Nscut la 20 aprilie 1889, n oraul Braunau am Inn din Austria, Adolf Hitler a fost unul dintre cei mai

importani oameni politici germani ai secolului XX, cunoscut pn n prezent, lider al Partidului Muncitoresc German Naional-Socialist, cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conductor absolut (Fhrer) al Germaniei. Facnd anti-semitismul un lucru de baz n propaganda i politicile sale, el a construit partidul nazist ntr-o micare n mas. Pentru un timp, a dominat o mare parte din Europa i din Africa de Nord. El a cauzat macelul a milioane de evrei i a altor clase sociale pe care el le considera inferioare. Fiind fiul unui neimportant oficial al vamii i al unei rncue, Hitler a cutat s ascund multe amnunte despre originea sa i rudele sale. n coala primar, Adolf Hitler a fost un elev bun. La vrsta de 14 ani lui Adolf i-a murit tatl, si de atunciau inceput s se observe semnele de ur si viciozitate pe care avea s le manifeste mai trziu. La gimnaziu, n Linz, acesta nu s-a remarcat. Potrivit dasclilor lui, a fost elev inteligent, dar fr nicio dorin de munc. Nu i plceau tiinele naturale i matematica, era nclinat mai mult ctre arte. n 1907, la 18 ani, Adolf avea ambiii s devin un pictor, ca marii lui idoli dar, mutndu-se, n 1907, la Viena, a euat de cteva ori la examenele pentru admiterea la Academia de Arte Frumoase. Moartea mamei sale (21 decembrie 1907) l-a marcat mult. Dup cum afirma el nsui, Klara Hitler a fost singura femeie pe care am fost n stare s o iubesc. Dovada poate fi un poem scris n memoria mamei sale. Timp de ase ani a dus o via mizer n cele mai srace cartiere ale oraului, singura surs de venit fiindu-i ilustratele cu diferite cldiri din Viena, pe care le picta i vindea n cafenele. Lipsit de un el care s-i focalizeze energiile, avnd la dispoziie mult timp liber, Adolf s-a cufundat n lectur. Nu citea de plcere, ci doar pentru a-i confirma veridicitatea viziunii sale despre lume. Locuitorii Vienei deja ncepuser s promoveze alungarea tuturor evreilor. Dup ce Hittler a cunoscut primul evreu, un ceretor care dup un timp fusese ridicat de poliie, a studiat temeinic istoria n ceea ce privea poporul evreu. De asemenea, primarul oraului aderase recent la o organizaie antisemit. Emblema organizaiei era svastica care avea s devin simbolul partidului nazist. Sigla simbolic era soarele, precum i superioritatea i puritatea rasei ariene. La Viena a capatat conceptiile pe care le va pune n aplicare cnd va ajunge cancelar al Germaniei. Satul de babilonia de rase vieneza, a plecat n mai 1914 ntr-un oras cu adevarat german, Mnchen. Odata cu nceperea Primului Razboi Mondial, s-a nrolat n armata germana. Hitler a fost combatant pe frontul de vest, n Frana i Belgia, n regimentul bavarez Reserve, n calitate de furier al regimentului. A fost prezent la un numr de btlii majore, ntre care prima btlie de la Ypres, Btlia de pe Somme, btlia de la Arras i Btlia de la Passchendaele. A fost un luptator indarjit, daca nu, chiar nebun. Odata a capturat 21 de barbati, fara a se folosi de arma, dar a fost ranit cu gaz de mustar si a stat foarte mult timp in spital pentru a se vindeca. A primit doua cruci de fier, si a ajuns la gradul de caporal. Cand a iesit din spital razboiul se terminase si oarecum slabit, Hitler a gasit o slujba la un curier in Mnchen. Dupa ce a pierdut razboiul, monarhia germana s-a prabusit prin abdicarea imperatului Wilhelm II din 9 noiembrie 1918, iar Germania s-a proclamat ca republica, numindu-se Republica Weimar. Pe 28 iunie 1919, guvernul german a semnat Tratatul de pace de la Versailles, in care Germania recunoaste ca este responsabila de declansarea a razboiului. Dup rzboi, Hitler i-a schiat n minte ceea ce urma s devin naional-socialismul. O gndire bazat pe un antisemitism virulent i o concepie rasist despre societate i a valorilor ei (Volksgemeinschaft, comunitatea etnic). n 1919, era agent al departamentului politic al armatei bavareze, din nsrcinarea cruia a intrat n contact cu o formaiune politic radical, obscur, numit Partidul Muncitoresc German(Deutsche Arbeiterpartei,, abreviat DAP). Partidul era, n ciuda numelui, de extrem dreapt, ultranaionalist, antisemit i anticapitalist. Hitler s-a nregimentat politic, devenind dup cteva zile membru al comitetului executiv. Energia i talentul oratoric l-au impus, nct Hitler, alturi de fondatorul partidului, Anton Drexler, a formulat programul politic n februarie 1922. A fost decis totodat adoptarea unui nume nou: Partidului Muncitoresc German Naional-Socialist (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei, abreviat NSDAP), uzual numit partid nazist. Astfel s-a deschis drumul ascensiunii spre putere al lui Hitler. n 1919, la vrsta de 30 de ani, Hitler a depus un efort intens pentru partid, si datorita lui miscarea a avut succes. El era unul dintre cei 7 membri din comitetului director al partidului. La nceput Hitler a mpartit celorlalti membrii invitatii pentru prietenii si familiile acestora dar putinii oamenii li s-au alaturat. nsa cu timpul partidul s-a extins si au nchiriat o pivnita de bere care putea gazdui 100 de oameni si care s fost supraaglomerata. Unul dintre cei care le-a vorbit oamenilor din aceea camera a fost chiar Hitler, care, spre surprinderea tuturor, s-a dovedit a fi un foarte bun si provocator orator, el a descris acest moment in cartea sa autobiografica, Mein Kampf: Am vorbit 30 de minute, si ceea ce, pna atunci, eu doar simteam in sinea mea ca pot fara sa fiu constient de acest lucru, s-a dovedit a fi realizabil: Puteam sa vorbesc! Dupa 30 de minute multimea din camera aceea mica era electrizata si entuziasmul a fost dovedit de faptul ca referirea mea la sacrificarea celor prezenti a dus la strngerea unei donatii de 300 de marci. n 1920 Hitler devine seful propagandei de partid si sustine organzarea primei ntlniri in masa a membrilor. Desi ceilalti conducatori ai partidului s-au opus organizarii unei ntlniri in masa, aceasta a avut totusi loc. Se temeau ca revolutionarii Marxisti ar putea veni la ntrunire si ar distruge-o, dar Hitler asta si dorea. El a presupus corect ca asta doar ar extinde miscarea bazndu-se pe frica germanilor de o revolutie comunista. Pe

24 februarie 1920, Hitler a intrat in sala unde a gasit 2000 de oameni care asteptau sa nceapa ntrunirea. Printre acestia era un numar considerabil de comunisti care doreau sa distruga adunarea. La cteva minute dupa inceperea discursului lui Hitler, comunistii au inceput sa scandeze lozinci si astfel au strnit taraboiul, dar dupa cum sperase Hitler, comunistii erau prea putini si astfel lozincile au fost acoperite de aplauzele celor adunati. Apoi el a prezentat cele 25 de articole ale cu privire la Partidul German al Muncii, ntrunirea a fost un succes. Dupa aproape 4 ore sala incepea sa se goleasca si multimea, umar la umar, se indrepta usor spre iesire, mi-am dat seama ca principiile unei miscari care nu va fi uitata niciodata se transmiteau printre oameni. ( Mein Kampf ) Hitler admirase de mult timp Germania i, n timpul primei conflagraii mondiale, a devenit un naionalist german. Cetenia german a obinut-o ns abia n 1932. A fost elogiat pentru vitejie pe front de comandantul su. Capitularea Germaniei n noiembrie 1918 a reprezentat pentru Hitler, ca i pentru cercuri largi germane de orientare conservatoare i ultraconservatoare, un oc. Aidoma multor naionaliti, Hitler a crezut ferm n legenda njunghierii pe la spate (Dolchstolegende), care, n esen, acredita ideea c acea capitulare ar fi fost opera forelor politice de stnga, de orientare marxist. n jargonul extremitilor de dreapta, precum i al lui Hitler i al naional-socialitilor (nazitilor), oamenii politici germani care s-au decis pentru capitulare n Primul Rzboi Mondial i pentru abolirea monarhiei n Germania, ndeosebi social-democraii, au fost poreclii criminalii din Noiembrie (Novemberverbrecher). La 30 ianuarie 1933 Adolf Hitler a fost numit in functia de cancelar. In scurt timp, nazistii au preluat toate functiile de conducere, atat in Parlamentul german, cat si in economie. Pentru indeplinirea acestor sarcini, partidul era bine pregatit pentru ca inca din 1926-1927 se creasera in interiorul sau servicii speciale in 1935: SS-trupe de protectie, SDServiciul de siguranta, SP-Politia de siguranta, GESTAPO-Politia secreta de stat, RSHA-Biroul central de siguranta al Reichului. Toate acetea au devenit din 1933 institutiile fundamentale ale regimului nazist. Astfel s-a deschis calea spre o dictatura totalitara. Hotart sa struneasca ct mai eficient friele puterii, Hitler a decis n 1934 sa nlature att adversarii politici, ct si fostii colaboratori, prin lichidare. Rivalitatile dintre Armata si trupele "furtuna (SA) ale partidului nazist deveneau din ce n ce mai stnjenitoare pentru Hitler. Prins ntre ciocan si nicovala, acesta a mers totusi de partea armatei, tinnd cont si de faptul ca planul sau de cucerire a Europei ncepea sa capete contur. Pentru a pune n aplicare acest scenariu, avea nevoie de sprijinul total al conducatorilor militari. A ncercat totusi o mediere ntre cele doua parti, lovindu-se nsa de nereusita. La 30 iunie 1934, Hitler s-a hotart. A lichidat SA-ul ca forta politica si militara. Liderul acestei grupari narmate a nazistilor, Ernst Rhm, a fost mpuscat alaturi de toti conducatorii SA. Tot atunci s-a platit si o polita mai veche, fostul cancelar, Kurt von Schleicher fiind si el lichidat. Istoricii au estimat ca si-au pierdut viata atunci un numar de 400 de persoane. Sunt greu de estimat consecintele actiunilor desfasurate n noaptea cutitelor lungi. De remarcat e faptul ca Armata s-a atasat fara comentarii la regimul nazist, iar SS-ul a devenit principala forta n declansarea terorii naziste. Hitler si-a instaurat astfel propria suprematie politica. Daca se poate preveni un dezastru, aceasta se face numai prin actiuni ntreprinse cu viteza luminii. Raspndirea revolutiei poate fi oprita numai printr-o interventie brutala, sngeroasa. Acesta a incalcat tratatul de la Versailles, incepand sa isi construiasca o noua armata si a reintrodus serviciul militar obligatoriu si a mai inceput construirea aviatiei Luftwaffe. In 1936, tratatul de la Versailles este din nou incalcat prin ocuparea zonei demilitarizate remane. In octombrie 1936, Adolf Hitler si Benito Musolini au creat Axa Roma-Berlin. O luna mai tarziu, Germania si Japonia au creat pactul anti-Comintern la care sa alaturat si Italia in 1937. In noiembrie 1937 si-a expus planul de cucerire al lumii la conferinta "Fhrer". Cei care nu au fost de acord planului au fost concediati. In martie 1938, Hitler a anexat Austria fiind cunoscuta sub numele de Anschluss. In 29-30 septembrie Chamberlain(Anglia), Daladier(Franta), Mussolini(Italia) au cedat Germaniei regiunea sudeta locuita de milioane de germani in cadrul Conferintei de la Mnchen fiind anexata dintr-o parte a Cehoslovacie. Tarile democratice credeau ca Hitler se va intoarce impotriva URSS-ului. In perioada 1938-1943, nazismul a afirmat statutul special al populatiei germane, conform cu conditia ei de "rasa superioara" in cadrul celui de-al treilea Reich, sustinut de sprijinul serviciilor secrete care controlau intregul sistem social-politic. In martie 1939, Slovacia devine independenta, iar Boemia si Moravia devin protectorat german, acordul fiind incalcat. In august, Hitler semneaza pactul de neagresiune cu URSS care uimeste toate statele democratice, numindu-se pactul Ribbentrop-Molotov. Contrar acestui pact Germania ataca la 1 septembrie 1939 Polonia, iar la 3 septembrie 1939 Anglia si Franta declara razboi Germaniei, ducand la declansarea celui de-al II-lea razboi mondial. Impingerea Germaniei in razboi a fost, de fapt, primul semn al declinului lui Hitler. Cu toate victoriile de inceput dintre anii 19391941, Hitler a facut marea greseala de a-si subestima inamicii, Marea Britanie si Uniunea Sovietica, precum si greseala de a incepe un razboi pe doua fronturi, cu aceste doua puteri. Orbit de succesele inregistrate de razboiul fulger (Blitzkrieg), Hitler a dat semnalul Operatiunii Barbarossa, care prevedea invadarea Uniunii Sovietice printr-o campanie rapida, inainte de venirea iernii. Invazia s-a petrecut la 22 iunie 1941 si a insemnat inceputul sfarsitului. Luna decembrie a aceluiasi an a dat lui Hitler o noua lovitura: au intrat in razboi SUA. Inversunarea sovieticilor, noroiul si frigul au oprit inaintarea Germaniei. Hitler a ramas convins

ca victoria finala este posibila , ceea ce dovedeste ca-si pierduse clarviziunea militara ce il caracterizase la inceputul razboiului. Politica agresiva si revizionista a lui Hitler a debutat efectiv la 12 martie 1938 prin anexarea Austriei la Germania (Anschluss) motivata de ideea ca toti germanii trebuie sa traiasca in interiorul aceleiasi granite. A urmat apoi Cehoslovacia, in cadrul careia traia un numar considerabil de germani, concentrati in regiunea Sudeta. In urma Pactului de la Munchen (septembrie 1938), Cehoslovacia a fost obligata sa cedeze Germaniei, fara lupta, aceasta regiune. Cea mai mare parte a Cehoslovaciei va fi Insa ocupata de Germania, cateva luni mai tarziu, In martie 1939, fara ca marile puteri europene, Anglia si Franta, sa intervina efectiv. Dupa ce si-a asigurat linistea din partea Uniunii Sovietice, prin Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Hitler a declansat al Doilea Razboi Mondial la 1 septembrie 1939 prin invadarea Poloniei. Pana In vara anului 1940, armata germana a ocupat Danemarca, Norvegia, Belgia, Olanda, Franta. A Incercat apoi sa scoata Anglia din razboi prin atacuri aeriene succesive (Planul Leul de Mare). In 1941, H. a Incalcat Pactul de neagresiune germano-sovietic si a atacat U.R.S.S. Intre timp armata germana a ocupat Iugoslavia si Grecia. Totodata, Hitler a Incurajat Japonia, care dispunea de forte navale superioare celor germane, sa atace S.U.A. In iulie 1944, cand, In urma debarcarii anglo-americane din Normandia si a succeselor armatei sovietice pe frontul de est, razboiul parea sa se Indrepte catre Infrangerea Germaniei, a fost organizat, de catre sefi ai armatei germane, un atentat cu bomba Impotriva lui H., la Rastenberg. El a scapat cu viata, dar sute de membri ai conspiratiei au fost executati. In aprilie 1945, razboiul era deja pierdut. Trupele aliate anglo-americano-so-vietice se aflau la portile Berlinului. H. l-a desemnat pe amiralul Karl Donitz ca succesor al sau, s-a casatorit cu amanta sa Eva Braun si, Impreuna cu aceasta, s-a sinucis In buncarul sau de la Berlin, la 30 aprilie 1945. La capatul a cinci ani de razboi, Germania era complet ruinata si 60 de milioane de vieti omenesti erau pierdute. Antisemismul Axiomele ideologice ale nazismului au fost superioritatea rasial arian i antisemitismul. Ura profund fa de evrei a fost tema dominant a carierei politice a lui Hitler. S-a speculat foarte mult pe seama motivelor, dar nimeni nu a putut gsi un rspuns satisfctor. Cea mai plauzibil explicaie o ofer Geoff Layton n lucrarea Germania: Al Treilea Reich, 1933-1945: Hitler a fost produsul, i nu creatorul unei societi deja infestate. n orice caz, ar fi eronat s-l considerm un antisemit oarecare. Ura fa de evrei era obsesiv i vindicativ i i-a influenat ntreaga filosofie politic. C el a fost n stare s o pun n practic, nu poate fi explicat dect prin circumstanele specifce ale Germaniei postbelice: umilina suferit la Versailles i problemele grave de ordin socio-economic dintre anii 1918-1923 i 1929-1933. ntr-o asemenea situaie, Hitler a fost n msur s exploateze existena unei ostiliti latente mpotriva evreilor i s o transforme ntr-o politic radical a urii. Numrul oamenilor ce au czut victime politicii hitleriste este ngrozitor. ase milioane de evrei au fost exterminai n lagrele morii de la Auschwitz, Chemno, Majdanek, Treblinka i n ghetoul din Varovia. Pretinsa superioritate rasial arian a fost introdus de Hitler n mod treptat, tocmai pentru a amgi opinia public internaional. La 15 septembrie 1935 au fost adoptate primele legi rasiale, cunoscute ca Legile de la Nrnberg. Aceste legi prevedeau c cetenia german putea fi deinut numai de persoanele de origine german; de asemeni, au fost interzise cstoriile mixte dintre evrei i etnicii germani precum i relaiile extraconjugale mixte. La 9 noiembrie 1938 au fost adoptate msuri antisemite fizice prin programul generalizat n toat Germania. n noaptea pogromului (Kristallnacht) au fost distruse case, magazine evreieti i sinagogi; peste o sut de evrei au fost omori i circa 20.000 trimii n lagre de concentrare. Punctul culminant al acestor crime antisemite a fost atins la Conferina de la Wannsee, n cadrul creia nali funcionari de stat din partidul nazist i guvern au decis "Soluia final n chestiunea evreiasc", la cererea expres a lui Hitler. Cercetri asupra sinuciderii lui Hitler Dictatorul nazist Adolf Hitler i amanta sa Eva Braun nu s-au sinucis, aa cum se crede, la sfritul celui de Al Doilea Rzboi Mondial. Cel puin asta susin Gerrard Williams i Grey Wolf, autorii crii "Evadarea lui Hitler",publicat recent n Marea Britanie. Autorii susin c Adolf Hitler a trit 17 ani n Argentina, fiind ajutat s fug din Germania n 1945, de serviciile secrete americane. Hitler le-ar fi oferit, n schimb, americanilor, acces la tehnologia nazist de rzboi. Cei doi autori afirm c exist dovezi care demonstreaz c fuhrerul i amanta sa nu s-au sinucis la Berlin i c fragmentele din craniul lui Hitler, aflate n custodia Rusiei, aparin de fapt, unei femei. Razboiul mondial se incheiase. O fosta membra a serviciilor secrete naziste, Magda Zeitfeld, capturata de americani, a ales sa se puna la dispozitia guvernului de la Washington si a solicitat sa fie dusa in fata colonelului Kevin Stapleford, unul dintre membri de cel mai inalt rang din cadrul OSS (spionajul aliat). Tatal Magdei era un pionier al tehnicilor de protezare faciala si operase la cea mai mare clinica de chirurgie plastica din Germania, clinica ce beneficiase de generoase sponsorizari din partea liderilor Partidului Nazist. Dornic ca fiica si fiul sau sa-i urmeze cariera, doctorul Zeitfeld i-a inscris la facultatea de Medicina si dupa absolvirea acesteia ambii au lucrat sub supravegherea lui. Dar izbucnirea razboiului i-a adus Magdei

oportunitatea de a lucra in cadrul spionajului german si de a colabora cu serviciile SS. Dupa ce s-a predat, ea a descris, sub prestare de juramant, inaintea comisiei aliate de interogatoriu, un incident petrecut in toamna lui 1943. Incidentul a vizat trei oficiali nazisti de rang inalt, care au fost adusi la clinica tatalui sau in conditii de extrema securitate si in cel mai deplin secret. Tatal si fratele Magdei au primit ordinul de a le modifica infatisarea, astfel incat cei trei sa devina de nerecunoscut. Nu a existat nici un mijloc de identificare si internarea celor trei nu a fost consemnata in nici un registru oficial. Pentru a pastra secretul, capetele celor trei au fost bandajate, si doar cativa oameni stiau cine sunt cu adevarat. De altfel, tatal si fratele Magdei nu le-au cunoscut adevaratul chip decat atunci cand i-au operat. Femeia a declarat anchetatorilor ca tatal ei primise ordinul de a le face acelor oameni trasaturi semitice cat mai evidente. Dupa ce vindecarea a fost completa, in urma interventiilor chirurgicale realizate, cei trei au fost urcati pe un submarin din portul Bremerhaven si au disparut intr-o directie necunoscuta. Magda Zeitfeld a declarat ca unul dintre acei oameni era, cu siguranta, Adolf Hitler, al doilea fiind Martin Bormann. Ea nu isi aducea aminte cine ar fi putut fi al treilea om, desi chipul lui ii era cunoscut, de la congresele Partidului. Femeia sustinea ca nu se putea insela in privinta lui Hitler, intrucat supervizase personal un program ce viza alterarea infatisarii a patru barbati, ce semanau cu dictatorul nazist, in vederea unei identificari fizice perfecte cu acesta. Cei patru aveau, pretindea ea, aceeasi inaltime si constitutie ca si Hitler si cel putin trei erau cu siguranta germani. Prin folosirea de implanturi si diverse proceduri chirurgicale, trasaturile lor faciale au fost modificate, incat la final ei pareau efectiv niste copii identice ale lui Hitler. Aceste sosii ale dictatorului nu si-au putut insusi insa, preciza Magda, si tonul si timbrul vocal al acestuia, si de aceea erau folosite la sedinte sau manifestari unde era necesara doar prezenta fizica a acestuia. De altfel, se stie ca dupa toamna lui 1943 Hitler nu a mai tinut discursuri in public si o mare parte a personalului sau de serviciu a fost schimbat. La doua saptamani dupa ce misteriosii straini au fost transformati si parasisera clinica, aceasta a fost inchisa de SS. Personalul a fost mutat la alte clinici iar tatal si fratele Magdei, ca si putinii oameni ce cunosteau identitatea celor trei au disparut fara urma. In 1961, un fost colonel al US Army, pe nume Wendell Stephens, a intreprins o calatorie in Ecuador, in timpul careia a intalnit, in oraselul Cuenca, un preot numit Padre Krespi. Stephens a banuit ca acesta era de fapt Adolf Hitler. Dupa ce a studiat mii de fotografii ale dictatorului nazist, convingerea i s-a intarit; cu atat mai mult cu cat in casa lui din Ecuador, preotul avea unele obiecte de arta de o valoare nepretuita, pe care un banal paroh provincial nu si le-ar fi putut permite, in mod normal. Intrigat, Stephens a incercat sa ia legatura cu fostul sau camarad, colonelul Stapleford, dar acesta murise. Traia in schimb vaduva lui, nimeni alta decat Magda Zeinfeld, cu care americanul se casatorise, la cativa ani dupa razboi. Nu i-a fost greu lui Stephens sa o convinga pe Magda sa-l insoteasca in Ecuador. Cand femeia l-a vazut pe aproape septuagenarul parinte Krespi a fost, de asemenea, convinsa ca el era de fapt Hitler, avand aceleasi trasaturi pe care tatal sau i le schitase, cu decenii in urma. Ea a recunoscut chiar un tablou vazut candva in Cancelaria Reichului. Krespi, nebanuind nimic, le-a povestit ca fusese crescut la o ferma de la granita italo-austriaca, in nordul Italiei si venise la Vatican in 1943. De altfel, el vorbea perfect italiana. Dar si mama lui Hitler provenea din zona respectiva si Adolf vorbea, in copilarie, italiana iar atunci cand, la maturitate, era nervos, se spune ca obisnuia sa injure in italiana. Se stie ca niciodata nu folosea translatori la intrunirile cu Mussolini. In 1956, povestea el, fusese trimis ca preot catolic in Ecuador, la Cuenca. Oras cunoscut vanatorilor de nazisti drept posibil refugiu al lui Martin Bormann. Aici, el ducea un trai modest si era adesea vazut in compania unor membri ai emigratiei germane din acest stat sud-american. Curand dupa aceasta intalnire, Krespi a decedat, fiind inmormantat cu mare pompa. Cavoul sau, placat cu marmura alba, este si astazi acoperit cu florile depuse de localnici, care-i pastreaza lui Padre Krespi o amintire de nesters. Este oare posibil ca unul dintre cele mai malefice personaje ale istoriei sa fi trait, aproape doua decenii, pozand in om al lui Dumnezeu? Raspunsul nu va putea fi dat vreodata