P. 1
SISTEMELE ECOLOGICE

SISTEMELE ECOLOGICE

|Views: 130|Likes:
Published by Valentin Suhan

More info:

Published by: Valentin Suhan on Jan 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/03/2015

pdf

text

original

SISTEMELE ECOLOGICE – structuri disipative, dependente de o intrare continuă de energie (energia solară), care este acumulată, concentrată, transformată

şi disipată în trepte. Rezultă: creşterea gradului de organizare (comportament antientropic), producerea resurselor regenerabile (prin productivitate biologică), servicii (de ex. stabilitate climatică). Principiul maximalizării fluxului de energie concentrată stă la baza evoluţiei sistemelor ecologice.

Energie solară Energie disipată

Scade cantitatea de energie concentrată

Creşte calitatea energiei -concentrare a Detritivore (consumatori de hrană moartă) + Descompunători (transformă materia organică moartă în materie anorganică) SCHEMA PIRAMIDEI TROFICE

Consumatori terţiari (consumatori de varf, carnivori) Consumatori secundari (zoofage, carnivore) Consumatori primari (fitofage = consumatori ai biomasei vegetale) Producătorii primari Plantele, fitoplanctonul

LANŢ TROFIC = Unităţi funcţionale ale transformării şi transmiterii substanţelor nutritive (nutrienţi), care asigură migraţia substanţei de la un organism la altul (cauzată de hrănirea unui organism pe socoteala altuia) BIOTOP = Locul de viaţă caracterizat de ansamblul parametrilor geologici, geografici, climatici, care alcătuiesc ansamblul factorilor fizico-chimici (abiotici). BIOCENOZE = Ansamblul (asociaţiile) de populaţii aparţinând unor specii diferite de plante (fitocenoze) şi animale (zoocenoze), care trăiesc într-un biotop. ECOSISTEMUL = Un sistem organizat, funcţional, rezultat al interacţiunii dintre biotop şi biocenoze, care are ca rezultat dezvoltarea capacităţii productive. De ex. Ecosistem marin, ecosistem forestier s.a. Habitat = Teritoriul care asigură condiţiile de viaţă (hrană, reproducere, dezvoltare) pentru o anumită specie (populaţie). EVOLUŢIA ECOSISTEMULUI Influenţe lente ale mediului abiotic (schimbări climatice) Influenţe catastrofale externe (erupţii, cutemure, uragane, inundaţii, incendii) Interacţiunile înte componentele biotice în cadrul biocenozei
Transformarea ecosistemului

Succesiune = înlocuirea speciilor care edifică biocenoza în conexiune cu transformările condiţiilor de viaţă de-a lungul timpului. Succesiunea reprezintă un proces permanent. – Cauzele succesiunii – totdeauna declanşată de forţe exogene.

Dezvoltarea faunei se face în conexiune cu dezvoltarea vegetaţiei (în cadrul unui proces ecologic unitar) Ecogeneza (specii pionieri – apariţia lor este un proces stohastic)

Succesiuni abiogene (de regulă catastrofice) Succesiuni biogene (cauzate de concurenţa interspecifică) Succesiuni tehnogene (influenţa activităţii socio-economice) Stadiul final = comunitate finală sau climax. Poate dura şi perioade de 102 – 103 ani, dacă biocenozele vegetale corespund unor perioade de stabilitate climatică.

Stabilizarea ecosistemului

Se generează o stare de dezordine. cu creşterea complexităţii structurilor. Energia unui proces depinde numai de cantitatea iniţială şi finală. informaţionale) este aceea de entropie maximă. la fiecare transfer de energie între diferitele nivele trofice. ➢ Aşadar. diferenţa fiind pierdută.Cantitatea Număr de specii Producţie primară Biomasă 2 6 20 50 100 200 Ani SEMNIFICAŢII ECOLOGICE ALE PRINCIPIILOR TERMODINAMICII Principiul I al termodinamicii = principiul conservării energiei. o parte este pierdută sub formă de căldură în mediu. Energia de intrare într-un sistem inchis este totdeauna constantă. dar e independentă de numărul de verigi. Sistemele biologice produc entropie mai mare decât zero. Producţia de entropie este invers proporţională cu generarea de informaţie. ce poate fi descrisă printro funcţie de stare = entropia. ➢ Starea cea mai probabilă a sistemelor (fizice. altfel exprimat. ➢ Semnificaţia ecologică = Bugetul energetic şi schimbările energetice ale unui lanţ trofic sunt dependente numai de starea iniţială şi de energia primită din exterior. Dinamica unor procese ecologice în desfăşurarea unei succesiuni . Principiul al II-lea termodinamicii = la fiecare transfer de energie de energie de la un corp la altul. ➢ Producerea de căldură are drept consecinţă modificarea stării sistemului. tinzând căte echilibrul termodinamic (procesele energetice îşi încetează activitatea). numai o parte din energia transformată în căldură este reconvertită în energie. dar nu de lungimea căii parcurse.

e.informaţia fluxul energetic volumul ciclurilor biochimice consum energetic (c.e. minim posibil nivel minim constant al entropiei ecosisteme tinere generare de entropie ecosisteme mature timp .) minim al biocenozelor c.

    Diversitatea genetică = la nivelul indivizilor.BIODIVERSITATEA ŞI ECHILIBRUL DINAMIC AL ECOSISTEMELOR BIODIVERSITATEA = Diversitatea ierarhizată a sistemelor vii. Diversitatea habitatelor = la nivelul teritoriilor care asigură condiţii diferite de viaţă. • variaţii ale stării sistemului produse de acţiunilor exogene în limitele de “zgomot” • limite de stabilitate a sistemului • stare a sistemului indusă de acţiuni care depăşesc limitele de “zgomot” • revenire a sistemului la starea anterioară** timp * legitate valabilă pentu orice sistem complex ** funcţie de intensitatea. felul şi durata de timp în care se exercită acţiunea exogenă respectivă Plasticitatea ecosistemului* (revenire în limitele domeniuluide stabilitate) . Diversitatea etno-culturală = la nivelul sistemelor socio-economice. Plasticitatea unui ecosistem = capacitatea de a reveni într-o stare de echilibru apropiată de cea anterioară. Diversitatea ecosistemelor = la nivelul unităţilor ecologice. în cazul variaţiilor unor acţiuni exogene care depăşesc valoarea de “zgomot” (variaţii în limitele care permit sistemului să-şi conserve starea).

starea sistemului .

Starea 1 limite domeniului de stabilitate a sistemului Starea 2 amplitudinea acţiunii exogene Acţiunile exogene pot produce schimbări irevesibile în starea sistemului! .

Model gravitaţional intuitiv al acestei situaţii .

Forţa gravitaţională Starea 1 Forţă care deplasează sistemul în altă stare de echilibru Domeniu de stabilitate Starea 2 Sistem simplu (bilă – denivelări de teren) Forţă care lasă sistemul să revină la starea de echilibru iniţial .

şi noi informaţii (outputuri) *informaţia înţeleasă aici numai ca măsură a ordinii în sistem Retroacţiune sau feedback = reglarea nivelului funcţional prin sistemul (sistemele) input/output Feedback pozitiv (creşterea parametrului 1determină creşterea parametrului 2.AUTOREGLAREA ECOSISTEMELOR Biocenozele şi ecosistemele sunt sisteme cibernetice = emit semnale (informaţii*) care constituie intrări (input) pentru ele şi produc răspunsuri (modificări de stare). care determină creşterea parametrului 1) Parametru de stare 1 (creşterea intensităţii de utilizare) + Parametru de stare 2 (creşterea beneficiile) + Feedback negativ (creşterea parametrului 1determină creşterea parametrului 2. care determină descreşterea parametrului 1) .

beneficii Parametru de stare 1 (depăşirea unui anumit prag de exploatare) optimum + Parametru de stare 2 (scaderea beneficiilor) feedback pozitiv supraexploatare feedback negativ Intensitatea exploatării Legile factorilor limitativi (=factori care prin acţiunile lor menţin performanţele unei entităţi între anumite limite) LEGEA TOLERANŢEI .

Capacitate funcţională Optim Minim Maxim Domeniu de funcţionare Parametru care determină funcţionarea sistemului .

“Serviciile” de mediu = stabilitatea climatică.TIPURI DE SISTEME ECOLOGICE 1. Sisteme ecologice naturale = sisteme care se structurează şi evoluează utilizând exclusiv energia solară. indiferent de tip. Sisteme ecologice seminaturale = sisteme care se structurează şi evoluează utilizând energia solară şi energia antropică (indusă de către sistemul socio-economic). 3. De ex. Resurse regenerabile • • • • • Apă Aer Sol Floră Faună Resurse neregenerabile • • Mineralele Combustibilii fosili Resurse permanente* Energia • • • • • solară eoliană* geotermală valurilor* a mareelor * Raportat la scara existenţei societăţii umane. microclimatică.Economic plus apa şi solul. dar care utilizează resursele produse de sistemele ecologice din primele trei categorii. Ecoton = Zonă de graniţă (de tranziţie) dintre sistemele ecologice. calitatea apei. * * Generate de energia solară . De ex. calitatea aerului. FACTORI DE MEDIU Factori abiotici (fără viaţă) • Sol • Apă • Aer Factori biotici (viul = Biota) CAPITAL NATURAL = Reţeaua sistemelor ecologice care funcţionează în regim natural. Sistemul urban şi suprasistemul reţelei de localităţi = sisteme care utilizează exclusiv energia antropică (indusă de către sistemul socio-economic) pentru crearea structurilor spaţiale şi tehnologice. păşunile. ecosistemul zonelor umede (mlaştini sau zone inundabile) 2. Resursele neregenerabile = Spaţiul construibil. Sisteme antropizate = sisteme care se structurează şi evoluează utilizând energia solară şi energia antropică (indusă de către sistemul socio-economic) Ecoagrosistemele (terenurile agricole) 4. Capitalul Natural asigură : Resurse naturale regenerabile = Produsele biologice utilizabile de către sistemul Socio. seminatural şi reţeaua sistemelor antropizate. RESURSELE NATURALE = totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activităţile umane. Ecosistemul stepei. combustibilii fosili (aceştia din urmă “regenerabili “ la o scară de timp de milioane de ani). rezultate prin simplificarea primelor două.

.

INTRARI SI IESIRI DE MATERIALE. ENERGIE SI INFORMATIE IN DIFERITE TIPURI DE ECOSISTEME ECOSISTEM NATURAL Energie solară ECOSISTEM Energiedisipată Produse* Circuit = Spre intrări Produse* rezultat al AlteDeşeuri NATURAL productivităţii bio-geoecosistemele naturale biologice chimic urbane .

a habitatelor Piramida trofică stabilă Resursele sunt absorbite de pe teritoriul ecosistemului Consum energetic optim faţă de productivitatea biologică . a speciilor.• • • • • • CARACTERISTICI Ecosistem matur Stare de echilibru (homeostazie) Biodiversitate genetică.

INTRARI SI IESIRI DE MATERIALE. ENERGIE SI INFORMATIE IN DIFERITE TIPURI DE ECOSISTEME ECOSISTEM AGRICOL .

Energie disipată ECOSISTEM Alte intrări rezultat al Energie solară Produse* Deşeuri Circuit SpreDeşeuri Intrări Produse*= AGRICOL naturale productivităţii neasimilabile bio-geoecosistemele biologice antropic chimic urbane e .

pesticide. a habitatelor Piramida trofică practic anulată (monocultură) Resursele sunt absorbite de pe teritoriul ecosistemului şi din reţeaua de localităţi (unelte.) Consum energetic mai mare faţă de productivitatea biologică. îngrăşăminte.• • • • • • CARACTERISTICI Ecosistem tânăr Stare de echilibru instabil (depinde de energia antropică introdusă) Biodiversitate redusă: genetică. a speciilor. comparativ cu ecosistemele naturale mature . energie. insecticide etc.

ENERGIE SI INFORMATIE IN DIFERITE TIPURI DE ECOSISTEME .INTRARI SI IESIRI DE MATERIALE.

ECOSISTEM URBAN .

bio-geourbane culturale. ecosistemele neasimilabile ecosistemele suprasistemul servicii.Energie dinspre ECOSISTEM Energiedisipată Produse** Circuit SpreDeşeuri Intrări solară Deşeuri = Spre ecosistemele Intrări dinspre Produse** bunuri URBAN organizate materiale. chimic sau în suprasistemul naturale rezultat al naturale reţelei de activităţilor reţelei de socialagricole localităţi localităţi economice .

servicii. parţiala a habitatelor Biodiversitate mare etno-culturală Piramida trofică este inversată (specia umană constituie prădătorul de vârf şi are cel mai mare număr de indivizi pe teritoriul urban) Resursele sunt absorbite de pe teritoriul reţealei de localităţi (resurse materiale. energetice. comparativ cu ecosistemele naturale mature . umane. a speciilor. produse ne-biologice) Consum energetic imens.• • • • • • • CARACTERISTICI Ecosistem tânăr Stare de echilibru instabil (depinde de energia antropică şi de resursele ecosistemelor agricole şi naturale) Biodiversitate redusă: genetică.

.

Ierbivore 3 . cu aport de energie solară*).Detritivori (se hrănesc cu materie organică moartă) 5 .Prădători 4 . * pentru anumite ecosisteme – energie chimică (ecosistemele abisale) 2 3 4 5 1 4 Materie vie Biomasă vegetală Fotosinteză Materie vie 1 .CIRCUITE BIO-GEO-CHIMICE Circuite bio-geo-chimice = Circuitul materiei. şi în final re-devine substanţă minerală prin intermediul organismelor descompunătoare. care devine componentă a materiei vii (în urma procesului de fotosinteză. apoi trece în componenţa altor organisme prin intermediul lanţului trofic.102 ani ANTROPIZAREA Rezultatul activităţilor umane Modalităţi de manifestare ale antropizării .Descompunători transformă substanţe organice în substanţe minerale) Materie organică moartă Re-mineralizare Substanţe minerale 1.Plante 2 .

4 3 2 5 1 . energetice) Scăderea biodiversităţii (extincţia unor specii şi/sau reducerea numărului de specii. sub acţiunea directă sau ca urmare a activităţilor umane. reducerea diversităţii genetice.Poluare Supraexploatarea resurselor regenerabile şi neregenerabile ** Urbanizare ANTROPIZARE = modificarea factorilor de mediu. reducerea numărului şi fragmentarea habitatelor. abiotici şi biotici. distrugerea ecosistemelor) Antropizarea factorilor de mediu Modificări climatice ** regenerabile într-un interval foarte lung de timp *** sau se desfăşoară într-un interval foarte lung de timp Linearizarea teoretică a unui flux bio-geo-chimic Reintroducerea în circuitul natural a unor materiale care nu pot fi descompuse sau se mineralizează într-un interval extrem de mare de timp. Linearizarea fluxurilor*** (bio-geo-chimice.

.105-106 ani Schemă valabilă şi pentru Supraexploatare = exploatarea resurselor într-un ritm care depăşeşte rata de regenerare a respectivei resurse.

.

distrugerea păturii de ozon s.a. • • • • • • • • metale grele (provenite din activităţi industriale şi motoarele automobilelor) praf particule de cărbune şi alte substanţe microorganisme (în special în marile aglomeraţii urbane) alterarea condiţiilor de habitat pentru populaţiile de animale creşterea temperaturii aerului variaţii ale regimului pluviometric modificarea dinamicii atmosferice Poluare Particule în suspensie Zgomote şi vibraţii Schimbarea condiţiilor microclimatice . freonul) • consecinţe : combinarea cu apa conduce la formarea ploilor acide • efectul de seră datorat dioxidului de carbon. ai carbonului.ANTROPIZAREA AERULUI = modificarea compoziţiei aerului şi implicit a atributelor acestuia de suport al vieţii Tipuri de impacte Tipuri de poluare Gaze Exemple de tipuri de poluare Gaze toxice rezultate din activitatea industrială şi a arderii combustibililor fosili (în special oxizii azotului. dioxidul de sulf.

A. Situaţie teoretică 1 B.concentraţie mică 4 – direcţia vântului 5 – coş de fum 3 2 5 2 3 . Influenţa vântului 2 4 2 C. Reducerea izoconcentraţiei în zona sursei cu ajutorul unui cos 1 3 4 2 3 1 1 2 3 3 1 2 1 .concentraţie mare 3 .sursă de poluare 2 .

.

oglinzi de apă) Ape subterane ANTROPIZAREA CURSURILOR SI OGLINZILOR DE APA Activităţi şi impacte Efecte ○ modificarea regimului de curgere (uniformizarea debitelor. bazine de retenţie. zone cu cea mai mare productivitate ecologică dintre toate tipurile de ecosisteme ○ Poluarea apelor ○ ○ ○ substanţe chimice anorganice şi organice. Rezervele de apă Ape de suprafaţă (ape curgătoare. uniformizarea turbidităţii – turbulenţei apei – şi a regimului nutrienţilor – substanţelor nutritive din apă) Modificarea regimului de curgere a apelor debitul în regim natural de curgere debitul în regim regularizat debitul Modificarea regimului de curgere prin lucrări hidrotehnice (îndiguiri. de origine industrială. solide şi lichide. baraje.APA = Un factor de mediu. rezultând distrugerea echilibrului ecologic poluarea fonică (zgomote şi vibraţii) care determină dispariţia unor organisme şi modificarea echilibrului ecologic . o resursă regenerabilă (circuitul apei determinat de energia solară). desecări) timpul iarna primavara vara toamna ○ modificarea habitatelor naturale acvatice ○ eliminarea zonelor umede. agricolă (îngrăşăminte) si menajeră (eutrofizare substanţe conţinând microorganisme patogene pentru ecosistemul acvatic poluarea termică – determină dezvoltarea organismelor termofile (iubitoare de căldură) în detrimentul altor organisme. suport al vieţii. a vitezelor de curgere.

APE CURGATOARE .

apariţia nitraţilor şi a nitriţilor în apa de băut) substanţe conţinând microorganisme patogene pentru ecosistemul acvatic (în special prin puţurile de exploatare abandonate) .ANTROPIZAREA CURSURILOR SI OGLINZILOR DE APA Activităţi şi impacte Lucrări hidrotehnice (îndiguiri. solide şi lichide. de origine industrială. în special de origine agricolă (îngrăşăminte) care penetrează solul (de ex. solide şi lichide. la eliminarea tuturor organismelor acvatice şi a celor terestre dependente de ecosistenul acvatic respectiv) substanţe conţinând microorganisme patogene pentru ecosistemul acvatic poluarea termică poluarea fonică (zgomote şi vibraţii) ] APE SUBTERANE Modificarea regimului de curgere prin supraexploatare. pereieri de maluri. urmată de scăderea drastică a conţinutului de oxigen disponibil din apă. agricolă (îngrăşăminte) si menajeră (eutrofizarea se datorează modificării regimului nutrienţilor. şi în final. care determină supradezvoltarea plantelor acvatice. eliminarea zonelor umede prin desecări ale zonelor mlăştinoase) Efecte ○ modificarea habitatelor naturale (în special în zona de ecoton = trecerea laecosistemul terestru) OGLINZI DE APA ○ Poluarea apelor ○ ○ ○ substanţe chimice anorganice şi organice. rezultând modificarea echilibrului hidrostatic în cadrul stratului şi între straturile pânzei freatice Poluarea apelor ○ ○ ○ ○ ○ modificarea debitelor disponibile modificarea adâncimilor perturbarea circuitului natural al apei substanţe chimice anorganice şi organice.

care descompun substanţele organice în substanţe minerale)  structură complexă Substratul topo-hidro-geologic  un tip distinct de biotop = edafotopul . ciuperci.SOLUL FACTORI DETERMINANTI STRUCTURA CARACTERIZATA DE compoziţia chimică • elemente minerale • alte substanţe anorganice • substanţelor organice • PH (aciditate) Ecosistemul SOLUL  factor de mediu Clima  suport al vieţii  resursă regenerabilă (se constituie într-un interval de timp de 10 -103 ani structura fizică • granulaţie • porozitate • grosimea stratului de sol • umiditate • densitate specifică organismele edafice (care trăiesc în soluri) • detritivore (care se hrănesc cu substanţă organică moartă) • descompunători (microorganisme.

în urma modificărilor amintite de mai sus reducerea sau inreruperea fluxulului elementelor din cadrul ciclurilor bio-geo-chimice • reducerea sau dispariţia organismelor detritivore (descompunătoare) • reducerea varietăţii şi concentraţiei elementelor minerale din sol • . antrenate de apele meteorice • metale grele (în special provenite de la motoarele cu ardere internă) • praf REDUCEREA PÂNĂ LA ANULARE A CAPACITĂŢII SOLULUI DE SUPORT A VIEŢII • modificarea edafotopului dispariţia sau scăderea densităţii şi/sau a varietăţii organismelor edafice.ANTROPIZAREA SOLULUi = modificarea structurilor solului şi a atributelor funcţionale ale acestuia modificarea structurii fizice a solului • modificarea microtopografiei (prin sistematizare verticală) • distrugerea granulaţiei prin compactare • modificarea în consecinţă a densităţii şi a umidităţii maxime • resturi ale activităţii umane = « sol cultural » modificarea structurii chimice • poluarea cu substanţe reziduale industriale (solide si/sau lichide) poluarea cu particule în suspensia din atmosferă.

.

prin specializare functionalã a unor teritorii din cadrul A. nebulozitate mai ridicatã decât în cadrul A. mai reduse.U.) • scazute • relativã omogenitate relativã omogenitate. rate ale consumului comparabile cu ratele de regenerare a resurselor poluare scãzutã sau controlabilã (ierbicide. • suprafatã redusã a A.R.R. cantitãti si densitãti extrem de ridicate în teritoriul A. • cantitãti si densitãti scãzute resursele pedologice ale terenurilor agricole dependenta fatã de producãtorii primari din ecoagrosisteme în general.R. viteze mai mici decât în cadrul A. cantitãti si densitãti scãzute în teritoriul A.U. heterogenitate structuralã si functionalã • suprafatã mare a A.U.R.R.U. • dependentã de resursele sistemului retelei de localitãti.U. dinamicã relativ scãzutã • structurã relativ simplã a activitãtilor productive dispersie spatialã a activitãtilor • energia culturile agricole solarã pentru ASEZARE URBANA (A. mai mari. prin integrare complexã • grad mare de structurare.U. insecticide.U. cantitãti si densitãti extrem de ridicate în teritoriul A. modificarea tuturor factorilor de mediu • biodiversitate foarte scãzutã • temperaturi mai mari si cu ecart zi-noapte mai mare decât în A. biodiversitate relativ scãzutã • • • • • • Apelul la resursele • Capitalului Natural • • • Gradul de antropizare Elemente microclimatice • • • • temperaturi nebulozitate precipitatii vânturi • • • • temperaturi mai scãzute si cu ecart zi-noapte mai mic decât în A.U. zapadã mai multã decât în cadrul A. viteze mai mari decât în cadrul A.R.U.R. zapadã mai putinã decât în cadrul A.) • foarte ridicate heterogenitate socio-profesionalã heterogenitate etno-culturalã populatiei umane • • • a Activitãti economice • densitatea spatialã a activitatilor productive • • • Resurse energetice Fluxuri structurã complexã a activitãtilor tehnico-productive concentrãri în cadrul zonelor functionale specifice • dependentã aproape totalã fatã de resursele energetice neregenerabile cantitãti si densitãti extrem de ridicate în teritoriul A.R. • relativã independentã pentru mentineea structurilor proprii dependentã de reteaua de servicii • grad scãzut de structurare relativã omogenitate structuralã si functionalã a teritoriului A. nebulozitate mai redusã decât în cadrul A.R.U. îngrãsãminte) • • • ridicat în teritoriul agricol redus în teritoriul A. dependentã totalã fatã de resursele Capitalului Natural dependentã fatã de producãtorii primari din teritoriu ratele consumurilor mai mari decât ratele de regenerare a resurselor • management dificil al poluãrii dinamicã ridicatã a fenomenului de extindere spatialã • foarte ridicat. densitãti mari de ocupare si de utilizare a terenului cu constructii • complexitate sistemicã foarte ridicatã înaltã specializare a componentelor si grad mare de integrare functionalã a acestora • • • materiale energetice informationale • • cantitãti si densitãti scãzute în teritoriul A. densitãti reduse de ocupare si de utilizare a terenului cu constructii • complexitate sistemicã scãzutã grad relativ redus de specializare a componentelor • • • Relatiile cu reteaua de localitãti Structurare spatialtehnologicã si functionalã Ocuparea terenului Complexitate sistemicã • • • • • • • .Categorie de asezare umanã Criterii Structura populatei umane • densitãti • structura socioprofesionalã structura culturalã si mentalitãti • structura • Asezari umane urbane si rurale ASEZARE RURALA (A.R.

.

Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2003.2.4. pag.Figura 3.1 a. 11 .Figura 2. Concentratiile medii anuale de NO2 în Municipiul Bucureşti Sursa: Inspectoratul de Protecţia Mediului Bucureşti.

.

urbane umane • functiuni noi • • configuratii structuri spatiale noi tehnologice noi • cresterea gradului de integrare socialã si economicã • cresterea cantitãtii STADII SUCCESIVE ALE DEZVOLTARII ISTORICE A ORASULUI axa timpului MODIFICÃRI STRUCTURALE EVOLUTIA RELATIILOR ORASULUI CU TERITORIUL MODIFICÃRI PRIVIND FLUXURILE MATERIALE SI DE ENERGIE fluxurilor materiale si de energie • schimbarea calitãtii ACCELERAREA PROCESULUI DE ANTROPIZARE MODIFICAREA CONTINUÃ A BIOTOPULUI URBAN MODIFICAREA BIOCENOZELOR DIN ARIILE URBANE acestora CONSECINTE ALE DINAMICII DEZVOLTÃRII URBANE .DINAMICA URBANA MUTATII CANTITATIVE FENOMENE CARACTERISTICE • • cresterea ariilor cresterea pop.

Dinamica dezvoltarii urbane Asezarea umana in raport cu resursele capitalului natural ENERGIE SOLARA 1* 2* deseuri poluare Fluxuri materiale 3* 4* structuri procese ECOAGROSISTEME 5* 6* structuri procese ECOSISTEME NATURALE 7* 8* structuri procese ASEZARE UMANA 9* 10* materii prime produse agricole Fluxuri materiale productivitate productivitate Energie neregenerabila Energie RESURSE ALE CAPITALULUI NATURAL MODIFICARI GLOBALE ALE FACTORILOR DE MEDIU .

urbane) SOCIETATEA NECESITATI Structuri functionale asezarea umanã în raport cu mediul si societatea Mediul ca suport al sistemului social .Antropizare (actiune entropica / antientropica !) Tendintã de ordonare a elementelor cu care vine în contact MEDIUL ASEZAREA UMANÃ Configuratii spatiale si tehnologice (Functiuni si Tesut.economic .

.

OMUL VIUL NECESITATI BIOLOGICE CONSTANTE Necesitãti fiziologice • • • • ere aer apã hranã reproduc Protectia împotriva factorilor agresivi • patogeni • fizicochimici SOCIO-ECONOMICUL NECESITATI IZVORATE DIN ORGANIZAREA DIFERITA A SOCIETATII UMANE FATA DESISTEMELE BIOLOGICE Necesitãti sociale necesitãti valori • securit ate • contact social • aparten enta la comunitate • gene ral umane • mate riale • cultu rale Necesitãti psihologice • proiectie în viitor bazatã pe prezumtia inepuizabilitãtii resurselor • cresterea continuã a nivelului aspiratiilor Necesitãti economice • determinate de cresterea numericã a populatiei umane • sistemul de produc-tie al bunurilor si serviciilor zone de locuit zone industriale STRUCTURILE FUNCTIONALE ALE ORASULUI MATERIALIZAREA SPATIALA A NECESITÃTILOR zone servicii • ânt • e • invãtãm • comert • administr sãnãtat atie • servicii culturã edilitare zone recreationale zone periurbane .

cãile de comunicatie (reteaua de drumuri) Raportul omului cu structurile spatial-functionale ale orasului reteaua instalatiilor edilitare .

STRUCTURA ECOSISTEMULUI URBAN BIOTOP GEOGRAFICI -relief -ape -climã FACTORI STATIONARI GEOLOGICI -structuri geologice -ape freatice PEDOLOGICI -oferta pedologicã a edafotopului FITOCENOZ E -în habitate naturale -în habitate puternic antropizate BIOCENOZE ZOOCENOZE -în habitate naturale -în habitate puternic antropizate OMUL .SISTEMUL ECONOMIC SOCIAL .

normative -structuri culturale -structuri psihologice .STRUCTURILE SPATIALE SI FUNCTIONALE ALE ORASULUI -tesutul urban -zone functionale -structuri tehnologice edilitare POLUARE -aer -apã -sol -ape freatice POPULATIA UMANÃ -ANTROPOCENOZA -structuri sociale -structuri economice -structuri politice -structuri legislativ .

ELEMENTE DE MICROCLIMATOLOGIE URBANA TEMPERATURA Urban t0u ε u = t0z – t0n t0u > t0e Temperatura medie anuală mai mare în arile urbane ε u >ε e Ecartul temperaturilor zi-noapte este mai mare în arile urbane Extraurban t0e ε e = t’0z – t’0n .

inerţia t0t0 izoterme 1 2 3 4 t01 > t02 > t03 > t04 Insularizarea termică în teritoriile intens urbanizate .înălţim t 03 4 1 2 e t01 > t02 > t03 > t04 Efectul de dom în teritoriile intens urbanizate Cauze: densitatea energiei mai ridicată în mediul urban.

care reflectă lumina mai mult decât suprafeţele acoperite cu vegetaţie EVAPOTRANSPIRATIE (Vaporizarea apei prin pierderea acesteia de către plante) Urban eu au < ae Evapotranspiraţia în teritoriile urbanizate este mai mică datorită suprafeţelor mai mici de teren acoperite cu vegetaţie Extraurban ee Extraurban ae UMIDITATE (umiditatea relativă a aerului) Urban µ u Urban η u µ u<µ e Umiditatea relativă a aerului în teritoriile urbanizate este mai mică NEBULOZITATE η u>η e Nebulozitatea este mai mare în teritoriile urbanizate datorită densităţii mai mari în aer a particulelor în suspensie PRECIPITATII Urban pu pu > pe Ploaie. datorată structurilor construite -clădiri şi căi de comunicaţii ALBEDO (partea de energie luminoasă incidentă radiată difuz de suprafaţa unui corp) Urban au au > ae Albedo-ul în teritoriile urbanizate este mai ridicat datorită suprafeţelor de teren acoperite cu clădiri şi structuri carosabile. Cantitatea totală de precipitaţii este mai mare în teritoriile urbanizate datorită particulelor în suspensie care constituie nuclee de condensare şi efectului de dom care produce perturbări ale regimului termic atmosferic zu < ze Zăpadă. Cantitatea totală de zăpadte mai redusă datorită temperaturii globale mai ridicate în teritoriile urbanizate.temică mai mare. CURENTII DE AER Urban Vu Vu < Ve Extraurban Ve Ve Extraurban pe Extraurban µ e Extraurban η e zu ze .

Vu Ve Viteza globală a vântului. Este mai mică în teritoriile urbanizate datorită obstacolelor constituite de clădiri vu vu > ve ve .

. Este mai mică în teritoriile urbanizate datorită turbioanelor produse de curenţii de aer în vecinătatea clădirilor (funcţie de conformaţia volumetrică a acestora şi de poziţia relativă dintre ele) şi ale suprafeţelor faţadelor acestora umbrite/însorite diferit. ceea ce produce diferenţe de temperatură ale volumelor de aer din vecinătate.Viteza locală a vântului (microcurenţi).

Microcurenţi : cazuri particulare .

Creşterea vitezei curenţilor de aer în lungul unei străzi cu fronturi construite continui .v1 v1 < v2 v2 Efectul de canion.

Clădire V14 v13> v2 > v3 > v4 2 înaltă h>50 m .

.

.

.

.

.

.

Varietatea tipurilor de habitate naturale MARE

MEDIE

MICA

SATE

ORAŞE MICI

ORAŞE MIJLOCII

ORAŞE MARI

Mărimea localităţii

Varietatea tipurilor de habitate naturale in functie de marimea localitatii
Varietatea tipurilor de habitate naturale MARE

MEDIE

Varietatea tipurilor de habitate naturale în funcţie de poziţia faţă de centrul oraşului (zona orasului) CENTRU INTRAVILAN PERIURBAN TERITORIU Zona
AGRICOL orasului

MICA

.

insecte.SINTEZA .specii ruderale 3 Zone Rezidenţiale -CUT si POT mici -monofunctiune -fitocenoze de padure -pomi fructiferi -plante ornamentale 4 Parcuri -in general structuri spatiale libere -functiuni de loisir. mamifere mici) 2 Zone de Locuire Densă -CUT si POT mari -functiuni legate de locuire -plante dependente de om . insecte) -biodiversitate ridicata (pasari. sanogene si psihogene -fitocenoze variate. mamifere mici) -biodiversitate redusa (pasari.HABITATE NATURALE IN ORASE (1) Nr. bogate in specii -specii ornamentale si dependente de om . umiditate mai redusa. mamifere mici. Crt 1 Tipul de habitat natural Centrele Oraşelor Structura Spaţială Si Funcţională Aspecte Abiotice Fitocenoze Zoocenoze -CUT si POT foarte mari -functiuni complexe -temperatura mai mare. animale acvatice) -biodiversitate relativ ridicata (pasari. -poluare importanta -structura solului distrusa -temperatura mai mare -poluare destul de mare -structura solului in buna parte distrusa -microclimat favorabil temperatura si umiditatea au un ecart diurn/nocturn mic -poluare foarte redusa -solul isi pastreaza integritatea structurala -microclimat favorabil -structura solului pastrata -plante ornamentale -biodiversitate redusa -biodiversitate foarte redusa (pasari de stanca.

pasari) SINTEZA . arbusti -biodiversitate foarte redusa (insecte) 8 Rauri Si Oglinzi De Apa -factor natural dominant pentru structurile tesutului urban adiacent -elemente functionale in relatie cu marimea luciului de apa -specii murale pe peretii lucrarilor hidrotehnice -animale acvatice (pesti. umiditatea foarte redusa -poluarea foarte mare -structura solului complet distrusa -temperatura mare.HABITATE NATURALE IN ORASE (2) . nevertebrate. umiditate scazuta -poluare mare -structura solului complet distrusa -accentuare a extremelor climatice (canale) -modificarea dinamicii aerului -favorizeaza extremele climatice -modificare a calitatilor apei -plante ornamentale -specii dependente de om -vegetatia complet eliminata -specii ubiqviste -idem ca in parcuri 6 Zone Industriale -numai specii pionier 7 Circulati -drumuri -cai ferate -canale navigabile .structuri spatiale lineare -functiuni de transport de bunuri si persoane -plantatii de aliniament -specii ruderale. Crt 5 Tipul de habitat natural Cimitire Structura Spaţială şi Funcţională Aspecte Abiotice Fitocenoze Zoocenoze -in general structuri spatiale ordonate -functiuni de cult -POT mare -suprafete mari carosabile -diverse functiuni de productie -microclimat favorabil -structura solului pastrata -temperatura foarte ridicata.Nr.

.

TERITORIUL CA RESURSA NIVELUL DETERMINARILOR NIVELUL CONSECINTELOR .

.

materii prime .energie .factori de mediu -aer -apã -sol -biota TERITORIU • (SPATIUL LOCUIBIL) Poluare CRESTEREA ECONOMICÃ LEGENDA Relatii de presiune Relatii de determinare indirectã .CRESTEREA DEMOGRAFICÃ URBANIZAREA -locuirea RESURSE ALE CAPITALULUI NATURAL • • • • -hranã .

petrol) Spatiul (teritoriul) amenajabil Resurse Regenerabile Materii prime (produse agricole. piscicole si forestiere) Resurse hidroenergetice Regenerare resurse vitale (aer.PROTECTIA VALORILOR NATURALE SI CONSTRUITE Obiective generale privind protectia valorilor naturale si construite cu relevantã asupra activitãtilor de urbanism si amenajãrii teritoiului “CAPITALUL” NATURAL Materii prime (minereuri. apa. sol) prin circuitele biogeo-chimice • Politici noi de dezvoltare a asezãrilor umane. prin solutii urbanistice si constructive • Reducerea impactului poluãrii prin amplasãri adecvate ale unitãtilor productive fatã de alte zone ale asezãrii umane • Delimitarea si instituirea zonelor protejate • Intocmirea si aplicarea regulamentelor specifice de urbanism Resurse Neregenerabile “Servicii” de mediu Resurse peisajere “CAPITALUL” CULTURAL CONSTRUIT Situri arheologice Monumente istorice de arhitecturã • Delimitarea si instituirea zonelor protejate • Intocmirea si aplicarea regulamentelor de urbanism specifice acestor zone • Conservarea si restaurarea valorilor construite • Integrarea functionalã (socialeconomicã) si spatialã a obiectivelor arhitecturalurbanistice Ansambluri istorice Tesuturi urbane istorice Asezãri umane . în raport cu identificarea si utili-zarea unor resurse si tehnologii alternative • Limitarea extinderii oraselor în favoarea restructurãrii sistemice a oraselor (utilizarea si revitalizarea infrastructurilor spatial-tehnologice existente) • Politici vizând limitarea extinderii zonelor urbanizate în vederea conservãrii zonelor agricole • Limitarea consumurilor energetice din cadrul asezãrilor umane.

.

Tipuri teoretice de zone caracteristice conservării şi reconstrucţiei ecologice în teritoriul urban Zonă supusă conservării Zonă de protecţie Zonă supusă conservării habitatelor naturale în oraşe Zonă de supraveghere Zonă supusă conservării Zonă supusă reconstrucţiei Zonă de protecţie Zone supuse reconstrucţiei habitatelor naturale în oraşe .

.

PRINCIPIUL DE BAZA AL DEZVOLTÃRII DURABILE • Protec ţie ABORDARE • Conse rvare • Holist ă Capital Natural CAPITAL NATURAL Armonizare • Strate PENTRU GENERATIILE VIITOARE • Integr alistă gii • Politici Dezvoltarea Societăţii umane .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->