Sunteți pe pagina 1din 4

DRETUL AFACERILOR Notiuni generele a dreptului afacerilor. 1. 2. 3. 4. Aparitia sau istoricul dreptul afacerilor. - singuri sa scrim.

Notiune si obiectul dreptul afacerilor. Izvoarele dreptului afacerilo. Principiile dreptul afacerilor. Aparitia sau istoricul dreptul afacerilor.
Perioada Antic Primele manifest ri ale comer ului au ap rut odat cu proprietatea, iar forma primitiv a comer ului a fost schimbul ( trocul ). Evolu ia i dezvoltarea societ ii umane a determinat necesitatea unor forme de organizare a desf ur rii comer ului: trgurile, locuri determinate unde oamenii se puteau ntlni, periodic i ntr-un num r mai mare. Grecii fiind primii care au instituit anumite reguli pentru activitatea comercian ilor. La romani, mult vreme, comer ul nu a avut o asemenea importan , nct s fie guvernat de reguli speciale. De aceea, i erau aplicate regulile dreptului civil. Perioada Evului Mediu n urma pr bu irii imperiului Roman i a form rii statelor-cet i italiene, n locul dreptului uniform au ap rut reguli de drept proprii fiec rui stat-cetate. Comercian ii s-au organizat, pentru a- i ap ra drepturile, n corpora ii profesionale, care cuprindeau comercian ii i meseria ii din aceea i ramur i erau conduse de un consul. Consulul emitea

anumite norme interne bazate pe obiceiuri, norme destinate solu ion rii litigiilor ivite ntre membrii corpora iei. Aceste norme interne au fost adunate n culegeri denumite statute , cele mai cunoscute fiind cele din Pisa (1305), Roma (1317), Verona (1318), Bergamo (1457) etc. Perioada modern . Dezvoltarea comer ului a impus nlocuirea dreptului statutar (instituit prin statute) i

consuetudinar (edictat prin norme interne emise de consuli) cu un drept scris (cel anterior fiind un drept cutumiar, bazat pe obiceiuri). Prima ar care a trecut de la dreptul cutumiar la legi scrise aplicabile pe ntreg teritoriul a fost Fran a.

Momentul de referin

n formarea dreptului comercial modern l constituie adoptarea, n 1807,

a Codului comercial francez. Prin aceast reglementare, anumite acte juridice, fapte i opera iuni au fost scoase de sub inciden a Codului civil, dndu-li-se o reglementare nou , corespunz toare exigen elor comer ului. Codul comercial francez a fost preluat de diferite adapt rile de rigoare, i adoptat ca lege comercial proprie. n Italia, dup realizarea unit ii politice, prin valorificarea nout ilor n doctrina francez , belgian i german , a fost adoptat n 1882 Codul comercial italian, care a fost folosit ca model i pentru ri (Italia, Belgia, Olanda, Spania etc.), cu

Codul comercial romn din 1887. n Germania, Codul comercial a fost adoptat n 1897 i a intrat n vigoare n 1900. n Anglia i Statele Unite ale Americii, regulile common law-ului se aplic deopotriv ,

comercian ilor i necomercian ilor, fiind adoptate, ns , i legi speciale care reglementeaz institu ii fundamentale ale dreptului comercial (societ ile comerciale, falimentul etc.). Mai mult dect att, n Statele Unite ale Americii a fost adoptat Codul comercial uniform (Uniform Commercial Code reglementare cu caracter federal. U.C.C.),

Notiune si obiectul dreptul afacerilor. Dreptul afacerilor- reprezinta un ansamblu de norme juridice care reglemeteaza relatiile sociale patrimoniale si personal nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea, activitatii de intreprinzator precum si raporturile care apar in cazul interventiei statului in aceasta activitate. Obiectul dreptului afacerilor reprezinta relatiile ce apar in legatura cu activitatea economica ce aduce profit intre persoanele fizice si juridice care au calitatea de intreprinzator. Raporturi care apar in legatura cu dobindirea mentinerea si incetarea calitatii de itreprinzator inclusiv relatiile corporative(inregistrarea intreprinzatorilor, relatiile ce tin de reorganizarea, lichidarea si incetarea activitatii de intreprinzator), relatii ce apar in activitatea de intreprinzator sin obtinerea de profit, inclusive relatii ce apar intre autoritatile publice si persoanele care au calitatea d intreprinzator. Pentru obiectul dreptul afacerilor este specific urmatoarele relatii: 1. Relatiile ce tin de dobindirea, metinerea si incetarea calitatii de intreprinzator inclusive relatiile corporative. 2. Relatii ce apar intre intreprinzatori in legatura cu desfasurarea activitatii ce aduce profit. 3. Relatii dintre intreprinzator si autoritatile publice. 4. Raporturi juridice patrimoniale. 5. Raporturi juridice personal nepatrimoniale. 6. Relatii juridice ce tin de lichidare si incetarea activitatii de anttreprenoriat.

Izvoarele dreptului afacerilo. Prin izvor de drept se intelege orice sursa ce poarta informative juridical. P/u dreptu afacerilor ii sunt specific urmatoarele izvoare: 1. Uzantele comerciale- ce reprezinta o norma de conduit care de si nu este reglementata in legislatie este general recunoscuta si aplicata pe parcursul unei perioade indelungate intrun anumit domeniu al raporturilor civile. 2. Acte normative- constitutia RM, totalitatea de leg ice reglementeaza activita de dreprul afacerilor(codul civil, lege cu privire la activitatea de antriprinoriat , lege cu p Sociatea pe actiuni). 3. Hotaririle guvernului. 4. Acte normative a BNM. 5. Acte normative 6. Actele corporative. 7. Tratate si conventii. PRINCIPIILE DREPTULUI AFACERILOR 1. Principiul libert ii n comer - Este un principiu compus din 2 parti , si anume: a. libertatea de ntreprindere nseamn absen a oric ror factori, mprejur ri, elemente care stau sub controlul autorit ilor din fa a deciziei ntreprinz torului, investitorului, a firmei i a omului de afaceri -de a concepe i realiza opera iuni care s furnizeze pie ei "deschise", libere, produsele i serviciile . b. libertatea de expresie juridic - participan ilor la raporturile de afaceri au o libertate de concep ie a afacerii, de alegere a partenerului, o libertate de form juridic , de instrument juridic, o libertate de stipula ie a elementelor i condi iilor afacerii. 2. Principiul aparen ei n afacerile i contractele comerciale comerciantul trebuie s se orienteze dup aparen a profesional , el nu este ndatorat s fac investiga ii pentru a stabili provenien a real a m rfii, respectarea legii n circula ia acesteia pn la el, stabilirea reputa iei partenerului, realitatea calit ii de subiect de drept a acestuia. 3. Principiul caracterului oneros al actelor i opera iunilor juridice de natur comercial afacerile beneficiaz de o prezum ie de caracter oneros. Pentru unele contracte, Codul comercial face chiar men iune expres c , spre deosebire de cele din dreptul civil, n dreptul comercial sunt oneroase. Ex.: n cazul contractului de mandat, dac nu s-a stipulat remunera ia mandatului, judec torul este ndrept it s o stabileasc prin textul din Codul comercial. Principiul concuren ei loiale (oneste) i normale n afaceri - caracterul oneros, speculativ, competitiv, al afacerilor, trebuie, din ra iune si spirit social-economic s n tos i a ordinii publice, s se realizeze ntr-o manier onest al competitiei dintre agentii economici, n lupta pentru cstigarea , extinderea, pastrarea clientelei.

4.

5. Principiul promov rii i protec iei drepturilor consumatorului - protec ia intereselor consumatorilor a fost direc ionat legislativ i administrativ pe urm toarele direc ii: - informarea consumatorilor (etichetarea i publicitatea); - tehnicile particulare de contractare (contractele la distan , contractele

ncheiate n afara spa iilor comerciale, comer ul electronic ) - s n tatea i securitatea consumatorului (accesul pe pia numai al produselor f r defecte, sigure i nenocive). - accesul nengr dit, neconstrns n vreun fel la produse i servicii; - informarea complet i corect a consumatorilor asupra caracteristicilor esen iale ale produselor i serviciilor oferite pie ei, astfel nct decizia privind achizi ia s fie rezultatul determin rii ct mai exacte a compatibilit ii produsului sau a serviciului cu nevoile, afinitatea i disponibilit ile consumatorului;