Subiectul nr. 3 1.

Explicati ce este reprezentat in figura de mai jos (ce este, din ce este alcatuit, cum functioneaza, domeniu de lucru - debite si presiuni - reprezentativ etc. si dati un exemplu practic de utilizare !)

2. Explicati schema din figura de mai jos (care este semnificatia zonelor marcate pe desene ? iar pe baza lor sa se explice pe scurt functionarea masinilor in cele doua regimuri, cu elemente practice !)

3. Aplicatie la alegere, utilizand pachetele de programe PSIM / FLUIDSIM. Este de dorit sa fie o aplicatie simpla, cu cateva date de lucru, care prin modificarea valorilor lor, sa puna in evidenta caracteristicile functionale ale instalatiei (performante, fenomene specifice etc.)

Principial, o astfel de pompa este formata din doua roti dintate, aflate in angrenare, acestea fiind amplasate intr-o carcasa inchisa cu doua capace laterale. Unul din pinioane este conducator, in timp ce al doilea este condus. In functie de tipul angrenarii, pompele cu roti dintate pot fi: cu angrenare exterioara (fig. 1.a); cu angrenare interioara (fig. 1.b). Dantura pinioanelor utilizate poate fi dreapta, inclinata etc. La pompele cu angrenaje camerele de volum variabil se formeaza in zona de intrare in angrenare, respectiv de iesire din angrenare, intre dintii rotilor, carcasa si capacele laterale. Astfel, la iesirea dintilor din angrenare, datorita cresterii volumului disponibil pentru lichid, se formeaza o depresiune, ceea ce asigura aspiratia uleiului prin racordul de aspiratie (A). Uleiul este apoi transportat in golurile dintre dinti si peretii laterali ai carcasei. In zona de intrare in angrenare, volumul scade, iar lichidul este evacuat prin racordul de refulare. Zona de contact dintre dintii celor doua pinioane se comporta ca o etansare mobila, care separa zona de inalta presiune (racordul de refulare) de cea de joasa presiune (racordul de aspiratie).

Fig. 1 Pompe cu angrenaje cilindrice. a-cu angrenare exterioara; b-cu angrenare interioara; 1-carcasa; 2, 3-roti dintate; 4-segment de etansare; A-racord de aspiratie; R-racord de refulare.

La pompele cu angrenare interioara (fig. 1.b), separarea zonelor de refulare si aspiratie este realizata prin intermediul unui segment (4) in forma de semiluna. Distributia lichidului se realizeaza prin ferestre executate in capacele laterale ale pompei. Pierderile de ulei dinspre zona de inalta presiune spre cea de joasa presiune sunt limitate de jocurile foarte mici existente intre carcasa, capace si rotile dintate. Pe masura folosirii pompei, jocul dintre capacele laterale si suprafetele frontale ale rotilor dintate creste, ceea ce conduce la scaderea randamentului pompei. Pentru evitarea acestui fenomen se utilizeaza un sistem de compensare automata a jocului (fig. 2). La acest sistem, bucsele (1) si (2) sunt in acelasi timp si lagarele rotilor dintate (3) si (4). Spatiul (p) dintre bucse si corpul pompei este pus in legatura cu racordul de refulare al pompei. Din acest motiv, presiunea uleiului este acea care, actionnd asupra bucselor, anuleaza jocul frontal. In timpul functionarii pompei, distributia presiunii radiale este neuniforma, valorile maxime inregistrndu-se in zona camerei de refulare (fig. 3.a). Se ajunge astfel la o solicitare si uzura neuniforme ale lagarelor si arborilor rotilor. O oarecare uniformizare a distributiei

presiunii radiale se poate obtine prin executarea in corpul pompei a unor canale (fig.3.b), care au rolul de mari presiunea in zona de aspiratie si de a o micsora in zona de refulare. Debitul teoretic al pompei cu roti dintate se determina considernd ca volumul golurilor dintre dinti este egal cu volumul dintilor. Ca urmare, volumul golurilor dintre dintii celor doua roti se poate considera ca fiind egal cu volumul coroanei dintate a uneia din roti: V = DdhL, unde: Dd diametrul de divizare al rotii; h - inaltimea dintilor; L latimea rotilor dintate.

Fig. 2 Compensarea jocului frontal. 1, 2 bucse; 3, 4 roti dintate;

Fig. 3 Uniformizarea presiunii radiale. a-distributia presiunii radiale; b-uniformizarea presiunii radiale prin utilizarea canalelor interioare.

Conform celor mentionate anterior, debitul teoretic mediu va fi:

Tinnd cont ca: Dd = mz (unde m este modulul rotii, iar z este numarul de dinti); h = a + b, a = fm - inaltimea capului dintelui (f coeficient de inaltime al dintilor),

b = a + c - inaltimea piciorului dintelui (c jocul la baza dintilor), rezulta ca h = 2fm + c 2fm. In acelasi timp, L = m, unde este coeficientul de inaltime al dintilor. Cu aceste notatii, debitul mediu teoretic devine:

Se observa ca debitul depinde de puterea a treia a modulului. Din acest motiv, pompele cu roti dintate se construiesc cu un numar relativ mic de dinti (z =720), dar cu modul relativ mare (m = 35 mm).

Continuarea o gasesti la adresa de mai jos

http://www.scribd.com/doc/57153168/79/Generalit%C4%83%C5%A3i-privind-pompele-curo%C5%A3i-din%C5%A3ate-Clasificare pentru subiectul 2 http://www.scribd.com/doc/22553638/Actionari-Hidraulice-Si-Pneumatice

de la pagina 165