Sunteți pe pagina 1din 5

Proces =sir de operatii ,de fenomene ,etc. prin care se efectueaza o lucrare , o transformare ,se obtine un produs.

Proces de productie(p.p.)=Ansamblul operatiunilor care vizeaza activitati economice organizate social ce consta in obtinerea de bunuri materiale si de servicii Proces de munca(p.m.)= componenta a procesului de productie=activitatea executantului. Mijloace de productie = totalitatea elementelor de natura materiala ale productiei Manopera =munca executata manual pentru efectuarea unui produs/proces/operatie Tehnologie = totalitatea proceselor de productie Flux tehnologic(f.t.) = Succesiune a operatiilor tehnologice Proces de fabricatie (p.f.) = totalitatea proceselor folosite pentru transformarea materiilor prime si a semifabricatelor in produse finite Proces tehnologic (p.t.) = totalitate a operatiilor tehnologice Organizarea muncii = se stabilesc parametrii desfasurarii proceselor de munca cu asigurarea folosirii eficiente a fortei de munca. Organizare = pregatirea unei actiuni dupa un plan bine conceput Organizarea locului de munca = componenta a organizarii muncii = asigurarea conditiilor necesare realizarii unei productivitati maxime cu eforturi minime. Deprindere in munca = stadiu final al procesului de acomodare in munca Calitatea unei constructii = totalitatea performantelor de comportare pe toata durata de exploatare, Cerinta de calitate =exprimarea calitativa a caracteristicilor cladirii, pe care aceasta trebuie sa le indeplineasca, pentru a satisface exigentele utilizatorului. Exigenta utilizatorului=enuntarea unei necesitati fata de cladirea utilizata. Conditie tehnica =exprimarea si detalierea in termeni tehnici de performenta a cerintei de calitate(criterii si niveluri de performanta) Performanta=comportarea unui produs de constructii in raport cu utilizarea sa. Criteriu de performanta=caracteristica ce trebuie luata in consideratie la detalierea si cuantificarea conditiilor tehnice Nivel de performanta=valoare impusa pentru un anumit criteriu de performanta in functie de conditiile tehnice si/sau influenta agentilor care actioneaza asupra cladirilor Fiabilitate = capacitatea unei constructii de a-si mentine calitatea pe toata durata de functionare /de folosinta, normata Mentenanta = activitatea depusa in vederea reabilitarii capacitatii de buna functionare a unei constructii in urma unor procese/fenomene care au ca efect reducerea/afectarea cerintelor/conditiilor de siguranta/calitate in exploatare Mentenabilitatea = probabilitatea ca starea de buna functionare/exploatare a unei constructii sa fie restabilita in urma unor interventii Disponibilitatea = probabilitatea ca o constructie devina functionala/exploatabila dupa interventii de reparatii/consolidari = posibilitatea de a aduce o constructie in parametrii functionali Reliabilitate = prin proiectare si executie se asigura: siguranta structurala/siguranta in exploatare/durabilitatea Redundanta structurala = calitatea/disponibilitatea unei structuri de a atinge starea limita ultima numai dupa epuizarea tuturor rezervelor de rezistent Proiectarea constructiilor metalice=intocmirea documentatiei pe baza careia se executa si exploateaza constructia.Fazele de proiectare si continutul cadru a acestora sunt reglementate prin Hotararea de Guvern HG 28/2008 Proiectarea se face de catre unitati/colective abilitate pe baza unei teme de proiectare intocmita de tehnologi la comanda beneficiarului. Verificarea tehnica de calitate a proiectelor,respectiv expertizarea constructiilor existente se face numai de catre verificatori/experti atestati pentru diferite exigente conform prevederi din Legea 10/1995privind calitatea in constructii si Indrumatorului privind aplicarea prevederilor

Regulamentului de verificare si expertizare tehnica a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor OPERATII EFECTUATE IN DEPOZITUL DE MATERIALE Materialul primit in depozit nu trebuie sa aiba fetele pline de zgura sau oxizi, sa nu aiba muchiile cu crestaturi sau bavuri si, in general, sa nu prezinte crapaturi, exfolieri, lipsuri sau alte defecte care influenteaza asupra rezistentei otelului. Uzinele furnizoare livreaza otelul cu certificatele de calitate. Acolo unde sunt dubii sau lipsesc certificatele de calitate, uzina de constructii metalice trebuie sa faca incercarile de laborator. Materialul care nu prezinta defecte si care are certificate de calitate se receptioneaza. Indreptarea Materialul strambat provoaca dificultati la stivuire, trasare, gaurire, asamblare, sudare si nituire si de aceea trebuie indreptat. Indreptarea se face manual cu ciocanul, cand deformatiile sunt mici sau cu masinile de indreptat, atunci cand deformatiile sunt mari. Indreptarea tablelor se face la valturi de indreptat tabla, Stivuirea Dupa ce piesele care au prezentat strambaturi au fost indreptate, intregul material fiind sortat pe dimensiuni, profile si calitate, se stivuieste pe talpi de lemn sau pe rafturi din elemente metalice. Pastrarea Materialul stivuit se pastreaza in depozite mari, pe platforme in aer liber, alteori sub soproane. OPERATIILE DIN SECTIA DE PRELUCRARE In vederea confectionarii pieselor metalice, materialul din depozitul de materiale trece in sectia de pregatire unde este supus urmatoarelor operatii:trasare, taiere, gaurire ,rabotare, indoire Trasarea = copierea de pe sabloane pe piesele de metal a contururilor pieselor, a liniilor gaurilor niturilor, a centrelor gaurilor de nit si a altor demne. Uneltele trasatorului sunt : acul de trasat care serveste pentru tragerea liniilor si care se confectioneaza din sarma de hotel dur; echerul cu talpa; Taierea Taierea capetelor pieselor, a guseelor si a surplusurilor de material se poate face cu foarfecele, cu fierastraul si cu flacara oxiacetilenica Taierea cu foarfecele se face ptr. piesele cu gros.< 25 mm cum sunt : platbandele, tolele, cornierele si profilele U si I Taierea cu flacara oxiacetilenica (cu oxigen). Acest sistem de taiere este foarte des intrebuintat, fiind simplu si usor de executat. Tablele groase peste 20 mm se taie mai usor cu oxigen decat cu alte mijloace La taierea cu oxigen, materialul se altereaza pe o adancime de 2-3 mm, la suprafata fin lucios, cu aspect neregulat. Gaurirea pieselor Piesele asamblate prin bulonare sau nituire se gauresc prin stantare si prin gaurire cu burghiul. Stantarea, poansonarea sau presarea se executa ptr. piesele care nu depasesc gros. de 25 mm, iar diam. gaurilor nu trece de 26 mm. SUDURA Pregatirea pieselor pentru sudura - sunt necesare, de la caz la caz, urmatoarele operatii : 1. Curatirea - este prima operatiedin cadrul sectiei de pregatire. Inainte de a trece la sectia de asamblare, piesele metalice se curata de rugina, zgura si alte impuritati, cu perii de sarma, aparate de sablaj, masini de slefuit Asamblarea pieselor - se face, in hale deservite de poduri rulante si monoraiuri, sub forma de piese simple sau subansambluri care se aseaza pe platforma Sudarea pieselor Operatia de sudare incepe dupa ce serviciul de control tehnic a verificat modul in care au fost executate operatiile anterioare, prelucrarea pieselor si asamblarea. Curentul electric folosit pentru sudare poate fi continuu sau alternativ. Cand folosim curent continuu,procesul de sudura este mai simplu, arcul electric mentinandu-se stabil, mult mai usor. Curentul continuu este folosit la executarea cusaturilor verticala si peste cap, la sudarea tablelor subtiri cu t<4 mm, la sudarea tablelor groase cu t>20 mm si la sudarea pieselor din otel slab aliat. Consumul

de curent electric este de 6-8 kWh/kg de metal depus. Pentru piese cu grosimea de 4-20 mm este rational sa se foloseasca curentul alternativ. Curentul alternativ da un arc electric mai putin stabil decat curentul continuu, in schimb, consumul de energie este , adica 3-4 kWh/kg de metal depus. Sudura manuala depinde de mai multi parametri cum sunt : calificarea, oboseala si dexteritatea lucratorului. Se realizeaza productivitate redusa, in schimb, se pot executa si suduri cu pozitii grele, suduri verticale si peste cap. Sudarea automata se foloseste numai in anumite pozitii si, mai ales, la suduri continue. Sudura automat sub flux area avantajul ca se foloseste peste jumatate din cakdura arcului electric, pe cand cea manuala nu foloseste decat din caldura arcului. Accesoriile necesare executarii sudurii manuale sunt : - clestele de electrozi - cutia cu electrozi - masca / casca cu sticla de protectie - uneltele ptr. curatirea locurilor de sudura Accesoriile necesare ptr. sudura automata se compun din : - un transformator al energiei electrice de tensiune 220 V sau 380 V la tensiunea necesara sudurii - cofretul instalatiei de distributie - care contine : - un grup generator de curent continuu ptr. alimentarea capului de sudura - caruciorul si alte instalatii ptr. circuite de distributie si comanda si - capul de sudura Instalatia de sudura poate fi formata dintr-o macara de perete mobila inzestrata cu una sau mai multe console turnante Accesoriile necesare executarii sudurii manuale sunt : - clestele de electrozi - cutia cu electrozi - masca / casca cu sticla de protectie - uneltele ptr. curatirea locurilor de sudura Accesoriile necesare ptr. sudura automata se compun din : - un transformator al energiei electrice de tensiune 220 V sau 380 V la tensiunea necesara sudurii - cofretul instalatiei de distributie - care contine : - un grup generator de curent continuu ptr. alimentarea capului de sudura - caruciorul si alte instalatii ptr. circuite de distributie si comanda si - capul de sudura Instalatia de sudura poate fi formata dintr-o macara de perete mobila inzestrata cu una sau mai multe console turnante Controlul sudurilor Examenul exterior cu ochiul liber sau cu lupa - da posibilitatea sa se constate neregularitatile mari, Ciocanirea cu ciocanul - da posibilitatea sa se constate daca o sudura este buna prin sunetul produs care trebuie sa fie curat ca si la metalul de baza Gaurirea de control - se face la distanta de 20 m, precum si in locurile unde s-au constatat defecte prin examenul cu ochiul liber sau prin ciocanire Expunerea la raze Rntgen sau gamma - se practica pentru sudurile constructiilor deosebit de importante ca mantaua furnalului, conductele centralelor hidroelectrice, poduri de cale ferata etc. Incercarea de laborator a cusaturilor - se face pe epruvete taiate din surplusurile pieselor. Aceasta operatie se face in cazuri importante

Construcia cu o vechime de peste 60 de ani este aliniat la Calea Giuleti, iar peretele exterior al tribunei I-a, cu o lungime de cca.100 m este separat de carosabil printr-un trotuar de maxim 4 m lime.

Structura din beton armat monolit este alctuit din cadre transversale cu trei deschideri, Faada dispune de 2 intrri (notate A i B) marcate printr-un intrnd obinut prin retragerea cu cca.80 cm a celor 2 cadre aferente. Aceste intrri au fost flancate de cte 2 turnuri executate independent din zidrie portant cu grosimi variind ntre 35 i 47m avnd laturile exterioare racordate pe curb. . Descrierea structurii proiectate Proiecia n plan a tribunei oficiale ce trebuia acoperit este de form dreptunghiular, cu laturile 16,5x41m, A = 677mp, i este dispus simetric fa de axa intrrii A. Prin tem s-a cerut ca execuia s se efectueze fr scoaterea din exploatare a tribunei, aceasta urmnd s fie folosit n continuare la meciurile disputate pe stadion. Din aceast cauz dar i din considerente tehnice (evitarea pe ct posibil a oricrei conlucrri cu structura stadionului care trebuie s fie consolidat pe baza concluziilor unei expertize tehnice) s-a urmrit realizarea unei structuri de susinere a acoperiului complet independente. Construcia cu o vechime de peste 60 de ani este aliniat la Calea Giuleti, iar peretele exterior al tribunei I-a, cu o lungime de cca.100 m este separat de carosabil printr-un trotuar de maxim 4 m lime Copertina de form dreptunghiular cu dimensiunile n plan de 16,80x40,80 m acoperind o suprafa de 686 mp. Sistemul de susinere al copertinei Un element de legtur tubular la nivelul superior al turnurilor care asigur conlucrarea acestora ct i comunicarea interioar ntre ele. Constructiv, s-a optat pentru o soluie mixt beton-metal apreciat ca cea mai potrivit pentru acest caz. Turnurile, platformele de la cota +3,30 i 12,80, podestele scrii de faad i tubul de legtur superior de la cota +24,60 s-au executat din beton armat monolit clasa C.25/30. Decizia pentru utilizarea betonului a fost determinat de mai multe considerente de ordin tehnicoeconomic, funcional, arhitectural i anume: - avantajeaz echilibrul de ansamblu prin creterea greutii proprii i a contramomentului care reduce momentul de rsturnare maxim produs de aciunea vntului i zpezii pe consol. - Prin masivitate i textur, cadrul de susinere din beton se ncadreaz mai bine n ansamblul arhitectural, constituind un element monumental care i confer un plus de valoare estetic. - Funcional este mai avantajos pentru obinerea spaiilor necesare amplasrii liftului, scrii interioare precum i a golurilor de acces, fr a-i afecta rigiditatea de ansamblu. - costurile structurii de beton i finisajelor aferente sunt mai reduse dect n cazul unei soluii metalice. Pentru acoperi i sistemul su de susinere ancorat n turnurile de beton s-a proiectat o structur metalic special cu urmtoarele caracteristici: - nvelitoarea din tabl cutat termoizolat, cu o nclinaie de 15% spre exterior, se monteaz pe 8 pane din profile L14 care la rndul lor reazem pe 10 grinzi transversale, notate GT 1-10, dispuse la interax de 4,40 m. 1. LEGEA 10/1995 PRIVIND CALITATEA IN CONSTRUCTII MONITORUL OF.PARTEA I/MARTI 24 IAN.1995 2. HG 28 2008 APROBAREA CONTINUTULUI CADRU AL DOC. TEHNICOECONOMICE PENTRU INVESTITII COD P100-3-2008 PREVEDERI PENTRU EVALUAREA SEISMICA A CLADIRILOR EXISTENTE-F4-PROCEDEE DE INTERVENTIE PENTRU CLADIRI CU STRUCTURI DE OTEL

REPARAREA I CONSOLIDAREA STRUCTURILOR DIN OEL 4.1. Principii de baz

mbuntirea performanelor structurilor din oel existente poate fi realizat aplicnd unul sau mai multe din principiile urmtoare. (1) ndepartarea sau diminuarea neregularitilor n plan i elevaie a structurilor. Structurile existente pot conine una sau mai multe neregulariti structurale (de exemplu : niveluri flexibile, rigiditate la torsiune care variaz de la un nivel la altul) care conduc la performane structurale slabe. (2) Mrirea rigiditii de ansamblu a structurii cu scopul de a diminua deplasrile laterale care pot genera incursiuni n domeniul inelastic, cu depirea rotirilor plastice admisibile ale zonelor si barelor poteniale plastice. Mrirea rigiditii va conduce la reducerea efectului aciunii seismice asupra elementelor structurii. (3) Mrirea ductilitii elementelor i ansamblului structural n vederea micorrii aciunii seismice prin disiparea acesteia, prin incursiuni n domeniul inelastic a zonelor i barelor potenial plastice. (4) Reducerea masei structurii are ca efect micorarea aciunii seismice (forele seismice preluate de structur sunt proporionale cu acceleraia micrii seismice i cu masa construciei), micorarea deplasrilor laterale i implicit a deteriorrilor provocate de acestea. Exemple de reducere a masei construciei pot fi : nlocuirea nchiderilor i a pereilor despritori cu greutate mare, cu sisteme uoare (sticl, gips carton, panouri tristrat), demolarea unuia sau mai multor etaje. (5) Introducerea de izolatori i amortizori seismici care au rolul de a diminua aciunea seismic ce se aplic structurii nu face obiectul prezentului normativ. Reabilitrile care constau n totalitatea interveniilor necesare aducerii construciei la parametrii cerui de beneficiar cu respectarea condiiilor de siguran prevzute de lege ; Reparaiile care constau n intervenii prin care performanele structurii sunt readuse la parametrii iniiali Repararea stlpilor Deformarea plastic a plcii de baz apare n situaia n care, dintr-o eroare de proiectare sau execuie, aceasta are capacitatea de rezisten mai mic dect solicitarea la care a fost supus. dup ce placa de baz deformat a fost sprijinit la poziie pe calaje metalice se ndeprteaz tot betonul de subturnare deteriorat aflat sub aceasta ; 2. se cur suprafeele prin suflare cu aer cald 3. sub placa de baz se injecteaz beton de subturnare preparat cu ciment expansiv ; 4. se consolideaz placa de baz deformat prin sudarea unor rigidizri vericale ; 5. se strng uruburile de ancoraj . (2) Repararea uruburilor de ancoraj rupte/deformate plastic n cazul n care cedarea s-a produs n buloanele de ancoraj este absolut necesar nlocuirea acestora. Pentru remedierea defectului sunt recomandate dou soluii, care se aplic n funcie de condiiile existente. Prima soluie este aceea de nlocuire a uruburilor de ancoraj cu unele noi fixate cu rini sintetice n betonul existent, iar cea de-a doua const n nlocuirea prii din uruburi deteriorate.