Drept penal 03.11.

11 Interpretarea normelor de drept penal Interpretarea normei penale poate fi definita ca fiind acea operatiune logico-juridica de lamurire a continutului acelei norme pentru aflarea si explicarea intelesului real al legii penale in conformitate cu vointa legiuitorului. Formele interpretarii 1.Interpretarea legala Este efectuata de catre legiuitor atunci cand adopta o anumita lege penala si consta in explicarea in continutul acesteia a anumitor termeni, expresii ce necesita o aplicare unitara. 2.Interpretarea judiciara Apare cel mai fregvenit in practica deoarece solutionarea fiecarui caa, incadrarea juridica a oricarei infractiuni de catre organul de urmarire penala sau de instanta judecatoreasca presupune o activitate permanenta de interpretare a normelor aplicabile. Un rol deosebit de important il au deciziile de indrumare ale inaltei curti de casatie si justitie prin care se realizeaza o orientare a celorlalte instante in aplicarea unitara a normelor penale. 3.Interpretarea doctrinara sau stiintifica Aceasta este realizata de catre teoriticienii dreptului penal care prin lucrarile lor de specialitate fac o exeaminare argumentata a continutului normelor penale si a implicatiilor practice ce pot survenii in procesul de aplicare a acestora. Metodele de intrepretare: 1.interpretarea literala (contextuala)-consta in analiza continutului legii penale cu ajutorul textului in care este exprimata acea norma penala. 2.interpreatrea logico-rationala-se realizeaza prin descoperirea intelesului unei norme penale cu ajutorul elementelor si procedeelor logice. elemente: cauza , scopul. Procedee: rationamentul a fortiori potrivit caruia acolo unde legea permite mai mult in mod implicit permite si mai putin precum si daca legea penala interzice mai putin in mod implicit interzice si mai mult; rationamentul reductio ad absurdum prin care se arata ca orice alta interpretare decat cea propusa vine in contradictie cu legea si luarea ei in considerare ar duce la concluzii absurde; rationamentul per a contrario in conformitate cu care acolo unde exista o alta motivare in mod obligatoriu trebuie sa existe si o alta rezolvare juridica; rationamentul a pari utilizat pentru situatii identice care pentru a avea solutii juridice identice trebuie sa fie reglementate de aceiasi norma juridica. 3.interpretarea istorico-juridica-are in vedere analiza istoricului legii interpretate studiindu-se datele de ordin social, economic, politic si juridic existente in momentul adoptarii legii prin cercetarea lucrarilor pregatitoare, a expunerilor de motive, a dezabterilor publice sau parlamentare prilejuite de adoptarea legii, etc. 4.interpretarea sistematica- consta in stabilirea continutului normei interpretate in functie de allte norme cuprinse in aceiasi lege sau alte legi ce apartin dreptului pozitiv 5.interpreatrea prin analogie-consta in explicarea sensului unei legi penale cu ajutorul altor norme care sunt asemanatoare abordand aceiasi materie dar care au o formulare mult mai clara. Interpretarea prin analogie nu trebuie confundata cu extinderea legii penale prin analogie, aceasta din urma presupunand aplicarea legii penale la fapte care nu sunt prevazute in normele sale dar asemanatoare cu cele prevazute de lege. Daca interpretarea prin analogie este o metoda de

interpretare permisa dar rar utilizata, extinderea legii penale prin analogie este interzisa in dreptul penal pentru ca vine in contradictie flagranta cu principiul legalitatii. Rezultatele interpretarii pot diferi in functie de metodele utilizate si concluziile gasite. In raport cu acestea din urma interpretarea poate fii: -interpretarea declarartiva-acea situatie in care in urma interpretarii se constata ca textul exprima exact ceea ce legiuitorul a vrut sa retina prin acea lege adica nu cuprinde nici mai mult nici mai putin. -interpretarea restrictiva-apare atunci cand in urma procesului de interpretare se constata ca legea spune mai mult decat a voit legiuitorul. Facand o interpretare restrictiva, cel care a studiat continutul legii va restrange intelesul acesteia in limitele stricte urmarite de organul legislativ. -interpretarea extensiva-apare atunci cand se constata ca norma interpretata exprima mai putin in raport cu intentiile legiuitorului. Acest gen de interpretare se foloseste rar in dreptul penal si doar atunci cand un defavorizeaza pe cel ce cade sub incidenta legii penale. Limitele interpretarii legii penale se gasesc acolo unde se termina normele penale ce au fost interpretate . cu alte cuvinte, legea penala este de stricta interpretare. de lege ferenda opusul lui de lege lata

(*termenul de drept poate primii diverse acceptiuni (sensuri): 1.ansamblu de norme juridice instituite si sanctionate de catre stat=drept obiectiv=drept pozitiv 2.element al continutului raportului juridic=drept subiectiv=acea prerogativa pe care o are titularul de a pretinde celorlalte subiecte de drept o anumita conduita sau de a avea o anumita conduita si care la nevoie poate fi adusa la indeplinire prin forta coercitiva a statului 3.stiinta care studiaza dreptul privit in sens obietiv=stiinta juridica 4.disciplina care are ca obiect al invatarii stiinta juridica.)