puternica influenta sovietica. -1965-1974 - caracterizata de o relaxare in politica interna si o larga deschidere in politca externa -1974-1989- etapa dominanta de manifestarea sistemului de putere unipersonal a crizei si disparitiei socialismului de comanda in Romania. Intre 1944-1958 in toate domeniile si in special in sistemul puterii evolutia in Romania a fost marcata de prezenta trupelor sovietice si de influenta URSS.Urmarind prima etapa in evolutia in sistemul politic institutional remrcam ca dupa 23 August 1944 puterea era reprezentata de catre rege in conditiile repunerii in functiune a constitutiei din 1923.Pe langa fortele politice reprezentatte in guvern, cele din BND mai erau inclusi si militari.De asemenea in conditiile starii de razboi si a situatiei Romaniei tratata ca un stat invins, un rol important in adoptarea deciziilor il avea Comisia Aliata de Control, controlata de sovietici.Lipsa unei puteri legislative reprezentative desemnate conform constitutiei , a facut ca un locul acestea guvernarea sa se realizeze prin decrete-legi adoptate de guvern cu acordul regelui.ca o caracteristica a masurilor adoptate , remarcam

17

dominatia actiunilor ce vizau reabilitarea personalitatilor persecutate de regimurile de dictatura anterioare si sanctionarea persoanelor care sustinusera aceste regimuri. O alta caracteristica este marcata de actiunea in special in domeniul economic in afara legalitatii bazata pe o legitimatie conferita de sprijinul direct si activ al unor largi categorii sociale fata de aceste actiuni. La 6 martie 1945 se incheie aceasta perioada de provizorat dupa mai multe crize instaurandu-se un nou guvern in care un rol dominant amplificat cu trecerea timpului il detinea PCR.Acest guvern condus de doctorul Petru Groza, reprezentant al frontului plugarilor includea si PSD, PNP si chiar un nou PNT si un PNL condus de Gh.Tatarascu.Aceasta perioada incheiata in 1948 s-a realizat in cadrul Constitutiei din 1923 dar si a unor legi dintre care cele mai importante: Decretul Lege pentru exercitarea functiei legislative si pentru alegerea Adunarii Deputatilor.Prin legile adoptate, reprezentanta nationala( Parlamentul) era adus doar la Adunarea Deputatilor era eliminata peima electorala si se acorda drept de vot fermierilor, magistratilor si militarilor, in vreme ce erau excluse de la vot persoane legate de regimurile de dictatura anterioare.Dupa alegerile din Noiembrie 1946 castigate prin numeroase nereguli de catre fortele guvernamentale reunite in blocurile guvernamentale, in scurta vreme opozitia a disparut.Astfel in 1947 PNT a fost dizolvat ca urmare a atragerii sale intr-o actiune antistatala iar PNL condus de Bratianu, isi inceteaza activitatea in acelasi an , incusiv prin pierderea Bancii Nationale prin care isi asigura finantarea. Au ramas in funtiune partidele din alianta guvernamentala si unele partide care nu reprezentau o opozitie fata de guvern sau unele organizatii ale minoritatilor.Castigarea alegerilor din 1946 de Blocul Prtidelor Democrate, s-a facur prin nereguli majore, care in unele situatii le-au depasit pe cele interbelice.In noile conditii, odata cu disparitia opozitiei, la 30 decembrie 1947 regele Mihai I a fost obligat sa abdice si sa paraseasca tara, fiind constitutit un prezidiu al Marii Adunari Nationale, odata cu proclamarea republicii, acest prezidiu format din 5 persoane, avandu-l presedinte pe C.I. Parhon.Intr-o perioada dupa 6 martie 1945 nu s-a guvernat prin decrete-legi ci prin jurnale ale consiliului de ministri. O noua perioada avea sa inceapa dupa 1948.Noul sistem social politic aparut inca din anii anteriori, avea sa fie consfintit insitutional inca din 1948. In 1948 a fost aleasa i noua constitutie in care erau definite cele 3 puteri legislative, executiva si judecatoeasca.Puterea legislativa o avea Marea Adunare Nationala ce dispunea si de un prezidiu.Acest prezidiu avea si unele atributii legislative putand elabora decrete sau putand interpreta legile.Puterea executiva era reprezentata de guvern, desemnat de Marea Adunare Nationala.Puterea judecatoreasca era repreazentata de instantele de judecata fiind adoptate insa unele modificari legate de noul sistem economico-financiar instaurat si care se refereau in special la proceduri.Marea Adunare Nationala nu avea o activitate permanenta fiind convocata in sesiuni de scurta durata iar prezidiul sau putea lua hotarari in numele acesteia. Forul legislativ era ales prin vot direct, existand prin constitutie posibilitatea de a se limita drepturile electorale ale unor cetateni.Erau vizate astfel prin legi specifice persoane ce fusesera active in sustinerea regimurilor anterioare dar erau incluse si alte personane ce actionau impotriva sistemului si noilor autoritati.In cadrul Constitutiei erau facute mentiuni si la domeniul economic.In mod expres se mentiona existenta in sistem a proprietatilor publice, a bogatiilor solului si subsolului precum si a unor sectoare economice considerate strategice.De asemenea se prevedea posibilitatea trecerii unor unitati economice din comeniul privat in cel public adica posibilitatea unor nationalizari.in aceasta constitutie era prevazut pt prima data interferenta statului in economie, inclusiv prin derularea unor actiuni de planificare economica.

18

In 1950 s-a realizat si reorganizarea institutiilor locale prin formarea unor noi administratii teritoriale numite regiuni.La nivelul acestora se constituiau institutiile puterii locale alese numite sfaturile populare.A existat si o schimbare in privinta institutiilor politice.In 1948 PCR se unifica cu PSD rezultand PMR, in fapt un proces de absorbtie a PSD de catre PCR.in 1948 au participat mai multe partide intre care PNL fondat de Tatarascu , PNP si PNTD. In scurt timp PNL si PNTD vor fi incluse in Frontul Plugarilor iar la sfarsitul anului 1952 avea sa dispara si Uniunea Populara Maghiara. In 1952 in PMR s-a finalizat confruntarea inceputa intre grupul aflat la conducerea partidului si un alt grup aflat in opozitie cu o pondere minoritara, acest grup fiind infrant si exclus din cadrul biroului politic ce era factorul de decizie.A ramas insa posibilitatea in care partidul unic manifesta curente de opinie.Se contureaza identificarea partidului unic cu statul.Astfel, treptat structurile statale ale institutiilor de putere se subordoneaza tot mai mult structurilor de partid desi ele au fost mentinute.

19

Curs IX Dezvoltarea sistemului institutional Etapa afirmarii unui sistem institutional independent de influentele straine a fost marcata de evenimente politice care si-au pus amprenta asupra sistemului respective. Desi inclusa in sistemul politic est-european, economic, politic si military prin aderarea la CAER, precum si prin aderarea la tratatul politico-militar Pactul de la Varsovia, a initiat o tendinta de eliminare a influentei sovietice. La inceputul perioadei o noua Constitutie definea in Republica Populara Romana sistemul partidului unic, precum si diferentierile care determina delimitarea diferitelor categori sociale la accesul la putere. Era deja mentionat doar partidul unic ca singurul ce putea promova candidati pentru forumul legislativ, alaturi de aceasta fiind mentionate diferite organizatii fara a fi partide politice.Sin in legea electorala era marcata diferentierea categoriilor sociale in accesul la putere fiind lipsite de drepturile electorale persoanele care apartineau claselor ce exploatau munca salariata. Evolutia sistemului institutional a cunoscut o anumita stabilitate, dar in 1961 s-a creat o noua institutie, consiliul de stat care prelua atributiile prezidiului Marii Adunari Nationale acest prezidiu pastrand unele responsabilitati in organizarea interna a farului legislativ. Consiliul de stat acea un presedinte, vicepresedinte si chiar secretari. In privinta structurii guvernamentale au existat reorganizari la nivel Guvernului, fara a fi insa semnificative.Trebuie sa remarcam ca preluarea unor institutii sovietice ca model nu a fost foarte profesionala, ea fiind limitata in timp la aproximativ un deceniu. In 1958 retragerea trupelor sovietice din Romania ramase de la sf celui de-al doilea razboi mondial , a fost inca vizibil al desprinderii de sub influenta sovietica.Un alt moment politic important a fost respingerea planului Valev, la inceputul anilor 60 ce propunea integrarea Romaniei intr-o uniune a Europei de Est.Elementul definitoriu ale perioadei respective avea sa fie insa declaratia din aprilie 1964, numita de unii autori a doua declaratie de independenta a Romaniei, prin care autoritatile romane respingeau orice interferenta straina in problemele interne ale Romaniei, facandu-se trimiteri diverse la tendintele sovietice de control asupra tarilor est-europene. Evolutia sistemului institutional a cunoscut o extindere a responsabilitatii structurii de stat in domeniul economic.Aceasta s-a realizat prin reducerea sectorului intreprinderilor private si asumarea conditiilor actuale economice de structurile statale.Un element importatn avea sa fie incheierea in 1962 a cooperativizarii agriculturii ceea ce facea si din acest sector un domeniu aflat in responsabilitaeta structurii de stat.Toate aceste economii erau programate de o institutie de prognoza si dirijare a economiei nationale care erau elaborate planuri de dezvoltare economica cincinale si anuale. In privinta evolutiei partidului unic, aceasta a fost marcata de reducerea si chiar disparitia pluriparitdismului de opinii in cadrul partidului.Momentul a fost marcat de excluderea in 1958 a unor subordonati din structura de decizie care aveau opinii diferite de cele ale marii majoritati. Etapa prezentata s-a inchis in anul 1965. Dupa 1965 s-a declarat o noua etapa in evolutia institutiilor, a afirmari isi instaurarii unui sistem al conducerii

20

unipersonale.Aparitia si dezvoltarea acestui sistem in societatea romaneasca a fost legata de evolutia din cadrul structurii partidului unic si incheierea acestei etape o putem considera realmente in 1974. La inceputul etapei, in 1965, s-a adoptat o noua Constitutie ce reflecta schimbarile petrecute in Romania , tara capatand denumirea de RSR. In Constitutie era definit precis rolul conducator al partidului unic in intreaga societate si in toate aspectele politice. Se renunta insa in legislatie la elementele de diferentiere a categoriilor sociale privind accesul la putere. Structura legislativului si executivului au ramas aceleasi, pentru o scurta perioada Constitutia de Stat dobandind o importanta mai mare in sistemul puterii.Ulterior insa aceste institutii intr-o forma sau alta vor deveni subordonate unei singure persoane.In acelasi timp cu acest curs de preluare a conducerii mai multor institutii ale puterii de catre o persoana se creaza noi institutii ce trebuiau sa asigure un control mai larg al cetatenilor in domeniul economico social dar care erau subordonate intr-o forma sau alta partidului unic, Consililui de Stat sau Guvernului. Rolul Marii Adunari Nationale va deveni din ce in ce mai redus si chiar si Consiliul de Stat va avea concentrata puternic tot mai mult in cadrul conducerii externe si ulterior a presedintelui. Catre sfarsitul perioadei fara a exista modificari institutionale semnificative, s-a conturat tot mai mult directia de concentrare a puterii in mana unei singure persoane, respectiv conducatorul partidulu unic.Aceasta tendinta avea atributii destul de mari, inclusiv de amnistie, gratiere , reprezenta Romania in relatiile internationale si era comandantul suprem al fortelor armate. Crearea unei noi institutiii nu a modificat centrele de putere, desi s-a mentinut Consiliul de Stat. In noile conditii aceeasi persoana, respectiv conducatorul partidului unic era presedinte al Consiliului de stat si presedinte al Romaniei fiind si mai evidenta lipsa de separatie a puterilor legislative, executiv respectiv judecatoreasca. Acest moment poate fi considerat ca punct de delimitare a persoanei respective in evolutia institutiilor romanesti.

21