Sunteți pe pagina 1din 37
LOCUIRE LANGA APA
LOCUIRE LANGA APA

lucrare de licenta, martie 2006.

student: Paul Heroiu. indrumator: arhitect DORIN STEFAN.

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

LOCUIRE LANGA APA

Planul lucrarii:

Introducere.

De ce locuire langa apa

care este interesul actual

care este scopul pe care vreau sa-l ating prin acest studiu.

Definirea terminologiei

Perspective asupra subiectului:

specificul natural - incadrare in compozitia orasului

Integrarea peisajului (rau/mare/lac) in cadrul locuintei

Apele si amenajarile din jurul lor.

O perspetiva ecologica, economica si socio-culturala.

Nevoia de locuinte pe malul apei

Problema perceptiei in locuinte

o

placerea senzoriala

o

placerea spatiuli si a peisajului

conversia spatiilor industriale

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Argumente pro si contra

inundatiile

vantul

salinitate (in cazul marii)

eroziunea

Utilizarea oglinzii de apa - racirea si incalzirea casei

transformarea fortei apei in energie

Studii de caz si concluziile rezultate

Bibliografie

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Introducere.

In prezent, pretentiile europenilor au crescut, tot mai multi cautand locuinte cu un grad ridicat de confort si cat mai aproape de natura. In acest sens autoritatile democratiilor europene dezvolta programe care sa rezolve aceasta cerere. Un astfel de caz avem in Dordrecht, cel mai vechi oras al Olandei, situat intr-un loc exceptional - Delta Olandei, la intersectia a trei rauri importante. Aici, printr-un concurs de arhitectura din cadrul competitiei internationale EUROPAN 8, se va construi pe malul apei un bloc de locuinte orientat catre apa si care sa atraga locuitori ce apreciaza o astfel de locatie. Fiind pe gustul meu tema concursului m- am inscris la el si am ales sa dezvolt subiectul mai departe, mergand pe aceeasi tema la diploma. Prin lucrarea de fata doresc sa aduc in discutie acest caz particular al programului de locuire. In prima parte doresc sa evidentie cateva perspective asupra locuirii langa apa discutand despre un proiect similar celui ales de mine la diploma. In a doua parte voi aduce argumente pro si contra, luand in discutie factorii ce pot influenta cazul nostru. Apoi voi face studii de caz asupra unor proiecte de locuire legate de apa.

De ce locuire langa apa.

orientarea actuala a arhitecturii catre susteinabilitate

nevoia de locuinte cu grad ridicat al calitatii.

refolosirea fostelor zone portuare, adesea aflate in centrele oraselor.

motive ecologice

topirea continua a calotei de gheata face ca intr-un viitor apropiat o astfel de locuire sa devina singura alternativa.

identitatea locurilor in care traim, stabilitatea care da sens si relief diferitelor experiente ale fiecarei generatii.

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

“Dar asimilarea naturii cu acvaticul poate fi fructificata nu numai in interpretarea practicii peisagistice imediate. Ea explica, in acelasi timp, una dintre dimensiunile caracteristice ale sentimentului european al naturii: antropomorfismul. Apa este, prin definitie, amorfa. Prin urmare, ea este oricand gata sa preia forma unui recipient. La fel, pentru multi artisti, “natura” pare sa se contamineze de forma unor “stari sufletesti” straine obiectivitatii sale. Ea devine “vesela” sau “trista”,”zbuciumata” sau “euforica”, “nesimtitoare“ sau “alintatoare”, dupa cum constiinta pe care ea o umple are unul sau altul dintre aceste atribute. S-ar putea spune ca in Europa natura e, in mult mai mare masura decat in Orient, “poluata” de problematica umana. Nu o intelegem decat ca pe o replica a propriilor noastre afecte.” 1

Care este interesul actual al chestiunii. Identificarea unui mod special de tratare al celui mai raspandit program de arhitectura – locuirea. si de a evidentia eleganta acestui mod de abordare.

“Destinul Venetiei, inca in suspans, este emblematic. Caracterul exceptional al mediului in care a fost construita – pe apa in loc de pamant si fara automobile – a fost suficient sa creeze dificultati de functionare care ar fi putut fi usor depasite prin tehnologia moderna; dar care, dimpotriva, raman si se agraveaza, pentru ca interesele speculative exterioare, care se servesc de decadenta ei, sunt mai puternice decat interesele conjugate ale populatiei orasului si ale culturii mondiale. Nu lipsesc nici banii, nici mijloacele, dar un loc atat de ilustru, in mijlocul Europei civilizate, nu va putea fi, poate, salvat ca un oras viu si va deveni un loc neinsufletit, integrat in circuitul timpului liber, turismului, “culturii” intre ghilimele.” 2

Ivan Illich atragea atentia unei alte probleme a timpurilor noastre: “ H2O a devenit un fluid studiat care si-a pierdut capacitatea de a reflecta apa visurilor” 3

1 Plesu, Andrei, Pitoresc si melancolie: o analiza a sentimentului naturii in cultura europeana,

Editura Humanitas, Bucuresti 2003, p. 30.

2

Benevolo, Leonardo, Orasul in istoria Europei, Editura Polirom, Iasi 2003, p. 214

3 Illich, Ivan, H2O and the Waters of Forgetfulness, Dallas 1985, editia in limba engleza, p. 76

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Definirea terminologiei.

LOCUIRE. Situare umana obiectiva si subiectiva, relativ stabila,intr-un spatiu natural si amenajat destinat satisfacerii necesitatilor materiale si spirituale ale omului si colectivitatilor umane. 4

PÓLDER, poldere, s.n. Nume dat în Olanda unei por•iuni joase de uscat smuls• m•rii sau unui lac maritim prin îndiguire •i drenare. – Din germ. Polder. 5

ÁP•, ape, s.f. I. 1. Lichid incolor, f•r• gust •i f•r• miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formeaz• unul din înveli•urile P•mântului. • Ap• neagr• =

glaucom. • Expr. Ap• de ploaie = vorbe f•r• con•inut, vorbe goale; (concr.) lucru f•r• valoare. A bate apa în piu• = a vorbi mult •i f•r• rost. A fi (to•i) o ap• (•i un p•mânt) = a fi la fel. A intra la ap• = a) (mai ales despre •es•turi) a-•i mic•ora dimensiunile dup• ce a fost b•gat în ap• (I 1); b) (fam.) a ajunge într-o situa•ie grea, nepl•cut•. (Fam.) A b•ga pe cineva la ap• = a face (cuiva) un mare neajuns.

A nu a vea (nici) dup• ce bea ap• = a fi extrem de s•rac. 2. Mas• de ap• (I 1)

formând un râu, un lac, o mare etc. • Ape teritoriale = por•iune a m•rii sau a oceanului situat• de-a lungul coastelor unui stat, formând o parte integral• a teritoriului acestuia. • Loc. adv. Ca pe ap• sau ca apa = în mod curg•tor, fluent; pe dinafar•. •tie lec•ia pe dinafar•. • Expr. A •ti (sau a vedea) în ce pe se scald• cineva = a cunoa•te gândurile, inten•iile sau dispozi•a cuiva. A l•sa pe cineva în apele lui = a nu deranja, a l•sa pe cineva în pace.A nu fi în apele lui = a fi ab•tut sau prost dispus. A-i veni (cuiva) ap• la moar• = a se schimba împrejur•rile în

favoarea lui. A-i lua (cuiva) apa de la moar• = a-i crea (cuiva) condi•ii nefavorabile;

a face s• nu mai poat• spune nimic. • (La pl.) Valuri, unde. 3. Fig. (La pl.) Joc de culori f•cut în lumin• de unele obiecte lucioase. II. 1. (Urmat de determin•ri) Denumire dat• unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc.

4 Zahariade, Ana Maria, Note de curs

5 Sursa DEX ’98, Dictionar Explicativ al Limbii Romane

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Ap• de colonie. • Ap• grea = combina•ie a oxigenului cu deuteriul, folosit• în unele reactoare nucleare. Ap• oxigenat• v. oxigenat. (Pop.) Ap• tare = acid azotic. Ap• de clor = solu•ie folosit• ca decolorant în industria textil• •i a hârtiei. Ap• de var = solu•ie cu propriet••i antidiareice •i antiacide. Ap• deuteric• = ap• grea. 2. Fig. Denumire dat• unor secre•ii apoase ale corpului (lacrimi, saliv•, sudoare etc.). • Expr. A-i l•sa (cuiva) gura ap• (dup• ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi (numai o) ap• = a fi foarte transpirat. – Lat. aqua. 6

SUSTEINABILITATE. Dezvoltare durabila. Desi inca nu figureaza in dictionar, voi folosi acest cuvant de-a lungul dezbaterii, la fel cum l-am folosit in timpul scolii atat studenti cat si profesori.

6 Sursa DEX ’98, Dictionar Explicativ al Limbii Romane

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Perspective asupra subiectului:

O perspetiva ecologica, economica si socio-culturala. Studiu de caz: “BO01 ORASUL DE MAINE” (Bo01 The City of Tomorrow) 7

Prima expozitie internationala de locuire organizata de Suedia a avut loc la Malmö intre 17 mai si 16 septembrie 2001. In aceasta perioada s -au discutat si s-au demonstrat aspectele ecologice, de susteinabilitate

si de confortul comunitatii ale “Orasului De Maine”.

Scopul a fost de a porni o dezabatere despre cum traim astazi si cum vom trai in viitor. Bo01 arata vi ziuni provocatoare asupra locuirii intr-un viitor in care cererea de estetica, ecologie si tehnologie avansata va fi combinata cu situarea omului in centrul atentiei. Aceste expuneri au loc in doua locatii diferite:

atentiei. Aceste expuneri au loc in doua locatii diferite: Cartierul de locuinte Zona rezidentiala este un

Cartierul de locuinte Zona rezidentiala este un cartier nou, abia construit, cu cladiri cu functiuni mixte incluzand servicii comerciale, sociale si aproximativ 500 de unitati de locuire. Bo01 demonstreaza cum utilizarea inteligenta a tehnologiei informatiei, a solutiilor tehnice onorabile si a arhitecturii de inalta clasa pot face orasul susteinabil atat de atractiv incat sa fie ales ca solutie a vremurilor noastre.

Expozitia

O zona de expozitie temporara unde este dezbatut subiectul, accentul fiind pus pe

imaginar. Proiectele si ideile despre zonele de locuit viitoare care inca nu pot fi realizate azi in totalitate au fost expuse aici – ele raman sa fie dezvoltate in dezbaterile viitoare. Aceasta este cea mai mare investitie expozitionala nord europeana a anului 2001.

7 http://www.ekostaden.com

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Scopul este ca cele doua componente - cartierul de locuinte si expozitia - sa lucreze ca un intreg si sa atraga atentia opiniei publice internationale. Arhitecti si artisti plastici, designeri si tehnicieni, la nivel national si international, si-au adus contributia la realizarea acest scop. Bo01 a atras peste un milion de vizitatori. Bo01 este sprijinit de guvernul suedez si de Comisia Europeana.

Locatia Locatia in oras este unica - Västra Hamnen - o fosta zona industriala de langa ocean se afla la mica distanta atat de centrul orasului cat si de de plaja. Intreaga zona era parasita, in afara de o fasie ingusta de parc de a lungul tarmului. Constructia zonei rezidentiale din Bo01 reprezinta prima etapa a reconversiei Västra Hamnen intr-un cartier complet nou pentru locuire, lucru si studiu. Suedezii au demonstrat ca aceasta zona industrial parasita poate fi transformata in centrul lumii.

industrial parasita poate fi transformata in centrul lumii. Forma urbana Aflat pe un sit magnific, noul

Forma urbana Aflat pe un sit magnific, noul centru urban este construit pentru locuire, educatie si lucru, cu dorinta declarata de a arata ca arhitectura de inalta clasa asigura conditii mai bune pentru dezvoltarea durabila a cladirilor si a oraselor. Prima etapa a fost terminata in mai 2001 si a fost inclusa in expozitia de locuire Orasul european de maine Bo01. Bo01 arata ca trecerea rapida a societatii catre

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

una de dezvoltare durabila va fi posibila numai atunci cand susteinabilitatea va fi privita mai mult decat ceva atractiv. Orasul susteinabil si modul de viata susteinabil trebuie deci sa demonstreze ca sunt cel putin la fel de convenabile, confortabile, financiar avantajoase, placute, pasionante si frumoase precum orasele non sustainabile de azi. Ac tualele conditii pentru susteinabilitate ecologi ca ( de exemplu economia de energie – cartierul va fi independent din punct de vedere energetic) sunt necesare dar nu si suficiente - numai cerintele intelectuale, emotionale si sociale ce vor fi furnizate pot avea ca rezultat o societate susteinabila. Susteinabilitatea presupune o veritabila consideratie si angajament intelectual.

o veritabila consideratie si angajament intelectual. Planul a fost sugerat de grandoarea locatiei ( oceanul,

Planul a fost sugerat de grandoarea locatiei ( oceanul, intinderea cerului, linia orizontului, apusul), de expunerea la puternicul vint dinspre vest, si de reteaua stradala existenta in zona. Acest plan asigura o organizare si o intelegere la o scara larga si in acelasi timp lasa loc pentru descoperirea unei societati active in interiorul marilor piete.

Pe de alta parte planul a luat forma ambitiilor arhitectului:

sa ofere o structura urbana suficient de robusta

sa vina in intampinarea unor posibile viitoare nevoi (structura retelei de blocuri si disparitia limitelor dintre spatiul public si spatiul privat),

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

de a furniza conditiile esentiale orasului - interactiunea intre oameni si culturi

de a lasa masinile sa intre in cartier, dar in termenii impusi de catre pietoni,

diferite, de a nu iesi din scara (lotizarea la scara mica a planului, aranjamentul

diferitelor imprejurimi rezidentiale),

de a furniza conditiile unui mediu urban care, in afara de empatie si claritate, ofera o bogatie de informatii, mister, surprize si nenumarate spatii urbane unice si promitatoare; o tensiune dramatica intre spatiul grandios si spatiul intim,

de a oferi o multitudine de forme de vegetatie, de la gradina individuala pana la parcul public bine impadurit ce margineste canalul din interiorul zonei.

As a a luat forma planul. Reteua a fost distorsionata de vant cat si de alti factori, precum o plasa de pescuit lasata la uscat. In fapt, planul rezultat a devenit mai rational, mai valoros pentru construire, locuire si plimbare de-a lungul lui. Astfel, forma urbana nu este de “Ev Mediu” ci este de azi. Inspiratia vine din Antichitate, din Evul Mediu, din Renastere, din perioada Baroca, din secolul XX. Proportia interiorului zonei este la o scara ce isi trage radacinile din tipicul oraselor nord europene – scunda, stramta, intima, incredibil de eficienta in exploatarea spatiului. Suprafata totala a complexului este de aproximativ 180.000 mp. 8

Bo01 – Orasul ecologic

De la zona industriala poluata la o importanta zona ecologica. Patru cincimi din populatia lumii vor trai in orase in cateva decenii. Urbanizarea genereaza dezvoltare economica si bunastare dar deasemenea conduce catre probleme legate de alimentarea cu apa, canalizarea, traficul, sistemele de energie si supraconsumul resurselor.

8 Klas Tham, A rhitect Bo01

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Rezolvand problemele de mediu inconjurator ale orasului se furnizeaza cheia catre un viitor al susteinabilitatii. Scopul este ca acest cartier sa devina un important exemplu international al adaptarii mediului urban dens construit la mediul inconjurator. Va fi deasemenea o forta dinamica in dezvoltarea orasului Malmö catre un mediu mental susteinabil (environ-mental sustainability).

Energie locala 100% reciclata. Orasul cel nou e aprovizionat prin noi surse de energie. Energia folosita in portul din vestul cartierului este generata in zona sau in imediata apropiere. O mare parte din necesarul de caldura este extras din apa marii si din apa subterana iar restul este completat de colectoarele solare. Electricitatea este generata de puterea vantului si de celulele fotovoltaice. Biogazul este fabricat din deseurile produse in zona si e folosit pentru incalzirea locuintelor si carburant pentru vehicule. Pentru a folosi numai energia produsa local este necesara o folosire judicioasa. As tfel, cladirile din acest cartier sunt proiectate pentru a minimiza cererile de energie pentru incalzire iar echipamentele electrice instalate folosesc foarte eficient energia.

electrice instalate folosesc foarte eficient energia. Eco-circuit Sistemul de canalizare al zonei este conectat

Eco-circuit Sistemul de canalizare al zonei este conectat la o centrala care extrage din deseurile organice susbstantele nutritive si metalele grele. Susbstantele nutritive se intorc in agricultura iar metalele folosite in procesul de tratare pot fi refolosite. O mare cantitate de deseuri organice produse in zona este transformata in biogaz. Resturile menajere care nu sunt separate pentru reciclare merg intr-un compartiment unde sunt separate in resturi organice si altfel de resturi. Resturile organice merg in centrala de biogaz unde sunt transformate in biogaz ce ajunge iar in case. Resturile ramase sunt arse si genereaza caldura in

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

cartier. Ambalajele reciclabile sunt colectate in puncte special amenajate in aproapierea caselor.

Traficul Zona este proiectata astfel incat sa minimizeze nevoia de transport si dependenta de automobil. Bicicleta este cel mai important element in sistemul de transport al zonei. Reteaua de alei si piste pentru biciclisti este realizata la standarde ce o fac o alternativa atractiva pentru calatoriile scurte. Biciclistii din zona au intodeauna prioritate in fata automobilelor. Sistemul de transport public este atractiv si bine dezvoltat, astfel incat atrage multi utilizatori , fiind varianta fireasca pentru locuitorii cartierului. Au fost facute investitii semnificative intr-un program pentru vehiculele propulsate de combustibili nepoluanti. Transportul public este alimentat o parte cu gaz, o parte electric, iar utilitarele folosite la intretinerea zonei sunt deasemenea electrice.

folosite la intretinerea zonei sunt deasemenea electrice. Construire ecologica O atitudine atenta la mediu a fost

Construire ecologica O atitudine atenta la mediu a fost adoptata inca din timpul santierului – nu au fost folosite materiale aflate pe lista cu substante nocive a Inspectoratului Suedez in Chimie. Cladirile au fost construite astfel incat locuitorii si utilizatorii sa le poata folosi intr-un mod eficient din punct de vedere al resurselor si fara sa polueze mediul inconjurator. Materialele de constructie pot fi refolosite in cazul in care, in viitor, cladirile vor fi demolate.

Biodiversitate Un scop principal al cartierului este sa adaposteasca un areal natural divers. Au fost create habitate pentru o

Un scop principal al cartierului este sa adaposteasca un areal natural divers. Au fost create habitate

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

multime de specii de plante si animale. Pereti si acoperisuri sunt inveliti cu vegetatie pentru a creste dimensiunea spatiului verde. Apa de ploie si apa marii sunt folosite in spatiu public pentru a sustine o diversitate de specii. Un ecologist a fost special angajat pentru a se ocupa de problemele cartierului.

Programul local de investitie in adaptare ecologica. Portul Bo01 face parte din “Programul local de investitie in dezvoltare ecologica” din Malmö. Acesta cuprinde un numar de proiecte care sa accelereze dezvoltarea durabila si nepoluanta a orasului Malmö.

ORASUL VERDE Bo01

durabila si nepoluanta a orasului Malmö. ORASUL VERDE Bo01 Obiectivele orasului verde Bo01 Pentru prima data

Obiectivele orasului verde Bo01 Pentru prima data intr-o expozitie nationala de locuire, Bo01 pune in centrul atentiei problemele zonei verzi. S-a adoptat o abordare holistica asubiectului, atat la scara

mica cat si la o scara larga, in ambele parti ale expozitiei – in zona temporara cat si

in

cea permanenta.

Vi

zitatori si locuitori experimenteaza aceste case si mediul extern ca pe un singur

tot in aripa permanenta a expozitiei – cartierul de locuinte. Aici, Bo01 demonstreaza ce se poate realiza intr-un nou mediu urban, construit cu inflexiuni ecologice, estetice si functionale. Au fost create cu succes parcuri, promenade litorale, strazi si piete precum si curti interioare extraordinare. Spatiul public din Bo01 atrage vizitatori din tot Malmö-ul.

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Deasemenea, zona verde este evidentiata prin incadrarea expozitiei temporare intr-un chenar format dintr-o padure de salcii. Acest front de salcii, primul lucru pe care vizitatorii il intalnesc la sosirea in Bo01, se doreste a fi un “appetiser” pentru proiectele verzi (ce au cu toate, in prim plan, relatia cu lemnul) si sa provoace cat mai mult interes. Intrarea principala in cartierul Bo01 e situata in aria temporara a expozitiei si este dedicata discutiei despre Bo01 cu accent pe imaginativ. Gradina, parcul si natura sunt o conditie importanta a locuirii, astfel ca in aceasta zona a expozitiei sunt perzentate “proiectul verzi” care pot declansa discutii cu privire la importanta gradinii pentu oameni de maine.

Casele Cladirile Orasului de Maine Bo01 fac parte din prima etapa a procesului de transformare a fostei zone industriale intr-o cu totul noua zona de locuit de marca. Expozitia de locuire a dat speranta unui viitor mod de locuire care sa aiba omul in centrul atentiei. Unii dintre arhitectii europeni cei mai interesanti si de viitor au creat acest mediu nou, precum Santiago Caltrava (Zurich), Gert Wingård (Gothenburg), Kai Wartiainen, Ralph Erskine (Stockholm) and Bertil Öhrström (Malmö), in colaborare cu with Moore Ruble Yudell (SUA). Bo01 evidentiaza si cativa tineri arhitecti olandezi si suedezi. Zona de locuit consta in 500 de apartamente de o arhitectura foarte variata. De la case pe parter pana la case cu sase etaje. blocurile mai inalte se afla de-a lungul cheiurilor iar cele mai jose in zona din mijloc. Acesta dispunere face ca zona de locuit din interior sa fie mai comfortabila si ma ferita de vanturile puternice dinspre mare.

dispunere face ca zona de locuit din interior sa fie mai comfortabila si ma ferita de

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Expozitiile de locuinte Bo01 prezinta cea mai mare expozitie de locuire a tuturor timpurilor avand 50 de apartamente special proiectate si mobilate. Toate apartamentele sunt create de arhitecti de talie internationala.

Pricipalii actionari ai proiectul Bo01 sunt : guvernul Suedez, Orasul Malmö, Sydkraft, Telia, HSB si SBAB. Proiectul este suportat si de Comisia Europeana.

Specificul natural - incadrare in compozitia orasului.

Problema perceptiei in locuinte

- placerea senzoriala

- placerea spatiului si a peisajului

“Lantul simbolic Natura-Noapte-Feminitate se prelungeste in mai toate marile arii culturale ale lumii, prin anexarea simbolismului acvatic. Ca si feminitatea, apa e substanta fertilitatii. Ca Noaptea, ea e o emblema a virtualului, a ne- (sau mai bine a pre-) determinarii. Ca si natura, ea pre trupul insasi al devenirii. Pe linia simbolismului acvatic, putem avea acces la tot ceea ce in perimetrul naturii e miscare. De la miscarea aparenta, la cea secreta a elementelor. De la unduire, adiere, fosnet, pana la trecerea ritmica a anotimpurilor. De la pravalire si revarsare, pana la tacerile germinative ale semintei vegetale. Natura, in esenta ei, e o curgere; e un episod din marele fluviu cosmic, “apa filozofala”. Semnul caracteristic al metabolismului ei e ondulatoriul. Valul, vaile si colinele, straturile suprapuse ale oricarei sectiuni geologice, miscarea vanturilor, forma norilor, totul pare sa aiba drept principiu morfologia undei. Natura opune sferei rotitoare agandirii egale cu sine cadenta cresterii si descresterii, a fluxului si a refluxului. Marea, desertul, plaiul, holda miscatoare sunt, prin structura lor, ilustrari tipice ale naturii. “Natura” naturii e leganarea.” 9

9 Plesu, Andrei, Pitoresc si melancolie: o analiza a sentimentului naturii in cultura europeana, Editura Humanitas, Bucuresti 2003, p. 28.

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

“Orasul european preindustrial, cu permeabilitatea dintre spatiile publice si private, prin intermediul fatadelor, este instrumentul unei distribuiri si utilizari diferite a acestor bunuri [culturale]. Se folosesc imaginile acumulate intr-un lung interval de timp, cand se locuieste, se munceste, se circula. In scurgerea vremii cotidiene, contemplarea frumusetii e introdusa ca o alinare, nu doar ca o preocupare specifica timpului liber.” 10

“Pe masura ce interesul pentru imaginile reproduse descreste, lumea se napusteste in salile de expozitii pentru a vedea operele originale; calatoreste pentru a le vedea in locurile lor de origine; invata sa le aprecieze mai bine daca le percepe in timpul traiectoriei vietii si a muncii zilnice, alternandu-le cu gandurile lor obisnuite; stabileste o diferenta intre a locui, a lucra, a se plimba intr-un mediu agreabil sau degradat; percepe mediul de viata ca pe o opera concreta de arta, unde se poate intra si trai, iar operele izolate ca elemente constitutive ale unui ambient, nu doar ca pe niste imagini ratacitoare.” 11

10 Benevolo, Leonardo, Orasul in istoria Europei, Editura Polirom, Iasi 2003, p. 210

11 Benevolo, Leonardo, Orasul in istoria Europei, Editura Polirom, Iasi 2003, p. 211

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Studii de caz.

Proiect: Port City 1999. Concept pentru o folosire mixta oras-port, in contextul proiectului de cercetare. Design: MVRDV. Ultimele dezvoltari au dus la o divizare aproape stricta intre activitatile portuare si restul dezvoltarilor urbane din Rotterdam. Inaintea unor noi investitii masive in port, se pare potrivita intrebarea (verificarea) posibilitatii folosirii acestor investitii astfel incat portul si orasul sa poata fi combinate, sa fuzioneze intr-un veritabil oras port, conectand orasul cu Marea Nordului: “Rotterdam on the Sea”.

orasul cu Marea Nordului: “Rotterdam on the Sea”. Deschizand noi rute de navigare in partile de

Deschizand noi rute de navigare in partile de nord si sud ale regiunii “Nieuwe Waterweg” zona portului actual poate fi extinsa. Lungimea digurilor este considerabil mai mare, furnizand astfel locatii pentru functiunile portuare, urbane si ecologice de-a lungul canalelor largi si generoase, cu valorile sale maritime:

particularitate a Rotterdamului veritabil. Interconectand canalele de navigare existente si crutand zone cum ar fi dunele din Voorne Putten, apare un arhipelag in care diversele insule pot avea alternativ diverse functiuni: port, zona urbana sau parc. Canalele servesc ca divizor ecologic

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

al diferitelor functiuni. Printr-un schimb al zonelor ce nu implica investitii majore (cum sunt depozitele) cu noile zone rezidentiale necesare, poate fi atinsa posibilitatea unei mixturi cu portul existent. Multitudinea de canale maritime creeaza zone ecologice si recreeative de la Delfland pana la Haringvliet, ingaduind astfel noi noduri de folosire ale portului. In jurul canalelor principale de navigare pot fi gasite o serie de canale secundare de serviciu si zone acvatice de recreere. As tfel poate aparea un Sydney olandez; sau un Stockholm. Refolosind nisipul excavat in procesul formarii insulelor, pot aparea in arhipelag dealuri asemanatoare dealului Loreleis (de pe Rin), locatii bune pentru asezari noi. Amenajand insulele cu golfuri iau nastere zone rezidentiale similare celor din Miami. Arhipelagul formeaza un veritabil tampon, o alternativa la rigida aparare de coasta actuala, iar in unele zone – de exemplu Hoekse Waard – poate fi folosit ca spatiu inundabil in caz de necesitate, pastrand Rotterdamul un oras sigur si aerisit, un oras in care sa poti gasiii spatii larg deschise la intervale relativ mici. Ambitia de a realiza un hibrid oras port poate fi combinata cu o crestere a populatiei: este loc suficient pentru 3 pana la 4 milioane de locuitori. Acest lucru salveaza zonele verzi ale Olandei si da nastere unei zone urbane remarcabile: Orasul Port (Port City). 12

Relatia intre practica si teorie

Una dintre temele recente ale conferintei Stylos este relatia intre teorie si practica in arhitectura. Tensiunea dintrer partea conceptuala a arhitecturii si realizarea finala a unei cladiri. “Ca arhitect, capul iti este in nori iar picioare (iti sunt) in noroi”, asa cum a exprimat Koolhaas aceste doua extreme. Studentii se intreaba cat valoreaza teoria in procesul arhitectural, daca intr-adevar vor invata sa proiecteze mai bine studiind problemele teoretice relevante in domeniu. Deasemenea ei sunt curiosi cat ramane din apropierea academica de arhitectura odata ce ei incep sa practice arhitectura. Cat de conceptual poate sa fie demersul cand contractorul trebuie chiar sa construiasca proiectul?

12 Cities in Transition, 010 Publishers, rotterdam 2001, p. 126

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

In Olanda exista un climat excelent pentru arhitectura. Tinerii arhitecti progresisti au oportunitatea sa-si puna ideile in practica. Ei primesc comenzi de la firme constructoare de locuinte si sunt invitati la discutii cu guvernul cu privire la proiecte importante, de anvergura.

Situatia actuala in Olanda

in prezent, in Olanda se inregistreaza o veritabila explozie a numarului de constructii noi, o mare parte din aceste proiecte fiind locuinte. Problema lipsei locuintelor, aparuta in urma razboiului, a fost rezolvata. Acum se gasesc destule apartamente. Dar nu la calitatea dorita de actuala populatie. Familiile devin mai mici iar numarul persoanelor ce locuiesc singure este in crestere. Din ce in ce mai multi oameni parasesc centrul orasului pentru a se stabili in asa zisele cartiere VINEX. Acestea au fost proiectate de guvern printr-un program menit sa

au fost proiectate de guvern printr-un program menit sa solutioneze lipsa locuintelor de calitate (Vierde Nota

solutioneze lipsa locuintelor de calitate (Vierde Nota Ruimtelijke Ordening Extra - VINEX). Prin acest program, olandezii nutresc ambitia sa construiasca circa 800.000 de locuinte noi intre 1977 si 2005 cam 100.000 de locuinte anual. In 1995, Adrian Geuze a deschis subiectul asupra necesitatii acerstui program. El a organizat o expozitie la Institutul Olandez de Arhitectura (NAI) unde studentii sai au

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

expus 800.000 de machete sub arcadele institului. Aratand catre ele, Adrian declara: “Toate acestea au nevoie de un plan. Ce vreau sa evidentiez este ca nu poti lasa aceasta responsabilitate pe seama consilierilor administratiei”.

Implementarea acestui program in Amsterdam:

Aici nu este permisa construirea in centrul orasului. Orice fel de activitate, chiar si o mica renovare, se face sub atenta supraveghere a Departamentului Pentru Conservarea Monumentelor. Aceasta atitudine a transformat Amsterdamul intr-un muzeu in aer liber unde turismul si serviciile sunt singurele activitati, incetinind consecvent sau stopand orice fel de interventii in centrul orasului. Activitatile economice mai importante migreaza din centru catre partea de sud a orasului, langa soseaua de centura (Ring) nevoite in parte de imposibilitatea accesului in centru cu masina, sau a gasirii unui spatiu de parcare. Doar in partea de nord a orasului, portiuni din vechiul port sunt transformate in noi zone rezidentiale. In insula Java au fost trasate noi canale de catre Sjoerd Soeters. Jo Coenen a impartit insula KNSM intr-un mare numar de blocuir de locuinte. Insulele artificiale Borneo si Sporenburg au fost parcelate de West 8, firma arhitectului Adrian Geuze,

in fasii inguste de locuinte joase si cateva blocuri mari (denumite de West 8 “big

mother fuckers”). Putin mai incolo, de-a lungul raului, va fi construita pana in 2005

o insula complet noua pentru inca 8500 de locuinte. 13

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Tokyo Rainbow Town Centrul urban litoral al Tokyo-ului este un proiect de dezvoltare pe o insula artificial (pamant asanat) ce a inceput in 1987. Aceasta actiune este similara cu alte proiecte pe insule artificiale din celelalte orase mari din jurul Golfului Tokyo, Yokohama si Chiba (Minoto Mirai 21, Makuhari New City Center) care impreuna cu Tokyo formeaza o zona metropolitana continua. Aceste proiecte de anvergura au intentia sa extinda si sa completeze centrele actuale ale oraselor printr-o utilizare complexa a terenului. Cu alte cuvinte, ele includ cladiri rezidentiale si comenrciale si sunt situate in cartierul de afaceri al Tokyo-ului. 14

si sunt situate in cartierul de afaceri al Tokyo-ului. 1 4 Situl ca palimpsest Conversia structurilor

Situl ca palimpsest Conversia structurilor maritime industriale abandonate reprezint• o alt• modalitate de a valorifica estetic frontul maritim existent. Din acest punct de vedere exist• un raport conflictual între reînnoirea pr•fuitului front existent, recrearea sa din temelii dup• noi principii urbane •i p•strarea structurilor existente ca anvelopante ale noilor func•iuni, ca memorie a locului, a spa•iului maritim. 15 “ Prima problem• ce trebuie s• o avem în vedere cand ne propunem s• analiz•m ora•ele port •i ••rmurile maritime este urm•toarea: secole de-a rândul porturile au stat la originea ora•elor. Ora•ele •i-au m•rit propor•iile subit tocmai datorit• posesiei unui port, iar din acel moment au concurat cu alte ora•e în a nu coborî de

14 Cities in Transition, 010 Publishers, rotterdam 2001, p. 204

15 Wilson, Ariane, Quand l’urbaine prend le large, în L’architecture d’aujourd’hui, 332/2001

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

pe podiumul marilor metropole. Între timp porturile, în dispropor•ia lor, au devenit prea pu•in atr•g•toare spre a reprezenta frontul maritim al ora•elor ce îns••i ele le- au creat. Ora•ele au început astfel o lent• lupt• în a-•i recupera fronturile maritime pierdute. Ce s-ar putea întampla dac• redefinirea ideii de port ne-ar conduce spre alte concluzii? Putem gândi c• în acest secol poate nu va mai fi necesar ca ••rmurile s• r•mân• doar platforme continentale •i terenuri ale nim•nui, ci simple ••rmuri maritime, iar în loc ca navele s• vin• spre noi nu am putea s• ne îndrept•m noi spre ele?” 16

Traind langa apa

“Fizologia plina de nuante a atmosferei, reflexele infinitesimale de pe suprafata apelor, jocul imprevizibil al luminii de la un ceas al altul al zilei, de la o clipa la alta si, in general, gustul pentru aspectul cel mai fugace al lucrurilor, pentru trecator, pentru instantaneu sant, toate, reactii de simpatie fata de ceea ce in natura e instabilitate, devenire, apa.” 17

Pentru olandezi, a locui avand ca peisaj oglinda apei, a fost un lucru obisnuit, inca din timpuri stravechi. In Amsterdam-ul anului 1600 cei mai bogati burghezi isi construiau casele de-a lungul canalelor cele mai largi. Cei mai putin avuti erau nevoiti sa-si construiasca case pe stazi radiale fara vedere la apa. Ace a sta situatie pare s a se repeta in secolul XXI : o casa orientata catre apa impune un pret ridicat fata de o casa fara vedere catre o oglinda de apa, dar cu aceleasi caracteristici legate de suprafata si confort. Investitorii, urbanistii si

legate de suprafata si confort. Investitorii, urbanistii si 1 6 Willy Muller, “Port”, Metapolis Dictionary of

16 Willy Muller, “Port”, Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Editura Actar, Barcelona

2003.

17 Plesu, Andrei, Pitoresc si melancolie: o analiza a sentimentului naturii in cultura europeana,

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

arhitectii au pus accent pe acest fapt in ultimii ani. In planurile de dezvoltare – VINEX - ale suburbiilor olandeze, au fost excavate canale si bazine mai mult decat

in ariile de dezvoltare urbana din trecut.

Revitalizarea locuirii de-a lungul apei, la un anumit nivel, continua o veche traditie a caselor care erau pur si simplu in apropierea sau chiar langa apa. Acesta este, spre exemplu, cazul peninsulelor Borneo si Sporenburg, din Amsterdam, unde o zona de locuit cu densitate maxima a fost construita dupa un proiect de WEST 8. Privind in ansamblu, acestea sunt case insiruite, bine luminate si cu vedere spre apa. O mica proportie din aceste case sunt construie pe asa zisele “terenuri libere”, loturi unde cumparatorul este constrans de foarte putine regulamente de constructie, si multi au o casa facuta in conformitate cu cerintele si gustul lor. Traditionala casa olandeza pe dig, construita pe coasta unui dig si cu intrare pe la nivelul superior revine deasemenea in peisajul olandez, fiind foarte bine exemplificata de “Wheel House” din Druten proiectata de Henk van Eldijk.

House” din Druten proiectata de Henk van Eldijk . Din ce in ce mai mult, locuintele

Din ce in ce mai mult, locuintele olandeze de langa apa nu sunt doar pe malul acesteia ci chiar in mijlocul ei, sustinute de piloni. Casele din Plan Tij ale lui Rien de Ruiter si Sjoerd Driehuis, ilustreaza acesta noua tendinta.

O cladire spectaculoasa proiectata de

MVRDV, Pe Silodam, in Amsterdam ne arata cum este posibil sa inghesui o sumedenie de tipuri diferite de locuinte pentru a forma o cladire masiva sustinuta de stalpi deasupra apei.

sa inghesui o sumedenie de tipuri diferite de locuinte pentru a forma o cladire masiva sustinuta

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Cele mai frapante inovatii sunt vizibile la casele plutitoare, o forma de locuire pe apa care are deasemenea o istorie indelungata in Olanda. Spre deosebire de o casa construita pe pamant, o casa plutitoare nu necesita un proiect care sa treca de aprobarile comisiei locale (comitetul de estetica a cladirii referindu-se cateodata fortat la reglementarile arhitecturii). Asta inseamna ca noile apartamente olandeze “nascute din apa” au exact acel tip de libertate al sitului si al proiectului ceruta pentru casele pe pamant prin campaniile entuziaste din ultimii ani, sub stindardul “WILDE WONEN” (locuire libera). Marlies Rohmer, Herman Hertzeberger si Art Zaaijer au proiectat case “nascute din apa”, care spre deosebire de conventionalele case ponton ofera un nivel de confort similar locuirii pe uscat. 18

The Wheel Houses, Druten, 1998, arhitect: Henk van Eldijk “Stichting Bouwen aan de Dijk” organizeaza o competitie in 1998 pentru tineri proiectanti avand ca tema casele pe diguri. Olandezii au o traditie in construirea caselor de-a lungul digurilor. Unul dintre cele mai comune tipuri de case ponton, este casa construita pe malul inclinat al digului langa strada care trece pe dig. In unele cazuri acoperisul de margine este in imediata apropiera a drumului. Acesta este tipul pe care proiectul lui Henk van Eldijk este cel mai apropiat. Fatada e orientata catre apa iar intrarea principala este pe acoperis.

catre apa iar intrarea principala este pe acoperis. Digul, care este la nord, de ceea ce

Digul, care este la nord, de ceea ce Eldijk numeste “wheel house”, ofera un perete izolat natural. Fatada sudica a casei este vitrata pentu a permite luminii zilei sa

18 www.h2olland.nl

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

petrunda cat mai mult posibil. In interior se intra printr-un planseu de sticla. “containerul” de la perter este destinat spatiilor de lucru.

Plan Tij, Dordrecht, 2004, arhitecti: Rien de Ruiter, Sjoerd Berghuis Dezvoltarea planului Tij implica transferuri intre apa si pamant la diverse niveluri. Casele vor fi construite in patru golfuri (vechi albii ale cursurilor de apa care au fost “smulse” marii prin indiguire si drenare). Se va crea un contrast intre teritoriul deschis catre diguri si aceasta dezvoltare compacta. Spatiul dintre polder, cursul de apa si fasia de copaci formeaza o legatura intre teritoriul principal deschis si limita verde a parcului Wantij. Arhitectura caselor variaza de-a lungul celor patru golfuri. Va exista o tranzitie gradata a densitatii, forme diferite - densitate mica langa chei, pana la densitati mai mari langa drumul alaturat padurii, densitati si mai mari in zona de sud a parcului Wantij. Portul de yachturi este separat de zona de locuire prin pontoane. Aceasta limita formeaza de asemenea zona de promenada publica, legand parcul Wantij de Reeland.

zona de promenada publica, legand parcul Wantij de Reeland. Caraterul unic al peisajului precum si multitudinea
zona de promenada publica, legand parcul Wantij de Reeland. Caraterul unic al peisajului precum si multitudinea
zona de promenada publica, legand parcul Wantij de Reeland. Caraterul unic al peisajului precum si multitudinea

Caraterul unic al peisajului precum si multitudinea de spatii create creste diversitatea tiplogiei casutelor. Acestea includ case construite pe stalpi, case

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

construite de-alungul cheiului, case de-a lungul golfului si case in padure. Locatarii vor avea un cuvant greu de spus in ceea ce privezte dispunerea interioara a functiunilot precum si finisajele alese pentru casele lor.

Apartament pe apa, Middelburg, 2002, arhitecti: Herman Hertzberger, Patrick Fransen , Folkert Stropsma, Jeroen Baijens Principalul dezavantaj al caselor ponton este ca seamana mai mult cu niste ambarcatiuni si mai putin cu niste case care sa ofere conditii comfortabile de locuire. Proiectul lui Herman Herzberger doreste sa rezolve acest aspect negativ. Casa are trei etaje, pe care locatarul le poate imparti dupa gustul sau. Spre exemplu, livingul poate fi la parter sau la ultimul etaj. Fiecare din cele trei nivele are terase spatioase.

etaj. Fiecare din cele trei nivele are terase spatioase. Case “nascute din apa” in loc de
etaj. Fiecare din cele trei nivele are terase spatioase. Case “nascute din apa” in loc de

Case “nascute din apa” in loc de case ponton. Avantajul locuirii pe apa este acela ca ai libertate si independenta. Proprietarul unei case “nascute din apa”, care pluteste, o poate muta oricand, daca vrea, doar pentru a se bucura de o noua priveliste.

Constructia lui Herzberger pluteste pe tuburi de otel, de tipul celor folosite la structurile navale. Acestea dau posibilitatea casei sa pluteasca si sa poata fi ajustate conform diferitelor adancimi ale apei. Tuburile pot fi folosite pentru depozitare si nu necesita o intretinere deosebita - otelul este de 18 mm grosime. Aceste case sunt

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

situate pe parcele acvatice, cu parcaje, cu colectoare de deseuri si alte functiuni publice asemantoare celor de pe uscat. Se pot conecta la reteaua edilitara de apa, sau de electricitate intocmai ca o casa obisnuita.

de apa, sau de electricitate intocmai ca o casa obisnuita. Sase case pe apa, Amsterdam, IJburg

Sase case pe apa, Amsterdam, IJburg , 2001, arhitect: Art Zaaijer O casa plutitoare este ideala pentru stitlul de viata nomad. Proprietarul isi poate muta casa oricand doreste (de exemplu catre o locatie mai convenabila sau mai ieftina). Nu este proiectata pentru un sit specificat. Odata stabilita locatia, casa se poate roti astfel incat sa-si poata schimba privelistea, vecinii, sau unghiul soarelui.

poata schimba privelistea, vecinii, sau unghiul soarelui. Nomazi pe apa. Cele sase case plutitoare proiectate de

Nomazi pe apa. Cele sase case plutitoare proiectate de Art Zaaijer sunt prototipuri. In prezent ele sunt showroom si centu de vanzari pentru case pe apa in Ijburg, noul cartier al Am sterdamului unde o vecinatate completa de case plutitoare este in constructie. Pentru a veni in intampinarea cererii de flexibilitate, spatiile tehnice si scara sunt grupate in centrul casei. Structura este suportata de fatade si un singur stalp central - se creeaza un spatiu deschis la maxim, creste libertatea de modificare a partiului dupa bunul plac al propietarului. Peretii exteriori si podeaua sunt construiti

din panouri prefabricate de lemn.

partiului dupa bunul plac al propietarului. Peretii exteriori si podeaua sunt construiti din panouri prefabricate de

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Fatada este imbracata cu aluminiu, la fel si fata exterioara a tamplariei din lemn. As tfel coaja exterioara nu trebuie curatata regulat ( un considerent important in Ijmeer, zona protejata ecologic). Acoperisul inclinat poate fi folosit la montarea panourilor solare, care se pot orienta dupa soare, rotind casa in unghiul dorit.

se pot orienta dupa soare, rotind casa in unghiul dorit. 53 de case Noorderplassen, Almere, 2002-2004,

53 de case Noorderplassen, Almere, 2002-2004, arhitecti: Theo Verburg, Nourdin Alou Avand in vedere numarul de case cerut, o parcelare de tip linear de alungul granitei de sud si nord nu ar fi realizat transparenta dorite. Introducerea retragerilor in fatada dinspre apa a creeat acces direct din strada catre apa. Casele sunt tratate ca un mare volum din care s-au scos unele parti si sa-u trasat

acces direct din strada catre apa. Casele sunt tratate ca un mare volum din care s-au

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

golurile de sticla. Aceste mici volume scoase sugereaza o fatada flexibila in care fiecare casa se distinge clar. Volumul principal este construit din zidarie placata cu material argintiu reflectant in care se oglindeste apa. Zonele de unde s-au inlaturat mici volume sunt finisate intr-o nuanta calda cu o textura de lemn granulat, in contrast puternic cu zidaria. Intr-unul din capetele insulei cheiul formeaza un cu golf cu o vedere suparba catre lac.

Opt camine studentesti pe apa, Den Haag, 2002, arhitecti: Hans van Beek, Dorte Kristensen Intre cele opt unitati ramane spatiu suficient pentru ancorarea ambarcatiunilor. Volumele, avand ca fundal scoala, produc o imagine spatiala interesanta. Inaltimea volumelor este relationata inaltimei colonadei scolii. Proiectul adauga o nou gama de elemente conceptului urban. O casa studenteasca are trei etaje. O parte din primul etaj este scufundat in apa, reducand astfel inaltimea volumului si conferindu-i stabilitate. Ferstrele din parter ofera o vedere panoramica chiar desupra nivelului apei. Fatada este compusa dintr-o ‘scoica’ de metal cu fante orizontale continui. Rezultatul este un volum dinamic. Invelisul este facut din metal gri argintiu (un material nou pentru imaginea liceului Haagse Hoge) cu rame de aluminiu. Structura cladirii este din lemn.

gri argintiu (un material nou pentru imaginea liceului Haagse Hoge) cu rame de aluminiu. Structura cladirii
gri argintiu (un material nou pentru imaginea liceului Haagse Hoge) cu rame de aluminiu. Structura cladirii

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu Catalogul locuirii pe apa - Attika, 1999, arhitect: Attika Architekten casele

Catalogul locuirii pe apa - Attika, 1999, arhitect: Attika Architekten casele plutitoare din catalog se bazeaza pe proprietatile fundamentale ale apei, si pe aspectul unic al locuirii langa apa. Una dintre aceste este accea ca apa reflecta lumina si imaginea, deci in loc de linia de demarcatie intre cladire si pamant, cladirea si cerul se dubleaza si se amesteca cu apa. Alte proprietate interesanta - cand plutesc pe apa obiectele se leagana si penduleaza. Chiar si pe intuneric, aceasta este o experinta esentiala a trairii pe apa. Apoi apa face zgomot, galgaie si se imprastie la contactul cu suprafete, si are chiar un miros specific.

Apoi apa face zgomot, galgaie si se imprastie la contactul cu suprafete, si are chiar un
Apoi apa face zgomot, galgaie si se imprastie la contactul cu suprafete, si are chiar un

Experienta apei

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

“… apele simbolizeaza totalitatea virtualitatilor; ele sunt fons et origo, matrice a tuturor posibilitatilor de existenta.” 19

Simplul fapt de a trai in preajma apei are o traditie in Olanda si face parte din acest catalog. Vantul poate sa starga suprafata ei si sa o amestece cu ploia pana la saturarea a tot ce nu este rezistent la apa. Soarele pare sa straluceasca mai tare fara umbrele lasate de copaci sau munti si este reflectat fara incetare de suprafata apei. In final, exista o atractie care ii tine pe oameni alaturi de ea: dorinta de a fi in apa, de a naviga de alungul ei, de a se scufunda in adancuri, de a pescui formele de viata pe care le gazduieste (si de a le arunca inapoi sfidand orice bun simt), de a cauta noi experiente dincolo de orizonturi.

bun simt), de a cauta noi experiente dincolo de orizonturi. Proiectul “Duindoornstad”, Tarmul Olandei, 1995 2

Proiectul “Duindoornstad”, Tarmul Olandei, 1995 20 arhitecti: WEST 8 Rotterdam 2045 este un proiect major ce apeleaza la programe care vor raspunde la unul din doua scenarii distincte in ceeea ce priveste dezvoltarea orasului pe o perioada de 50 de ani.

ce priveste dezvoltarea orasului pe o perioada de 50 de ani. West 8 a analizat o

West 8 a analizat o posibila dezvoltare a Portului Rotterdam si a tarmului , preluind acelasi gest de la asa numitul “Green Scenario” care accentueaza dezvoltarea spatiala asa cum decurge ea din

19 Eliade, Mircea, Traité d’histoire des religions, Paris, 1949, p. 168

20 http://www.west8.nl/W8_Projects/projects.html

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

sincronizarea a scopurilor colective. In spiritul acestei dezvoltari, planul leaga o integrare la scara sociala si spatiala mica de creearea unei zone mari, in carenatura, lotizarea, tehnologia, si activitatile neprevazute pot evolua in “zone de acceleratie”. Delta Zeeland este privita ca un teren mlastinos, parte dintr-un ecostistem la scara mare, si Portul Rotterdam ca o zona eficienta de transport si distributie, legata de concentratia de populatie europeana, care formeaza conditiile pentru o societate la scara mica responsabila ecologic. Proiectul zonei de nord a portului construieste un nou oras de tarm independent cu un numar intre 50.000 si 100.000 de case cu un peisaj deosebit, cu multe calitatati recreationale, cu o multitudine de spatii de locuit, cu servicii si transport public de prima clasa. Decat sa fie proiectat avand in minte imaginea finala, orasul evolueaza continuu datorita identitatii dezvoltarii publice si peisajului. Procesul realizarii proiectului incepe cu asezarea a doua insule construite de mana omului, ce mai tarziu vor fi inglobate in oras, si de unde zona de tarm se poate ridica in spatele unei dune ”filon”. Intre sectorul ridicat si tarm se afla o plaja interioara. Partea de sud exista pentru a evidentia un con de nisip cu o inaltime de optzeci de metri care se va dizolva in cinci sau sase ani si va forma o duna naturala de pamant. De alungul acestei perioade va exista o raspandire pe scara larga a marii Buckthorn, care in doi ani va deveni o masa impenetrabila de vegetatie, punctata de iesiri de incendiu. Peisajul de coasta va

care in doi ani va deveni o masa impenetrabila de vegetatie, punctata de iesiri de incendiu.
care in doi ani va deveni o masa impenetrabila de vegetatie, punctata de iesiri de incendiu.

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

evolua continand in fiecare etapa paduri de ghinda pe vechile dune. Sudul Kijkduin- ului, langa Haga, va fi extins pana la mare, unde se va forma o arie cu functiune de relaxare. La sfarsitul “Hook of Holland” autostrada A20 se va continua catre un drum de legatura ascuns printe dune. Aria de sud a dunelor se va transforma intr-o zona joasa si densa a orasului cu vedere spre estuarul portului, in timp ce relativa izolare a zonei centrale va fi expluatata pentru construirea unui “oras pentru biciclete”.

Forta mareei – energia disponibila in mari si oceane.

Mareea disloca de doua ori pe zi o cantitate imensa de apa – daca ar fi controlata, ar putea furniza foarte multa energie. Totusi, transformarea ei in curent electric nu este deloc usoara.

Cum functioneaza:

Barajul mareic. Schema de functionare este asemanatoare cu cea a unei hidrocentrale, cu singura diferenta ca digul este mult mai mare. Acesta se construieste de-a lungul estuarului unui rau. In timpul fluxului si refluxului apa trece prin tunelele barajului punand in functiune turbinele. O alta posibilitate este ca mareea sa impinga aer printr-o conducta, care apoi sa actioneze o turbina. Cea mai mare centrala mareica din lume se afla pe estuarul Rance, in nordul Frantei. Un dezavantaj major al acestor centrale este ca genereaza energie dor in timpul fluxului si al refluxului – 10 ore pe zi. Totusi mareele sunt in totalitate previzibile asa

energie dor in timpul fluxului si al refluxului – 10 ore pe zi. Totusi mareele sunt

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

ca se poate lua in calcul compensarea cu alt gen de energie pe durata nefunctionarii lor.

Ferma de turbine marine. Functioneaza ca o ferma eoliana – dar subacvatica. Acestea sunt mai avantajoase intrucat sunt mult mai usor de construit si nu implica problemele de mediu pe care le ridica un baraj. Se pot amplasa intr-o multime de locuri. In prezent ,se experimenteaza tehnici de a extrage, in acelasi mod, energie electrica din apele curgatoare. 21

in acelasi mod, energie electrica din apele curgatoare. 2 1 2 1 http://www.darvill.clara.net/altenerg/tidal.htm

21 http://www.darvill.clara.net/altenerg/tidal.htm

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Bibliografie:

Benevolo, Leonardo, Orasul in istoria Europei, Editura Polirom, Iasi 2003

Canizares, Ana G

Waterfront Retreats Harper Design; 2003

Cities in Transition, 010 Publishers, rotterdam 2001

Le Corbusier, Vers une architecture, Editure Flammarion, op. cit. , 1995

Eliade, Mircea, Traité d’histoire des religions, Paris, 1949

Eliade, Mircea, Note asupra simbolismului acvatic, Editura Ideea, 2002

Illich, Ivan, H2O and the Waters of Forgetfulness, Dallas 1985, editia in limba engleza

Jan Baldwin, Leslie Geddes. Waterside Living Brown Ryland Peters & Small Ltd;

2002

Jodidio, Philip. Architecture Now. Vol 1 + 2 + 3. Taschen Gmbh 2002

Laurian, Radu. Probleme de estetica ora•elor Bucure•ti, 1967

Lindley, Kenneth. Seaside Architecture

Mitrea, Vasile. Peisagistic• Cluj UTCN, 2000

Mostaedi Arian, Architectural Design “Apartment Architecture Now”, Publisher Carles Broto & Josep Minguet

Moldovan, Mircea Sergiu. Integrarea elementului acvatic în ambientul arhitectural. UTCN Cluj,1994

Plesu, Andrei, Pitoresc si melancolie: o analiza a sentimentului naturii in cultura europeana, Editura Humanitas, Bucuresti 2003

Simonds, John Ormsbee. Garden Cities21: Creating a Livable Urban Environment, MCGRaw-Hill, New-York, 1994

Vais, Dana. Locuire. Cluj UTCN, 1997

Willy Muller, “Port”, Metapolis Dictionary of Advanced Architecture, Editura Actar, Barcelona 2003.

LOCUIRE LANGA APA

paul heroiu

Wilson, Ariane, Quand l’urbaine prend le large, L’architecture d’aujourd’hui,

332/2001

Zahariade, Ana Maria, note de curs

Biblografie virtuala :

www.h2olland.nl

http://www.west8.nl/W8_Projects/projects.html

http://www.darvill.clara.net/altenerg/tidal.htm

http://www.ekostaden.com

http://www.malmo.se/servicemeny/cityofmalmo

http://www.nai.nl/

http://www.europan-europe.com

http://www.biennalerotterdam.nl/biennale/index.jsp

http://www.ihs.nl