Urm ri ale revolutiei de la 1848: -guvemul maghiar a apelat la generalul polonez Iosif Bem ca s conduc armata maghiar ; mare

parte din Transilvania este cucerit , (mai pu in mun ii Apuseni, zon organizat de Avram Iancu); se declan eaz represiunea mpotriva romnilor, prin organizarea tribunalelor de snge; - n prima jum tate a anului 1849 se duc tratative romno-maghiare; tratativele purtate de Lajos Kossuth i Nicolae B lcescu se concretizeaz n Proiectul de pacificare de la Seghedin, prin care se recuno teau unele drepturi pentru romni: folosirea limbii romne n administra ia comitatelor cu majoritate romneasc , independen a bisericii ortodoxe. R mnea ns valabil unirea (anexarea) Transilvaniei la Ungaria. n elegerea i colaborarea dintre cele dou revolu ii, maghiar i romneasc , s-a realizat prea trziu pentru c , la 13 august 1849, la iria (lng Arad), armata maghiar a capitulat; nfrngerea revolu iei maghiare s-a realizat n contextul interven iei for elor militare ale Imperiului Habsburgic sprijinit de Imperiul arist. - n ara Romneasc , interven ia str in (Imperiul Otoman i Imperiul Tarist) are ca urmare nlocuirea guvernului provizoriu cu locotenen a domneasc (organ colectiv provizoriu cu rol politico-administrativ, care exercita atribu iile conduc torului n condi iile n care scaunul domnesc era vacant sau domnitorul nu se afla n ar ), din care f ceau parte I. Heliade R dulescu, Nicolae Golescu i Christian Tell; locotenen a domneasc este nlocuit cu un caimacam (loc iitor al domnitorului); - Armata otoman a intrat n Bucuresti (13 septembrie 1848), punnd cap t revolu iei n ara Romneasc .