P. 1
Fig 1 Schema Tehnologica de Obtinere a Uleiurilor

Fig 1 Schema Tehnologica de Obtinere a Uleiurilor

|Views: 2,734|Likes:

More info:

Published by: Andrei Dan Andrei Dan on Jan 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/30/2013

pdf

text

original

1

Etapa I



Schema tehnologica de obtinere a uleiurilor

SEMINTE OLEAGINOASE
Receptie
cantitativã
calitativã
Depozitare
Curãtire
Uscare
Descojire (decorticare)
Mãcinare
Tratament hidrotermic (prãjire)
Presare
Extractie cu solventi
BROCHEN
(turte de presã)
ULEI BRUT
DE PRESÃ
MISCELÃ SROT
Distilare Desolventizare
ULEI BRUT DE EXTRACTIE
Rafinare
-Desmucilaginare
-Neutralizare
-Spãlare
-Uscare
-Decolorare
-Winterizare (deceruire)
-Dezodorizare
ULEI RAFINAT
2



‡ Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta uleioasa de mare
importanta economica si alimentara.
‡ Ea este originara din America Centrala (Mexic) si a fost adusa in Europa in
secolul al XVI-lea, fiind cultivata la inceput numai ca si planta de ornament.
‡ planta reprezintă una dintre principalele surse de grăsimi vegetale, utilizate
in alimentatia omenirii, respectiv cea mai importanta sursa de ulei pentru
Romania.
‡ De asemenea, floarea-soarelui este si o excelenta planta melifera. De pe un
hectar de floarea-soarelui se poate obtine o cantitate de 30 pana la 130 kg de
miere.
‡ Floarea-soarelui poate avea si întrebuintari medicinale. Din florile ligulate
(care contin quercitrina, anticianina, colina, betaina, xantofila, etc.), se
obtine un extract alcoolic care se foloseste in combaterea malariei, iar
tinctura in afectiuni pulmonare.






3

Floarea -soarelui (Helianthus annuus L.) se afla pe locul al treilea
intre plantele oleifere ierboase.
Fructele (achenele) de floarea soarelui contin , in procent de cca.
50%, ulei cu calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de
conservabilitate, se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in
industria alimentara ( margarine, conserve, sapun, lecitina,
fosfatide, etc.).
Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile,
utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si materie prima
pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor.
Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria
fibrelor artificiale, a maselor plastice. Macinate, cojile se folosesc
la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /tona produs.
Capitulele se utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate
drept material combustibil sau in industria materialelor de
constructii. Fiind o apreciata planta melifera, floarea soarelui
asigura, in perioada infloririii, 30-130 kg miere/ha.

Uleiul din floarea soarelui este un amestec de: 95% trigliceride
(formula CxHyOz) si 5% acizi grasi liberi. Este un ulei semisicativ
caracterizat printr-un indice de iod de 132 si o aciditate de 0,05. El
nu contine poluanti periculosi cum sunt: benzen, plumb sau metale grele.

Caracteristicile fizice ale uleiului din floarea soarelui:

* densitatea la 20 grade = 0,92;
* vascozitate (CST) la 20 grade = 55 - 61;
* punctul de fuziune = - 16 grade;
* punctul de rupere = - 5 grade;
* PCI (Kcal/kg) = 9032;
* Amplitudinea autoinflamarii = 30.



4


In ultima perioada se discuta tot mai mult de folosirea uleiurilor
vegetale ca biocarburanti. Uleiul din floarea soarelui, utilizat ca si
carburant are avantajul ca este usor de pastrat, este stabil, nu este
periculos, este putin poluant, nu are risc foarte mare de inflamare si
are un indice de evapoare aproape de zero. Uleiul din floarea soarelui
contine intre 10-15% oxigen, ceea ce duce la ameliorarea combustiei si
la diminuarea nivelului poluarii.





SC Valceanca are ca obiect de activitate principal obtinerea uleiului de
floarea soarelui si ca obiecte de activitate secundare:
-arendeaza pamant
-isi produce o parte din materia prima
-presteaza servicii cu materii prime
-moara de malai si uruiala
-produce boltari pentru constructii
La floarea soarelui cumparata se fac analize de umiditate si se determina
masa hectolitrica.Procesul de presare la rece se face cu doua tipuri de prese :mici si
mari.
In urma extragerii se obitne uleiul brut si srot care se foloseste ca furaj pentru
animale.
Dupa presare uleiul se filtreaza la filtru cu placi si panze de filtru.Dupa filtrare
se face rafinarea.
Srotul este consumat de animale ,dar nu simple, ci cu boabe sparte macinate
de unde rezulta uruiala.




5

1. Operatii principale

Recepţionarea seminţelor oleaginoase
După recoltare, seminţele oleaginoase sînt colectate prin centrele de
recepţionare care le dirijează, apoi, spre întreprinderile de ulei. La centrele de
recepţionare se face atît recepţia cantitativă a seminţelor oleaginoase cît şi recepţia
calitativă sumară, verificîndu-se greutatea hectolitrică, umiditatea şi conţinutul de
corpuri străine al seminţelor. Transportul materiilor prime oleaginoase de la
centrele de recepţionare spre întreprinderile de ulei se efectuează, în majoritatea
cazurilor, pe calea ferată. Cantităţile mici de seminţe, de la distanţe mai scurte, sînt
transportate cu camioane. Acolo unde întreprinderile de ulei sînt aşezate pe lîngă o
apă curgătoare navigabilă, aprovizionarea lor se poate face şi cu şlepuri.

- RECEPŢIONAREA CANTITATIVĂ
La intrarea materiilor prime oleaginoase în fabrică se procedează, în primul
rînd, la recepţionarea cantitativă a acestora. Această operaţie se face prin cîntărire
cu ajutorul basculelor, care sînt de două feluri: pentru vagoane de cale ferată şi
pentru camioane.Toleranţele admise între cantitatea facturată şi cea recepţionată de
către întreprinderea de ulei sînt de plus sau minus 1%.
- RECEPŢIONAREA CALITATIVĂ

Recepţionarea calitativă a materiilor prime are ca scop asigurarea apro-
vizionării întreprinderilor de ulei cu produse corespunzătoare standardelor în
vigoare. Se creează astfel premisa principală pentru evidenţa calităţii materiei
prime sosite în fabrică, întocmirea ulterioară a bilanţului de fabricaţieşi obţinerea
unor produse finite de calitate bună.
Recepţionarea calitativă a seminţelor oleaginoase constă din două operaţii
distincte:
luarea probelor;
controlul analitic al calităţii seminţelor.


6

- LUCRAREA PROBELOR
Probele de seminţe se iau din fiecare vehicul, cu ajutorul unei sonde etajate.
Din camioane, mostrele de seminţe se iau din cinci locuri diferite. Din vagoane,
ele se scot din trei straturi, şi anume la adîncimea de circa 10 cm, de la jumătatea
înălţimii stratului de seminţe şi de la fund. În fiecare strat, probele se iau din nouă
locuri în diagonală. Mostrele scoase se amestecă bine şi se reduc prin metoda
sferturilor la o probă medie de 2²3 kg. Această probă medie se împarte în două: o
parte se păstrează în laborator pentru eventualele reclamaţii, iar cealaltă parte
serveşte la efectuarea determinărilor arătate, în vederea recepţiei calitative.
În cazul cînd probele de seminţe nu sînt supuse imediat analizei, ele trebuie
păstrate în cutii sau borcane închise, pentru a nu se usca, deoarece aceasta poate
duce la obţinerea unor rezultate eronate.
- CONTROLUL CALITĂŢII SEMINŢELOR
La recepţionarea calitativă a seminţelor oleaginoase se fac următoarele
determinări:
controlul organoleptic;
greutatea hectolitrică;
conţinutul de corpuri străine;
conţinutul de umiditate;
conţinutul de ulei.
Controlul organoleptic al seminţelor constă în examinarea aspectului şi a culorii
şi în aprecierea mirosului şi a gustului seminţelor în vederea determinării
conţinutului de seminţe cu aspect şi gust normal. Această determinare se face dintr-
o probă medie de 10 g de seminţe, con-siderîndu-se cu aspect normal seminţele
sănătoase şi nemucegăite. Greutatea hectolitrică a seminţelor este în legătură
directă cu conţinutul de ulei al acestora. Cu cît miezul seminţelor este mai bine
dezvoltat, cu atît greutatea hectolitrică, precum şi conţinutul de ulei al seminţelor
sînt mai mari. Greutatea hectolitrică se determină cu ajutorul balanţei hectolitrice şi
se exprimă în kilograme pe hectolitru. Determinarea corpurilor străine este
necesară pentru stabilirea purităţii seminţelor şi a conţinutului real de ulei în
seminţe, care se raportează la seminţele cu impurităţi. Determinarea umidităţii
7

seminţelor se face pentru verificarea calităţii lor în conformitate cu prevederile
standardelor, precum şi pentru a stabili dacă ele trebuie uscate sau nu înainte de
depozitare. Determinarea cea mai importantă o constituie aceea a conţinutului de
ulei deoarece de acesta depinde randamentul de fabricaţie a uleiului.
Descarcarea si manipularea materiilor prime oleaginoase
Descărcarea şi manipularea materiilor prime oleaginoaseîn întreprinderile
moderne de ulei, operaţiile de descărcare şi de însilozare ale materiilor prime şi de
trecerea lor în fabricaţie sînt mecanizate şi se realizează cu ajutorai transportoarelor
pneumatice şi al celor mecanice.
- TRANSPORTOARE PNEUMATICE - se folosesc, în primul rînd,
pentru descărcarea materiilor prime oleaginoase. Ele se caracterizează
prin productivitate mare, gabarit relativ mic şi etanşeitate, ceea ce evită
formarea prafului Ia descărcare. Instalaţiile pneumatice de descărcare şi
transport necesită o întreţinere atentă. Ele prezintă o uzură mai mare a
conductelor, în special, la coturi. Aceste instalaţii pot funcţiona prin
aspiraţie şi prin refulare. Există şi iustalaţii care funcţionează combinat,
adică prin aspiraţie şi refulare. întreprinderile moderne din ţara noastră
au fost dotate pentru descărcarea seminţelor cu instalaţii pneumatice care
funcţionează prin aspiraţie.

- TRANSPORTOARE MECANICE ± transportoarele mecanice utilizate
în întreprinderile de ulei sînt: transportorul cu raclete, transportorul
elicoidal, transportorul cu bandă, elevatorul cu cupe şi; în unele cazuri,
lopata mecanică.
Aceste transportoare sînt folosite în toate întreprinderile-şi pentru
transportul şi manipularea semifabricatelor (material descojit,
măcinătură, brochen) şi a subproduselor (coajă, şrot).
La alegerea transportoarelor mecanice trebuie ţinut seamă de următorii
factori: natura materialului de transportat, distanţa de transportat,
productivitatea instalaţiei, spaţiul disponibil pentru montaj, consumul de
energie, întreţinerea şi uzura normală în exploatare.
Astfel, banda de transport prezintă avantajul că poate fi folosită pentru
orice fel de material, realizînd transportul acestuia în condiţii de
8

menajare maximă şi pe distanţe mari. în schimb, are dezavantajul că
dezvoltă praf şi poate da naştere la risipirea materialului transportat.
Transportorul cu raclete poate fi folosit pentru materiale care curg şi
n-au dimensiuni mari; el are gabarit mic şi nu dezvoltă praf. Distanţa de
transportat este de "maximum 160 m şi transportă atît în plan orizontal
cât şi în cel oblic şi vertical. Datorită avantajelor pe care le reprezintă,
transportorul cu raclete este, în prezent, cel mai utilizat mijloc de
transport în întreprinderile de ulei.
Transportorul elicoidal prezintă avantajul că amestecă bine materialul
în timpul transportului, dar prin aceasta provoacă, uneori, degradări ale
produsului transportat. Lungimea unui asemenea transportor este, în
general, limitată la 40 m.
În ceea ce priveşte productivitatea acestor transportoare, benzile de
transport şi transportoarele cu raclete au capacităţi mai mari decît
transportorul elicoidal.

Depozitarea materiilor prime oleaginoase

Materiile prime oleaginoase utilizate în fabricile de ulei au cu precădere un
caracter de producţie sezonieră (excepţie fac germenii de porumb). Din această
cauză depozitarea materiilor prime oleaginoase se face pe perioade de timp lungi,
în care pot apare, în condiţii neprielnice, grave deprecieri calitative şi însemnate
pierderi cantitative.
În fabricile de ulei materiile prime sunt depozitate pe perioade variind între
5-12 zile, durată care asigură rezervele necesare continuităţii producţiei şi dă
posibilitatea efectuării operaţiilor pregătitoare procesului de obţinere a uleiului.
Depozitarea seminţelor oleaginoase trebuie să asigure:
- păstrarea substanţelor valoroase;
- pervenirea proceselor de degradare;
- îmbunătăţirea caracteristicilor tehnologice ale seminţelor;
- pregătirea de loturi mari, omogene din punct de vedere al
caracteristicilor fizico-chimice şi tehnologice;
Însăşi natura biologică a materiilor prime oleaginoase determină
neomogenitatea acestora (nu toate ajung la maturitatea optimă în acelaşi timp).
Dacă acestei neomogenităţi naturale i se asociază o condiţionare şi o depozitare
necorespunzătoare materia primă se depreciază.

9

Capacitatea de germinare a seminţelor este determinată printre altale, de
activitatea sistemului enzimatic din seminţe. Pentru ca acesta să se conserve se
impune ca procesele metabolice să continue în perioada de depozitare a seminţelor,
însă viteza acestora trebuie să fie minimă. Ca urmare, trebuie să se asigure condiţii
în care se atinge starea de anabioză. Se menţionează că asigurarea unei calităţi
ridicate a uleiurilor impune conservarea seminţelor în această stare.
Temperatura de depozitare are un rol important pentru seminţele la care
degradarea primară este provocată de microorganisme. Prin cerşterea temperaturii
de depozitare se favorizează dezvoltarea microorganismelor termofile şi
declanşarea unor procese oxidative exoterme, care pot conduce la creşterea
temperaturii masei de seminţe la 80-90ºC şi în unele cazuri, chiar până la
temperatura de aprindere. În cazul enzimelor de degradare proprii, acestea sunt
inhibate dacă temperaura seminţelor ajunge în jur de 50ºC.
Compoziţia seminţelor influenţează procesul de autoîncălzire în timpul
depozitării, prin conţinutul lor în hidraţi de carbon care sunt consumaţi în principal,
iargrăsimile şi proteinele alimentează fenomenul.

Depozitarea seminţelor se realizează în:
- silozuri celulare paralelipipedice cu secţiuni pătrate şi terminate în
formă de trunchi de piramidă, din beton;
- silozuri cu secţiune circulară cu d=6,35 m şi capacitate de 300-
1200 t;
- silozuri metalice cu capacitate de 100-1000 t;
- magazii etajate, unde seminţele se depozitează pe planşee în strat
de 1,5-3,0 m în funcţie de umiditatea lor;
La depozitare trebuie să se aibe în vedere următoarele:
- uscarea seminţelor în depozit trebuie să se facă în regim moderat,
pentru a se evita craparea şi desprinderea cojii de pe miez;
- depozitarea să se facă la o umiditate a seminţelor sub umiditatea
critică;
- temperatura trebuie menţinută sub 30ºC prin prefirare, aerare
activă sau răcire mecanică;
Seminţele trebuie curăţate înainte de depozitare (nivelul impurităţilor nu
trebuie să depăşească 1-2%).



10



Curăţirea materiilor prime oleaginoase

După recoltare, materia primă oleaginoasăconţine o serie de impurităţi care
pot fi grupate în următoarele categorii:
- impurităţi metalice (bucăţi de sârmă, metal, etc.);
- materiale anorganice (pământ, praf, pietre);
- materiale organice (pleavă, resturi de tulpini, seminţe seci);
- seminţe ale unor plante care s-au dezvoltat în cultura de plantă
oleaginoasă;
Îndepărtarea acestor impurităţi se face de obicei în două sau trei etape, după
cum urmează:
- la silozuri, o curăţire preliminară înainte de depozitare;
- la fabricile de ulei, o precurăţire înainte de depozitare şi o
postcurăţire înainte ca seminţele să fie introduse în procesele
tehnologice;
La silozuri curăţirea îndepărtează cca. 50% din impurităţi şi are drept scop
utilizarea mai eficientă a spaţiilor de depozitare.
Înainte de a fi introdusă în procesul de fabricaţie, adică după postcurăţire
materia primă oleaginoasă are un conţinut de impurităţi de maxim 0,4%.

11

Tipurile folosite în prezent în întreprinderile de ulei din ţară sînt, pentru
precurăţirea seminţelor, vibroaspiratorul tip ÄSagenta" şi precurăţitorul tip
ÄBuhler", iar pentru posteurăţire, curăţitorul tip ÄMIAG" şi tararul cu aspiraţie.



Vibroaspiratorul ÄSagenta" : se compune din batiul 2, conul vibrator 2, cadrul
metalic cu site 3, şi ventilatorul 4.
Sitele, în număr de trei, sînt de tipul celor împletite, fiind confecţionate din
ţesătură de sîrmă. Prima sită are ochiuri de 15xl5 mm, a doua de 12x12 mm, iar a
treia de 3,5 x3,5 mm. Înclinaţia lor poate fi mărită în mers cu până la 12°, în
funcţie de umiditate, de conţinutul de corpuri străine şi de capacitatea dorită.








12

Procedeele de separare a impurităţilor sunt următoarele:

‡ separarea pe baza diferenţei de mărime se face utilizând pachete de
site având ochiuri (perforaţii) de diferte mîrimi, care permit fie
trecerea seminţelor fie trecerea impurităţilor; în practica industrială
această operaţie este denumită cernere;
Separarea pe baza diferenţei de mărime se face pe site cu mişcare rectilinie
(dute-vino), circulară (în jurul axei longitudinale), vibratorie (cu amplitudinea
redusă în plan vertical separarea impurităţilor pe baza diferenţei de masă
volumică
În cele mai multe dintre aparatele de curăţire, separarea pe baza diferenţei
de masă volumică se cuplează cu cernerea, realizându+se o eficienţă sporită cu
costuri mai reduse.
‡ separarea impurităţilor feroase
Separarea impurităţilor metalice pe baza proprietăţilor magnetice ale
acestorase realizează cu ajutorul magneţilor naturali (mai puţin folosiţi) sau cu
ajutorul electromagneţilor care pot fi:
- plani: impurităţile sunt reţinute pe o placă metalică care constituie
fundul unui jgheab prin care trece materia primă şi sunt eliminate
periodic;
- rotativi: impurităţile sunt reţinute pe unelectromagnet care se
roteşte în interiorul unui cilindru din material nemagnetizabil (uzal
din cupru) şi se elimină perodic;
- benzi electromagnetice: materialul oleaginos curge pe o bandă
transportoare prevăzută cu electromagneţi care reţin impurităţile
metalice pe bandă; seminţele sunt captate la capătul benzii, iar
impurităţile se elimină periodic prin întreruperea alimentării
electromagneţilor;
Această separare se face pe înteg fluxul tehnologic (la curăţire, la descojire,
la măcinare, la prăjire, la extracţie şi la transportul şrotului).
Praful şi impurităţile mai uşore decât seminţele care sunt absorbite de
ventulatoarele maşinilor de curăţat sunt dirijate la instalaţiile de captare a prafului
care pot fi cicloane uscate sau umede, filtre cu saci, inchise sau deschise.







13

Uscarea materiilor prime oleaginoase

Chiar dacă au fost recoltate în perioada optimă, seminţele au o umiditate
mai mare decât cea critică şi pentru aputea fi depozitate pe perioade îndelungate,
acestea trebuie uscate înainte de depozitare. Odată cu scăderea umidităţii, creşte
propoţional conţinutul de ulei din seminţe.
În seminţele ajunse la maturitate sunt conţinute cantităţi de apă mult mai
mici decât în plantele vii; cea mai mare parte a acesteia este fixată în celule de
către grupele hidrofile (COOH, NH
2
,etc.) ale substanţelor constituente (apă de
hidratare), restulfiind reţinută prin fenomene fizice, în special capilaritate.
Compoziţia chimică a celulelor din seminţe, care depinde de tipul de plantă
oleaginoasă, determină şi conţinutul de apă al acestora.
În procesul de uscare, apa este transportată din interiorul seminţelor la
suprafaţa exterioară a acestora, de unde este preluată cu ajutorul unui agent de
uscare. În prezent se foloseşte ca agent de uscare aproape exclusiv aerul. Folosirea
amestecurilor de aer şi gaze de ardere a fost, în cea mai mare parte, abandonată
întrucât gudroanele conţinute în gazele de ardere condensează în timpul uscării.
Deci, eliminarea apei se poate realiza numai prin creerea permanentă a unui
dezechilibru de umiditate, respectiv pri realizarea unei pesiuni relative mai mici în
faza gazoasă de la suprafaţa seminţelor decât cea existentă în interiorul acestora,
fie prin încălzirea aerului cu un agent termic exterior, fie prin evacuarea continuă a
vaporilor de apă de la suprafaţa seminţelor.

Un factor important în uscarea seminţelor este modul de transmitere al
căldurii. Industrial se utilizează transmiterea căldurii prin convecşie, conducţie sau
simultan prin ambele metode.

În fabricile de ulei, uscarea se aplică de obicei la cel mult o treime din
materiile prime şi are un caracter preponderent tehnologic.
Uscătoarele folosite în industria uleiului dinţara noastră sunt bazate pe
principiul uscării prin contact şi convecţie, fiind de tip rotativ (la instalaţiile mai
vechi) cu tambur orizontal, coloane verticale sau fascicole tubulare.[3]
Uscătorul rotativ, în care uscarea seminţelor se realizează prin convecţie, în
contracurent cu un amestec de aer cald şi gaze de ardere. După ieşirea din tambur,
seminţele sunt trecute printr-un răcitor.
.
Uscătorul în pat fluidizat Escher- Wyss cu două zone; una de uscare, alta de
răcire. Recircularea aerlui cald poate asigura o economisire de energie de 25-43%.
Timpul de uscare este foarte rapid şi procedul de uscare poate fi bine controlat.
Uscătorul MIVac, care ucrează sub vid şi încălzirea are loc cu microunde.
14

Umiditatea seminţelor este redusă la 4% numai în 5 min., seminţele atingând 60-
70ºC.
Uscătorul Cimbria, care este sub forma unei coloane modulate realizată
dintr-un aliaj de aluminiu rezistent şi cu schimb termic foarte bun.
Uscătorul sub vid, care lucrează la o pesiune remanentă de 60-100 mmHg.
Seminţele trec peste ţeviprin care circulă abur de 0,5 bar. Vacuumul este realizat cu
o pompă de vid şi cu un condensator de amesteccu închidere hidraulică.[14]
Uscătoarele cu benzi, sunt utilizatepenrtu uscarea pastelor, a materialelor
granulare, a materialelor fibroase, a unor seminţe oleaginoase, etc.


Uscător cu benzi suprapuse: 1-benzi transportoare; 2-calorifer;
3-pâlnie de alimentare















15


1.2. Schema tehnologica pt rafinarea uleiurilor





Această operaţie cuprinde un complex de etape necesare pentru asigurarea
calităţii şi aspectului comercial oferie pentru consumatori
PĂMÂNTURI
DECOLORANTE
APĂ ŞI
CONDENS
ULEI BRUT AGENT PT.
DEMUCILAGINARE
SOLUŢIE DE
NaOH
Demucilaginare
Neutralizare
Uscare
Deceruire
(Vinterizare)
Dezodorizare
Spălare
Decolorare
Polizare
(Finisare)
Apă de
spălare
Decantare
Decolorare
SOAPSTOCK
Ulei de batal
Apă de
canal
ULEI RAFINAT Pământ uzat
Suport
cristale
Ulei tehnic
Reziduuri
vinterizare
Pământ uzat
şi ulei
16





Gruparea metodelor de rafinare după efectul principal al procesului:
Efectul principal urmărit Denumirea uzuală a metodei Alte denumiri
Eliminarea suspensiilor mecanice şi
parţial a substanţelor dizolvate coloidal
Purificarea mecanica prin decantare,
filtrare sau centrifugare

Eliminarea mucilagiilor Dezmucilaginare Delecitinizare ,Degumare
Eliminarea acizilor graşi liberi:
prin formarea săpunurilor alcaline
prin antrenare cu vapori de apă sub vid
- prin combinarea acizilor graşi cu
glicerina
- prin fracţionare cu solvenţi selectivi
Neutralizare
Neutralizare prin distilare
Neutralizare prin esterificare
Rafinare cu solvenţi selectivi
Rafinare chimică (caustică)
Rafinare fizică (realizează şi
dezodorizarea)
Extracţie cu solvenţi selectivi
Eliminarea pigmenţilor coloranţi Decolorare Albire
Eliminarea substanţelor odorante prin
injecţie de abur sub vid
Dezodorizare

Eliminarea cerurilor şi a gliceridelor cu
punct de topire ridicat
Vinterizare Deceruire, Destearinizare,
demargarinizare


17





1.3. Operatii principale

Filtru cu placi : printre placi se introduce panza de filtru. Rafinarea are mai multe
etape :
- Se pune fenolftaleina pentru determinarea aciditatii
- La rafinare intra uleiul brut filtrat.

Etapele rafinarii :
- desmucinagilarea : se incalzeste la 67 grade , se prepara solutia de
saramura (un precipitat care se depune si se evacueaza).
- neutralizarea la 75 grade se adauga solutie de hidroxid de sodiu

In functie de acciditatea uleiului se adauga solutia. Are loc si o mica
decolorare ,spalare cu apa fierbinte. Se face o a doua proba de acciditate sub
0,1%, uscarea la 110 grade sub vid. Cristalizare, deceruire prin racire dupa care
uleiul trece prin filtru. Dezodorizarea-fara gust , fara miros.
Se incalzeste la 180 grade, se introduce abur pe jos, amesteca particulele de
ulei care trece prin el. Pe sus pompa trage aerul (distilare) de unde rezulta
decolorarea.
Finisarea : se goleste si se raceste uleiul sub vid, existe doua serpentine: ulei
rece si aparece. Se raceste uleiul la 100 grade, se face transfer de caldura. Se
porneste pompa de apa si se raceste uleiul. Trece la filtru dupa care se
depoziteaza in trei mase de stocare apoi se imbuteliaza .Cazanul de abur pentru
dezodorizare are 13 bari si 195 grade temparatura. Semintele se preseaza la rece
de unde rezulta uleiul brut si srot.


18



Filtrare : se face cu un filtru cu panza , placi si hartie,si are loc si decontarea.
Rafinare : se incalzeste la 70 grade ,desmucilaginarea cu saramura, saponificare
cu hidroxid de sodiu,spalare, 110 grade uscare ulei, 2 grade cristalizare cu
chiselgur, dezodorizare cu 180 grade cu vapori de apa, se mai raceste, se trece
prin filtru, se imbuteliaza apoi se ambaleaza.













19



Etapa II
2. Presarea miezului. Obtinerea uleiului brut din presa

‡ este operaţia prin care se separă uleiul din materia primă oleaginoasă, sub
acţiunea unor forţe exterioare, rezultanta fiind uleiul brut şi brochenul.
‡ aceasta operatie se realizeaza cu ajutorul preselor, care dupa constructia lor
pot fi hidraulice sau mecanice.
‡ în prezent, presele mecanice prezintă o serie de avantaje faţă de cele
hidraulice.

Persarea este operaţia prin care se separă uleiul din materia primă
oleaginoasă, sub acţiunea unor forţe exterioare, rezultanta fiind uleiul brut şi
brokenul.
La început se separă uleiul reţinut la suprafaţa particulelor de măcinătură ce
se scurge prin analele dintre particule, apoi, când sub influenţa presiunii crescânde
are loc şi eliminarea uleiului din capilare. Când spaţiul dintre particule devine
foarte mic, uleiul nu se mai elimină şi se ajunge la formarea brokenului (turtelor)
operaţie ce se numeşte brichetare.
Acest mecanism de eliminare a uleiului din materialul oleaginos impune ca,
indiferent de tipul utilajului, acesta să asigure forţe de compresiune care cresc
treptat, odată cu creşterea gradului de compactare a materialui. O creştere bruscă a
presiunii duce la o brichetare rapidă şi are ca efect blocarea uleiuluiîn broken,
reducând randamentul general de presare.
În funcţie de gradul de separare al uleiului (mai exact în funcţie de
cantitatea de ulei care rămâne în broken), presarea se consideră:
- presare preliminare moderată ;
- presare preliminare avansată ;
- pesare finală
Presarea preliminară (moderată sau avansată) se aplică atunci când aceasta
este urmată de extracţie, iar presarea finală atunci când brokenul nu se mai supune
extracţiei cu solvenţi. Tehnologic, presarea preliminară se realizeză într-o singură
fază, în timp ce presarea finală se poate realiza într-o singură etapă sau în două
etape (presare preliminară urmată de presare finală).
20

Presarea este o operaţie complicată care implică în principal fenomene din
mecanica solidelor agregate şi semiagregate, dar şi fenomene din mecanica
lichidelor care se separă din solide. Complexitatea fenomennului nu a permis
elaborarea unei teorii unitare a presării. Conceptele teoretice cunoscute tind să
generalizeze observaţiile de laborator sau din instalaţiile industriale.

Presarea poate fi considerată ca o filtrare prin capilare, fenomen ce se
exprimă cu relaţia:
l 128
d P
V
g
t x
= , unde:
V ± volumul de ulei separat [m
3
];
P ± presiunea aplicată [daN/cm
2
];
L ± lungimea capilarelor [m];
t - durata aplicării presiunii [s].
Forţa de presare la presele mecanice (P) este creată de un melc, care se
roteşte în camera de presare. În funcţie de capacitatea presei forţa de presare poate
avea diferite valori.creşterea treptată a lui P se asigură prin:
- micşorarea volumului camerei de presare de la o treaptă la alta;
- reducerea pasului melcului;
- prin dimensiunile şi forma inelelor intermediare între melci (numai
la presarea la rece);
- prin rezistenţa opusă la ieşirea materialului din presă cu ajutorul
Äconului´ care reglează grosimea materialului ce iese din presă;
Durata presării,t, trebuie să fie suficient de mare pentru apermite curgerea
uleiului. Depăşirea duratei nu măreşte randamentul la presare semnificativ, dar
micşorează sensibil productivitatea.
Durata presării, ca sumă a duratelor de presare pe fiecare secţiune (treaptă)
este dată de relaţia:
¸ )
s V
s s
s
1 Q
E V
T
¡

= , [s]
V
s
± volumul spaţiului liber din secţiunea de presare [m
3
];
E
s
± gradul de presare în secţiunea respectivă;
Q
V
± debitul volumic al materialului în presă [m
3
/s];
¡
s
± coeficient de corecţie legat de cantitatea de măcinătură eliminată din presă
odată cu uleiul, până la secţiunea analizată.
21



Durata presării în funcţie de caracteristicile constructive şi funcţionale ale
presei, este de 40-200 s. Durata de presare este influenţată de: turaţia şnecului,
grosimea brokenului la ieşirea din presă şi caracteristicile fizico-chimice ale
materialului oleaginos. Grosimea brokenului influenţează invers proporţiional
durata de presare; cu cât grosimea este mai mare, presiunea în presă este mai mică,
iar durata presării scade.
Ca urmare a faptului că nu există un concept teoretic coerent, proiectarea
preselor se bazează exclusiv pe date experimentale. Presarea continuă este
influenţată de numeroşi factori fiind legaţi atât de particularităţile constructive ale
presei cât şi de condiţiile de exploatare.
În presele continue, camera de presare este constituită dintr-un schelete
rigid în care este dispus un cilindru format din bare (baghete) a cărui secţiune
diferă de la treaptă la treaptă. Mărimea interstiţiilor dintre barele care formează
cilindrul de presare se alege în funcţie de natura materiei prime oleaginoase şi este
caracteristică fiecărui tip de presă.
Şurubul elicoidal (denumit şi melc sau şnec) este format din câte două
secţiuni pentru fiecare treaptă de presare, fiecare dintre secţiuni având un pas şi o
adâncime a filetului diferite corelate cu destinaţia presei, respectiv cu presiunea ce
trebuie realizată. Construcţia şnecului ar trebui să asigure o mişcare elicoidală a
materialului în camera de presare insă datorită frecărilor între material şi şnec
mişcarea materialului în fiecare treaptă este complexă. Pentru a asigura curăţirea
melcului de materialul care aderă şi a evita curgerea inversă a măcinăturii în presă,
în camera de presare se montează una sau două perechi de cuţite.
Alimentarea materiei prime se face prin cădere liberă (mai rar) sau cu
ajutorul unui transportor cu şnec dispus vertical. Aceasta din urmă are avantajul
asigurării unei corelări a debitului de alimentare cu turaţia şnecului şi poziţia
conului.


22

Pentru sistemele mici de fabricaţie se prezintă o schemă simplă de presă din
fabricaţia S.C. STIMEL S.A.

Produsul de extrudat se introduce prin pâlnia (1) ajungând în zona de
alimentare. În această zonă, pasul melcului este mare pentru realizarea unei
alimentări optime, cu amestecare concomitentă. Deasemenea adâncimea spirei este
mai mare decât la celelalte zone pentru a putea apuca mai bine materia primă.
Melcul (2) cu diametrul crescând şi pasul descrescând asigurând deplasarea şi
comprimarea materiei prime în zona de compresie. Cu ajutorul elementelor de
răcire cu manta (4) şi de încălzire (5) se asigură realizarea temperaturii de
plastifiere dorită. De obicei încălzirea se realizează pe cale electrică. Produsul este
evacuat prin matriţa (6).
Necesarul de energie pentru extruder poate fi determinat cu ajutorul
formulei simplificate:
L
8
e z
h 2
D
n D E
2 2 3
¦
'
+

'

g

+

x
x =
o
, [KWh]
în care:
D ± diametrul interior al cilindrului, [mm];
n ± turaţia , [rot/min.];
g
o
- vâscozitatea masei după compresie, [cP];
g - vâscozitatea iniţială, [cP];
h ± adâncimea fantei, [mm];
z ± numărul de spire paralele;
e ± lăţimea pragului, [mm];

23

În cazul de faţă: D = 50 mm n = 30 rot/min.
g
o
= 1200 cP g = 1100 cP
z = 4 e = 2 mm
din care rezultă: E = N
extruder
= 0,43 KWh

Dimensionarea motorului de antrenare
Puterea necesară la motor este:
N
nec
= N
extruder
/(g
c
g
m
g
tc
), unde:
g
c
= 0,98 ± randamentul angrenajului conic;
g
m
= 0,99 ± randamentul angrenajului melcat;
g
tc
= 0,96 ± randamentul transmisiei cu curea;
Rezultă N
nec
=
Se alege un motor electric asincron trifayat cu colivie tip AT conform
STAS 2755/1-74 (varianta cu talpă).
Caracteristici de exploatare ale motorului:
- tensiunea şi frecvenţa de alimentare: 220/380 V la frecvenţa de 50
Hz;
- motorul funcţionează la parametrii normali şi în cazul variaţiei
tensiunii şi frecvenţei cu 5%;
- altitudinea maximă a locului de montare 1000 m;
- temperatura mediului ambiant 20rC, se admit variaţii de 80%;
Caracteristici tehnice:
- tesiunea de alimentare: U = 220/380 V;
- frecvenţa tesiunii: f = 50 Hz;
- curentul: I = 6,5 A;
- curentul de pornire: I
max
= 29 A;
- puterea: P = 2 KW;
- tipul carcasei: AT 100L 28B ± 8;
- număr perechi poli: p = 4 poli;
- randamentul: g = 69%.




24

Etapa III

3. Extractia cu solventi a uleiurilor vegetale

‡ este operaţia prin care, din amestecul de substanţe oleaginoase se separã
unul din componenţi prin solubilizarea acestuia într-un dizolvant în care
ceilalţi componenţi nu se solubilizeazã.
‡ in urma extracţiei, şrotul de floarea soarelui are un conţinut de ulei de 0,7%.
‡ operaţia de extracţie se poate realiza in 2 etape, si anume: distilarea miscelei
şi recuperarea dizolvantului din şrot.



Ext r acţ i a est e operaţ i a pr i n car e unul sau mai mul ţ i
componenţ i di nt r -o faza( l i chi da sau s ol i da) s unt t rens ferat i i nt r-
o al t a faza l i chi da ne mi sci bi l a (sau par ţ i al nemiscibila) adusa in contact
cu prima.Operaţia se bazează pe diferenţa de solubilitate a acestor
componenţi intr-unsolvent corespunzător sau in doi solvenţi nemiscibili. In
funcţie de stare fizica a fazei careconţine componenţii interesanţi, extracţia
poate fi solid-lichid, lichid-lichid sau gaz-lichid.
25

Extractia cu solventi presupune utilizarea unor compusi chimici asa cum sunt
benzenul si hexanul. In urma acestui proces rezulta tipuri de uleiuri diferite de cele
esentiale:
- uleiurile absolute au un aspect gros, cleios si se obtin prin intermediul
solventilor din plante ca trandafirul, iasomia si neroli.
- uleiurile de rasinoase se extrag tot cu ajutorul solventilor din cleiurile de
arbore si din rasini.
In cazul extractiei cu solventi, uleiul rezultat contine si reziduuri de solventi, ceea
ce inseamna ca nu este un ulei pur, asa cum este cel obtinut prin distilare.

Extractia cu solventi: se foloseste cand plantele au un continut mic de
uleiuri volatile sau cand uleiurile isi schimba compozitia chimica. Cei mai utilizati
solventi sunt eterul de petrol (pentru flori), benzina (pentru obtinerea rasinilor),
alcoolul, grasimi, etc. Este un proces mai complicat si este folosit pentru plantele
care sunt foarte sensibile si nu ar rezista procesului distilarii. Din nou, are mai
multe variante: macerarea, enfleurajul, extractia cu CO2, etc. Metoda uzuala
implica aplicarea materialului aromat pe site din metal intr-un container, solventul
este aplicat peste ele dupa care este lasat sa se vaporize. Uleiul aromat este extras
pe urma cu ajutorul benzinei de extractie rezultand cea mai pura substanta.

Criterii de clasificare a aparatelor de extracţie solid - lichid
Mod de
funcţionar
e
Tip constructiv
Rotative
T
ransport
or
orizontal
cu bandă
perforat
ă
Transportor vertical
Sub formă de
lanţ
Su
b formă de
melc
Periodice
(discontin
ui)
Depăşite moral
Continue
Mandriko
Berge
RT
Blow -
Knox
Filtrex
Miag
Carusel
Rotocel
De Smet
Lurgi
PTK
Olier
Oppermann-
Deichmann
Bollmann
BMA
Buckau-
Wolf
Hildebrandt
ND
Fauth
26

Se încadrează în categoria extractoarelor cu bandă şi funcţionează pe
principiul percolării, benzina şi miscela fiind pulverizate în contracurent pe stratul
de măcinătură.

8 8 9



Extractorul De Smet: 1- carcasă paralelipipedică; 2-buncăr de alimentare;
3-roată stelată; 4 -bandă transportoare; 5 - buncăr de evacuare; 6 - rezervor
miscela; 7 - pâlnie colectoare miscela de diferite concentraţii; 8 - pompe de
circulaţie; 9 - preîncălzitor.

Banda este un transportor cu plăci perforate şi are parte activă numai ramura
superioară. Alimentarea cu materia primă supusă extracţiei se realizează la unul
din capetele benzii, printr-un buncăr de alimentare, care printr-un dispozitiv reglea-
ză înălţimea materialului supus extracţiei. La capătul opus alimentării, materialul
cade în buncărul de evacuare, care are în partea inferioară un dispozitiv de
malaxare şi evacuare a solidului epuizat în dizolvat.
Prin mişcarea sacadată, care se efectuează pe lungimea benzii, se asigură
realizarea a opt unităţi de extracţie. Banda este înclinată în sens invers avansării
materialului supus extracţiei şi în acelaşi sens cu curgerea dizolvantului.
In categoria altor caracteristici ale extractorului trebuie considerate:
recircularea unor cantităţi mari de miscela pe fiecare treaptă de extracţie, ceea ce
permite reducerea cantităţii de dizolvant şi obţinerea de miscele concentrate şi
limpezi; gruparea a câte patru pompe pe un arbore comun pentru a reduce
problemele de etanşeizare; montarea pâlniilor de colectare a extractului parţial,
oarecum în trepte, şi asigurarea unor legături prin preaplin în sensul curgerii
27

extractului; funcţionarea materialului supus extracţiei ca strat filtrant pentru
extract.
Extractorul lucrează în mod normal cu un hidromodul de 0,75-0,78, dând
miscela cu un conţinut în ulei de 25 - 30% masă şi un conţinut de 0,3 - 0,5% ulei în
şrotul uscat.
Extractoarele tip De Smet se pot utiliza şi în industria vinului la prelucrarea
tecovinei dulci pentru extragerea zaharurilor şi a sărurilor tartrice, precum şi în
industria berii pentru extragerea principiilor active din conurile de hamei.






























28

Etapa IV



4. Instalatii pentru dezbenzinare

Instalatia ÄDe Smet" cuprinde urmatoarele utilaje: toaster cu prinzator de srot
umed pe coloana de -vapori -spre -ectmomizor, raeitor de srot cu ciclon pentru
separarea srotului antrenat in aerul evacuat si dispozitivul de umectare a srotului.
Uscatorul de srot multitubular a fost introdus la primele instalatii ,,De Smet". El
se compune din doua rinduri de câte trei tuburi cilindrice cu manta dubla pentru
încălzire. In cilindru exista un ax cu palete care malaxeaza si, totodata, deplaseaza
srotul. In tuburile inferioare se introduce abur direct, pentru eliminarea cât mai
completa a solventului.
Toastarea este un tratament termohidric al şrotului prin care se urmăreşte:
dezbenzinarea srotului;
mărirea umidităţii şrotului după extracţie pentru a evita
formarea pra-fului, a preveni riscul de explozie şi a creşe
randamentul în şrot;
imbunătăţirea calităţii şrotului prin îmbunătăţirea gustului şi
a capa-cităţii de asimilare;
inactivarea unor substanţe antinutriţionale existente în şrotul
de soia (factorul antitripsic, ureaza s.a.)
29


Toaster: 1 ² compartimente; 2 ² manta dublă; 3 ² axul malaxorului; 4 ²
braţele malaxorului; 5 ² pluverizatoare; 6 ² evacuare şrot; 7 ² guri de control;
8, 9 ²transportor; 10 ² evacuare gaze; 11 - reductor de acţionare.
Primele 2²3 compartimente constituie zona de evaporare masiva concomitent
cu umezirea srotului pâna la 18²20% umiditate la o temperatura de circa 75°C.
Compartimentele Următoare sunt incălzite cu abur indirect pâna la 105 ... 115°C in
funcţie de felul srotului. Continutul de benzină al şrotului la ieşire este de circa
0,07%.
30

Racitorul de şrot compartimentat (fig. 91) este format dintr-un recipient
cilindric 1, cu inaltimea de 8²9m si cu diametral de 1,4 ² 1,5 m. In interi-orul
cilindrului sint montate o serie de placi perforate 2, pe care şrotul este intins si
malaxat In mod succesiv, cu ajutorul unor braje fixate de un ax 3. De jos In sus
trece un curent de aer rece, aspirat de catre ventilator. Racitorul dc srot eu trei zone
de rat-ire (fig. 92) este un alt tipderacitor, de construct ie-nuumodcmn, care se
compune dintr-un cilindru 1, cu inalţimea de circa 7,3 m si cu un diametru exterior
de circa'2
?
8 BV. -In interior -este prevazut cu un ax cu brale 2 pe care sint fixate 44
de tole inclinatc 3, pe care srotul aluueca in jos, in timp ce este rficit. In zona
superioara, dupa ce srotul intra prin tremia de alimentare 4, este uscat cu aer cald,
aspirat cu ajutorul unui ventilator si incalzil in aerotermele 5. In zona mijlocie
racirea se face cu acrul aspirat din camera, fara o incalzire prealabila, iar in partea
inferioara, cu aerul aspirat din mediul anibiant printr-un dispozitiv de racire 6, prin
care circula freon ca agent frigorific. Tremia de alimentare 4 se ro-teste o data cu
brafele suport ale tolelor inclinate, denumite si suport-carusel, avind o turatje de
4,4 rot/min.












31

Dispozitivul dc umectare a srotului se compune dintr-un transporter elicoidal, cu
doua axe cu spire care servesc la amestecarea si transportarea srotului. Apa se
introduce prin stropire.







32


Etapa V

5. Rafinarea uleiului brut de presa

Pentru asigurarea calitatii uleiurilor si a aspectului comercial cerut de
consumatori,uleiul brut este supus unui complex de operatii, grupat sub numele de
rafinare.
Scopul acestor operatii este de ameliora o serie de proprietati, cum sunt:

‡ aciditatea libera;
‡ culoarea;
‡ gustul si mirosul;
‡ transparent si conservabilitatea;

Prin eliminarea substantelor nedorite (mucilagii, acizi grasi liberi, pigmentii
coloranti, substante mirositoare, ceruri) ce afecteaza nefavorabil stabilitatea
uleiurilor in timpul depozitarii.fiecare operatie de rafinare are ca efect
principal eliminarea unei grupe din substantele de insotire.

Substanţele de insoţire cuprind mai multe grupe de compusi chimici, dintre
care unele înrăutaţesc calitatea uleiurilor, cum sunt: mucilagiile, acizii graşi liberi,
substanţele colorante, substanţele mirositoare, cerurile etc In aceeaşi grupă se
includ însa şi substanţe valoroase, ca: fosfatidele, vitaminele liposolubile (A, D, E,
K), sterinele, a caror prezenţă măreşte valoarea alimentară a uleiurilor.
Indepartarea substantelor de insoţire determină ameliorarea unor proprietăţi
ale uleiurilor, şi anume: culoarea, aciditatea liberă, gustul şi mirosul, transparenţa,
conservabilitatea etc. In acest mod, uleiurile devin apte pentru utilizare in scopuri
alimentare sau tehnice, avind caracteristicile organoleptice cerute de consumatori.
Totodata, create stabilitatea uleiurilor în timpul depozitării de durata. In
conducerea procesului de rafinare trebuie sa se lucreze în aşa mod încât să se
menajeze substanţele valoroase şi, totodată, pierderea de ulei în cursul procesului
sa fie cât mai mică.

33

Gruparea metodelor de rafinare dupa efectul principal al procesului



Efectul principal urmarit

Denumizarea uzuala a
metodei

Alte denumiri
Eliminarea suspensiilor
mecanice ssi partial a
substantelor dizolvate coloidal
Purificarea mecanica prin
decantare, filtrare sau
centrifugare

Eliminarea mucilagiilor Demucilaginare Delecitinizare

Degumare
Eliminarea acizilor grasi liberi:
-prin formarea sapunurilor
alcaline;
-prin andrenarea cu vapori de
apa sau vid;
-prin combinarea acizilor grasi
cu glicerina;
-prin fractionarea cu solventii
selective
Neutralizarea

Neutralizare prin distilare
Neutralizare prin esterificare
Rafinarea cu solvent selective
Rafinare chimica (caustica)
Rafinare fizica (realizeaza si
dezodorizarea)
Extractive cu solventi selective
Eliminarea pigmentilor
coloranti
Decolorarea Albire
Eliminarea substantelor
odarante prin injective de abur
sau vid
Dezodorizarea
Eliminarea cerurilor si a
gliceridelor cu punct de topire
ridicat
Winterizare Deceruire,
Destearinizare,
Demarganizare







34


In funcţie de calitatea si destinaţia uleiului se folosesc diferite metode de
rafinare, care, în principiu, pot fi clasificate în trei grupe:
Metode fizice de rafinare, care constau în procese
mecanice, ca: sedimentarea, filtrarea şi centrifugarea, şi în
procese termice, ca: neutralizarea prin distilare si
dezodorizarea.
Metode chimice de rafinare, cum sunt: neutralizarea
alcalină, dezmucilaginarea acida, decolorarea chimică,
neutralizarea prin esterificare.
Metode fizico-chimice, ca: dezmucilaginarea prin
hidratare, decolorarea prin adsorbtie, rafinarea cu dizolvanţi
selectivi.
Fiecare metoda de rafinare are ca efect principal eliminarea unei anumite grupe
din substanţele de insoţire. De asemenea, fiecare metodă de rafinare amintită, în
afara rolului indicat, indeplineşte şi unele funcţii secundare. Astfel, neutralizarea
alcalină, pe lângă înlaturarea majoritatii acizilor graşi din ulei, are şi un efect de
decolorare şi de eliminare a resturilor de mucilagii.
Metodele fizice de rafinare prin procese mecanice sunt utilizate pentru
purificarea uleiului brut de presă. Aceste procese intervin la rafinarea uleiurilor
prin operatii complementare transformărilor principale, ca, de exemplu:
- decantarea se utilizeaza pentru separarea soapstockului şi a
apelor de spalare in instalaţiile discontinue;
- centrifugarea este utilizata pentru separarea soapstockului şi a
apelor de spălare în instalaţiile continue;
- filtrarea serveşte la separarea agentului decolorant, a
kiselgurglui si a impuritafilor mecanice.



35

Schema tehnologică la rafinarea uleiurilor comestibile








36

Schema tehnologică la rafinarea uleiurilor comestibile :
pentru uleiul brut livrat ca atare se face numai o purificare
mecanica;
pentru uleiul de in tehnic: dezmucilaginare si decolorare; uneori
se execută şi neutralizarea acidităţii libere;
pentru uleiul de rapiţă folosit în scopuri tehnice:
dezmucilaginare cu acid sufuric;
pentru uleiul de ricin: dezmucilaginare prin hidratare si
decolorare.
Fiecare operaţie tehnologică cuprinde atât procesul principal prin care se
asigură eliminarea unei grupe de substanţe de insoţire cât si procese
complementare care favorizează sau completează procesul principal.
Multa vreme, rafinarea s-a realizat prin procedee discontinue, care prezentau
neajunsuri importante, ca, de exemplu:
necesitau suprafeţe construite însemnate;
pierderi tehnologice ridicate;
durata lungă a procesului şi conducerea destul de dificilă a
diferitelor operaţii;
recuperarea redusă a căldurii.
Din cauza acestor inconveniente au fost introduse în practica industrială
procedee continue de rafinare, care au îmbunătăţit considerabil procesul
tehnologic, contribuind la mărirea productivităţii muncii, la reducerea pierdcrilor
de rafinare, la îmbunătăţirea calitaţii uleiului rafinat şi la reducerea prcţului de cost.








37


ETAPA VI
Schema tehnologic pentru rafinarea uleiului

‡ Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta uleioasa de mare importanta economica si alimentara. ‡ Ea este originara din America Centrala (Mexic) si a fost adusa in Europa in secolul al XVI-lea, fiind cultivata la inceput numai ca si planta de ornament. ‡ planta reprezint una dintre principalele surse de gr simi vegetale, utilizate in alimentatia omenirii, respectiv cea mai importanta sursa de ulei pentru Romania. ‡ De asemenea, floarea-soarelui este si o excelenta planta melifera. De pe un hectar de floarea-soarelui se poate obtine o cantitate de 30 pana la 130 kg de miere. ‡ Floarea-soarelui poate avea si întrebuintari medicinale. Din florile ligulate (care contin quercitrina, anticianina, colina, betaina, xantofila, etc.), se obtine un extract alcoolic care se foloseste in combaterea malariei, iar tinctura in afectiuni pulmonare.

2

Floarea -soarelui (Helianthus annuus L.) se afla pe locul al treilea intre plantele oleifere ierboase. Fructele (achenele) de floarea soarelui contin , in procent de cca. 50%, ulei cu calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate, se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in industria alimentara ( margarine, conserve, sapun, lecitina, fosfatide, etc.). Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor. Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /tona produs. Capitulele se utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept material combustibil sau in industria materialelor de constructii. Fiind o apreciata planta melifera, floarea soarelui asigura, in perioada infloririii, 30-130 kg miere/ha. Uleiul din floarea soarelui este un amestec de: 95% trigliceride (formula CxHyOz) si 5% acizi grasi liberi. Este un ulei semisicativ caracterizat printr-un indice de iod de 132 si o aciditate de 0,05. El nu contine poluanti periculosi cum sunt: benzen, plumb sau metale grele. Caracteristicile fizice ale uleiului din floarea soarelui: * densitatea la 20 grade = 0,92; * vascozitate (CST) la 20 grade = 55 - 61; * punctul de fuziune = - 16 grade; * punctul de rupere = - 5 grade; * PCI (Kcal/kg) = 9032; * Amplitudinea autoinflamarii = 30.

3

Procesul de presare la rece se face cu doua tipuri de prese :mici si mari. nu are risc foarte mare de inflamare si are un indice de evapoare aproape de zero. ci cu boabe sparte macinate de unde rezulta uruiala. ceea ce duce la ameliorarea combustiei si la diminuarea nivelului poluarii.Dupa filtrare se face rafinarea. utilizat ca si carburant are avantajul ca este usor de pastrat. este stabil. Uleiul din floarea soarelui contine intre 10-15% oxigen. Dupa presare uleiul se filtreaza la filtru cu placi si panze de filtru.dar nu simple. Srotul este consumat de animale . In urma extragerii se obitne uleiul brut si srot care se foloseste ca furaj pentru animale. nu este periculos. SC Valceanca are ca obiect de activitate principal obtinerea uleiului de floarea soarelui si ca obiecte de activitate secundare: -arendeaza pamant -isi produce o parte din materia prima -presteaza servicii cu materii prime -moara de malai si uruiala -produce boltari pentru constructii La floarea soarelui cumparata se fac analize de umiditate si se determina masa hectolitrica. Uleiul din floarea soarelui.In ultima perioada se discuta tot mai mult de folosirea uleiurilor vegetale ca biocarburanti. este putin poluant. 4 .

La centrele de recep ionare se face atît recep ia cantitativ a semin elor oleaginoase cît i recep ia calitativ sumar . spre întreprinderile de ulei. pe calea ferat . de la distan e mai scurte. 5 . sînt transportate cu camioane. aprovizionarea lor se poate face i cu lepuri.  controlul analitic al calit ii semin elor. care sînt de dou feluri: pentru vagoane de cale ferat i pentru camioane. în primul rînd. umiditatea i con inutul de corpuri str ine al semin elor. Acolo unde întreprinderile de ulei sînt a ezate pe lîng o ap curg toare navigabil .Toleran ele admise între cantitatea facturat i cea recep ionat de c tre întreprinderea de ulei sînt de plus sau minus 1%. verificîndu-se greutatea hectolitric . Aceast opera ie se face prin cînt rire cu ajutorul basculelor. în majoritatea cazurilor. la recep ionarea cantitativ a acestora. y RECEP IONAREA CANTITATIV La intrarea materiilor prime oleaginoase în fabric se procedeaz . întocmirea ulterioar a bilan ului de fabrica ie i ob inerea unor produse finite de calitate bun . y RECEP IONAREA CALITATIV Recep ionarea calitativ a materiilor prime are ca scop asigurarea aprovizion rii întreprinderilor de ulei cu produse corespunz toare standardelor în vigoare. semin ele oleaginoase sînt colectate prin centrele de recep ionare care le dirijeaz . Cantit ile mici de semin e. Operatii principale Recep ionarea semin elor oleaginoase Dup recoltare. Se creeaz astfel premisa principal pentru eviden a calit ii materiei prime sosite în fabric . Recep ionarea calitativ a semin elor oleaginoase const din dou opera ii distincte:  luarea probelor. Transportul materiilor prime oleaginoase de la centrele de recep ionare spre întreprinderile de ulei se efectueaz . apoi.1.

Aceast prob medie se împarte în dou : o parte se p streaz în laborator pentru eventualele reclama ii. de la jum tatea în l imii stratului de semin e i de la fund. cu atît greutatea hectolitric . probele se iau din nou locuri în diagonal . Controlul organoleptic al semin elor const în examinarea aspectului i a culorii i în aprecierea mirosului i a gustului semin elor în vederea determin rii con inutului de semin e cu aspect i gust normal. y CONTROLUL CALIT La recep ionarea calitativ determin ri:      II SEMIN ELOR a semin elor oleaginoase se fac urm toarele controlul organoleptic. precum i con inutul de ulei al semin elor sînt mai mari. Aceast determinare se face dintro prob medie de 10 g de semin e. Din camioane. pentru a nu se usca. Determinarea corpurilor str ine este necesar pentru stabilirea purit ii semin elor i a con inutului real de ulei în semin e. con-siderîndu-se cu aspect normal semin ele s n toase i nemuceg ite. care se raporteaz la semin ele cu impurit i. În fiecare strat. iar cealalt parte serve te la efectuarea determin rilor ar tate. Cu cît miezul semin elor este mai bine dezvoltat. greutatea hectolitric . con inutul de umiditate. Determinarea umidit ii 6 . ele se scot din trei straturi.y LUCRAREA PROBELOR Probele de semin e se iau din fiecare vehicul. în vederea recep iei calitative. cu ajutorul unei sonde etajate. ele trebuie p strate în cutii sau borcane închise. con inutul de ulei. Din vagoane. deoarece aceasta poate duce la ob inerea unor rezultate eronate. Greutatea hectolitric a semin elor este în leg tur direct cu con inutul de ulei al acestora. Mostrele scoase se amestec bine i se reduc prin metoda sferturilor la o prob medie de 2²3 kg. mostrele de semin e se iau din cinci locuri diferite. i anume la adîncimea de circa 10 cm. În cazul cînd probele de semin e nu sînt supuse imediat analizei. con inutul de corpuri str ine. Greutatea hectolitric se determin cu ajutorul balan ei hectolitrice i se exprim în kilograme pe hectolitru.

spa iul disponibil pentru montaj. Aceste instala ii pot func iona prin aspira ie i prin refulare. întreprinderile moderne din ara noastr au fost dotate pentru desc rcarea semin elor cu instala ii pneumatice care func ioneaz prin aspira ie. adic prin aspira ie i refulare. gabarit relativ mic i etan eitate.i pentru transportul i manipularea semifabricatelor (material descojit. în unele cazuri. consumul de energie. Descarcarea si manipularea materiilor prime oleaginoase Desc rcarea i manipularea materiilor prime oleaginoaseîn întreprinderile moderne de ulei. rot). precum i pentru a stabili dac ele trebuie uscate sau nu înainte de depozitare.se folosesc. Ele se caracterizeaz prin productivitate mare.semin elor se face pentru verificarea calit ii lor în conformitate cu prevederile standardelor. pentru desc rcarea materiilor prime oleaginoase. lopata mecanic . la coturi. Astfel. Determinarea cea mai important o constituie aceea a con inutului de ulei deoarece de acesta depinde randamentul de fabrica ie a uleiului. în special. y TRANSPORTOARE MECANICE ± transportoarele mecanice utilizate în întreprinderile de ulei sînt: transportorul cu raclete. y TRANSPORTOARE PNEUMATICE . Instala iile pneumatice de desc rcare i transport necesit o între inere atent . realizînd transportul acestuia în condi ii de 7 . banda de transport prezint avantajul c poate fi folosit pentru orice fel de material. transportorul cu band . La alegerea transportoarelor mecanice trebuie inut seam de urm torii factori: natura materialului de transportat. m cin tur . brochen) i a subproduselor (coaj . în primul rînd. ceea ce evit formarea prafului Ia desc rcare. opera iile de desc rcare i de însilozare ale materiilor prime i de trecerea lor în fabrica ie sînt mecanizate i se realizeaz cu ajutorai transportoarelor pneumatice i al celor mecanice. elevatorul cu cupe i. Ele prezint o uzur mai mare a conductelor. distan a de transportat. Aceste transportoare sînt folosite în toate întreprinderile. Exist i iustala ii care func ioneaz combinat. productivitatea instala iei. între inerea i uzura normal în exploatare. transportorul elicoidal.

Dac acestei neomogenit i naturale i se asociaz o condi ionare i o depozitare necorespunz toare materia prim se depreciaz . Transportorul elicoidal prezint avantajul c amestec bine materialul în timpul transportului. Distan a de transportat este de "maximum 160 m i transport atît în plan orizontal cât i în cel oblic i vertical. . are dezavantajul c dezvolt praf i poate da na tere la risipirea materialului transportat. .îmbun t irea caracteristicilor tehnologice ale semin elor. grave deprecieri calitative i însemnate pierderi cantitative. în general. Îns i natura biologic a materiilor prime oleaginoase determin neomogenitatea acestora (nu toate ajung la maturitatea optim în acela i timp). dar prin aceasta provoac . Datorit avantajelor pe care le reprezint . Depozitarea semin elor oleaginoase trebuie s asigure: . benzile de transport i transportoarele cu raclete au capacit i mai mari decît transportorul elicoidal. 8 . Depozitarea materiilor prime oleaginoase Materiile prime oleaginoase utilizate în fabricile de ulei au cu prec dere un caracter de produc ie sezonier (excep ie fac germenii de porumb). În ceea ce prive te productivitatea acestor transportoare.menajare maxim i pe distan e mari. cel mai utilizat mijloc de transport în întreprinderile de ulei.preg tirea de loturi mari. omogene din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice i tehnologice. transportorul cu raclete este. Lungimea unui asemenea transportor este. Transportorul cu raclete poate fi folosit pentru materiale care curg i n-au dimensiuni mari. limitat la 40 m. uneori. în care pot apare. durat care asigur rezervele necesare continuit ii produc iei i d posibilitatea efectu rii opera iilor preg titoare procesului de ob inere a uleiului. el are gabarit mic i nu dezvolt praf.p strarea substan elor valoroase. în prezent. degrad ri ale produsului transportat. Din aceast cauz depozitarea materiilor prime oleaginoase se face pe perioade de timp lungi. în schimb. în condi ii neprielnice.pervenirea proceselor de degradare. În fabricile de ulei materiile prime sunt depozitate pe perioade variind între 5-12 zile. .

.35 m i capacitate de 3001200 t. pentru a se evita craparea i desprinderea cojii de pe miez. Compozi ia semin elor influen eaz procesul de autoînc lzire în timpul depozit rii.temperatura trebuie men inut sub 30ºC prin prefirare. În cazul enzimelor de degradare proprii. acestea sunt inhibate dac temperaura semin elor ajunge în jur de 50ºC. iargr simile i proteinele alimenteaz fenomenul.magazii etajate. Ca urmare. .silozuri celulare paralelipipedice cu sec iuni p trate i terminate în form de trunchi de piramid . din beton. 9 . prin con inutul lor în hidra i de carbon care sunt consuma i în principal.silozuri metalice cu capacitate de 100-1000 t.silozuri cu sec iune circular cu d=6. care pot conduce la cre terea temperaturii masei de semin e la 80-90ºC i în unele cazuri. Depozitarea semin elor se realizeaz în: .depozitarea s se fac la o umiditate a semin elor sub umiditatea critic .uscarea semin elor în depozit trebuie s se fac în regim moderat. . La depozitare trebuie s se aibe în vedere urm toarele: .5-3. Prin cer terea temperaturii de depozitare se favorizeaz dezvoltarea microorganismelor termofile i declan area unor procese oxidative exoterme. . chiar pân la temperatura de aprindere. trebuie s se asigure condi ii în care se atinge starea de anabioz . îns viteza acestora trebuie s fie minim . de activitatea sistemului enzimatic din semin e. Pentru ca acesta s se conserve se impune ca procesele metabolice s continue în perioada de depozitare a semin elor. unde semin ele se depoziteaz pe plan ee în strat de 1.Capacitatea de germinare a semin elor este determinat printre altale. .0 m în func ie de umiditatea lor. Temperatura de depozitare are un rol important pentru semin ele la care degradarea primar este provocat de microorganisme. Semin ele trebuie cur ate înainte de depozitare (nivelul impurit ilor nu trebuie s dep easc 1-2%). Se men ioneaz c asigurarea unei calit i ridicate a uleiurilor impune conservarea semin elor în aceast stare. aerare activ sau r cire mecanic .

semin e ale unor plante care s-au dezvoltat în cultura de plant oleaginoas .Cur irea materiilor prime oleaginoase Dup recoltare. resturi de tulpini. adic dup postcur ire materia prim oleaginoas are un con inut de impurit i de maxim 0.4%. o precur ire înainte de depozitare i o postcur ire înainte ca semin ele s fie introduse în procesele tehnologice.impurit i metalice (buc i de sârm . etc. . . materia prim oleaginoas con ine o serie de impurit i care pot fi grupate în urm toarele categorii: . 50% din impurit i i are drept scop utilizarea mai eficient a spa iilor de depozitare. metal.la silozuri. .). o cur ire preliminar înainte de depozitare. dup cum urmeaz : . La silozuri cur irea îndep rteaz cca. . 10 . semin e seci). Înainte de a fi introdus în procesul de fabrica ie.la fabricile de ulei. praf. pietre). Îndep rtarea acestor impurit i se face de obicei în dou sau trei etape.materiale organice (pleav .materiale anorganice (p mânt.

cur itorul tip ÄMIAG" i tararul cu aspira ie. i ventilatorul 4.Tipurile folosite în prezent în întreprinderile de ulei din ar sînt.5 x3. în func ie de umiditate.5 mm. a doua de 12x12 mm. Sitele. Înclina ia lor poate fi m rit în mers cu pân la 12°. sînt de tipul celor împletite. Prima sit are ochiuri de 15xl5 mm. 11 . Vibroaspiratorul ÄSagenta" : se compune din batiul 2. pentru precur irea semin elor. conul vibrator 2. vibroaspiratorul tip ÄSagenta" i precur itorul tip ÄBuhler". iar a treia de 3. cadrul metalic cu site 3. fiind confec ionate din es tur de sîrm . în num r de trei. de con inutul de corpuri str ine i de capacitatea dorit . iar pentru posteur ire.

Praful i impurit ile mai u ore decât semin ele care sunt absorbite de ventulatoarele ma inilor de cur at sunt dirijate la instala iile de captare a prafului care pot fi cicloane uscate sau umede.Procedeele de separare a impurit ilor sunt urm toarele: ‡ separarea pe baza diferen ei de m rime se face utilizând pachete de site având ochiuri (perfora ii) de diferte mîrimi. la m cinare. semin ele sunt captate la cap tul benzii. ‡ separarea impurit ilor feroase Separarea impurit ilor metalice pe baza propriet ilor magnetice ale acestorase realizeaz cu ajutorul magne ilor naturali (mai pu in folosi i) sau cu ajutorul electromagne ilor care pot fi: . care permit fie trecerea semin elor fie trecerea impurit ilor. vibratorie (cu amplitudinea redus în plan vertical separarea impurit ilor pe baza diferen ei de mas volumic În cele mai multe dintre aparatele de cur ire.plani: impurit ile sunt re inute pe o plac metalic care constituie fundul unui jgheab prin care trece materia prim i sunt eliminate periodic. circular (în jurul axei longitudinale).benzi electromagnetice: materialul oleaginos curge pe o band transportoare prev zut cu electromagne i care re in impurit ile metalice pe band . inchise sau deschise. la pr jire. Aceast separare se face pe înteg fluxul tehnologic (la cur ire. filtre cu saci. . la descojire. iar impurit ile se elimin periodic prin întreruperea aliment rii electromagne ilor. . realizându+se o eficien sporit cu costuri mai reduse.rotativi: impurit ile sunt re inute pe unelectromagnet care se rote te în interiorul unui cilindru din material nemagnetizabil (uzal din cupru) i se elimin perodic. în practica industrial aceast opera ie este denumit cernere. separarea pe baza diferen ei de mas volumic se cupleaz cu cernerea. la extrac ie i la transportul rotului). Separarea pe baza diferen ei de m rime se face pe site cu mi care rectilinie (dute-vino). 12 .

în care uscarea semin elor se realizeaz prin convec ie. fie prin evacuarea continu a vaporilor de ap de la suprafa a semin elor. Recircularea aerlui cald poate asigura o economisire de energie de 25-43%. conduc ie sau simultan prin ambele metode. în contracurent cu un amestec de aer cald i gaze de ardere. În prezent se folose te ca agent de uscare aproape exclusiv aerul. În semin ele ajunse la maturitate sunt con inute cantit i de ap mult mai mici decât în plantele vii.[3] Usc torul rotativ. . fiind de tip rotativ (la instala iile mai vechi) cu tambur orizontal. Un factor important în uscarea semin elor este modul de transmitere al c ldurii. uscarea se aplic de obicei la cel mult o treime din materiile prime i are un caracter preponderent tehnologic. apa este transportat din interiorul semin elor la suprafa a exterioar a acestora. semin ele sunt trecute printr-un r citor.etc. Folosirea amestecurilor de aer i gaze de ardere a fost. în special capilaritate.Wyss cu dou zone. de unde este preluat cu ajutorul unui agent de uscare. eliminarea apei se poate realiza numai prin creerea permanent a unui dezechilibru de umiditate.Uscarea materiilor prime oleaginoase Chiar dac au fost recoltate în perioada optim . 13 . în cea mai mare parte. NH2. acestea trebuie uscate înainte de depozitare. fie prin înc lzirea aerului cu un agent termic exterior. Deci. care depinde de tipul de plant oleaginoas . semin ele au o umiditate mai mare decât cea critic i pentru aputea fi depozitate pe perioade îndelungate. respectiv pri realizarea unei pesiuni relative mai mici în faza gazoas de la suprafa a semin elor decât cea existent în interiorul acestora. determin i con inutul de ap al acestora. Usc torul MIVac. Dup ie irea din tambur. cea mai mare parte a acesteia este fixat în celule de c tre grupele hidrofile (COOH. una de uscare. restulfiind re inut prin fenomene fizice. abandonat întrucât gudroanele con inute în gazele de ardere condenseaz în timpul usc rii. Usc torul în pat fluidizat Escher. Usc toarele folosite în industria uleiului din ara noastr sunt bazate pe principiul usc rii prin contact i convec ie. cre te propo ional con inutul de ulei din semin e. Compozi ia chimic a celulelor din semin e. În fabricile de ulei. Odat cu sc derea umidit ii.) ale substan elor constituente (ap de hidratare). alta de r cire. Industrial se utilizeaz transmiterea c ldurii prin convec ie. care ucreaz sub vid i înc lzirea are loc cu microunde. Timpul de uscare este foarte rapid i procedul de uscare poate fi bine controlat. coloane verticale sau fascicole tubulare. În procesul de uscare.

a materialelor granulare. semin ele atingând 6070ºC. a materialelor fibroase. care este sub forma unei coloane modulate realizat dintr-un aliaj de aluminiu rezistent i cu schimb termic foarte bun. Vacuumul este realizat cu o pomp de vid i cu un condensator de amesteccu închidere hidraulic . Usc torul sub vid.. care lucreaz la o pesiune remanent de 60-100 mmHg. Semin ele trec peste eviprin care circul abur de 0. a unor semin e oleaginoase. Usc tor cu benzi suprapuse: 1-benzi transportoare.5 bar. 3-pâlnie de alimentare 14 .[14] Usc toarele cu benzi.Umiditatea semin elor este redus la 4% numai în 5 min. 2-calorifer. etc. sunt utilizatepenrtu uscarea pastelor. Usc torul Cimbria.

2. DEMUCILAGINARE SOLU IE DE NaOH Demucilaginare Neutralizare Sp lare Uscare Ap de canal Ap de sp lare Decantare Deceruire Ulei de batal P mânt uzat i ulei (Vinterizare) Dezodorizare Polizare Decolorare (Finisare) Reziduuri vinterizare P mânt uzat Ulei tehnic ULEI RAFINAT SOAPSTOCK Decolorare Suport cristale Aceast opera ie cuprinde un complex de etape necesare pentru asigurarea calit ii i aspectului comercial oferie pentru consumatori 15 . Schema tehnologica pt rafinarea uleiurilor P MÂNTURI DECOLORANTE AP I CONDENS ULEI BRUT AGENT PT.1.

prin frac ionare cu solven i selectivi Neutralizare Neutralizare prin distilare Neutralizare prin esterificare Rafinare cu solven i selectivi Rafinare chimic (caustic ) Rafinare fizic (realizeaz i dezodorizarea) Extrac ie cu solven i selectivi Eliminarea pigmen ilor coloran i Decolorare Albire Eliminarea substan elor odorante prin injec ie de abur sub vid Dezodorizare Eliminarea cerurilor i a gliceridelor cu punct de topire ridicat Vinterizare Deceruire. filtrare sau centrifugare Eliminarea mucilagiilor Dezmucilaginare Delecitinizare . Destearinizare. demargarinizare 16 .prin combinarea acizilor gra i cu glicerina .Degumare Eliminarea acizilor gra i liberi: prin formarea s punurilor alcaline prin antrenare cu vapori de ap sub vid .Gruparea metodelor de rafinare dup efectul principal al procesului: Efectul principal urm rit Denumirea uzual a metodei Alte denumiri Eliminarea suspensiilor mecanice i par ial a substan elor dizolvate coloidal Purificarea mecanica prin decantare.

existe doua serpentine: ulei rece si aparece.1.3. 17 . Operatii principale Filtru cu placi : printre placi se introduce panza de filtru. Etapele rafinarii : y desmucinagilarea : se incalzeste la 67 grade . se introduce abur pe jos. se prepara solutia de saramura (un precipitat care se depune si se evacueaza). Trece la filtru dupa care se depoziteaza in trei mase de stocare apoi se imbuteliaza . Pe sus pompa trage aerul (distilare) de unde rezulta decolorarea. Se face o a doua proba de acciditate sub 0. Cristalizare. deceruire prin racire dupa care uleiul trece prin filtru.1%.Cazanul de abur pentru dezodorizare are 13 bari si 195 grade temparatura. amesteca particulele de ulei care trece prin el. Rafinarea are mai multe etape : y Se pune fenolftaleina pentru determinarea aciditatii y La rafinare intra uleiul brut filtrat. Se raceste uleiul la 100 grade.spalare cu apa fierbinte. se face transfer de caldura. uscarea la 110 grade sub vid. Se incalzeste la 180 grade. Se porneste pompa de apa si se raceste uleiul. Are loc si o mica decolorare . Semintele se preseaza la rece de unde rezulta uleiul brut si srot. y neutralizarea la 75 grade se adauga solutie de hidroxid de sodiu In functie de acciditatea uleiului se adauga solutia. fara miros. Finisarea : se goleste si se raceste uleiul sub vid. Dezodorizarea-fara gust .

Rafinare : se incalzeste la 70 grade .spalare. 110 grade uscare ulei. placi si hartie. saponificare cu hidroxid de sodiu. 2 grade cristalizare cu chiselgur. se mai raceste. se imbuteliaza apoi se ambaleaza. se trece prin filtru. 18 . dezodorizare cu 180 grade cu vapori de apa.desmucilaginarea cu saramura.Filtrare : se face cu un filtru cu panza .si are loc si decontarea.

apoi.presare preliminare avansat . presarea se consider : . . Acest mecanism de eliminare a uleiului din materialul oleaginos impune ca. Persarea este opera ia prin care se separ uleiul din materia prim oleaginoas . ‡ aceasta operatie se realizeaza cu ajutorul preselor. când sub influen a presiunii crescânde are loc i eliminarea uleiului din capilare. 19 . Când spa iul dintre particule devine foarte mic. odat cu cre terea gradului de compactare a materialui. uleiul nu se mai elimin i se ajunge la formarea brokenului (turtelor) opera ie ce se nume te brichetare. Tehnologic.presare preliminare moderat . presarea preliminar se realizez într-o singur faz . sub ac iunea unor for e exterioare. Obtinerea uleiului brut din presa ‡ este opera ia prin care se separ uleiul din materia prim oleaginoas . . în timp ce presarea final se poate realiza într-o singur etap sau în dou etape (presare preliminar urmat de presare final ). În func ie de gradul de separare al uleiului (mai exact în func ie de cantitatea de ulei care r mâne în broken). Presarea miezului. sub ac iunea unor for e exterioare. presele mecanice prezint o serie de avantaje fa de cele hidraulice. indiferent de tipul utilajului. rezultanta fiind uleiul brut i brochenul. rezultanta fiind uleiul brut i brokenul. acesta s asigure for e de compresiune care cresc treptat.Etapa II 2. O cre tere brusc a presiunii duce la o brichetare rapid i are ca efect blocarea uleiuluiîn broken. ‡ în prezent. La început se separ uleiul re inut la suprafa a particulelor de m cin tur ce se scurge prin analele dintre particule. care dupa constructia lor pot fi hidraulice sau mecanice.pesare final Presarea preliminar (moderat sau avansat ) se aplic atunci când aceasta este urmat de extrac ie. iar presarea final atunci când brokenul nu se mai supune extrac iei cu solven i. reducând randamentul general de presare.

care se rote te în camera de presare. QV ± debitul volumic al materialului în pres [m3/s]. . . For a de presare la presele mecanice (P) este creat de un melc. unde: 128 ™ L ™ l V ± volumul de ulei separat [m3]. . fenomen ce se exprim cu rela ia: V! T™P™d™X . dar i fenomene din mecanica lichidelor care se separ din solide. Durata pres rii. [s] Q V ™ .mic orarea volumului camerei de presare de la o treapt la alta. În func ie de capacitatea presei for a de presare poate avea diferite valori.prin dimensiunile i forma inelelor intermediare între melci (numai la presarea la rece). pân la sec iunea analizat . Fs ± coeficient de corec ie legat de cantitatea de m cin tur eliminat din pres odat cu uleiul.X. P ± presiunea aplicat [daN/cm2].cre terea treptat a lui P se asigur prin: . Conceptele teoretice cunoscute tind s generalizeze observa iile de laborator sau din instala iile industriale. trebuie s fie suficient de mare pentru apermite curgerea uleiului. X .Presarea este o opera ie complicat care implic în principal fenomene din mecanica solidelor agregate i semiagregate.reducerea pasului melcului.durata aplic rii presiunii [s]. Vs ™ E s . L ± lungimea capilarelor [m]. Presarea poate fi considerat ca o filtrare prin capilare. Complexitatea fenomennului nu a permis elaborarea unei teorii unitare a pres rii.prin rezisten a opus la ie irea materialului din pres cu ajutorul Äconului´ care regleaz grosimea materialului ce iese din pres . ca sum a duratelor de presare pe fiecare sec iune (treapt ) este dat de rela ia: Ts ! Vs ± volumul spa iului liber din sec iunea de presare [m3]. Durata pres rii. Es ± gradul de presare în sec iunea respectiv . dar mic oreaz sensibil productivitatea. Dep irea duratei nu m re te randamentul la presare semnificativ.

 Fs 1 20 .

În presele continue. Alimentarea materiei prime se face prin c dere liber (mai rar) sau cu ajutorul unui transportor cu nec dispus vertical. iar durata pres rii scade. 21 . grosimea brokenului la ie irea din pres i caracteristicile fizico-chimice ale materialului oleaginos. Ca urmare a faptului c nu exist un concept teoretic coerent. este de 40-200 s. Durata de presare este influen at de: tura ia necului. Pentru a asigura cur irea melcului de materialul care ader i a evita curgerea invers a m cin turii în pres . Construc ia necului ar trebui s asigure o mi care elicoidal a materialului în camera de presare ins datorit frec rilor între material i nec mi carea materialului în fiecare treapt este complex . Grosimea brokenului influen eaz invers propor iional durata de presare. Aceasta din urm are avantajul asigur rii unei corel ri a debitului de alimentare cu tura ia necului i pozi ia conului. în camera de presare se monteaz una sau dou perechi de cu ite. fiecare dintre sec iuni având un pas i o adâncime a filetului diferite corelate cu destina ia presei. urubul elicoidal (denumit i melc sau nec) este format din câte dou sec iuni pentru fiecare treapt de presare.Durata pres rii în func ie de caracteristicile constructive i func ionale ale presei. M rimea intersti iilor dintre barele care formeaz cilindrul de presare se alege în func ie de natura materiei prime oleaginoase i este caracteristic fiec rui tip de pres . proiectarea preselor se bazeaz exclusiv pe date experimentale. cu cât grosimea este mai mare. respectiv cu presiunea ce trebuie realizat . Presarea continu este influen at de numero i factori fiind lega i atât de particularit ile constructive ale presei cât i de condi iile de exploatare. camera de presare este constituit dintr-un schelete rigid în care este dispus un cilindru format din bare (baghete) a c rui sec iune difer de la treapt la treapt . presiunea în pres este mai mic .

Necesarul de energie pentru extruder poate fi determinat cu ajutorul formulei simplificate: ¸ ¨ T™D z ™e E ! T3 ™ D 2 ™ n 2 ™ ©  ™ LH ¹ ™ L 8 º ª 2™h .vâscozitatea ini ial . [rot/min. [mm]. Produsul este evacuat prin matri a (6). L .].C. LH . pasul melcului este mare pentru realizarea unei aliment ri optime. Cu ajutorul elementelor de r cire cu manta (4) i de înc lzire (5) se asigur realizarea temperaturii de plastifiere dorit . STIMEL S. [mm]. Produsul de extrudat se introduce prin pâlnia (1) ajungând în zona de alimentare. [KWh] în care: D ± diametrul interior al cilindrului.Pentru sistemele mici de fabrica ie se prezint o schem simpl de pres din fabrica ia S. n ± tura ia . h ± adâncimea fantei. Melcul (2) cu diametrul crescând i pasul descrescând asigurând deplasarea i comprimarea materiei prime în zona de compresie. De obicei înc lzirea se realizeaz pe cale electric . 22 . [cP]. În aceast zon . [cP]. [mm].vâscozitatea masei dup compresie. cu amestecare concomitent . e ± l imea pragului. Deasemenea adâncimea spirei este mai mare decât la celelalte zone pentru a putea apuca mai bine materia prim .A. z ± num rul de spire paralele.

tipul carcasei: AT 100L 28B ± 8.5 A. Caracteristici tehnice: tesiunea de alimentare: U = 220/380 V.99 ± randamentul angrenajului melcat. Caracteristici de exploatare ale motorului: . Rezult Nnec = Se alege un motor electric asincron trifayat cu colivie tip AT conform STAS 2755/1-74 (varianta cu talp ). L = 1100 cP e = 2 mm Dimensionarea motorului de antrenare Puterea necesar la motor este: Nnec = Nextruder/(Lc™Lm™Ltc). .96 ± randamentul transmisiei cu curea.În cazul de fa : D = 50 mm LH = 1200 cP z = 4 din care rezult : E = Nextruder = 0.motorul func ioneaz la parametrii normali i în cazul varia iei tensiunii i frecven ei cu 5%. .altitudinea maxim a locului de montare 1000 m. randamentul: L = 69%. curentul de pornire: Imax = 29 A.tensiunea i frecven a de alimentare: 220/380 V la frecven a de 50 Hz. Ltc = 0. num r perechi poli: p = 4 poli. .temperatura mediului ambiant 20rC. puterea: P = 2 KW. curentul: I = 6. Lm = 0. frecven a tesiunii: f = 50 Hz. 23 . se admit varia ii de 80%. unde: Lc = 0.43 KWh n = 30 rot/min.98 ± randamentul angrenajului conic.

extrac ia poate fi solid-lichid. din amestecul de substan e oleaginoase se separã unul din componen i prin solubilizarea acestuia într-un dizolvant în care ceilal i componen i nu se solubilizeazã. ‡ opera ia de extrac ie se poate realiza in 2 etape. E x t r a c i a e s t e o p e ra i a p r i n c a r e u n u l s a u ma i mu l i c o mp o n e n i d i n t r -o fa z a ( l i c h i d a s a u s o l i d a ) s u n t t re ns fe ra t i i n t ro a lt a fa z a l i c h i d a ne mi s c i b i l a (s a u p a r i a l nemiscibila) adusa in contact cu prima.Opera ia se bazeaz pe diferen a de solubilitate a acestor componen i intr-unsolvent corespunz tor sau in doi solven i nemiscibili. rotul de floarea soarelui are un con inut de ulei de 0. lichid-lichid sau gaz-lichid. 24 .7%. Extractia cu solventi a uleiurilor vegetale ‡ este opera ia prin care. si anume: distilarea miscelei i recuperarea dizolvantului din rot. In func ie de stare fizica a fazei carecon ine componen ii interesan i.Etapa III 3. ‡ in urma extrac iei.

Din nou. iasomia si neroli. Metoda uzuala implica aplicarea materialului aromat pe site din metal intr-un container. Cei mai utilizati solventi sunt eterul de petrol (pentru flori). etc. extractia cu CO2. alcoolul. are mai multe variante: macerarea. uleiul rezultat contine si reziduuri de solventi. cleios si se obtin prin intermediul solventilor din plante ca trandafirul. uleiurile de rasinoase se extrag tot cu ajutorul solventilor din cleiurile de arbore si din rasini.Extractia cu solventi presupune utilizarea unor compusi chimici asa cum sunt benzenul si hexanul. Extractia cu solventi: se foloseste cand plantele au un continut mic de uleiuri volatile sau cand uleiurile isi schimba compozitia chimica. grasimi. etc. Este un proces mai complicat si este folosit pentru plantele care sunt foarte sensibile si nu ar rezista procesului distilarii. ceea ce inseamna ca nu este un ulei pur. Criterii de clasificare a aparatelor de extrac ie solid .lichid Mod de func ionar e Tip constructiv Rotative ransport T Transportor vertical or Sub form de b form Su de orizontal lan melc cu band perforat Dep ite moral De Smet Olier Lurgi OppermannPTK Deichmann Bollmann BMA BuckauWolf Hildebrandt ND Fauth Periodice (discontin ui) Continue Mandriko Berge RT Blow Knox Filtrex Miag Carusel Rotocel 25 . Uleiul aromat este extras pe urma cu ajutorul benzinei de extractie rezultand cea mai pura substanta. In urma acestui proces rezulta tipuri de uleiuri diferite de cele esentiale: y y uleiurile absolute au un aspect gros. In cazul extractiei cu solventi. asa cum este cel obtinut prin distilare. enfleurajul. solventul este aplicat peste ele dupa care este lasat sa se vaporize. benzina (pentru obtinerea rasinilor).

se asigur realizarea a opt unit i de extrac ie. i asigurarea unor leg turi prin preaplin în sensul curgerii 26 .bunc r de evacuare. 2-bunc r de alimentare.preînc lzitor. care are în partea inferioar un dispozitiv de malaxare i evacuare a solidului epuizat în dizolvat. Banda este un transportor cu pl ci perforate i are parte activ numai ramura superioar . gruparea a câte patru pompe pe un arbore comun pentru a reduce problemele de etan eizare. 5 .pompe de circula ie. materialul cade în bunc rul de evacuare. La cap tul opus aliment rii.pâlnie colectoare miscela de diferite concentra ii. In categoria altor caracteristici ale extractorului trebuie considerate: recircularea unor cantit i mari de miscela pe fiecare treapt de extrac ie. care printr-un dispozitiv regleaz în l imea materialului supus extrac iei. Banda este înclinat în sens invers avans rii materialului supus extrac iei i în acela i sens cu curgerea dizolvantului. Prin mi carea sacadat . 7 .carcas paralelipipedic . benzina i miscela fiind pulverizate în contracurent pe stratul de m cin tur . 9 . 8 8 9 Extractorul De Smet: 1 . montarea pâlniilor de colectare a extractului par ial.Se încadreaz în categoria extractoarelor cu band i func ioneaz pe principiul percol rii.rezervor miscela. printr-un bunc r de alimentare. ceea ce permite reducerea cantit ii de dizolvant i ob inerea de miscele concentrate i limpezi. oarecum în trepte. 4 -band transportoare. care se efectueaz pe lungimea benzii. 8 . 3 -roat stelat . Alimentarea cu materia prim supus extrac iei se realizeaz la unul din capetele benzii. 6 .

dând miscela cu un con inut în ulei de 25 . 27 .extractului.0. Extractoarele tip De Smet se pot utiliza i în industria vinului la prelucrarea tecovinei dulci pentru extragerea zaharurilor i a s rurilor tartrice.5% ulei în rotul uscat.75-0. Extractorul lucreaz în mod normal cu un hidromodul de 0. func ionarea materialului supus extrac iei ca strat filtrant pentru extract.78.3 .30% mas i un con inut de 0. precum i în industria berii pentru extragerea principiilor active din conurile de hamei.

Toastarea este un tratament termohidric al rotului prin care se urm re te:  dezbenzinarea srotului. totodata.De Smet".Etapa IV 4.  inactivarea unor substan e antinutri ionale existente în rotul de soia (factorul antitripsic. In tuburile inferioare se introduce abur direct.  m rirea umidit ii rotului dup extrac ie pentru a evita formarea pra-fului. a preveni riscul de explozie i a cre e randamentul în rot.) 28 .  imbun t irea calit ii rotului prin îmbun t irea gustului i a capa-cit ii de asimilare. pentru eliminarea cât mai completa a solventului.a. ureaza s. deplaseaza srotul. El se compune din doua rinduri de câte trei tuburi cilindrice cu manta dubla pentru înc lzire. Instalatii pentru dezbenzinare Instalatia ÄDe Smet" cuprinde urmatoarele utilaje: toaster cu prinzator de srot umed pe coloana de -vapori -spre -ectmomizor.. Uscatorul de srot multitubular a fost introdus la primele instalatii . In cilindru exista un ax cu palete care malaxeaza si. raeitor de srot cu ciclon pentru separarea srotului antrenat in aerul evacuat si dispozitivul de umectare a srotului.

29 . 3 ² axul malaxorului. 115°C in func ie de felul srotului. 9 ²transportor. Compartimentele Urm toare sunt inc lzite cu abur indirect pâna la 105 . 6 ² evacuare rot. 5 ² pluverizatoare. 8. 7 ² guri de control.reductor de ac ionare. Continutul de benzin al rotului la ie ire este de circa 0. 4 ² bra ele malaxorului. Primele 2²3 compartimente constituie zona de evaporare masiva concomitent cu umezirea srotului pâna la 18²20% umiditate la o temperatura de circa 75°C.. 11 . 10 ² evacuare gaze.07%. 2 ² manta dubl .Toaster: 1 ² compartimente..

dupa ce srotul intra prin tremia de alimentare 4. este uscat cu aer cald. -In interior -este prevazut cu un ax cu brale 2 pe care sint fixate 44 de tole inclinatc 3. cu aerul aspirat din mediul anibiant printr-un dispozitiv de racire 6. cu ajutorul unor braje fixate de un ax 3. cu inal imea de circa 7. pe care rotul este intins si malaxat In mod succesiv. pe care srotul aluueca in jos. 92) este un alt tipderacitor. in timp ce este rficit. aspirat cu ajutorul unui ventilator si incalzil in aerotermele 5. iar in partea inferioara.Racitorul de rot compartimentat (fig.4 ² 1. de construct ie-nuumodcmn.4 rot/min. cu inaltimea de 8²9m si cu diametral de 1. De jos In sus trece un curent de aer rece. prin care circula freon ca agent frigorific. aspirat de catre ventilator. fara o incalzire prealabila. In zona superioara.5 m. 30 . care se compune dintr-un cilindru 1. avind o turatje de 4. denumite si suport-carusel. 91) este format dintr-un recipient cilindric 1. Racitorul dc srot eu trei zone de rat-ire (fig. Tremia de alimentare 4 se ro-teste o data cu brafele suport ale tolelor inclinate.3 m si cu un diametru exterior de circa'2?8 BV. In interi-orul cilindrului sint montate o serie de placi perforate 2. In zona mijlocie racirea se face cu acrul aspirat din camera.

31 . cu doua axe cu spire care servesc la amestecarea si transportarea srotului.Dispozitivul dc umectare a srotului se compune dintr-un transporter elicoidal. Apa se introduce prin stropire.

substan ele colorante. cerurile etc In aceea i grup se includ însa i substan e valoroase. sterinele. dintre care unele înr uta esc calitatea uleiurilor.Etapa V 5. substan ele mirositoare. pierderea de ulei în cursul procesului sa fie cât mai mic .uleiul brut este supus unui complex de operatii. substante mirositoare. Totodata. Substan ele de inso ire cuprind mai multe grupe de compusi chimici. grupat sub numele de rafinare. E. culoarea.fiecare operatie de rafinare are ca efect principal eliminarea unei grupe din substantele de insotire. cum sunt: mucilagiile. Scopul acestor operatii este de ameliora o serie de proprietati. aciditatea liber . Indepartarea substantelor de inso ire determin ameliorarea unor propriet i ale uleiurilor. vitaminele liposolubile (A. Rafinarea uleiului brut de presa Pentru asigurarea calitatii uleiurilor si a aspectului comercial cerut de consumatori. transparen a. acizi grasi liberi. a caror prezen m re te valoarea alimentar a uleiurilor. conservabilitatea etc. gustul si mirosul. uleiurile devin apte pentru utilizare in scopuri alimentare sau tehnice. ca: fosfatidele. create stabilitatea uleiurilor în timpul depozit rii de durata. In conducerea procesului de rafinare trebuie sa se lucreze în a a mod încât s se menajeze substan ele valoroase i. cum sunt: ‡ ‡ ‡ ‡ aciditatea libera. i anume: culoarea. ceruri) ce afecteaza nefavorabil stabilitatea uleiurilor in timpul depozitarii. pigmentii coloranti. 32 . K). gustul i mirosul. transparent si conservabilitatea. In acest mod. acizii gra i liberi. totodat . D. Prin eliminarea substantelor nedorite (mucilagii. avind caracteristicile organoleptice cerute de consumatori.

-prin combinarea acizilor grasi cu glicerina. Destearinizare. -prin fractionarea cu solventii selective Eliminarea pigmentilor coloranti Eliminarea substantelor odarante prin injective de abur sau vid Eliminarea cerurilor si a gliceridelor cu punct de topire ridicat Neutralizarea Neutralizare prin distilare Neutralizare prin esterificare Rafinarea cu solvent selective Decolorarea Dezodorizarea Albire Winterizare Deceruire. filtrare sau centrifugare Demucilaginare Alte denumiri Delecitinizare Degumare Rafinare chimica (caustica) Rafinare fizica (realizeaza si dezodorizarea) Extractive cu solventi selective Eliminarea acizilor grasi liberi: -prin formarea sapunurilor alcaline. -prin andrenarea cu vapori de apa sau vid.Gruparea metodelor de rafinare dupa efectul principal al procesului Efectul principal urmarit Eliminarea suspensiilor mecanice ssi partial a substantelor dizolvate coloidal Eliminarea mucilagiilor Denumizarea uzuala a metodei Purificarea mecanica prin decantare. Demarganizare 33 .

Aceste procese intervin la rafinarea uleiurilor prin operatii complementare transform rilor principale. rafinarea cu dizolvan i selectivi. y filtrarea serve te la separarea agentului decolorant. decolorarea prin adsorbtie. pe lâng înlaturarea majoritatii acizilor gra i din ulei. care. ca: dezmucilaginarea prin hidratare. în afara rolului indicat.  Metode chimice de rafinare. Astfel. ca: neutralizarea prin distilare si dezodorizarea. y centrifugarea este utilizata pentru separarea soapstockului i a apelor de sp lare în instala iile continue.  Metode fizico-chimice. are i un efect de decolorare i de eliminare a resturilor de mucilagii. în principiu. filtrarea i centrifugarea. neutralizarea alcalin . care constau în procese mecanice. ca: sedimentarea. fiecare metod de rafinare amintit . dezmucilaginarea acida. 34 . indepline te i unele func ii secundare. a kiselgurglui si a impuritafilor mecanice. neutralizarea prin esterificare. pot fi clasificate în trei grupe:  Metode fizice de rafinare. decolorarea chimic . i în procese termice. Fiecare metoda de rafinare are ca efect principal eliminarea unei anumite grupe din substan ele de inso ire. Metodele fizice de rafinare prin procese mecanice sunt utilizate pentru purificarea uleiului brut de pres . de exemplu: y decantarea se utilizeaza pentru separarea soapstockului i a apelor de spalare in instala iile discontinue.In func ie de calitatea si destina ia uleiului se folosesc diferite metode de rafinare. De asemenea. cum sunt: neutralizarea alcalin . ca.

Schema tehnologic la rafinarea uleiurilor comestibile 35 .

 recuperarea redus a c ldurii.  pentru uleiul de in tehnic: dezmucilaginare si decolorare. Multa vreme. Din cauza acestor inconveniente au fost introduse în practica industrial procedee continue de rafinare. rafinarea s-a realizat prin procedee discontinue.  pierderi tehnologice ridicate.  durata lung a procesului i conducerea destul de dificil a diferitelor opera ii. la reducerea pierdcrilor de rafinare.  Fiecare opera ie tehnologic cuprinde atât procesul principal prin care se asigur eliminarea unei grupe de substan e de inso ire cât si procese complementare care favorizeaz sau completeaz procesul principal. de exemplu:  necesitau suprafe e construite însemnate. care au îmbun t it considerabil procesul tehnologic.Schema tehnologic la rafinarea uleiurilor comestibile : pentru uleiul brut livrat ca atare se face numai o purificare mecanica. care prezentau neajunsuri importante. la îmbun t irea calita ii uleiului rafinat i la reducerea prc ului de cost. uneori se execut i neutralizarea acidit ii libere. 36 .  pentru uleiul de rapi folosit în scopuri tehnice: dezmucilaginare cu acid sufuric.  pentru uleiul de ricin: dezmucilaginare prin hidratare si decolorare. ca. contribuind la m rirea productivit ii muncii.

ETAPA VI Schema tehnologic pentru rafinarea uleiului 37 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->