Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Proprietatile fluidelor 2.Notiunea de presiune. Starea de presiune in jurul unui punct. 3.Ecuatia lui Euler in hidrostatica 4.Integrarea ecuatiei Euler intr-un corp de masice conservative 5.Interpretarea ecuatiei fundamentale.Consecinte ale ei. 6.Echilibrul fluidului sub actiunea campului gravitational 7.Vas cu lichid in miscare de translatie cu acceleratie constanta 8.Vas cu lichid in miscare de rotatie 9.Traductoarele capacitive; Traductoarele inductive 10.Metoda Lagrange si metoda Euler 12.Clasificarea miscarii fluidelor 13.Ecuatia de continuitate in cazul general 14.Ecuatia de continuitate pentru firul de fluid 15.Ecuatia lui Euler in hidrodinamica 16.Ecuatiile diferentiale ale miscarii fluidelor ideale 17.Integrarea ecuatiei miscarii 18.Ecuatiile lui Bernoulli;Interpretarea geometrica si energetica 19.Pierderile hidraulice 20.Aplicatiile ecuatiilor lui Bernoulli 21.Teoremele impulsului; Aplicatiile teoremei 22.Experientele lui Reinolds 23.Studiul miscarii laminare 1.Proprietatile fluidelor
1
Orice substanta care curge se numeste fluid. In aceasta categorie se incadreaza atat lichidele cat si gazele. Un fluid este omogen daca densitatea sa are aceeasi valoare in orice punct din volumul ocupat de fluid. Un fluid este izotrop daca isi pastreaza aceleasi proprietati dupa orice directie care strabate mediul fluid. Mecanica fluidelor se mai numeste si mecanica mediilor continue, deoarece un fluid umple complet spatiul in care este pus. Studiul fluidelor se face la nivel macroscopic. O particula fluida este reprezentata de o portiune de fluid de forma oarecare si dimensiuni arbitrar de mici, dar care pastreaza proprietatile de mediu continuu ale fluidului. De obicei forma particulei este paralelipipedica, fiind adecvata efecutarii unor demonstratii viitoare. Se deosebesc urmatoarele modele de fluid: - fluid usor (practic fara greutate): aerul, gazele; - fluid greu (lichidele, eventual gazele foarte dense); - fluid ideal nu are proprietate de vascozitate; - fluid real fluid vascos (modelul Newton); - fluid incompresibil (modelul Pascal); Fortele care actioneaza asupra fluidelor sunt de urmatoarele tipuri: - forte masice exterioare ce actioneaza asupra intergii mase de fluid si sunt datorate unui camp de forte exterioare de exemplu: campul gravitational, campuri electrice sau magnetice; - forte masice interioare sunt de tipul actiune-reactioune, se exercita intre doua particule invecinate din fluid si se anihileaza reciproc; - forte de presiune exterioare se exercita pe suprafata exterioara a fluidului si sunt in general forte de compresiune; - forte de presiune interioare se exercita de o parte si de cealalta a unei suprafete oarecare ce strabate fluidul (sunt orientate dupa aceeasi directie si de sensuri opuse si deci se anihileaza reciproc); Conditia de echilibru a unui volum de fluid este: (conditie ce se mentine si in cazul in care fluidul se deplaseaza cu viteza constanta)
Ecuatia de miscare pentru fluidul ideal este: (valabila in cazul unei miscari uniform variate)
unde:
Densitatea lichidelor este, practic, constanta la variatia de presiune, cu alte cuvinte, lichidele pot fi considerate incompresibile. 2. Masa specifica ponderitatea
Greutatea specifica medie se defineste ca un raport intre greutatea fluidului continut intr-un volum determinat si acel volum.
3. Vascozitatea:
3
Marimea vascozitatii semnifica intensitatea frecarii ce se prodce la curgerea fluidului. Odata cu scaderea temperaturii, vascozitatea lichidelor creste, iar a gazelor scade.
1Poisse Se disting doua tipuri de fluide: - fluide ideale (fara vascozitatea) nu exista frecari si nici pierderi de energie in cazul curgerii acestora - fluide reale (au proprietatea de vascozitate) cu ajutorul vascozitatii e pot determina eforturile tangentiale, fortele de frecare si pierderile de energie Calculul efortului tangetial Formula efortului tangential a fost dedusa cu ajutorul experimentului lui Newton. In cadrul experimentului se considera doua placi plane, solide. Cea de jos in repaus iar cea de sus in miscare rectilinie uniforma, conform figurii:
Placa superioara ce se gaseste in miscare rectilinie si uniforma cu viteza U antreneaza in miscare uniforma cu aceeasi viteza primul strat de fluid, datorita proprietatii de adeziune. Aceasta, prin intermediul eforturilor tangentiale, antreneaza succesiv la randul lui urmatoarele straturi a caror viteza descreste insa liniar, pe masura aproprierii de placa de baza fixa. Stratul inferior de fluid adera la placa fixa si ramane deci in repaus. Unul din instrumentele folosite pentru determinarea vascozitatii lichidelor este vascozimetrul Engler a carui principiu se bazeaza pe masurarea timpului necesar ca o cantitate determinata de fluid sa treaca printr-un orificiu calibrat.
Gradul Engler se defineste ca fiind raportul intre timpul necesar curgerii a 200 cmc de lichid printr-un ajustaj cilindric cu un diametru de 2,9 mm si cu o lungime de 20 mm si timpul necesar curgerii aceleasi cantitati de apa distilata la 20 Grade Celsius. 4. Compresivitatea si elasticitatea fluidelor
Compresivitatea este proprietatea pe care o au fluidele de a opune rezistenta la modificarea volumului acestora. Fata de gaze lichidele sunt considerate incompresibile (masa specifica este constanta). Lichidele sunt perfect elastice, inseamna ca in momentul in care inceteaza forta care comprima lichidul lichidele revin la volumul initial fara a prezenta deformatii remanente. Se considera in fig 2 un volum de lichid compresat intr-un piston.
5. Capilaritate Reprezinta proprietatea fluidelor ce consta in modificarea distributiei de presiuni intr-un fluid ca urmare a actiunii fortelor moleculare pe suprafetele de contact cu peretii solizi sau cu alte fluide. Spre deosebire de gaze lichidele nu ocupa intregul spatiu pus la dispozitie deoarece moleculele sunt atrase prin forte de coeziune. Aceste forte isi pierd din intensitate o data cu cresterea distantei dintre molecule. Se considera in figura 3 o masa de fluid aflata intr-un rezervor deschis FIG 3.
Molecula M1 din interiorul lichidului ramane in echilibru, in schimb molecula M2 de la suprafata libera pentru care sfera de actiune moleculara taie aceasta suprafata sufera o atractie in interior exercitand o presiune asupra stratului imediat inferior. Aceasta actiune se poate inlocui printr-o forta tangentiala care actioneaza asupra unei pelicule ce tinde sa se micsoreze care poarta denumirea de tensiune superficiala. Rezultanta fortelor capilare este intodeauna orientata spre partea concava a suprafetelor. O aplicabilitate a acestor proprietati sunt tuburile capilare, tuburi a caror diametru interior este de zecimi de mm. FIG4.
Aceste fenomene capilare stau la baza instrumentelor cu lichid pentru masurarea presiunii lichidelor, a piezometrelor.
6. Absorbtia gazelor de catre lichide Lichidele au proprietatea de a absorbi moleculele de gaz cu care vin in contact, modificandu-si astfel proprietatile (elasticitatea, compresibilitatea si masa specifica). La variatii de temperatura sau presiune moleculele de gaz vor fi evacuate din lichidul care le-a absorbit, acesta isi recapata proprietatile initiale.
(Fint+Fext) = 0 (1)
Intrucat fortele interioare sunt egale si de sens contrar ele se anuleaza iar conditia de echilibru devine.
Fext = 0 (2)
Fortele interioare sunt fie de natura unor forte elastice de compresiune sau intindere (normale la suprafata, fie sunt forte de frecare (tangente la suprafata). Raportul dintre forta si suprafata corespunzatoare poarta denumire de efort/tensiune. Se considera in FIG1 o masa m de fluid care va fi sectionata printr-o suprafata S. Toate fortele din domeniul 2, care actioneaza in sectiunea S, asupra particulelor din domeniul I si care au fost forte interioare devin pt domeniul I, forte exterioare, astfel se poate inlocui actiunea lui II printr-o forta F, care raportata la F, reprezinta tensiunea sau efortul interior, care este un efort normal (sau perpendicular pe suprafata S). In cazul fluidelor eforturile interioare sunt compresiuni si poarta numele de presiuni. In continuare pentru a demonstra caracterul scalar al presiunii se detaseaza din masa de fluid o particula elementara de forma unui tetraedru avand dimensiunile dx, dy, dz dupa cele trei axe de coordonate. Actiunea fluidului inconjurator din care s-a desprins aceasta particula se manifesta prin forte superficiale asupra celor 4 fete ale tetraedrului si dirijate in sensul compresiunilor. Se considera ca presiunea este o marime vectoriala pvector(px, py, pz) fortele superficiale vor fi : - dupa 0x perpendicular pe BMC => px ( dy*dz/ 2) - dupa 0y perpendicular pe AMC => - dupa 0z perpendicular pe ABC => FIG 2 In afara fortei superficiale asupra particulei actioneaza si fortele masice proportionale cu masa tetraedrului considerat.
R2.1.
vol tetraedru V = Sb*h/3 Proiectand relatia de echilibru a particulei considerate dupa cele trei axe se obtine: R2.2.
Alfa, beta, gama unghiurile care le face p cu cele trei axe. R2.3, R.2.4., R2.5. La limita cand dx=dy=dz -> 0 rezulta ca px=py=pz=p, presiunea are aceeasi valoare dupa toate directiile, distributia ei in jurul unui punct fiind una sferica. Inseamna ca presiunea este o marime scalara.
10