Aditivi alimentari

Publicat in Aditivi alimentari, Coloranti alimentari, Conservanti alimentari

In ziua de azi cand totul se misca cu o viteza ametitoare, ne grabim sa ajungem la serviciu, sa muncim cat mai mult, sa castigam cat mai bine, sa ne asiguram un confort cat mai mare si uitam de un lucru foarte important, sanantatea noastra. Putine sunt persoanele care au grija de propria alimentatie. Toata lumea a auzit, macar in treacat, de aditivii alimentari, dar putini sunt cei care sau interesat despre natura acestora si care stiu sa citeasca printre randuri o eticheta. Intrebarea mea este, cum putem ramane atat de indiferenti la o otrava ba mai mult, sa ne semnam testamentul cu pixul oferit cadou la asa-zisele sucuri naturale? Ce este de fapt aditivul alimentar? Aditivul alimentar (cunoscu i n limbaj uzual i ca E-uri) reprezint orice sub stan natural sau chimic care nu este consumat ca aliment in sine i nu este folosit ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva i care se adaug inten ionat, cu un scop tehnologic (incluznd modific ri organoleptice) n timpul producerii, proces rii, prepar rii, trat rii, mpachet rii, ambal rii, transportului, stoc rii, sau n timpul altei modific ri aplicate unui aliment, devenind un component sau afectnd ntr-un fel sau altul caracteristicile alimentelor. Unde gasim acesti aditivi? In continutul tuturor produselor, incepand cu painea si continuand cu preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, bauturile alcoolice si mai ales cele racoritoare, conservele de tot felul, plantele, fructele, cerealele si legumele modificate genetic si incheind cu banala guma de mestecat, se regasesc substante ce atenteaza la sanatatea si chiar viata consumatorilor. Companiile producatoare de la noi si de oriunde, care exporta in tara noastra, fie nu au caror reglementari sa se supuna, fie depasesc cu buna stiinta concentratiile admise de substante nocive in produsele la care ne referim. Daca unele E-uri sunt absolut interzise in alimentele si bauturile din majoritatea statelor UE, SUA, Australia si tari din fosta URSS, la noi sunt produse si comercializate fara nici o restrictie. Ideea care sta la baza acestui atentat la sanatatea populatiei este cea a riscului acceptat. Cu alte cuvinte, daca pe etichetele produselor sunt mentionate otravurile continute si concentratia acestora, consumatorii sunt informati cu privire la riscurile la care se expun, putand astfel consuma E-uri toxice fara masura. Nu se spune insa nimic despre ce efecte pot avea acestea. Mai grav este ca autoritatile de la noi nu par a fi interesate de aceasta problema si nu incearca sa puna capat acestui atentat la sanatatea consumatorilor. In timp ce principalele tari din Uniunea Europeana limiteaza pe cat este posibil E-urile din mancare si bautura, in Romania acestea pot fi intalnite in orice produs. Principalele E-uri folosite pentru modificarea mancarii sunt : Acidul citric (E330) se g se te n cele mai multe sucuri care se afla n comer , mu tar (sub form de arome), ciuperci conservate. Acidul fosforic (E338) produce tulbur ri digestive (indigestie, vom , colici abdominale s.a.); este folosit i n preparatele din brnza. Aspartamul (E951) este un ndulcitor des folosit i poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli, potrivit cercet torilor. Este cancerigen. Se ntlne te cel mai des n guma de mestecat, produse zaharoase, b uturi r coritoare. E951 joac un rol important n declan area tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malforma iilor i diabetului. Sunset yellow (E110) intr n componen a sucurilor, dropsurilor, nghe atei, a snack-urilor, precum i n unele b uturi, medicamente, conserve de pe te, prafuri de budinc , colorndu-le n galben apus de soare. Este considerat cancerigen

(tumori renale) i are ca efecte congestia nazal , alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vom , indigestie. Carboximetilceluloza (E466) produce tulbur ri digestive (indigestie, vom , colici abdominale s.a.). Quinoline Yellow (E104) este folosit n rujuri, produse pentru p r, parfumuri, o larg gam de medicamente. Totodat este utilizat ca i colorant galben pentru nghe ate, dropsuri, prafuri de budinc . Eritrozina (E127) este un colorant ro u pentru compoturi i alte alimente. Cercet torii au ajuns la concluzia c provoac muta ii genetice, cancer al tiroidei la obolani (studiu din anul 1990), posibil i la om; ntlnit n b uturi alcoolice, nghe ata, pr jituri, bomboane, sucuri r coritoare; Indigotina (E132) este un colorant care se ad ug n tablete i capsule, nghe at , dulciuri, produse de patiserie, biscui i i poate provoca grea , vom , hipertensiune arterial , urticarie, probleme de respira ie i alte reac ii alergice. Guma de ov z (E411) este un agent de ngro are, polizaharid natural, ob inut din ov z care n concentra ie ridicat produce flatulen i balonare. Guma de guar (E412), este un agent de ngro are, emulsificator i stabilizator op inut din ra ina de guar care poate provoca grea , meteorism i crampe i reduce nivelul colesterolului. Tartrazina (E102) este un colorant galben care se g se te n dulciuri (budinci, nghe ate, dropsuri), b uturi, mu tar, supe instant, gemuri, cereale, snack-suri. Este considerat a avea ac iune cancerigen (tumori tiroidiene), poate provoca muta ii cromozomiale i determina deficien e n vitamina B6 i zinc. Glutamat monosodic (E621) aditivul se folose te pentru conservarea laptelui, brnzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor nghe ate. Poate provoca simptomul mnc rii chineze ti. Manitolul (E421) posibil s provoace alergii. Este interzis n mncarea sugarilor putnd provoca diaree i disfunc ii renale. Poate provoca grea , vom i se reg se te n produse cu con inut redus n calorii. Silicatul de aluminiu i potasiu (E555) este folosit n sare, lapte praf i f in sub forma granulelor gluten-kaolin numite Pesta. De i se tie c aluminiul este cauza unor probleme placentare n timpul sarcinii i c este asociat cu boala Alzheimer, este permis n Romnia. Dupa unele studii de specialitate, un locuitor dintr-o tara civilizata consuma circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an.Cred k nici nu se pune problema sa ne intrabam cate consumam fiecare dntre noi ,nu? Potrivit dr. Pavel Chirila, medic primar boli interne (Alimentatia echilibrata a omului sanatos - Editura National - 2004), E-urile nocive sanatatii se impart in cinci categorii si anume: cele mai periculoase adaosuri cancerigene; adaosuri foarte cancerigene; adaosuri periculoase; adaosuri potential toxice; adaosuri suspecte. In prima categorie se inscriu E 330 acid citric/sare de lamaie prezent in majoritatea bauturilor racoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, mustarul sau branzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit in sosuri si supe concentrate si conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise in SUA si Europa occidentala. In categoria adaosurilor foarte cancerigene se situeaza urmatorii aditivi alimentari folositi in prepararea alimentelor si bauturilor: E 123 amaranth, E 131 colorant bleu patent, E 142 colorant verde S, E 213 benzoat de calciu, E 214 hidrobenzoat de etil, E 215 hidrobenzoat de etil sodic, E 216 hidrobenzoat de propil, E 217 sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propil, E 239 hexametilen tetramina. De asemenea, aditivi periculosi pentru sanatate sunt considerati colorantii E 110 galben, E 124 rosu ponceau, E 102 tetrazina, E 120 acid carmic, E 122 azorubina, E 210 acid benzoic, E 212 benzoat de potasiu, E 228 bisulfit de potasiu, E 240 formaldehida, E 249 nitrit de potasiu, E 250 nitrit de sodiu si E 252 nitrat de potasiu. Alte adaosuri potential toxice provoaca boli intestinale (E 220 dioxid de sulf, E 221 sulfit de sodiu, E 224 metabisulfit de potasiu, E 226 sulfit de calciu), tulburari de digestie (E 338 acid fosforic, E 340 ortofosfati de potasiu, E 461 metilceluloza, E 463 hidroxipropil celuloza, E 466 carboximetil, E 470 saruri ale acizilor grasi), afectiuni dermatologice (E 230 difenil, E 232 ortofenil fenolat de sodiu, E 233 tiabendazol), tulburari metabolice ale colesterolului (E 321 butilhidroxitoluen BTH, E 320 butilhidroxianisol - antioxidant din margarina) si chiar afectiuni neurologice (E 311 octil galat, E 312 dodecil galat).

Reguli mai dure pentru E-uri

ComenteazaMai 2, 2009 2:44 am | Comenteaza pe Forum | Trimite prin Y!M | Trimite prin email | Tipareste |

Indulcitorii si colorantii nu vor mai fi permisi in alimentele pentru nou-nascuti si copii. Aceasta decizie a fost luata de Parlamentul European si se adreseaza firmelor care produc si vand astfel de alimente. De asemenea, PE a decis ca aditivii alimentari vor putea fi utilizati de o maniera care sa nu sa dea o falsa impresie in ce priveste prospetimea produsului, iar aromele artificiale pot fi utilizate numai in cazul in care condimentele nu vor duce la obtinerea efectului dorit. Acestea sunt doar cateva din masurile ce vor intra in vigoare in toate statele membre UE dupa ce Parlamentul European a adoptat miercuri patru rapoarte ce vor reglementa anumite practici din industria alimentara. In momentul de fata, aditivii alimentari intra sub incidenta a zeci de legi si regulamente Europene. Prezentul regulament inlocuieste directivele si deciziile anterioare privind aditivii alimentari care pot fi utilizati in produsele alimentare. Unul din rapoarte, realizat de Asa Westlund, se refera la indulcitori, coloranti, antioxidanti, emulsifianti, gelatine. Potrivit acestuia, folosirea aditivilor se va face doar in momentul in care va exista o necesitate tehnologica. Uilizarea acestora nu trebuie sa induca in eroare consumatorii, ci sa le aduca un beneficiu. Aditivii vor fi interzisi in alimentele neprocesate, la fel indulcitorii sau colorantii in alimentele pentru nou-nascuti si copii. In amendamentele lor, deputatii europeni stipuleaza ca aditivii nu trebuie sa aiba efect vatamator asupra mediului, trebuie sa aduca beneficii consumatorilor si nu trebuie sa dea o falsa impresie in ce priveste prospetimea produsului. Intaritorii de arome ar trebui sa fie utilizati doar daca nu se poate obtine efectul dorit prin utilizarea condimentelor. Pe etichete trebuie mentionat daca un aditiv a fost produs cu organisme modificate genetic (OMG), astfel incat sa nu-i induca in eroare pe cei care sufera de alergii. Industria alimentara utilizeaza multe arome naturale si artificiale (in momentul de fata sunt inregistrate circa 2600). O alta categorie de substante - enzimele alimentare - a fost utilizata de sute de ani, de exemplu pentru obtinerea painii sau a unor tipuri de branza, pentru imbunatatirea valorii nutritionale. Eurodeputatii considera ca, in afara aditivilor, si aromele si ezimele ar trebui utilizate doar daca acest lucru este in beneficiul consumatorilor, daca nu-i induc in eroare in ce priveste prospetimea produsului si daca pe eticheta este mentionata utilizarea de organisme modificate genetic. Parlamentul European estimeaza ca aromele ar trebui utilizate doar daca nu se obtine efectul dorit cu ajutorul condimentelor. Trebuie analizat, insa, efectul aromelor asupra unor grupuri vulnerabile de consumatori, cum ar fi copiii. Aditivii alimentari sunt substante care nu se consuma de regula ca aliment de sine statator, ci se adauga in mod deliberat in alimente, in scopuri tehnologice (pentru conservarea lor).

7 ingrediente de evitat n alimentele procesate

Ritmul de via alert ne determin s alegem tot mai adesea mnc rurile semipreparate, n detrimentul celor g tite n cas . ns este bine s inem cont c astfel de alimente con in chimicale care ne pun s n tatea n pericol. Pentru a avea un termen de valabilitate ndelungat, precum i savoare, n compozi ia alimentelor procesate se adaug ingrediente de tipul conservan ilor sau poten iatorilor de arome. Iar consumul lor pe termen lung te poate mboln vi. n plus, prin procesele de rafinare, produsele rezultate sunt foarte pu in nutritive. Dac totu i r mi adeptul mnc rurilor semipreparate este bine s tii care sunt ingredientele cele mai nocive i s le evi i. Cititi si: Forumul Ecosapiens 1 Coloran i artificiali Compu i chimici deriva i din c rbune, ei sunt folosi i pentru a da culoare alimentelor. Se g sesc n numeroase produse, de la sucuri pn la unele tipuri de pine neagr . Consumul crescut de produse (E100-E200) care con in coloran i artificiali este asociat cu reac ii alergice, astm i cu dureri de cap. 2 Arome sintetice Aromele artificiale sunt substan e chimice care imit gustul unui produs natural. Le po i g si n aproape orice aliment procesat i pot declan a reac ii alergice, eczeme, astm i, n plus, pot afecta func ia tiroidian . 3 ndulcitori Aspartamul (E 951), acesulfamul K (E 950), zaharina i alte substan e de acest tip care dau gustul dulce i nu au calorii sunt deriva i chimici i se g sesc mai ales n produsele pentru sl bit. Este indicat s te fere ti de ndulcitorii artificiali, pentru c unele studii asociaz aceste chimicale cu apari ia cancerului i cu manifest ri precum ame eli, depresii i dureri de cap. 4 Conservan i benzoa i Conservan ii BHA i BHT sunt cel mai adesea folosi i la conservarea gr similor. Consumarea cu regularitate a produselor care con in aceste substan e nu este indicat , deoarece, pot favoriza apari ia astmului, dermatitei, tumorilor i urticariei. 5 Monosodiu glutamat (E621) Folosit mai ales pentru intensificarea gustului produselor din carne, precum mezelurile, supele instant i alte alimente semipreparate, acest poten iator de arom stimuleaz apetitul i poate cauza dureri de cap, grea , st ri de sl biciune, modific ri ale ritmului cardiac i afec iuni respiratorii. 6 Nitrit de sodiu

l g se ti pe eticheta alimentelor cu prescurtarea E 250 i este folosit pentru a cre te termenul de valabilitate al produselor, pentru a da culoarea ro ie c rnii i pentru arom . Astfel, acest aditiv se g se te n mai toate mezelurile din comer , de i, potrivit speciali tilor, are poten ial cancerigen. 7 Propil galat (E 310) Pentru a preveni alterarea uleiurilor i gr similor, produc torii folosesc adesea aditivul propil galat. Acesta este un antioxidant artificial care determin sc derea nivelului de fier din organism. n plus, poate provoca alergii i irita ii gastrice sau ale pielii, fiind i cancerigen. Speciali tii spun c nu este indicat s fie ingerat de sugari i de copiii mici pentru c poate duce la declan area unor afec iuni hematologice. Sfat: Cite te eticheta alimentelor i evit -le pe cele care con in ingrediente dificil de recunoscut. Fere te-te de substan ele pe care nu le po i pronun a! Un truc pentru a evita consumul de alimente ce con in substan e d un toare este s te fere ti de cele pe a c ror etichet sunt men ionate denumiri dificil de pronun at. n plus, orice ingredient pe care nu-l recuno ti este foarte posibil s fie chimic. Astfel, dac ai sentimentul c ar trebui s ai o diplom n tiin e exacte pentru a ti ce m nnci, ar fi mai bine s te orientezi c tre un alt aliment. Specialistul nostru Livia Nena, biolog nutri ionist Majoritatea produselor alimentare sunt procesate. Ele con in aditivi cunoscu i sub numele generic de E-uri . ns , o parte din ace ti aditivi sunt naturali, nefiind d un tori s n t ii. Totu i, majoritatea coloran ilor, ndulcitorilor, aromelor, conservan ilor, acizilor, agen ilor de maturare, de afnare i emulsificatorilor sunt produse sintetice. Iar acumularea lor n organism ne pune s n tatea n pericol, acestea avnd un caracter poten ial cancerigen i mutagen. Organe importante cum ar fi rinichii, ficatul i pancreasul pot suferi alter ri la nivel celular. Nu consuma alimente care con in acesulfam K (E 950) i bromat de potasiu (E 924a). Sursa: Adevarul

*Consumul de lapte nu previne osteoporoza. Ca sa nu epuizati rapid rezervele de calciu din oase trebuie sa consumati legume, fructe crude, seminte, peste si unt, sustin specialistii prezenti ieri la conferinta Sa invingem fractura. Chiar daca sunt la moda, feriti-va de alimente care contin fosfati si de mancarurile procesate. Acestea vor duce, in timp, la fragilizarea oaselor, a afirmat Ildiko Gasparik, presedintele Asociatiei pentru prevenirea osteoporozei. Persoanele care stau mai mult de opt ore pe scaun prezinta un risc de aparitie a bolii cu 50% mai mare. Sursa: Evenimentul Zilei *Gustul de ciuperci al pateului vegetal Hame este dat de un poten iator de gust, glutamatul de sodiu. Produsul con ine o
cantitate att de mic de ciuperci nct nu i poate influen a gustul. Pateul vegetal cu ciuperci, Hame, a fost fabricat dup urm toarea re et : se ia ni te ap , se adaug ulei, apoi se pun i ceva condimente. [...]

Alimentatia rationala posibila in Romania?

de Dr. Ciprian Constantin Fundatia Pentru Alimentatie Sanatoasa Luni, 25 februarie 2008, 10:53 Life | Acas

Cel putin 40% dintre cauzele de mortalitate boli de inima, cancer, atac vascular, diabet sunt direct legate de ceea ce mancam. Romanii intra incet, dar sigur, in linia popoarelor dezvoltate: consum excesiv de grasimi, in special colesterol si grasimi saturate, aport excesiv de calorii, consum crescut de glucide simple si scazut de glucide complexe. Putem da o definitie a alimentatiei sanatoase: este acel tip de alimentatie care nu aduce noi factori de risc pentru sanatatea umana, care asigura aportul nutritiv, mineral si de vitamine adecvat si care are un rol benefic in crearea starii de bine. A manca sanatos nu inseamna ca trebuie sa renunti la mancarurile preferate sau sa le inlocuiesti cu altele, despre care nici nu ai auzit si care trebuie pregatite special. Friptura, hamburgeri, cartofii prajiti, sosurile delicioase - pot fi gatite pentru a fi nu numai gustoase, dar si mai sanatoase. Important este sa cunosti principiile unei alimentatii sanatoase si, mai ales, sa le aplici. Cu ochii pe piramida Conform Ghidurilor pentru Alimentatie adresate Americanilor din 2005 (Dietary Guidelines for Americans, 2005) o alimentatie sanatoasa este aceea care acorda importanta fructelor, vegetalelor, cerealelor integrale, produselor lactate degresate sau cu un continut scazut de grasimi. Ar trebui sa includa carne slaba, pui, peste si oua, asigurand in acest fel un aport cat mai mic de acizi saturati, colesterol, sare si zahar.

Piramida alimentatiei sanatoase Foto: Hotnews

Toti ne confruntam cu dificultatea de a alege corect si de a consuma in mod rational. Totusi, piramida nutritionala ne poate fi ghid. Putem apela la una dintre urmatoarele: piramida alimentatiei sanatoase, piramida dietei mediteraneene, piramida clinicii Mayo, piramida alimentatiei vegetariene. Alege, insa, numai consultand un nutritionist care sa-ti prezinte avantajele si dezavantajele fiecareia si care sa te indrume intr-o alegere corecta. Mortalitatea prin boli cardiovasculare datorate arterosclerozei, care crescuse treptat intre anii 1927-1940 in tari precum Finlanda, Norvegia si S.U.A, a scazut semnificativ in perioada celui de-al doilea razboi mondial, datorita scaderii nivelului de trai si al consumului de gasimi saturate. In Romania, calitatea alimentatiei variaza in fuctie de numerosi factori socio-economici: nivel de trai, nivel de educatie, adresabilitate scazuta la asistenta medicala etc. Desi sursele de informare sunt la indemana oricui, alegerea alimentelor este cel mai adesea facuta la intamplare. Romanii intra incet, dar sigur, in linia popoarelor dezvoltate: consum excesiv de grasimi, in special colesterol si grasimi saturate, aport excesiv de calorii, consum crescut de glucide simple si scazut de glucide complexe. Aditivii, spaima celor neinformati Date fiind conjuctura socio-economica, piata abia in formare si consumatorul needucat, intalnim produse ieftine care nu respecta standardele prinvind continutul de aditivi alimentari. Unii dintre acesti aditivi sunt benefici pentru sanatate (sunt chiar produse naturale: E306 vitamina E, E300 vitamina C, E140 clorofila, E322 lecitina), altii au restrictii legate de cantitate/100g aliment.

Exista aditivi pentru care s-a demonstrat potentialul nociv (E128 rosu G2, colorant, E233 tiabendazol, E95 acetsulfam K etc.), fiind interzisa utilizarea lor in diferite tari. O industrie alimentara moderna nu poate face fata consumului mare fara unii dintre acesti aditivi, care sunt substante chimice adaugate in alimente sau bauturi cu scopul de a le ameliora diverse proprietati: stabilitatea, rezistenta la alterare, gustul, culoarea etc. Concluzie Daca mananci echilibrat, ai sanse mult mai mari la o viata lunga. Longevitatea este asociata cu un consum energetic scazut, cu micsorarea cantitatii de proteine de origine animala, de grasimi saturate si de colesterol, cu o crestere substantiala a ponderii legumelor, fructelor, produselor lactate. Sursa: Fundatia Pentru Alimentatie Sanatoasa (www.fpas.ro)

O alimenta ie s n toas nseamn o alimenta ie echilibrat

O alimenta ie s n toas presupune o alimenta ie echilibrat , astfel nct s cuprind cele trei elemente esen iale pentru organism, a declarat ntr-o conferin de pres , dr. Gabriela Radulian, de la Funda ia pentru Alimenta ie S n toas . Ea a atras aten ia asupra necesit ii respect rii celor trei mese principale i nu a unei singure mese pe zi, a a cum se ntmpl n zilele noastre, aceasta fiind atitudinea omului modern, foarte ocupat, care m nnc doar seara. Mutarea mesei principale spre sear , pe fondul hipoglicemiei care genereaz un apetit crescut, nu face altceva dect s duc la o alimenta ie care duce la obezitate. Obezitatea, n 90% din cazuri, este determinat de acest dezechilibru alimentar i numai 10% este din cauze endocrine, a spus dr. Gabriela Radulian. Specialistul a subliniat importan a micului dejun, att pentru copii, ct i pentru adul i, pentru c dac nu exist un aport energetic la prima mas , atunci randamentul peste zi este sc zut. Micul dejun trebuie s con in carbohidra i, glucide, proteine i n general trebuie s existe o alimenta ie echilibrat , respectiv un raport echilibrat ntre glucide, proteine i gr simi. Micul dejun nu trebuie s se rezume la un pahar de lapte, ci trebuie s con in pe lng un pahar cu lapte, un sandwich i un fruct sau m car un pahar cu suc de fructe, iar dac micul dejun este compus din lapte sau iaurt, trebuie completat cu cereale. Este important s existe un raport echilibrat n grupul de alimente pe care l consum m. Micul dejun nu este diferit la adult de copil, singurul aliment care trebuie s fie n cantitate mai mare pentru micul dejun la copii este laptele. Orice regim pe care o persoan l ine duce la dezechilibre. ntr-o societate modern , din p cate, omul are prea pu in timp pentru el i acest lucru este n dezavantajul s u, a subliniat specialistul. n ceea ce prive te componen a pe care trebuie s o aib masa pe parcursul unei zile, aceasta trebuie s con in , pe lng aportul caloric, care se face n func ie de profesie, de fizic - i aici un rol important l are indicele de mas corporal -, trebuie s con in vitamine, gr simi, nu trebuie s existe ni te interziceri drastice n abordarea alimentar echilibrat . Aportul de proteine de calitate superioar este i el foarte important, acesta asigurnduse n general din carne, lapte, ou. Lipidele din alimente trebuie s furnizeze 30% din totalul caloriilor. Aportul important energetic contribuie i el la o alimenta ie s n toas . n ceea ce prive te gr simile, exist restric ii la persoanele cu colesterol mare, cu trigliceride mari, care sufer de a a-zisa dislipidemie, pentru c acestea afecteaz inima

i duc la afec iuni cardio-vasculare. Dup o anumit vrst , trebuie avut n aten ie consumul de lipide pentru c procesul de ateroscleroz ncepe de la 30 de ani, iar la persoanele n plin maturitate trebuie controlat acest aport. n ceea ce prive te gr simile care fac mai pu in r u, este vorba de gr simile care se g sesc n untura de pe te, n uleiul de floarea soarelui, de rapi , de in, de m sline. Aceste uleiuri trebuie utilizate i n salate dar i n alimenta ie, pentru c reduc riscul apari iei bolilor cardio-vasculare. Alimenta ia s n toas trebuie nso it i de exerci ii fizice. Este bine s mergem m car 30 de minute pe jos zilnic, pe un teren plat. n preajma s rb torilor exist tenta ia de a consuma mult mncare, tiut fiind c toate preparatele care se fac cu prilejul acestor s rb tori sunt destul de grele, la baza lor fiind carnea de porc. Trebuie s avem n vedere s nu facem excese, pentru a nu ajunge la camerele de gard ale spitalelor, a subliniat Gabriela Radulian. n ceea ce prive te glucidele, acestea se pot lua foarte bine din fructe, mai pu in din produse zaharoase. O tablet de ciocolat de 100 de grame con ine 600 de kcal, ceea ce este foarte mult. n concluzie, trebuie s fim aten i la gr simile de origine animal , n mod deosebit la carnea gras , la mezeluri, care i ele au gr simi ascunse, de pild salamul de Sibiu are 40% sut lipide, ceea ce este foarte mult. De asemenea, g lbenu ul de ou are 250-300 de miligrame colesterol la sut i, prin urmare, nu trebuie consumate foarte multe ou . Popula ia adult , cu risc cardiovascular, trebuie s consume uleiuri vegetale, n nici un caz untur , legume naturale, carne slab i preparat prin fierbere sau la gr tar, n nici un caz pr jit . n ceea ce prive te margarina, este recomandat mai ales pentru persoanele care au probleme de colesterol, dar nu mai mult de dou tartine pe zi. Un lucru esen ial pentru toat lumea este o alimenta ie echilibrat n proteine, lipide, glucide, alimenta ie care trebuie mp r it n cele trei mese principale pe parcursul unei zile i care trebuie nso ite i de exerci iu fizic.