Sunteți pe pagina 1din 3

Octavian Goga (1881 - 1938)

"Nu stiu absolut deloc pentru ce trebuie sa facem ceva in lumea aceasta, pentru ce trebuie sa avem prieteni si aspiratii, sperante si visuri. N-ar fi de o mie de ori mai preferabila o retragere intr-un colt indepartat de lume, unde nimic din ceea ce alcatuieste zgomotul si complicatiile acestei lumi sa nu mai aiba nici un ecou? Am renunta atunci la cultura si la ambitii, am pierde totul si n-am castiga nimic. "

In aceasta casa din localitatea Rasinari, jud.Sibiu,la data de 1 aprilie 1881 ,s-a nascut poetul Octavian Goga ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga i al soiei sale, Aurelia, nvtoare. ntre anii 1886-1890, Goga a urmat coala primar din satul natal,iar in anul 1890, poetul s-a nscris la liceul cu predare in limba maghiara din Sibiu ale crui cursuri le-a urmat pn n 1899, cnd s-a transferat la liceul romnesc din Braov. La absolvirea liceului, n 1900 s-a nscris la Facultatea de Litere i Filosofie a Universitii din Budapesta, continundu-i apoi studiile la Berlin i ncheindu-le n 1904. Cand inc nu mplinise aptesprezece ani ,ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci i acum, semnat Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrat (Bistria) i-a scris la pota redaciei: Ai talent, tinere amic, cultiveaz-l cu diligen, c poi deveni mare. Ziua bun de diminea se arat. Nu cumva s neglijezi datorinele de studinte.

In 1905 a aprut la Budapesta primul volum de versuri- Poezii: Rugciune,Plugarii,Noi,Oltul,Casa noastr,Apostolul,Dasclul,Dsclia,Btrni,Rentors,Departe,n codru,Dimineaa,Pe nserate,De la noi,Cntreilor de la ora,Sara,Lutarul,La groapa lui Laie, Pribeag, Pace,Ruga mamei, Toamna,Copiilor, Prsit,Desprire nvins,Solusero, Noapte, Clcaii,Ateptare,Dorina.
Dup acest debut editorial, adevrat eveniment literar, poetul a intrat tot mai mult n contiina opiniei publice. Criticul literar Ion Dodu Blan aprecia c volumul lui Goga nseamn nceputul unei

noi epoci pentru sufletul nostru romnesc, pentru c nimeni n-a ntrecut la noi vigoarea, puritatea i muzica limbii, bogia colorilor, originalitatea ideilor, senintatea concepiilor, candoarea expresiilor i fondul sntos naional, ce se concentreaz n aceste poezii. Poeziile din acest volum sunt socotite creaiuni geniale i cei mai valoroi critici neleg rosturile sociale, naionale i estetice ale acestei apariii n istoria liricii romneti.

Pn la declanarea primului rzboi, Goga s-a impus ca ziarist strlucit prin articolele publicate n revista ara noastr, ziarul Epoca, Adevrul, revista Flacra i revista Romnia, proza sa jurnalistic fiind comparabil, stilistic i tematic, cu a celei eminesciene. Articolele i s-au apropiat de valoarea operei unui prozator de vocaie. Goga i-a axat publicistica pe problemle romnismului (originea romnilor, continuitatea nentrerupt n vatra de formare a poporului romn, ideea unitilor tuturor romnilor, idealul unirii ntr-un stat naional, lupta mpotriva asupririi austro-ungare). Prin revista Luceafrul a reuit s-i ntreasc legturile culturale cu Romnia, spre unirea politic de mai trziu. i revista ara Noastr, axat pe ideologia lui Goga, i-a ntrit legtura cu oamenii de la sate, fiindu-le sftuitor, dar i un factor capabil s le rezolve nevoile spirituale i materiale

Dramaturgia lui Goga, mai ales prin Domnul notar a fost un reper urmat mai trziu, premiera piesei avand loc la Teatrul Naional din Bucureti, la 14 februarie 1914.

Goga a fost un prieten adevrat al marilor scriitori ai literaturii maghiare clasice i moderne. A studiat nc din anii de liceu de la Sibiu i apoi ca student, la Universitatea din Budapesta, opera lui Petfi i Imre Madch, s-a bucurat de prietenia celor mai de seam scriitori maghiari ai timpului i a fost legat de Ady Endre. Madch l-a atras pe Goga din tineree, primele ncercri de traducere din Tragedia omului datnd din anii de coal. Dup cteva tablouri i scene din Tragedie, publicate n Luceafrul n (1903) sau n ara noastr (1909), apariia Tragediei omului n volum n traducerea lui Goga s-a produs n 1934, primit ca o strlucit creaie poetic avnd aceeai valoare ca i originalul. Activitatea literar a lui Octavian Goga a fost dublat de o susinut activitate politic-social. Goga a devenit, la nceputul secolului al XX-lea, mesager al tuturor aspiraiilor naionaliste susinute de romnii transilvneni. Guvernul prezidat de Goga, 28 decembrie 1937 11 februarie 1938, demis dup 44 de zile, a fost creat de Partidul Naional Cretin rezultat din fuziunea la 14 iulie 1935 la Iai a Ligii Aprrii Naional Cretine (condus de Alexandru C. Cuza) i a Partidului Naional Agrar (condus de Goga). Prin acordarea la 21 martie 1906 a premiului "Nsturel Herescu" pentru volumul de debut, creaia poetic a lui Octavian Goga a primit consacrarea Academiei Romne. n 1920, Goga a fost ales membru al Academiei discursul de recepie fiind intitulat Cobuc. n 1924, poetul a primit Premiul Naional de poezie, iar Mihail Sadoveanu pentru proz.

Considerat poet al neamului, pe ambii versani ai Carpailor, poetul s-a bucurat, la numai 25 de ani, de un prestigiu literar remarcabil. La 5 mai 1938, n parcul Castelului de la Ciucea,cumparat de la vaduva bunului sau prieten Ady Endre, poetul a suferit un atac cerebral i a intrat n com. n ziua de 7 mai 1938, s-a stins din via la vrsta de 57 de ani. Ulterior trupul poetului a fost nmormntat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinei acestuia. O. Goga a fost un poet militant, un poet social, care uita de propriile-i necazuri, fiind chinuit de durerile celor multi si oprimati. Goga a intentionat sa faca o adevarata monografie lirica a satului ardelean. Intentia sa avea la baza o cunoastere directa si complexa a realitatilor satului din Transilvania de la sfarsitul secolului trecut si inceputul celui actual, apasat de subjugarea sociala si nationala. Goga se deosebeste, ca viziune totalizanta asupra satului, de unii predecesori. Acesta o marturiseste el insusi: Eu am vazut in taran un om chinuit al pamantului; n-am putut sa-l vad in acea atmosfera in care l-a vazut Alecsandri in pastelurile sale si nici n-am putut sa-l vad incadrat in acea lumina si veselie a lui Cosbuc. Goga a urmarit din frageda copilarie viata satului in toata complexitatea ei, cu toate figurile lui reprezentative. A fost martorul framantarilor taranilor, de la botez pana la coborarea in pamint. Sufletul a vibrat la toate durerile satului, scrisul lui devenind, in tot ce este mai temeinic in creatia poetului cantarea patimirii noastre. Caci in poeziile lui Goga, mai cu seama in primul volum , nu este vorba de o durere individuala, particulara a poetului sau a unei persoane oarecare, ci de durerile traite de satul transilvanean de-a lungul zbuciumatei sale istorii. Starea de lucruri grea, cunoscuta_ nemijlocit de poet, trezea un sentiment de protest, ceea ce l-a si determinat pe Goga sa afirme: m-am nascut cu pumni stransi, sufletul meu s-a organizat din primul moment pentru protestare, pentru revolta, cel mai puternic sentiment care m-a calauzit in viata si din care a derivat si formula mea literara.. Izvorul acestei revolte este deci o indelungata asuprire sociala si nationala, care a strivit satul ardelean secole in sir. In poeziile lui Goga apare un sat apasat de nedreptati, cu locuitori continuu framantati de izbavirea lor. In acest sens, spre exemplu, poezia De la noi incepe cu urmatoarele versuri pline de vibratie si semnificatie sociala: Cu fruntea-n tarana, plangand azi ne vezi, /Din slava, cerescule soare; /Rugamu-ne tie, azi sufletul nostru /Tu lasa-l departe sa zboare. /Trimite si vantul, pribeagul drumet, /El, crainicul boltii albastre, /Sa duca departe, pe aripa lui, /Cuvantul strigarilor noastre. Aceeasi atitudine de compasiune fata de confratii din mijlocul carora a plecat isi gaseste expresie artistica si in poezia Asteptare: Sat din margine de codru, /Revarsat sfios in vale, /Tot mai jalnic cadeamurgul /Peste strasinile tale! /Frunza plopilor pe plaiuri, /Ochii stelelor pe creste, /Rona firelor de iarba /Plang duioasa ta poveste.

STANCIU ANA MARIA