P. 1
Exceptia de necompetenta

Exceptia de necompetenta

|Views: 305|Likes:
Published by Ionela Mnl

More info:

Published by: Ionela Mnl on Jan 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/27/2014

pdf

text

original

Exceptia de necompetenta

1.1. Definirea notiunii de necompetenta Daca, asa cum stim, competenta este definita1 ca fiind aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti, unui alt organ de jusridictie sau cu activitate jurisdictionala de a judeca un anumit litigiu, putem deduce logic ca necompetenta este opusul notiunii de competenta si este acea situatie în care au fost încalcate regulile de competenta statornicite de lege, prin sesizarea unei instante necompetente. S-a aratat ca exceptia de competenta este un mod de contestare a competentei instantei sau organului cu activitate jurisdictionala sesizat, în favoarea unei alte jurisdictii. Exceptia de necompetenta constituie mijlocul procedural prin care partile participante în proces, precum si procurorul, cer, în cazul sesizarii unei instante necompetente, ca aceasta sa se desesizeze si sa-si decline competenta în favoarea instantei competente. În cazul necompetentei absolute, exceptia poate fi ridicata chiar de catre instanta, din oficiu. Când instanta de judecata este sesizata cu o actiune care se considera a nu fi de competenta ei se pune problema rezolvarii mai multor chestiuni: stabilirea sferei persoanelor participante la proces care pot invoca necompetenta, conditiile si formele procedurale în care necompetenta poate fi invocata, termenul în care poate fi invocata, cum va proceda instanta pentru a rezolva o astfel de cerere. Toate aceste aspecte se afla într-o strânsa legatura. Modul în care va proceda instanta depinde de natura necompetentei, de faptul ca necompetenta a fost sau nu invocata în fata instantei de fond, apel, recurs; forma în care exceptia de necompetenta poate fi ridicata depinde de natura competentei, de faza procesuala în care se ridica, etc. Pentru rezolvarea tuturor acestor chestiuni distinctia între necompetenta aboluta si cea relativa are o mare importanta2.

1

2

Stoenescu, S. Zilberstein, op.cit., p. 134; V. M. Ciobanu, op.cit., pag.371 Al. Bacaci, op.cit., pp. 172-173

si este relativa. Necompetenta relativa prezinta urmatoarele particularitati. adica de catre pârât la prima instanta. c) daca partile nu invoca necompetenta absoluta. sa deroge de la regulile de necompetenta relativa. aceasta fiind obligata sa-si decline competenta. b) poate fi invocata numai de catre partea în interesul careia a fost creata. În virtutea rolului sau activ instanta va putea sa atraga atentia partii interesate cu privire la dreptul sau de a invoca necompetenta instantei. competenta generala. iar când procurorul participa la procesul civil al are si îndatorirea de a invoca aceasta exceptie. 13-16. prin vointa lor expresa sau tacita. op. În celelalte cazuri. prin conventia lor tacita sau expresa. cît si acelei de apel. 3 I. atât în fata instantei de fond. c) instanta de judecata nu poate ridica din oficiu aceasta exceptie. competenta teritoriala este reglementata prin norme dispozitive. Regulile necompetentei absolute sunt urmatoarele3: a) partile nu pot. neputând acoperi viciile acesteia. d) exceptia de necompetenta absoluta poate fi ridicata în orice stare a procesului. 116 . sa deroge de la regulile competentei absolute. chiar de catre reclamantul care a sesizat gresit instanta prin actiune.cit. recurs. ea poate fi ridicata de catre instanta din oficiu. si este absoluta. p. prin conventia lor. materiala si teritoriala exclusiva – în pricinile privitoare la starea si capacitatea persoanelor si în cazurile prevazute de art.Este reglementata prin norme imperative. b) necompetenta absoluta poate fi invocata de oricare din partile din proces. Les.. a) partile pot.

Viciile unui act procesual efectuat cu încalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa expresa sau tacita a partilor. chiar si de reclamant. partile ar încerca sa eludeze dispozitii imperative ale legii. pe aceasta cale. Stoenescu. 180-181. ca si consecinta. pp. 175 . fara ca ea sa fi format obiect de discutii în fond. S. determinându-se.cit. Zilberstein. Se vede. pe cale de întelegere expresa. Normele de competenta relativa dau posibilitatea partilor sa deroge. Al. problema competentei este supusa dezbaterii contradictorii a partilor. importanta pe care o prezinta împartirea normelor de competenta în norme cu caracter imperativ si norme cu caracter dispozitiv. prin vointa lor. competenta unei alte instante decât aceea stabilita de lege. op. atât pentru parti. Pe de alta parte. Încalcarea normelor de competenta absoluta se poate invoca de oricare din parti. sau daca a intervenit în procesul angajat de parti. Necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata in orice moment al desfasurarii procesului. urmand ca instanta sa-si decline competenta în favoarea altei instantei sau a unui agent jurisdictional competent.d) necompetenta relativa poate fi ridicata numai prin întâmpinare sau la prima zi de înfatisare. asadar. sa deroge de la aceste reguli si nici nu pot a stabili competenta unei alte instante. nulitatea hotarârii. si. se arata ca normele de competenta absoluta sunt obligatorii. instanta investita cu judecarea cererii nu va lua în considerare o eventuala conventie a partilor. afara de cazul în care. Chiar instanta însasi este obligata sa-si verifice din oficiu competenta absoluta. Bacaci. Partile nu pot.. sa aduca atingere intereselor statului ori tertilor. Nerespectarea competentei absolute atrage dupa sine. Instanta va fi tinuta sa ia act de o asemenea conventie. Caracterul imperativ al normelor de competenta absoluta justifica ridicarea necompetentei direct în fata instantei de apel sau recurs. Încalcarea normelor de competenta relativa poate fi invocata numai de catre 4 I. op.. pe cale de conventie. în cazul în care constata ca nu este competenta.cit. cât si pentru instanta de judecata. derogatorie de la aceste reguli. În literatura juridica4. daca s-a sesizat ca instanta este necompetenta. p. Exceptia necompetentei absolute poate fi ridicata si de procurorul care participa la procesul civil indiferent daca el a avut initiativa procesului.

sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. chiar daca partile se impotrivesc. tinut sa respecte caracterul dispozitiv al normelor de competenta relativa. ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator. 1296 si 130 Cod proc. în termen.. In toate cazurile. are drept consecinta. op. 6 Art. de asemenea. prevede ca:” necompetenta este de ordine publica”: 5 Art. nu numai pentru ca exista o dispozitie de interdictie în cuprinsul art. întrucât aceste norme sunt stabilite în favoarea sa. 181-182 . in toate fazele procesuale. iar daca pârâtul în drept sa se plânga nu o face.civ. într-o asemenea situatie. S. Stoenescu. dar si pentru ca el este presupus a-si fi manifestat vointa de a se judeca la o instanta necompetenta pe care a sesizat-o. Nici procurorul.civ. Partile au indatorirea ca. el fiind. ramânând ca pârâtul sa aprecieze daca îi convine a se judeca la instanta sesizata sau i-ar fi mai convenabil sa ceara instantei declinarea competentei. desi ea este obligata sa-si verifice si competenta relativa din oficiu. este necesar sa precizam în ce cazuri competenta este absoluta si când ea este relativa.pârât. pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii. indiferent de forma în care participa în procesul civil. nu poate cere declinarea competentei în cazul competentei relative. partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei. Necompetenta relativa nu poate fi invocata de pârât decât în „in limine litis”. 723 alin. final5 Cod proc. Judecatorii au indatorirea sa staruie. 158 alin.. prin toate mijloacele legale. Reclamantul nu poate obiecta cu privire la necompetenta relativa a instantei.civ. ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile. Daca necompetenta nu este de ordine publica. pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza. acordul partilor leaga instanta sesizata care este obligata sa judece. consacrat în art. 158 alin. 219/2005 Cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor. 1. prin întâmpinare sau cel mai târziu la prima zi de înfatisare. Neridicarea necompetentei relative. Cât priveste instanta de judecata.cit. Zilberstein.. judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii. De asemenea. 129. Judecatorul va pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor din proces si va starui.civ.pr. judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii 7 I. 3 abrogat Legea nr. pentru solutionarea amiabila a cauzei Alin. chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare. este aceea de a învedera pârâtului ca este în drept sa ceara declinarea competentei. Singura sa obligatie. 5 C. în fata instantei de fond. oral sau in scris. daca constata ca nu este competenta nu va putea sa-si decline din oficiu. Art. Dupa ce am vazut care este importanta practica a deosebirii dintre normele de competenta absoluta si normele de competenta relativa. in conditiile legii. precum si sa-si probeze pretentiile si apararile. decaderea pârâtului din dreptul de a mai invoca aceasta încalcare a dispozitiilor de competenta. competenta. obligatie decurgând din principiul fundamental al rolului activ al judecatorului. precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare.159 Cod proc. pp. fiind prezumata vointa sa de a achiesa la judecarea în fata instantei sesizate7.

punctul 3 al art. rezulta ca ne aflam în fata necompetentei absolute în cazul în care instanta judecatoreasca a fost sesizata. cu exceptiile aratate.când pricina este de competenta unei instante de alt grad. au competenta teritoriala.159 în coroborare cu art. succesiunile. iar în celelalte cazuri..13. . 1/1983.. la rândul sau. potrivit legii. Din art.civ.m. 14. determinarea caracterului normelor de competenta îsi gaseste expresia în urmatoarele reguli formulate în literatura juridica8. stabileste regula potrivit careia necompetenta teritoriala este absoluta în cazurile prevazute de art.19 Cod proc. . a)competenta generala a instantelor judecatoresti este absoluta.civ. 159 pct.civ. prin ele facându-se delimitarea sferei de activitate a instantelor judecatoresti fata de cea a altor organe cu activitate jurisdictionala – aceasta fiindca normele competentei generale au caracter imperativ. competenta este relativa. Ca o concluzie. În cazul acestor exceptii. S.d. desi pricina este de competenta unor alte organe cu activitate jurisdictionala.când pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot înlatura.a. falimentul si societatile. imobilele. M. p. 8 V. 15 si 16”. necompetenta este absoluta si atunci când pricina este de competenta unei instante de alt grad. Necompetenta este absoluta în toate cazurile când s-au încalcat normele de competenta generala a instantelor judecatoresti. 159 pct. Zilberstein. Art. prevede ca: . 15. in Studii si cercetari juridice nr.când pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti. 13. În fine. Astfel. 14.Partile pot conveni prin înscris sau declaratie verbala în fata instantei ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decât acelea care. Ciobanu. în materie de competenta teritoriala. Asa cum rezulta din art. partile pot conveni între ele pentru determinarea unei instante care sa judece pricina. o judecatorie nu va putea solutiona un litigiu care e de competenta tribunalului. 42 . afara de cazurile prevazute de art. o instanta neputând judeca o cauza a carei rezolvare este data prin lege în competenta unui alt organ jurisdictional. Astfel. dupa cum nici tribunalul. 2.19 Cod proc. 1. 16 Cod proc. adica în pricinile privind starea si capacitatea persoanelor. normele au caracter imperativ. încalcarea lor atrage necompetenta absoluta. nu va putea solutiona un litigiu care e de competenta judecatoriei s..

1. fiindca aceste norme sunt edictate în favoarea sa. Exceptia de necompetenta relativa va fi ridicata de acesta. o judecatorie neputând rezolva o pricina data în competenta tribunalului sau invers.12 Cod proc. Invocarea exceptiei de necompetenta si conditiile în care se poate invoca exceptia de necompetenta Exceptia de necompetenta poate fi invocata de oricare din parti. Atunci când s-au încalcat normele competentei absolute.. 5/2001.b)competenta materiala a instantelor judecatoresti (sub ambele aspecte: functional si procesual) este absoluta.). poate fi invocata chiar de reclamantul care a sesizat instanta necompetenta10. revine exclusiv reclamantului (art. Distinctia dintre competenta absoluta si cea relativa prezinta importanta pentru stabilirea regimului juridic al exceptiei de necompetenta. c)competenta teritoriala a instantelor judecatoresti este.cit. p. Bacaci. Invocarea necompetentei relative determinata de caracterul dispozitiv al normei de competenta. dar sfera persoanelor care pot invoca exceptia de necompetenta este diferita. prin întâmpinare sau cel mai târziu la prima zi de 9 10 C..01. este obligata sa-si decline competenta. falimentul si societatile.civ.J. Dreptul nr. dupa cum este vorba de necompetenta absoluta sau necompetenta relativa. de procuror sau de catre instanta din oficiu. relativa. Exceptia este în genere ridicata de pârât. nr. exceptia de necompetenta poate fi ridicata de oricare din partile din proces. în principiu. respectiv. nu se poate face decât de catre pârâtul din proces. de procuror sau chiar de instanta din oficiu. dec. instanta neputând deci sa dispuna nici din oficiu si nici la cererea pârâtului. o atare încalcare a normelor de competenta absoluta...civ. sec.182 . 243 Al.S. imobilele. Mai mult. dupa ce o pune în discutia partilor. Ea este absoluta numai în cauzele privind starea si capacitatea persoanelor. în functie de caracterul competentei. el fiind singurul în drept sa aprecieze daca este sau nu cazul sa o faca. declinarea competentei 9. op. în favoarea instantei competente. Pentru toate cazurile în care legea stabileste o competenta teritoriala alternativa.2. succesiunile. pentru a determina cine poate invoca exceptia si pâna la ce moment al procesului. din oficiu. p. care. dreptul sa decida ce anume instanta trebuie sesizata. 2000. 30/11.

60 alin. Aceasta rezulta din dispozitiile art. deoarece cel chemat în garantie se substituie în drepturile procesuale ale reclamantului. De asemenea. solutia cererii de chemare în judecata depinzând de solutia data cererii principale. care este în drept sa obiecteze – accepta judecata la instanta sesizata. întrucât nu este parte chemata în proces si având obligatia de a lua procedura în starea în care se afla în momentul admiterii interventiei.civ. Potrivit art.182-183. Conditiile în care se poate invoca si rezolva exceptia de necompetenta sunt reglementate de art. op. astfel încât cererea de chemare în garantie facuta de reclamant se va respinge. op. Stoenescu. nu poate fi invocata nici de cel chemat în garantie de catre pârât.cit.civ. intervenientul principal sau accesoriu. În cazul chemarii în garantie. daca este fondata. 158 Cod proc. Numai daca cererea principala a fost respinsa reclamantul a cazut în pretentii si. sa-si decline competenta. daca cererea de chemare în garantie a facut-o reclamantul. 12 I. pag.înfatisare – in limine litis.202. nu poate invoca necompetenta relativa a instantei cu actiunea principala. civ. de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul ori sediul tertului poprit” cuprind o norma de competenta absoluta. 158 alin. exceptia de necompetenta teritoriala relativa. De asemenea. Zilberstein. nici el nu poate invoca aceasta exceptie12. 453 Cod procedura civila în sensul carora „poprirea se înfiinteaza la cererea creditorului. Dispozitiile art. Potrivit acestui articol „când în fata instantei se pune în discutie 11 În astfel de situatii. iar daca pârâtul.. nu poate cere declinarea competentei.cit. reclamantul care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declinarea competentei prezumându-se ca si-a manifestat vointa de a se judeca la o instanta necompetenta. procurorul. Bacaci. neputând din oficiu. ultim Cod proc. În masura în care cererea principala se admite. pag. textul având un caracter imperativ.. Al.. adica la inceputul procesului. va fi admisa cererea de chemare în garantie. chiar daca a fost introdus în proces înainte de prima zi de înfatisare.. . înseamna ca a achiesat la cererea reclamantului sub aspectul competentei11. S. instanta însasi este tinuta de manifestarea de vointa a partilor. Cât priveste tertii participanti la proces. 1 Cod proc. daca participa la procesul civil. înseamna ca reclamantul nu a cazut în pretentii.

14 Al. poate fi invocata. Daca însa necompetenta absoluta a fost ridicata în cursul judecatii pe cale de exceptie. Necompetenta relativa nu poate fi invocata direct în fata instantei de apel sau recurs. op. ori. asadar.competenta acesteia. cât si a celei de apel sau recurs. pe calea exceptiei de necompetenta. iar instanta odata sesizata are obligatia de a hotârî daca este sau nu competenta sa solutioneze respectiva 13 Cu toate acestea. ea este obligata sa stabileasca instanta competenta. pp.cit. dar exceptia a fost respinsa. daca nu a format obiectul de discutie la instanta de fond. Daca partile interesate nu invoca necompetenta relativa în conditiile aratate. Ridicând exceptia de necompetenta. avându-l procurorul. Bacaci. 2 Cod proc. acest lucru se poate face în tot timpul procesului. atât în fata instantei de fond. daca este cazul. Sub aspectul momentului când încalcarea normelor cu caracter imperativ. un alt organ cu activitate jurisdictionala competenta…”. obligatia de a stabili care anume instanta sau organ cu activitate jurisdictionala are competenta de a solutiona pricina13. pârâtul care o invoca cel mai adesea. chiar daca n-a format obiect de discutie în fata instantei de fond (cât priveste ultimele 2 cai). în practica judecatoreasca se întâlnesc cazuri în care instanta nu procedeaza potrivit dispozitiilor respectivului text. semnaleaza încalcarea prevederilor legale privind competenta. opereaza sanctiunea decaderii.civ. De regula partile sunt acelea care. care sa o fi respins14. acest lucru putându-l face doar prin întâmpinare sau cel mai târziu pâna la prima zi de înfatisare. acest drept pricina. poate cere instantei sa-si decline competenta – în cazul necompetentei relative.. 186-187 . aceasta problema nu va mai putea forma obiectul unei contestatii în anulare. Potrivit art.. se va putea cere anularea hotarârii date cu încalcarea normelor imperative de competenta si pe calea contestatiei în anulare. Instanta de judecata are. 317 pct.

de îndata ce hotarârea pronuntata ramâne irevocabila. are autoritate de lucru judecat.D.R. Instanta de judecata va solutiona exceptia de necompetenta. odata invocata. Termenul de exercitare al caii de atac curge de la pronuntare. Instanta care este sesizata cu judecarea actiunii principale va solutiona si exceptia de necompetenta. dupa ce a ramas definitiva.3 Cod proc. 137 alin. altui organ de activitate jurisdictionala. Unirea exceptiei cu fondul nu se poate face asa cum prevede art.). 2032/1974.1.civ. instanta care s-a considerat necompetenta va trimite dosarul instantei competente sau.civ. daca s-a ridicat. Hotarârea declinatorie nu are autoritate de lucru judecat decât cu privire la faptul ca instanta ce s-a 15 T.. 2 Cod proc.. în situatia în care procedura de citare a ei a fost legal îndeplinita pentru termenul respectiv15. aceasta nu produce nici o consecinta de ordin procedural fata de parti. nr. Conform art. nr. sau o va pune în discutie daca este vorba de necompetenta absoluta. va pronunta o hotarâre prin care se va dezinvesti de judecarea pricinii. instanta de judecata pronunta o hotarâre prin care-si declina competenta si nu respinge actiunea ca inadmisibila.civ..3.137 Cod proc. R. dupa caz. considerându-se necompetenta. trebuie rezolvata de catre instanta înainte de a intra în cercetarea fondului pricinii. Asa cum prevede art. Asadar. la fel ca orice alta hotarâre judecatoreasca. dec. care oricum duce la o prelungire a judecatii. decât în cazul în care pentru rezolvarea ei este nevoie sa se administreze probe în legatura de dezlegarea în fond a pricinii.civ.17 Cod proc. urmarindu-se sa nu treaca prea mult timp cu solutionarea acestui incident. exceptia de necompetenta.7/1995 .S. Hotarârea de declinare a competentei. Rezolvarea exceptiei de necompetenta si consecintele admiterii exceptiei de necompetenta Instanta sesizata cu judecarea actiunii principale este îndrituita sa solutioneze si exceptia de necompetenta (art. chiar daca partea nu a fost citata cu aceasta mentiune. Daca exceptia de necompetenta a fost admisa. Daca instanta uneste în mod nejustificat exceptia cu fondul.civ.. sec. instanta de judecata.158 alin.

204. Bacaci. M.cit. op. Zilberstein.. apel. S. se pune întrebarea daca necompetenta absoluta poate fi acoperita odata cu ramânerea irevocabila a hotarârii. asa cum rezulta din prevederile art. 189 V. Instanta va trimite dosarul instantei competente.op. pe calea contestatiei în anulare. S. Astfel. I.p.. S. Stoenescu.cit. Zilberstein. p.. 3 Cod de procedura civila.. nu si cu privire la competenta instantei sau a organului jurisdictional caruia i se trimite dosarul. În cazul în care cererea cu care au fost sesizate instantele judecatoresti este de competenta unui alt organ al statului. Efectul admiterii exceptiei de necompetenta. Ciobanu. pronuntând o încheiere interlocutorie care leaga instanta.p. acoperindu-se astfel si necompetenta absoluta. ea nu poate fi atacata decât odata cu fondul18. fara activitate jurisdictionala. Zilberstein op. 203 . o va respinge. recurs. … dar se poate întâmpla ca o hotarâre judecatoreasca daca cu încalcarea normelor imperative de competenta sa ramâna în vigoare fara a fi desfiintata prin vreuna din modalitatile admise de lege. Fiind o încheiere premergatoare. În fine. p.cit. pronunta o hotarâre de declinare a competentei nu numai atunci când se invoca necompetenta jurisdictionala.cit. ramâne definitiva. nici din oficiu de catre instanta.dezinvestit este necompetenta. daca instanta judecatoreasca constata ca litigiul cu care a fost sesizata este de competenta unui organ de jurisdictie din alt stat. op.p. 186. iar nu aceea a declinarii competentei. Aceste din urma organe au si ele dreptul de a hotârî daca sunt sau nu competente sa solutioneze acea pricina16. Stoenescu. 158 alin. este acela al dezinvestirii instantei sau oraganului cu activitate 16 17 I. 205 18 V. M. Stoenescu. de vreme ce necompetenta absoluta nu a fost ridicata nici de parti. op. dar si atunci când se invoca necompetenta generala a instantelor judecatoresti. are putere de lucru judecat. Atunci când instanta considera neîntemeiata exceptia de necompetenta. cit. Al. Literatura noastra juridica considera ca o hotarâre data cu încalcarea normelor imperative de competenta. Am vazut ca necompetenta absoluta poate fi invocata oricând în fata instantei de fond. Daca instanta judecatoreasca se considera necompetenta. Ciobanu. 185.cit. va respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor române. declarându-se competenta. I.p.op. solutia va fi aceea a respingerii actiunii ca inadmisibila17..

Atunci când se admite exceptia de necompetenta. Totodata. Bacaci.. Fiind admisa exceptia de necompetenta si dispunându-se declinarea competentei. Asadar. pâna în acel moment au fost savârsite de o instanta necompetenta. dec. Conform art. op. instanta de trimitere va putea aplica prevederile art. 1 „actele de procedura îndeplinite de un judecator necompetent sunt nule”. 258-259 Vezi si Al. în acest caz. În literatura juridica se precizeaza ca notiunea de competenta nu se raporteaza la completul de judecata ci la instanta deoarece numai aceasta poate fi competenta sau nu.civ..civ. p.105 alin. S. 194 . pp. sec. C. întocmai ca orice alta hotarâre.160 Cod procedura civila20. daca este admisa. Dispozitia este aplicabila în situatia declinarii competentei de catre instanta de fond ca urmare a admiterii si în aceea în care prima instanta a respins exceptia. bineînteles daca nu este infirmata de o instanta superioara. iar nu judecatorul care functioneaza la acea instanta. O hotarâre declinatorie de competenta. Potrivit art. termenul pentru exercitarea cailor de atac curge de la pronuntare.D. înseamna ca actele de procedura îndeplinite. 1070/1992.cit.160 din C.. 1972. dovezile administrate în instanta necompetenta ramân cîstigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decât pentru motive temeinice”.jurisdictionala necompetent. nr. „în cazul declararii necompetentei.proc. exceptia de necompetenta având. iar instanta de apel sau recurs a casat hotarârea pentru necompetenta. 19 20 T. ea învesteste cu dreptul de judecata instanta în favoarea careira s-a pronuntat declinarea de competenta din însusi momentul pronuntarii19. dezinvesteste instanta sau organul de jurisdictie care a dat-o. un efect declinatoriu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->