Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea Management Turistic si Comercial Master Managementul afacerilor in comert

Referat

Procedura de reorganizare judiciara. Fuziunea, ca forma de reorganizare . Avantajele procedurii de reorganizare.

Elaborat de: Masterand, Edigarean Cristina.

Verificat de: Lect.univ.dr. Ana Birchall .

Bucuresti 2012

Cuprins

Capitolul I . Actualitatea temei. Definitia de Reorganizare judiciara . Notiuni generale............................................................................................................2 Capitolul II .Etapele procedurii de reorganizare judiciara. Participantii in procedura reorganizarii judiciare..............................4 Capitolul III . Fuziunea, ca forma de reorganizare .................................................7 Capitolul IV. Avantajele procedurii de reorganizare judiciara.............................10 Procedura Reorganizarii in Legislatia Romana si in Legislatia altor state.......................................................................................................13 Recomandari. Concluzii ............................................................................................16 Bibliografie .................................................................................................................18

Capitolul I .Actualitatea temei. Definitia de Reorganizare judiciara. Notiuni generale. Actualitatea temei In contextul actualei crize economice se anticipeaza ca o parte a agentilor economici sa intampine dificultati in desfasurarea business-ului si chiar sa ajunga in stare de insolventa. Astfel, daca in anul 2008 au fost inregistrate intre 12.000 si 14.000 de cereri de insolventa, anumite surse estimeaza1 dublarea acestui numar in anul 2009, pana la un numar maxim de 25.000 de cereri de insolventa. Principalele industrii care au fost deja afectate si se apreciaza ca vor fi afectate in continuare sunt comertul si serviciile, industria constructiilor, industria auto si de componente auto etc. Agentii economici cel mai probabil vizati de o posibila stare de insolventa sunt in principal cei care au avut o crestere necontrolata in perioada de boom economic si care, in lipsa unor planuri de dezvoltare coerente si a unor previzionari corespunzatoare a riscurilor, se confrunta in acest moment cu o scadere brusca si dramatica a activitatii. Din nefericire, cea mai mare parte a acestor agenti economici care ajung in stare de insolventa incearca in mod inutil sa redreseze activitatea societatii prin forte proprii, fara sa apeleze la consultanti de specialitate in domeniu si fara sa se foloseasca de prevederile legale create tocmai pentru a-i proteja. Astfel de incercari de redresare se soldeaza insa de cele mai multe ori cu un esec, astfel ca societatea respectiva ajunge in final in faliment, fara a mai exista nicio posibilitate de redresare economica a acesteia. Definitia de Reorganizare judiciara . In conformitate cu ART. 3.20 din LEGEA nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolventei , Reorganizarea jujudiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat: a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului; b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social; c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului

Capitolul II .Etapele procedurii de reorganizare judiciara. Participantii in procedura reorganizarii judiciare.

Planul de reorganizare judiciara. In ceea ce priveste natura juridica a Planului de Reorganizare ,se constata ca acesta are o tripla natura juridica : - contractuala - judiciare - legala Etapele Planului de Reorganizare: 1. Propunerea Planului de Reorganizare ( ART.94) (1)In conformitate cu ART. 94 vor putea propune un Plan de Reorganizare urmatoarele categorii de persoane: a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin.(6), in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2); c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante. (2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevazute la alin. (1). (3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare. (4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazute in Legea nr. 21/1996 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea n r. 21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii. (5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment .

Programul de plata al creantelor. Programul de plata cuprinde tabelul de creante mentionat in Planul de Reorganizare si care reprezinta cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorului/creditorilor prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente Procedurii de reorganizare. Programul de plata al creantelor devine un titlu executoriu impotriva debitorului prin confirmarea Programului de reorganizare si este principalul reper fata de care administratorul judiciar se raporteaza cu privire la buna derulare a Programului de reorganizare . 2. Comunicarea si admiterea Planului de reorganizare de catre judecatorul sindic (ART. 98) In conformitate cu ART. 98 din lege: (1) Cate o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului si la oficiul registrului comertului sau, dupa caz, la registrul societatilor agricole si va fi comunicata debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor. (2) al art. 98 a fost abrogat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 169 din 14 iulie 2010,publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 21 iulie 2010. (3) al art. 98 a fost abrogat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 169 din 14 iulie 2010, publicat n MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 21 iulie 2010. (4) Daca au fost exprimate mai multe intentii de depunere a unor planuri de reorganizare,judecatorul-sindic va fixa un termen maxim pana la care acestea pot fi depuse, cu respectarea dispozitiilor art. 74 alin. (2), astfel incat votarea planurilor admise sa se faca in aceeasi sedinta a adunarii generale a creditorilor . 3. Publicitatea Planului de reorganizare.(ART. 99) Administratorul judiciar va publica n termen de 5 zile de la depunerea planului un anun referitor la acesta n Buletinul procedurilor de insolven, cu indicarea celui care l-a propus, a datei cnd se va vota cu privire la plan n adunarea creditorilor, precum i a faptului c este admisibil votarea prin coresponden. edina adunrii creditorilor n care se va exprima votul asupra planului de reorganizare se va ine n termen de 20-30 de zile de la publicarea anunului. Planul de reorganizare, inclusiv anexele, se va comunica n format electronic, scanat, prin grija administratorului judiciar, prin e-mail sau prin postare pe site-ul acestuia. Actionarii si creditorii cu titluri de valoare la purtator vor trebui sa depuna originalele la administrator cu cel putin 5 zile inainte de data fixata pentru exprimarea votului, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a vota. Din momentul publicarii, toate partile interesate vor fi socotite ca au cunostinta de plan si de data de exprimare a votului. In toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultarii planului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului.

4.Votarea Planului de reorganizare. (ART 100) In conformitate cu ART. 100 (1) La inceputul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris. (2) Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva. (3) Urmtoarele creane constituie categorii distincte de creane, care voteaz separat: a) creane garantate; b) creane salariale; c) creane bugetare; d) creane chirografare stabilite conform art. 96 alin. (1); e) celelalte creane chirografare. (4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creante daca in categoria respectiva planul este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie. (5) Creditorii care, direct sau indirect, controleaz, sunt controlai sau se afl sub control comun cu debitorul, n sensul legislaiei pieei de capital, pot participa la edin, dar pot vota cu privire la plan doar n cazul n care acesta le acord mai puin dect ar primi in cazul falimentului . 5. Confirmarea Planului de reorganizare de catrejudecatorul sindic(ART 101) (1)Judectorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului n termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de ctre administratorul judiciar a procesului-verbal al adunrii creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judectorul-sindic poate s cear unui practician n insolven s i exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, nainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat dac vor fi ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul; B. in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul; C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan. D. vor fi considerate creane nedefavorizate i vor fi considerate c au acceptat planul creanele ce se vor achita integral n termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori n conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezult; E. planul respect prevederile art. 95. (2)Tratament corect si echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele

conditii: a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii nu primeste mai mult decat valoarea totala a creantei sale; c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult decat ar primi in cazul falimentului. (3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat. (4) Confirmarea unui plan de reorganizare impiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan. (5) Modificarea planului de reorganizare se poate face oricnd pe parcursul procedurii, cu respectarea condiiilor de vot i de confirmare prevzute de prezenta lege. Dac modificarea planului este propus de debitor, ea va trebui s fie aprobat de adunarea general a acionarilor/asociailor. 6. Executarea Planului de reorganizare . ART. 102 (1) Cand sentinta care confirma un plan intra in vigoare, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut in plan. In cazul intrarii in faliment ca urmare a esuarii planului sau a unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarare definitiva si irevocabila impotriva debitorului. Pentru executarea silita a acestor creante, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de confirmare a planului. (2) Creditorii conserva actiunile lor, pentru intreaga valoare a creantelor, impotriva codebitorilor si a fidejusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului. (3) Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea unui plan, in conditiile art. 94, a expirat, judecatorul-sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului,in conditiile art. 107 si urmatoarele. (4) Remuneratiile persoanelor angajate in temeiul art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si al art. 98 alin. (3) si alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevazut, dupa caz, de lege, cu exceptia cazurilor in care partile interesate ar accepta, in scris, alte termene de plata. Planul trebuie sa precizeze in programul de plati cum va fi asigurata aceasta plata. (5) Plata va putea fi facuta trimestrial, pe baza de acte legale.

Capitolul III . Fuziunea, ca forma de reorganizare . Fuziunea reprezint una din formele concentrrii de capitaluri (economic, tehnic,uman) n vederea supravieuirii sau dezvoltrii a dou sau mai multe societi pe piaa concurenial . Fuziunea este operatia juridica prin care se realizeaza o concentrare a societatilor comerciale, in scopul de a face fata unor exigente ale activitatii comerciale. Pentru a nelege fenomenul fuziunii n ntreaga sa complexitate, acesta trebuie abordat sub mai multe aspecte: economic, juridic, fiscal i financiar-contabil. Sub aspect economic, fuziunea reprezint operaia de transmitere a patrimoniului uneia sau mai multor societi fie ctre o societate existent, fie unei societi noi pe care o constituie. Sub aspect juridic fuziunea este o operaie de restructurare a societilor comerciale avnd ca efecte: ncetarea personalitii juridice a unei societi ca urmare a dizolvrii anticipate, fr lichidare; transmiterea universal a patrimoniului su ctre societatea absorbant sau nouconstituit Potrivit Legii nr. 31/1990, fuziunea societatilor comerciale are doua forme: absorbtia si contopirea. Absorbtia consta in aceea ca o societate comerciala inglobeaza una sau mai multe societati comerciale, cu consecinta ca societatile absorbite isi inceteaza existenta. Contopirea consta in reunirea a doua sau mai multor societati comerciale, care isi inceteaza existenta, pentru constituirea unei societati comerciale noi.Operatiunea juridica a fuziunii priveste numai societatile comerciale, neputand participa sucursalele unei societati comerciale sau un comerciant individual (persoana fizica).Consecintele fuziunii societatilor comerciale determina necesitatea unor conditii legale prin care sa fie ocrotite interesele asociatilor din societatile cuprinse in operatiunea de fuziune, precum si cele ale tertilor care au raporturi juridice cu aceste societati.Pentru realizarea fuziunii, fiecare societate implicata trebuie sa procedeze la modificarea contractului de societate si a statutului societatii, cu respectarea cerintelor de forma si publicitate cerute de lege pentru incheierea lor.Hotararea de fuziune este legata de adunarea asociatilor din societatile in cauza, cu conditiile de cvorum si majoritate prevazute de lege. Actul aditional, care cuprinde hotararea de fuziune, in forma autentica, este publicat in Monitorul Oficial si inregistrat in registrul comertului.Pe langa formalitatile privind modificarea actelor constitutive pentru fuziune, legea impune si indeplinirea altor formalitati. Astfel, fiecare societate trebuie sa intocmeasca bilantul si sa il depuna la registrul comertului, odata cu cererea de inscriere a hotararii de fuziune, pentru a fi mentionat in acest registru. Apoi, societatea care isi inceteaza existenta prin fuziune va depune la registrul comertului, pentru a fi inscrisa in acest registru, o declaratie privind modul cum a hotarat sa stinga pasivul sau.In cazul fuziunii prin contopire, ca urmare a reunirii a doua sau mai multor societati comerciale, care isi inceteaza existenta, luand fiinta o noua societate comerciala, pe langa formalitatile pe care le indeplinesc societatile care isi inceteaza existenta, este necesar sa se respecte si formalitatile cerute de lege pentru constituirea unei societati comerciale.

Deci, urmeaza sa se intocmeasca si sa se autentifice actele constitutive ale noii societati, sa se obtina de la instanta autorizatia de functionare a societatii si sa se faca publicitate prin Monitorul Oficial si inmatricularea in registrul comertului.In conformitate cu prevederile OG 76/2001 toate operatiunile privind inregistrarea si constituirea societatilor comerciale se fac prin biroul unic infiintat pe langa Camerele de Comert si Industrie din fiecare judet si municipiul Bucuresti. Ca efect al fuziunii, societatea care ramane in fiinta sa sau cea care rezulta din fuziune va avea drepturile si va lua asupra sa obligatiile societatii care isi inceteaza activitatea.Fuziunea are ca efect o transmitere a drepturilor si obligatiilor societatilor care isi inceteaza existenta catre societatea absorbanta, respectiv societatea care se constituie prin contopire.In consecinta, aceste societati vor exercita drepturile si vor indeplini obligatiile societatilor comerciale care au incetat sa mai existe ca rezultat al fuziunii. In scopul protejarii intereselor tertilor, legea prevede ca efectele fuziunii se produc numai dupa trei luni de la data publicarii hotararii de fuziune in Monitorul Oficial.Efectele fuziunii se produc, in mod exceptional, inainte de implinirea termenului de trei luni, daca societatea absorbanta sau cea care s-a constituit prin contopire face dovada ca au fost achitate toate datoriile sociale ori dovada ca sumele datorate creditorilor sociali au fost depuse la CEC sau la administratia financiara. Dovada se face cu inscrisurile emise de creditori, respectiv cu certificatul care constata depunerile efectuate.Legea cere ac certificatul de depunere sa fie publicat in Monitorul Oficial si inregistrat in registrul comertului. Efectele fuziunii se produc inainte de implinirea termenului de trei luni si daca exista acordul tuturor creditorilor.Intrucat prin fuziune por fi lezate interesele creditorilor societatilor care fuzioneaza, legea recunoaste acestor creditori un drept de opozitie impotriva hotararii de fuziune.Dreptul de opozitie poate fi exercitat la instanta judecatoreasca in termen de trei luni de la publicarea in Monitorul Oficial a hotararii de fuziune.Opozitia suspenda executarea hotararii de fuziune pana la ramanerea definitiva a sentintei judecatoresti. In cazul cand opozitia a fost admisa, hotararea de fuziune nu va putea fi aplicata decat dupa satisfacerea pretentiilor creditorului oponent. Cat de dificila este implementarea unei fuziuni cu efect retroactiv? Inceputul anului 2011 ne arata ca tendinta ascendenta a restructurarilor in general, si a fuziunilor in special, va continua si in perioada urmatoare. Companiile isi indrepta tot mai mult atentia catre procedura legala, alternativele de restructurare avute la indemana, dar mai ales catre perioada de timp in care se poate implementa o fuziune. In acest context, companiile cauta sa estimeze cat mai exact momentul in care implementarea procesului de fuziune va avea loc. Punand un mare accent pe implementarea cat mai rapida a fuziunilor, companiile trebuie sa aiba in vedere si posibilitatile legale pe care le ofera Legea societatilor comerciale, in privinta datei efective a fuziunii. Desi Legea societatilor comerciale prevede expres posibilitatea alegerii unei date retroactive a fuziunii, exista putina practica in acest sens si pe buna dreptate. Reticenta companiilor este de inteles avand in vedere ca implementarea si consecintele unei astfel de alegeri nu sunt corelate din punct de vedere juridic si fiscal

in legislatie, dupa trecerea a mai mult de 3 ani de la introducerea acestei posibilitati in lege. Printre motivele pentru care comerciantii ar putea apela la o fuziune cu efect retroactiv se regasesc cele de ordin economic (de exemplu: promovarea in mod unitar a societatilor implicate), organizatoric (de exemplu: implementarea unor sisteme in cadrul societatilor implicate) si de ce nu, de oportunitate. Legea societatilor comerciale prevede, de exemplu in cazul fuziunilor prin absorbtie, ca fuziunea produce efecte de la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea, cu exceptia cazului in care, prin acordul partilor, se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data. Aceasta data nu poate fi insa ulterioara incheierii exercitiului financiar curent al societatii absorbante sau societatilor beneficiare, nici anterioara incheierii ultimului exercitiu financiar incheiat al societatii sau societatilor ce isi transfera patrimoniul. Societatile prefera sa aleaga, mai ales in practica europeana, ca si data retroactiva a fuziunii prima zi a anului financiar care coincide cu ziua inchiderii situatiei financiare anuale, motivul fiind acela ca la aceasta data se cunosc exact toate activele si pasivele societatii implicate in fuziune. Si mai mult, aceste situatii se pot proba cu documente fiscale. Operatiunile efectuate in perioada ulterioara datei efective a fuziunii vor fi reflectate separat in documentele fiscale. Astfel, la data efectiva a fuziunii are loc inchiderea din punct de vedere contabil a activitatilor societatii absorbite. In baza acestor situatii financiare are loc inregistrarea in contabilitatea societatii absorbante a tuturor elementelor de activ si pasiv. In continuare, operatiunile economico-financiare aferente activitatii societatii absorbite vor fi asumate de societatea absorbanta, chiar daca din punct de vedere juridic societatea absorbita continua sa existe pana la radierea din Registrul Comertului. Raman, totusi, de clarificat aspectele practice de ordin fiscal (de exemplu: declaratiile rectificative pe care trebuie sa le depuna societatile implicate in fuziune) si formalitatile contabile care nu sunt prevazute in reglementarile fiscale in vigoare. Din punct de vedere juridic raman anumite semne de intrebare asupra incadrarii si atribuirii actelor juridice incheiate intre data retroactiva a fuziunii si data inregistrarii fuziunii, denumita in practica perioada intermediara. Avand in vedere ca societatea absorbita desfasoara operatiuni in perioada intermediara in nume propriu, fara a cunoaste in toate cazurile cand va fi stabilita data efectiva a fuziunii de catre actionari, asumarea acelor operatiuni de catre societatea absorbanta ca urmare a fuziunii trebuie analizata nu numai din punct de vedere al efectelor acestora dar si din punct de vedere al incheierii respectivelor acte juridice. Mentionam numai ca aceste operatiuni efectuate in perioada intermediara ar trebui sa aiba un regim juridic reglementat direct de lege. Astfel, dispozitiile Legii societatilor comerciale ar trebui sa fie dublate si de reglementari relevante din punct de vedere contabil si fiscal. Aceste acte juridice trebuie analizate cu atentie de catre consultanti specializati, de la caz la caz, avand in vedere si opozabilitatea fata de partenerii de afaceri si alti terti, la nivelul fiecarei societati implicate in fuziune. Avand in vedere neclaritatile legislative, in practica din Romania, majoritatea societatilor inca aleg ca data efectiva a fuziunii pe cea a inregistrarii la Registrul Comertului pentru a evita riscurile de implementare. Implementarea cu succes a oricarei restructurari, inclusiv pe formatele de divizari

sau fuziuni, implica numeroase aspecte juridice si fiscale cu impact major. Experienta noastra extinsa a demonstrat ca rolul unui consultant de specialitate este esential pentru alegerea celei mai bune formule si aplicarea optima a acesteia. Capitolul IV. Avantajele procedurii de reorganizare judiciara. Legea nr. 85/2006 privind insolventa prevede in mod specific procedura reorganizarii judiciare, ca masura de redresare a activitatii economice a unei societati aflate in insolventa sau intr-o stare iminenta de insolventa. Printre avantajele deschiderii unei astfel de proceduri de catre societatea aflata in insolventa se numara: suspendarea tuturor activitatilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor indreptate impotriva debitorului si a bunurilor acestuia, faptul ca de la data deschiderii procedurii insolventei nu se mai calculeaza dobanzi, majorari si penalitati la creantele existente (cu cateva exceptii expres prevazute de lege), posibilitatea reesalonarii platii creantelor catre creditori etc. Avantajele aprobrii unui plan de reorganizare pentru o societate aflat n dificultate: - De la data deschiderii procedurii, n temeiul art. 41 din Legea nr. 85/2006, nici o dobnd, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuial nu va putea fi adugat creanelor nscute anterior deschiderii procedurii (cu excepia creanelor garantate). Astfel, prin stoparea curgerii dobnzilor i penalitilor, se mpiedic mrirea pasivului societii. - De la data deschiderii procedurii, n temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, se suspend de drept toate aciunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanelor asupra debitorului sau bunurilor sale, astfel c nici un creditor nu va mai putea aciona separat n judecat societatea aflat n insolven pentru recuperarea creanei sale. Tot n temeiul acestui articol se suspend orice executri silite ori popriri pe conturile societii. Toate plile efectuate n cursul procedurii de insolven se vor face printr-un cont bancar unic, care nu poate fi oprit. - Societatea fa de care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenei poate fi supus reorganizrii judiciare pe baza unui plan de reorganizare, prin care se pot obine i n anumite condiii, chiar se pot impune, ealonri ale plilor ctre creditori, pe perioada reorganizrii, care poate dura pn la trei ani, cu posibilitate de prelungire cu nc un an. - n cazul reorganizrii judiciare, activitatea debitoarei este condus de ctre un administrator special numit de ctre asociaii societii, care poate fi chiar fostul administrator. Astfel, conducerea activitii debitoarei poate rmne n minile fostelor organe de conducere ale debitoarei, care sunt i cele mai n msur s continue activitatea societii. Activitatea acestora este supravegheat de administratorul judiciar. - n temeiul art. 77 din Legea nr. 85/2006, cererile de chemare n judecat pentru recuperarea creanelor sau a altor drepturi sunt scutite de tax de timbru, ceea ce reprezint un avantaj n efectuarea demersurilor pentru recuperarea acestora.

- n cadrul reorganizrii judiciare, societatea funcioneaz dup principiul business as usual, rmnnd un juctor pe piaa economic, putndu-i pstra clientela, brandul i patrimoniul. - Pe perioada insolvenei, societatea nu pltete i nu ncaseaz TVA Procedura reorganizarii judiciare prezinta insa si o serie de dezavantaje pentru societatea aflata in stare de insolventa, cum ar fi : -desfasurarea activitatii sub supravegherea unui administrator judiciar; -modificarea partiala sau totala a conducerii societatii aflate in reorganizare; -ridicarea in tot sau in parte a dreptului de administrare a debitorului etc. Trecand peste dezavantajele unei astfel de proceduri, folosirea de catre comercianti a procedurii reorganizarii poate reprezenta o sansa reala de redresare si de continuare a unui business care in mod normal ar fi supus falimentului. Procedura Reorganizarii in Legislatia Romana Spre deosebire de legislatia altor state, legislatia romana nu reglementeaza decat procedura reorganizarii pe cale judiciara, fapt care nu inlatura totusi posibilitatea unei reorganizari conventionale. Aceasta modalitate de reorganizare presupune in practica negocieri purtate de debitor cu principalii creditori in vederea reesalonarii platii creantelor, insa intr-o asemenea procedura debitorul nu dispune de nicio masura de protectie legala. In consecinta, daca negocierile nu sunt incununate de succes, sau daca situatia economica a debitorului continua sa se deterioreze, intr-un final se va deschide procedura insolventei prevazuta de Legea Insolventei, fie de catre debitor, fie de catre oricare dintre creditorii sai. Procedura reorganizarii judiciare se declanseaza prin cererea de intrare in insolventa pe care debitorul aflat in insolventa sau intr-o stare iminenta de insolventa o inainteaza tribunalului. La aceasta cerere societatea trebuie sa anexeze in mod obligatoriu o serie de acte, printre care se numara si declaratia prin care debitorul isi arata intentia de a intra in procedura de reorganizare. Formularea cererii si anexarea actelor solicitate trebuie efectuata cu multa atentie deoarece in cazul in care nu sunt depuse toate actele cerute de Legea Insolventei sau actele depuse sunt incomplete, judecatorul sinidc va dispune intrarea debitorului in procedura simplificata a falimentului, chiar daca acesta si-a manifestat intentia de a intra in procedura de reorganizare. Pe langa debitor, procedura insolventei poate fi declansata de orice creditor care indeplineste cerintele prevazute de Legea Insolventei prin introducerea unei asemenea cereri la tribunal. Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a procedurii se vor conexa la cererea formulata de debitor. Dupa introducerea cererii si verificarea documentelor depuse de debitor, in cazul in care cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul sindic va dispune deschiderea procedurii generale. Prin aceasta decizie de deschidere a procedurii, judecatorul sindic

va numi si un administrator judiciar si va stabili de asemenea ridicarea integrala sau partiala a dreptului de administrare a debitorului si intinderea atributiilor administratorului judiciar. De la data deschiderii procedurii generale se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale si se va opri curgerea dobanzilor, majorarilor si a penalitatilor la creantele nascute anterior datei deschiderii procedurii, cu anumite exceptii prevazute de lege. De asemenea, de la data deschiderii procedurii, este interzis administratorilor debitorilor persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze fara acordul judecatorului sindic actiunile ori partile sociale sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri. Pentru protejarea activitatii debitorului pe durata perioadei de observatie si in perioada de reorganizare se interzice intreruperea temporara sau refuzul de furnizare a serviciilor de catre furnizorii de servicii (cum ar fi electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice etc.) in cazul in care debitorul are calitatea de consumator captiv. Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti sub supravegherea administratorului judiciar (daca nu i-a fost ridicat dreptul de administrare) sau sub conducerea administratorului judiciar (daca debitorului i-a fost ridicat dreptul de administrare). Pentru a beneficia de procedura de reorganizare trebuie propus un astfel de plan fie de catre debitor, fie de administratorul judiciar sau de creditori. Planul trebuie sa contina modalitatile concrete de reorganizare a societatii, care pot imbraca fie forma restructurarii, fie forma lichidarii unei parti din averea debitorului, fie o combinatie intre cele doua modalitati propuse anterior. In cuprinsul aceluiasi plan se va regasi si programul de plata a creantelor iar durata planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani. Durata va putea fi prelungita la propunerea administratorului judiciar cu respectarea prevederilor specifice cuprinse in Legea Insolventei. Tot in legea mai sus mentionata se prevad in detaliu toate elementele care trebuie sa se regaseasca in planul de reorganizare si in lipsa carora acesta nu va fi admis de judecatorul sindic. Dupa propunerea planului de catre oricare dintre persoanele indreptatite judecatorul sindic va putea admite sau respinge planul, iar in cazul in care planul este admis va trebui ca si adunarea creditorilor sa-l accepte, manifestandu-si in acest sens optiunea prin vot. Daca planul este acceptat de adunarea creditorilor, judecatorul sindic va confirma respectivul plan si va incepe reorganizarea in mod corespunzator a activitatii debitorului. Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru depunerea unui astfel de plan a expirat, atunci judecatorul sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului. Procedura de reorganizare a societatii se inchide in momentul in care s-au indeplinit toate obligatiile de plata asumate prin planul de reorganizare. Daca in timpul executarii planului de reorganizare debitorul nu se conformeaza acestuia sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale administratorul judiciar, comitetul

creditorilor sau oricare dintre creditori va putea cere oricand judecatorului sindic sa aprobe intrarea in faliment a debitorului. Procedura reorganizarii in alte Legislatii Procedura reorganizarii in S.U.A. Procedura falimentului se desfasoara in exclusivitate in curtile federale in conformitate cu prevederile titlului 11 din Codul Statelor Unite (Codul Falimentului) si se aplica procedurilor de reorganizare si de faliment pentru societati asociatii, precum si pentru persoane fizice. Procedura reorganizarii se declanseaza prin inaintarea unei cereri de catre debitor, acesta nefiind obligat sa se afle in stare de insolventa, ci doar sa indeplineasca anumite criterii care sa-l califice pentru a declansa procedura. De asemenea procedura reorganizarii poate fi solicitata de oricare parte interesata si respecta aceleasi prevederi ca si in cazul procedurii declansate de debitor. Un aspect important este reprezentat de faptul ca debitorului ii este permisa coordonarea activitatii in timpul acestei proceduri si are dreptul exclusiv pentru o perioada de timp determinata de a propune un plan de reorganizare. Instantele competente pot numi un administrator in cazul conducerii defectuoase a business-ului, in cazuri de frauda sau de conflict de interese, precum si in alte cauze bine intemeiate, la solicitarea unui creditor sau a oricarei parti interesate. In cazul in care nu se impune numirea unui administrator, instanta poate numi un investigator care sa verifice presupusa administrare defectuoasa sau un functionar cu experienta in restructurare, care sa se ocupe de reorganizarea debitorului. Activitatea debitorului, precum si reorganizarea acestuia sunt supravegheate de una sau mai multe adunari ale creditorilor care au dreptul sa verifice activitatea anterioara a debitorului, precum si sa monitorizeze activitatea curenta. Planul propus de reorganizare este supus aprobarii creditorilor si instantei si trebuie sa contina anumite informatii obligatorii astfel cum acestea sunt enumerate de lege. Planul se va considera aprobat de creditori in urma votului favorabil al acestora pe categorii de creditori. Codul Falimentului permite si realizarea unui plan accelerat de reorganizare, care presupune negocierea si acceptarea acestui plan anterior inaintarii cererii de reorganizare catre instanta compententa. Durata in timp si costuri este mult mai redusa in cazul unei asemenea proceduri fata de procedura normala, in care cererea de reorganizare se inainteaza fara a ajunge la o intelegere cu principalii creditori. Procedura reorganizarii in Franta Procedura reorganizarii este reglementata de Codul Comercial Francez si se aplica societatilor, persoanelor fizice autorizate, comerciantilor, precum si fermierilor si mestesugarilor. Procedura reorganizarii este atat voluntara, cat si juridica, iar aceasta din urma poate

fi declansata atat de debitor, cat si de orice creditor cu respectarea cerintelor prevazute de lege pentru a se deschide procedura. Procedura voluntara de reorganizare se declanseaza atunci cand debitorul experimenteaza dificultati financiare, economice sau juridice dar nu este in stare de insolventa si solicita instantei sa numeasca un administrator judiciar care sa ajute managementul debitorului in negocierile cu creditorii. Rolul administratorului judiciar este doar de a face sugestii si de a convinge creditorii sa negocieze cu debitorul, iar deciziile acestuia nu au o forta legala sau administrativa. Debitorul poate de asemenea sa ceara numirea unui conciliator in scopul negocierii unei reorganizari voluntare. In masura in care instanta considera ca dificultatile financiare ale debitorului pot fi depasite, aceasta va numi un conciliator pentru o perioada de maxim patru luni, cu posibilitatea de a prelungi mandatul acestuia pentru inca o luna. Daca debitorul si conciliatorul ajung la o intelegere cu creditorii se poate cere aprobarea instantei pentru aceasta intelegere, insa aceasta aprobare nu are consecinte legale ci doar de sprijin moral al partilor. Debitorul poate sa ceara instantei de asemenea si ratificarea acordului, situatie in care acesta devine public si ii confera acestuia forta legala a unei hotarari judecatoresti. De asemenea, reprezentantii legali ai debitorului pot solicita instantei deschiderea procedurii de salvgardare prin care acesteia i se acorda o perioada de 18 luni perioada de observatie in care sa negocieze cu creditorii reesalonarea creditelor. Instanta poate numi un administrator judiciar care sa supravegheze sau sa asiste managementul debitorului de-a lungul negocierilor, daca sunt atinse anumite praguri valorice sau daca instanta decide astfel. In timpul perioadei de salvgardare debitorul trebuie sa intocmeasca un plan de reorganizare, iar pentru societatile care depasesc un anumit numar de angajati si o anumita cifra de afaceri, administratorul judiciar trebuie sa convoace in vederea discutarii planului doua tipuri de comitete ale creditorilor: un comitet al institutiilor de credit si un comitet al principalilor furnizori ai debitorului. Fiecare dintre comitete trebuie sa voteze planul de salvgardare, care poate sa contina printre altele reesalonarea datoriilor, vanzarea anumitor bunuri sau renuntarea la anumite creante. La momentul in care instanta deschide procedura insolventei, aceasta va trebui sa aprecieze daca debitorul poate sau nu sa isi continue activitatea. Daca se considera ca activitatea poate continua va dispune o perioada de observatie de 2 luni, care va putea fi prelungita pana la 18 luni, si in care administratorul judiciar numit de instanta va verifica activitatea debitorului si va face propuneri de reorganizare. La sfarsitul perioadei de observatie, instanta va putea sa dispuna fie continuarea activitatii debitorului, sau vanzarea business-ului, fie lichidarea acestuia. Planul de salvgardare poate sa contina reesalonarea debitelor pentru o perioada de pana la 10 ani, sau renuntarea la anumite debite, precum si vanzarea anumitor bunuri si schimbarea conducerii debitorului daca este cazul. In cazul in care procedura voluntara de reorganizare esueaza sau debitorul nu isi

respecta intelegerea astfel cum aceasta a fost aprobata de instanta, atunci oricare dintre parti va putea cere deschiderea procedurii insolventei prevazuta de dreptul comun. De asemenea, daca nu este aprobat nici un plan de salvgardare sau daca planul de salvgardare propus nu este votat de catre comitetul creditorilor, atunci, dupa consultarea creditorilor se va dispune o reesalonare uniforma a tuturor debitelor pentru o perioada de timp de pana la 10 ani. Daca instanta aproba un plan de salvgardare, insa acesta nu este respectat de debitor, atunci instanta va dispune incetarea planului si reinceperea procedurilor de reorganizare sau lichidarea activitatii debitorului, daca acesta se afla in stare de insolventa. Procedura reorganizarii in Germania In Germania procedura reorganizarii este reglementata de Legea Insolventei si se aplica tuturor persoanelor fizice si juridice, cu exceptia guvernului federal si a guvernelor locale, precum si a persoanelor juridice care prin lege sunt subiecte ale supravegherii statului. Conform Legii Insolventei, in cazul persoanelor juridice, daca debitorul nu este capabil sa isi achite debitele ajunse la scadenta, sau daca se demonstreaza ca totalul debitelor societatii depaseste valoarea bunurilor acesteia, atunci conducerea debitorului este obligata sa inainteze o cerere de deschidere a procedurilor de insolventa, cel mai tarziu in termen de trei saptamani de la data cand societatea a devenit insolventa. In plus, acelasi act normativ permite debitorului sa declanseze procedurile de reorganizare din cauza unei stari de insolventa iminente. Planul de reorganizare va putea fi propus numai de catre debitor sau de catre administratorul judiciar numit de instanta. De asemenea, adunarea creditorilor va putea sa dea instructiuni administratorului judiciar pentru ca acesta sa elaboreze un plan de reorganizare, intr-o perioada rezonabila de timp. De la momentul inaintarii cererii de deschidere a procedurilor de reorganizare, instanta va putea numi temporar un administrator judiciar care va avea ca atributie continuarea activitatii debitorului. De asemenea, debitorul va putea sa-si conduca in continuare activitatea, sub supravegherea administratorului judiciar, daca indeplineste anumite conditii impuse de Legea Insolventei si daca adunarea creditorilor aproba solicitarea debitorului. In ceea ce priveste planul de reorganizare, legea nu impune limitari asupra continutului, acesta trebuind sa contina masurile propuse de reorganizare si in ce fel va afecta reorganizarea creantele creditorilor. Creditorii sunt impartiti pe categorii, si fiecare dintre aceste categorii va trebui sa voteze favorabil planul de reorganizare, pentru ca acesta sa fie aprobat. Dupa ce un asemenea plan este aprobat de toate categoriile de creditori instanta va confirma planul si dupa aceea acesta va fi pus in executare. Daca planul de reorganizare nu este votat de creditori, sau daca acesta este votat dar nu este confirmat de instanta, atunci se va dispune inceperea procedurilor de insolventa.

Concluzie

In conditiile in care chiar si cel mai mic zvon negativ are potentialul de a afecta intro masura destul de importanta credibilitatea unei intreprinderi, un anunt privind deschiderea procedurii de reorganizare judiciara asupra acesteia echivaleaza cu inceputul sfarsitului. Este evident faptul ca o consecinta directa a acestui anunt se reflecta in reducerea drastica a credibilitatii. Prin urmare, in conditiile in care increderea in entitatea respectiva este diminuata ca urmare a instiintarii partenerilor sai contractuali despre intrarea in reorganizare judiciara, practic sansele ca o procedura de reorganizare judiciara sa fie eficienta sunt foarte reduse. O afacere derulata in conditiile actuale ale globalizarii si ale liberei circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalurilor, este o afacere cu un grad ridicat de risc. Spre exemplu, sistemul bancar, societatile de asigurari, entitatile reglementate care actioneaza pe pietele de capital (inclusiv societatile cotate) pot fi afectate usor de "panicile distructive" generate de o pierdere subita a increderii. Rezultatele financiare si solvabilitatea sau lichiditatea unei astfel de entitati sunt direct proportionale cu imaginea pe care acea entitate o detine pe piata. Cu cat credibilitatea este mai solida pe piata, cu atat deponentii, asiguratii, investitorii etc. vor avea mai mare incredere in acea entitate si vor fi mai atrasi de produsele pe care le promoveaza pe piata.

Bibliografie
1.

http://legislatieromaneasca.ro/uploads/files/LEGEA_INSOLVEN TEI_-_actualizata_2011.pdf
2.

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_24188/Cat-de-dificila-esteimplementarea-unei-fuziuni-cu-efect-retroactiv.html#ixzz1jbvhdWjI

3.http://www.consultingreview.ro/revista_tiparita/articol/noiembrie2008/coordonatele-unei-fuziuni-de-succes.html
4. http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_15227/p_1/Reorganizarea-judiciara-solutia-pentru-oproblema-actuala.html#ixzz1jbk1pmu4

5. http://www.ftr.ro/avantajele-procedurii-de-reorganizare-judiciara-23765.php 6. Articol scris de Gnay Duagi Senior Associate, Nemoianu Attorneys at Law firma de avocatura corespondenta a KPMG in Romania. 7. http://www.piperealaw.ro/ro-48-183-Cum-sa-tratezi-dificultatile-financiare.html