Procesul penal

Procesul penal este activitatea reglementata de lege, desfasurata de organele abilitate cu participarea partilor precum si a altor persoane in scopul constatarii la timp a faptelor care prezinta infractiuni in vederea tragerii la raspundere a celor care au savarsit fapta. Faze: Urmarirea penala (organele judiciare, procurorul) Judecata Punerea in executare a unei hotarari (jud. delegat cu exect. penale) Parti in procesul penal Actiunea penala: partea vatamata, Ministerul public, unele autoritati publice, inclupatul. Actiunea civila: partea civila, Ministerul Public, inculpatul, partea responsabila civilmente. Inceperea urmaririi penale => se finalizeaza cu o hotarare (fie de trimitere in judecata, fie de netrimitere) Judecata: Inceperea judecatii pana in momentul pronuntarii unei hotarari definitive. Principii: Principiul legalitatii si al oficialitatii (respectarea dispozitiilor legale) Principiul oficialitatii procesului penal (organele competente exercita din oficiu toate atributiile cu care au fost insarcinate) - Principiul prezumtiei de nevinovatie (art.66 cod procedura penala) - Garantarea dreptului de aparare ( art 6 cpp) - Garantarea libertatii persoanei => Orice persoana poate fi privata de libertate doar in limitele legii (reparatii din partea statului) - Garantarea respectarii demnitatii umane - Principiul rolului activ (organele de urmarire penale au obligatia de a administra probele, a dispune expertize) - Limba in care se desfasoara procesul penal este limba romana - Principiul aflarii adevarului *Infractiunea de pericol (Conducerea sub influenta bauturilor alcoolice) -

Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal

Actiune penala (mijloc prin care se realizeaza tragerea la raspundere) Actiune civil (Numai in cazul infractiunii de rezultat)

1.1 Trasaturile actiunii penale si ale actiunii civile

Actiunea penala: este obligatorie ( la majoritatea cazurilor se investigeaza din oficiu), indivizibila, indisponibila, publica (autoritati publice, Min,Public), personala. Actiunea civila: are caracter privat, este divizibila, este disponibila, este publica, facultativa, patrimoniala.

1.2 Punerea in miscare si exercitarea actiunii penale

Inceperea urmaririi penale (doar in prima faza a procesului penal) => printr-o rezolutie ( de procuror, de organele de politie, foarte rar de judecator) => Dupa acest moment, daca nu exista o cauza care sa impiedice desfasurarea actului justitiei, invinuitul devine inculpat. Art 10, CPP Situatii cand nu poate fi pusa in miscare actiunea penala: Cand fapta nu exista ( in urma probelor se constata ca nu s-a savarsit o fapta penala) Cand fapta nu e prevazuta de legea penala (este contraventie) Cand fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. Cand fapta a fost savarsita de invinuit/inculpat. Cand nu sunt intrunite elementele constitutive (latura subiectiva, lat obiectiva,, subiect, obiect) Cand exista cauze care inlatura raspunderea penala. Cand lipseste plangerea prealabila (a fost retrasa/ a intervenit impacarea partilor, amnistiaantecondamnare/ inlocuirea raspunderii penale, prescriptia/moartea persoanei). Cand exista imunitati politice / jurisdictionale (persoane/ambasadori) Acest lucru se poate in faza dinaintea inceperii urmaririi penale. Daca a fost pusa in miscare urmarirea penala = scoaterea de sub urmarirea penala.

1.3 Partile unui proces

Inculpatul = subiect pasiv, persoana fata de care a fost pusa in miscare urmarirea penala. Partea / persoana vatamata = subiect activ, persoana care a suferit un prejudiciu fizic/ moral sau material. Daca nu doreste participarea va fi audiat ca martor. Persoana vatamata care participa in procesul penal pt recuperarea pagubelor partea civila. Partea responsabila civilmente = cea care raspunde potrivit legii civile ptr repararea prejudiciului (comitent pt prepus; raspunderea alaturi de inculpat)

1. Punerea in miscare si exercitarea actiunii penale

1.1 Cazurile care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale
Art 10.Cpp

1.2 Exercitarea actiunii civile

Momentul citirii actului de instanta partea vatamata se poate constetui parte civila: Conditii pentru exercitare Sa se fi savarsit o infractiune ( Rap de cauzalitate) Sa existe un prejudiciu ( Rap de cauzalitate) Prejudiciul trebuie sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca

- Sa existe vinovatia faptuitorului - Sa exista constituirea de parte civila, cand actiunea civ nu este exercitata din oficiu Actiunea civila este de regula lasata la latitudinea persoanei care a suferit prejudiciul, insa in alte cazuri aceasta se exercita din oficiu in cadrul procesului penal:

Daca se exercita actiunea civila in cadrul procesului penal se poate renunta si apoi se poate adresa institutilor civile doar daca procesul penal se suspenda (cand invinuitul/ inculpatul sufera de o boala grava, atunci cand se dispune scoaterea de sub urmarirea penala (incetarea urmaririi penale, persoana prejudiciata se poate adresa institutilor civile), cand instanta penala lasa actiunea civil nesolutionata (art 10 lib b) , persoana prejudiciata se poate adresa institutilor civile ptr recuperarea prejudiciului. Daca actiunea civila a fost introdusa la institutile civile si se doreste introducerea ei in cadrul actiunii penale a procesului penal: - Se dispune reluarea urmaririi dupa suspendare. - Actiunea penala a fost pusa in miscare ulterior celei civile. - S-a dispus redeschiderea urmaririi. Recuperarea prejudiciului: In natura : - Restituirea bunului - Restabilirea situatiei anterioare - Desfiintarea totala/ partiala a unui document. Prin echivalent Exista cazuri in care invinuitul/inculpatul cere continuarea procesului penal ptr a-si dovedi nevinovatia (cazul in care se dispune netrimiterea in judecata) Cazuri speciale de exercitare a actiunii civile la instanta civila - Paguba nu a fost integral reparat la actiunea civ exercitata din oficiu - Cand exista o cauza de indepartare a raspunderii penale: - Prejudiciul nu a fost stabilit: institutia penala a lasat nesolutionata actiunea civila - Prejudiciul e mai mare decat cel descoperit pe parcursul procesul. Hotararea pronuntata de instanta penala are autoritatea lucrului judecat consacrand: - existenta faptei - persoana care a savarsit-o - vinovatia acestuia In privinta succesorilor (ai partii civile/inculpatului) sunt parti in procesul penal si pot fi introduce in proces in ceea ce priveste latura civila. Aceasi situatie si in ceea ce-i priveste pe succesorii partii civile. Succesorii sunt parti in in procesul penal Reprezentantii in cazul in care partile nu doresc (nu pot participa) Repr: - conventionala ( in seama partii si numele celui care o prezinta) - legala Au calitatea de subiecte de drept procesual: Substitutii ( un sot poate face plangere ptr celalalt sot insa nu poate incheia o impacare cu celalalt in numele sotului)

COMPETENTA
Aptitudinea recunoscuta unui organ judiciar de a solutiona o anum cauza penala. Parchetul de pe I.C.C.J (DNA si DICOT)

In functie de competenta se stabileste care dintre organele judiciare pot urmari si judeca o anum cauza. Comeptenta este de mai multe feluri:

Materiala Teritoriala Functionala personala subsidiara speciala subsidiare exceptionala subsidiare

2. Competenta materiala:
- Stabilirea ei se realizeaza in functie de gradul de pericol social al infractiunii - Este det de obiectul cauzei penale- infractiunea sav Judecata are in competenta sa toate infractiunile care nu sunt atribuite prin lege altor instante. Unele infractiuni sunt prevazute de C.P, alte de legi speciale. Depasirea competentei materiale atrage nulitatea absoluta.

3. Competenta personala
cea stabilita dupa calitatea persoanelor care sunt judecate (senatoru si deputatii -> I.C.C.J) este det de o anum calitate a subiectului activ

4. Comeptenta teriotriala
Det de locul unde a fost sav fapta/unde a fost prins faptuitorul/locuieste faptuitorul/locuieste pers vatamata Criterii: - Locul unde a fost savarasita infractiunea - Locul unde a fost prins faptuitorul - Locul unde locuieste faptuitorul - Locul unde locuieste persoana vatamata. Pot fi sesizate simultan 2 instante. Daca sesizarile nu sunt simultane, instanta competenta este cea dintai sesizata (cea considerate ierarhic superioara in ordinea preferentiata). Posibilitatea sesizarii alternative (procurorul alege desfasurarea procesului penal in cadrul uneia dintre instante) Daca infractiunea este savarasita pe o acronava/nava, locul unde va ancora (teritoriul romanesc), respective nava, inst. din respectiva circumscriptie. -

5. Competenta functionala
- Dupa atributiile organului judiciar Pot fi sesizate simultan 2 instante. Daca sesizarile nu sunt simultane, instanta competenta este cea dintai sesizata (cea considerate ierarhic superioara in ordinea preferentiata).

Posibilitatea sesizarii alternative (procurorul allege desfasurarea procesului penal in cadrul uneia dintre instante) Daca infractiunea este savarasita pe o acronava/nava, locul unde va ancora (teritoriul romanesc), respective nava, inst. din respectiva circumscriptie.

6. Prorogarea de competenta-prelungire, extinderea competentei

Ecercitarea unor atributii suplimentare. De ex: anum pers sunt implicate in sav mai multor infractiuni, judecarea acestor fapte tre sa se faca int-un cadru reunit, de o sg instanta, instantele vor fi investite cu atributii la care nu au competenta.

6.1 Conexitate:
In sit existentei unei leg intre doua sau mai multe infr care releva necesitatea reunirii lor - 2 sau mai multe infractiuni sunt sav prin acte diferite de una sau mai multe pers in acelasi timp si in acelasi loc. - Art33.34 - 2 sau mai multe infr sunt sav de 2 sau mai multe pers dupa o prealabila intelegere de infractor in timp si loc diferit. Ex falsificare de moneda-unul falsifica, altul pune in circulatie - Cand o infractiune este sav pt a pregati, a inlesni sau ascunde o alta infr sau pt a inlesni sau asigura sustragerea de la raspundere penala a faptuitorului altei infr concurs realconcurs real cu conexitate etiologica. De ex comiterea unui accident rutier si parasirea locului. - Intre 2 cauze exita o leg, reunirea lor este pt mai buna infaptuire a justitiei.

6.2 Indivizibilitate
la sav unei infr au participat in calitate de coautori, instigatori, complici mai multe pers Exemplu:infractiuni de incaiare, loviri reciproce Savarsirea mai multor infractiuni prin acelasi ac t:- concurs ideal. De ex: producerea unui accident cu mai multe victime-vatamarea corporala din culpa si ucidere din culpa. La infractiunea continuata ( o pers sav la diferite intervale de timp, dar in realizarea aleceasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni), complexa ( in continutul sau intra ca element sau ca o circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prev de legea penala-talharie) si de obicei (se sav prin repetarea faptei incriminate de un numar mare)

6.3 Competenta in caz de conexitate

Daca exista mai multe fapte sau faptuitor, competenta va reveni instantei mai intai sesizata, daca instantele sunt de acelasi grad. Daca exista doua instante cu grad diferit, competenta revine celui cu grad superior. Intre o instanta civ si militara- competenta se proroga in fav instantei civile egala ori superioara in gradcivila, daca instanta militara este cu grad superior se proroga in fav instantei civ echivalente in grad cu cea militara.

Infractiune de tainuire, favorizare si nedenuntarea unor infr-instanta egala in grad cu instanta competenta- ex furt-judecatorie Cine va stabili competenta Instanta competenta sa judece cauza reunita, este cea care va dispune reunirea cazurilor. Exista obligatia sesizarii de catre instanta militara a instantei civ cu acelasi grad. Modalitati in care se poate dispune cazurile de reunire Se poate dispune numai daca judecata este in prima instanta-in fond sau cand s-a dispus castrarea si trimitere in rejudecare (desfintare si trimitere in rejudecare din apel, echivaleaza cu sit in care cauzele se afla in prima instanta) Exceptie-recurs-in acelasi faza la instante cu acelasi grad

6.4 Disjungere
Ex pt un furt sunt cercetate 3 persoane-unii nu sunt identificate, se dispune disjungerea si sunt trimite ceilalti. Mai multe fapte: unele nu sunt inchise, trimiterea doar pt fapte ale caror cercetare a fost inchise. Exceptiile de necompetente Invocate pana la hot definitiva. - Teritoriale:se pot invoca numai pana la citirea actului de sesizare-rechizitoriu. Incalcarea competentelor-nul absoluta sau relativa. Reguli cu privire la competenta in caz de schimbare a calitatii inculpatului O pers care o calitate speciala(magistrat de ex), pierde aceasta calitate dupa sesizarea instantei de judecata. instanta va ramane competenta daca fapta are leg cu atributiile de serviciu., sau daca a fost pronuntat o hot in prima instanta. Pers capata o anum calitate dupa sav infractiunii: instanat sesizata anterior dobandirii ramane competenta cu exceptia celor din art 29 cod penal. Competenta in cazul schimbarii incadrarii juridice a faptei- ex talharie se schimba in furt. Ramane instanta ierarhic superioara. Daca furtul se shimba in talharie-competenta nu ramane la instanta ierarhic inferioara. Declinarea competentei Transferul atributiilorcatre o alta instanta de acelai grad sau grad diferit. Instanta in fav se declina poate mentine actele intocmite si masurile dispune, la competenta teritoriala se mentine in mod obligatoriu. Conflicte de competente Conflict pozitiv-doua instante sunt deopotriva competente. Judecata se suspenda-instanta ierarhic superioare comuna Conflict negativ- cand niciuna nu este competenta. Cea care declina din urma competenta, va trimite instantei comune ierarhic superioare. Instanta ierarhic superioara va pronunta o hot dupa citarea partilor Declinarea se dispune printr-o ordonanta. In sit in care sunt competente mai multe organe de urmarire-organul mai intai sesizat Chestiuni prealabile care au in ved atributii altor intante- ex omor calificat, daca exista o hot de divort, va trebui sa tina cont de hot de divort, aceasta are autoritatea de lucru judecat. -

Incompatibilitati, abtinere si refuzare

Incompatibilitatea este aceea institutie juridica prin intermediul careia anum persoane din cadrul organelor judiciare care desfasoare procesul penal sunt impiedicatesa participe la activitatea procesuala. Datorita unor imprejurari se pot crea indoieli, suspiciuni care poarta asupra obiectivitatii si impartialitatii unor judecatori, procurori, organe de cercetare penala, grefieri etc. sau asupra probitatii unor experti sau interpreti. Art46-49 C.p.p Abtinerea reprezinta manifestarea de vointa a persoanei aflata intr-unul din cazurile de incompatibilitate de a nu participa la prcesul penal in cazul in care impartialitatea si obictivitatea sa ar putea fi puse la indoiala. Aceasta manifestare de vointa se concretizeaza intr-o declaratie de abtinere. Prin recuzare se intelege manifestarea de vointa a uneia dintre parti prin care se solicita ca persoana incompatibila sa nu faca parte din completul de judecata sau sa nu participa la solutionarea cauzei penala.

Mijloacele de proba
7. Declaratia martorilor
7.1 Protectia martorilor
7.1.1 Protectia datelor de identificare a martorilor Conditii: - Atunci cand exista probe/indicii temeinice ca divulgarea identitatii reale a martorului, localitatii, domiciliul sau resedinta acestuia poate periclita viata, libeertatea, integritatea corporala a martorului, se poate dispune atribuirea altei identitati Masura poate fi dispusa de: - Procurolul dispune printr-o ordonanta in cursul urmaririi penale la solicitarea martorului sau a oricarei alte pers indreptatite - judecatorul printr-o incheiere, la cererea procurorului, martorului, pers indreptatite

La atribuirea altei indentitatii se va intocmi un proces verbal, care cuprinde datele de indentitate reala. Procesul este introdus intr-un plic sigilat si va fi tinut in cond de maxima siguranta la sediul parchetului sau instantei (loc unde nu are acces pers-desemnat de martor, procuror). Deasemenea se incheie si un alt proces verbal cu datele de identitate atribuite. Daca dispare pericolul care a det luarea masurilor de protectie, procesul verbal care contine identitatea reala a martorului poate fi atasat la dosar prin ordonanta procurorului/incheierea instantei. Datele reale p fi cunoscute doar de pers care a dispus acordarea indentitatii. Declaratia martorului este protejat la fel ca si cum procesul verbal, de asemenea este transcrisa intr-un proces cu datele atribuite. 7.1.2 Audierea prin intermediul mijloacelor tehnice Daca exista probe/indicii temeinice ca viata, integritatea fizica sau libertatea martorului/altei pers pot fi periclitate, se dispune audierea fara a fi prezent fizic prin intermediul unei retele de tv cu vocea si imaginea distorsionate. In ceea ce priveste audierea, aceasta respecta procedura de drept comun. Martorului i se pot adresa intrebari, iar instanta poate sa respinga intrebarile care nu sunt pertinente, concludente si utile sau pot conduce la divulgarea identitatii reale a martorului. Declaratia martorului este inregistrata, iar continutul se reda integral in forma scrisa. In cursul urm penale se intocmeste un procesul verbal in care se reda declaratia martorului, semnat de martor, si procuror. In cursul judecatii va fi semnata de procuror, de jud, de martor. 7.1.3 Alte modalitati de protectie Procurorul poate dispune ca martorul sa fie supravegheat, sau sa-I fie alocata temporar o noua locuinta, sa fie insotit in timpul deplasarilor de catre organe de urm penale Protectia martorilor vulnerabili Martorul sub 16 ani, in cazul infr de violenta in familie poate fi audiat fara a fi prezent la sedinta de judecata, admitandu-se prezentarea unei audieri inregistrata audio-video in faza urm penale. Instanta prin incheiere/procurorul prin ordonanta poate dispune ca organele politiei sa supravegheze domiciliul/resedinta martorului, sa-I asigure o resedinta temporara supravegheata sau sa-l insoteasca la sediul parchetului sau al instantei si inapoi la domicilui/resedinta.

8. Confruntarea
Este procedeul probatoriu constand in reascultarea simultana a pers ale caror declaratii sunt contradictorii, in vederea lamuririi acestora. Este dispusa cand se constata existenta unor contradictii/neconcordante. Organul judiciar adreseaza intrebari strict cu privire la aspectele contradictorii,. Declaratiile date de pers confruntate se inregistreaza intr-un proces verbal, ce va fi semnat de acestea si de organul judiciar care a efectuat confruntarea.

9. Inscrisurile
Este actul unilateral sau conventional care emana de la una sau mai multe pers ori care apartine acestor pers.

Ele pot fi: oficiale-emana de la o unitate publica, sub semn privata. Pot fi depuse in procesul penal de parti, martori, intitutii publice etc. La cererea organului de urm penala/ instantei orice pers care detine un inscris nec pt solutionarea cauzei este obl sa-l prezinte, de asemenea ele pot fi luate cu ocazia efectuarii unei perchezitii, etc

10. Mijloace materiale de proba

Obiectele care contin sau poarta urme ale sav unei infr (haina cu urme de sange) precum si orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevarului.

10.1 Corp delict

Sunt obiecte care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la sav unei infr sau sunt produsul infractiunii. Ex cutitul cu care a fost injunghiata victima La cererea organului de urm penala/ instantei orice pers care detine un mijloc material de pro nec pt solutionarea cauzei este obl sa-l prezinte, de asemenea el pot fi luat cu ocazia efectuarii unei perchezitii, etc. Se poate dispune ridicarea silita- prin efectuarea unei perchezitii

11. Perchezitia
Este procedeul probatoriu prin care sunt cautate in ved ridicarii obiecte, inscrisuri, alte obiecte care pot fi fol ca probe in procesul penal. Este de mai multe feluri:

11.1 Domiciliara
Cercetarea locuintei unei pers fiz, sediul unei pers juridice sau a oricarui alt spatiu care apartine sau este fol de o pers. Cercetarea poate fi dispusa numai de un judecator printr-o incheiere, la propunerea procurorului. In cursul urmaririi competenta materiala apartine jud de la instanta competenta sa solutioneze cauza in fond sau de la instanta coraspunzatoare in grad acesteia din circumscriptia teritoriala in care se afla sediul unde isi desf activ procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea. In cursul judecatii, de jud care apartine completului la care a fost repartizata cauza. Conditii Pt gasirea si ridicarea unor obiecte si inscrisuri cunoscute de organul judiciar daca pers tagadueste existenta acestora precum si daca s-ar putea descoperi alte mijloace de proba necesara solutionarii cauzei penale. - Tre sa fie inceput urm penala fie cu privire la fapta sau cu privire la pers. Indicii pot sa conduca la identificarea locuintei unei pers nevinovate, dar in care poate sa fie ascunsa inscrisuri. Se poate efectua intre orele 6-20, poate fi continuata si dupa ora 20 daca este inceputa intre orele 6-20, exceptii infractiuni flagrante sau perchezitia efectuata intr-un local public. In absenta autorizatiei in sit exceptionale : trebuie executat un mandat, hot, pt impiedicarea raspanderii unei epidemii. Autor de perchezitie tre sa cuprinde niste mentiuni: - denumirea instantei, data, locul, ora emiterii, numele, prenumele, calitatea celui care emite, perioada intervalul de timp pt care este emisa, locul unde urm sa efectueze -

perchezitia, numele pers la care se efectueaza, numele invinuitului sau inculpatului, semnatura celui care emite autor Organul judiciar care efectueza: - procurorul, martori asistenti, lucratori operativi ai politiei. Intreaga activ se consemneaza intr-un proces verbal, care constituie mijloc de proba. Acesta tre sa cuprinda: data, locul intocmirii, ora cand a inceput si s-a terminat, numele, prenumele, ocupatia martorilor, descrierea celor constatate, a masurilor dispuse, numele, prenumele si cal pers la care se refera mentinui, obiectiuni, se incheie in 2 exemplare. - Reprezentare***

11.2

Perchezitia corporala

Examinarea corpului pers, hainelor, bagajelor sau altor obiecte pe care aceasta le are asupra sa. Pers careia I s-a cerut sa predea vreun obiect/inscris tagaduieste existenta sau detinerea acestora, exita indicii ca este nec pt descoperirea/strangerea probelor. Poate fi dispusa si in faza actelor premergatoare, la efectuarea urmaririi, de catre organul de cercetare penala sau procuror prin rezolutiune, in cursul judecatii de judecator prin incheiere. Se efectueaza de pers de acelasi sex cu cea perchezitionata

11.3 Perchezitia informatica

Cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice. Exista indicii temeinice se gasesc probe. Activ efectuate se consemneaza intr-un proces verbal care constituie mijloc de proba. Se poate dispune numai dupa ce a inceput urmarirea, de judecator la propunerea procurorului.

11.4

Perchezitia unui vehicol

Examinarea exteriorului sau interiorului unui vehicol sau un alt mijloc de transport, ori a componentelor acestora. - La masuri asiguratorii- doar regurile

12. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor

Sunt retinute si predate de ccatre unitatile postale sau de transport scrisorile, telegramele si oricare alta corespondenta, ori obiectele trimise de invinuit sau inculpat sau adresate acestuia. Condtitii Sa existe date ori indicii temeinice privind sav unei infractiuni pt care urm penala se efectueaza din oficiu - Numai in cursul urmaririi penale inceputa in personam - Autorizatia instantei sau in anum sit exceptionale a procurorului Nu ai nevoie sa deschizi- ai nevoie de o alta autorizatie, dar se intampla totusi. Se poate retine si obiecte- nu ai nevoie da alta autor pt deschiderea coletei -

13. Interceptarea si inregistrarea convorbirilor

Sunt surpinse si luate sub control convorbirile/comunicarile efectuate mijlocit/nemijlocit de o anum pers, prin mijl electronice, purtate in mediu ambiental (mai putin de locatia pers- acolo sunt reguli speciale). Continutul convorbirilor este stocat pe un suport. Diferenta intre convorbire si comunicare

Conditii - Sa existe date/indicii temeinice ca s-a sav o infr, sau se pregateste savarsirea ei, pt care urm penala se face din oficiu - In cazul infr contra sigurantei nationale, i de trafic de stupefiante, de arme, de pers, spalare a banilor, acte de terorism, infr care se sav prin mijloace de comunicare electronica, coruptie, falsificare de monede, alte infr grave Se face numai cu autorizarea judecatorului la propunerea procurorului, (presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau al instantei coraspunz in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul, in lipsa presedintelui pers pe care o desemneaza) Se poate dispune autorizarea pe o durata de max 30 de zile cu posibilitatea prelungirii succesive, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile, iar durata totala 120 de zile. Procurorul intocmeste un referat motivat, iar autorizarea se dispune prin incheiere, incheierea nu este supusa niciunei cai de atac. Pt motive temeinic justificate procurorul poate dipune cu titlu provizoriu pe o durata de 48 interceptare. La expirarea duratei sa prezite instantei in ved confirmarii, autorizarii mai departe Reguli cu privire la pers care efectueaza .sunt redate in forma scrisa Convorbir care nu au leg- se stocheaza si se pastreaza pana la solutionarea definitiva a cuzei, dupa care vor fi distruse. Regurile generale

Curs 6 16.11.11

1. Constatarea tehnico-stiintifica, expertiza

Ori de cate ori este nevoie de cunostintele unor specialisti, organele judiciare pot dispune efectuarea, dupa caz, a unei constatari tehnico-stiintifica sau a unei expertize. Constatarea tehnico-stiintifica se dispune numai in cursul urmaririi penale, expertiza poate fi dispusa atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii. In cursul urmaririi penale constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza se pot dispune de organele de cercetare ale politiei judiciare sau de procuror printr-o rezolutie. Instanta nu poate dispune in cursul judecatii efectuarea unei constatari tehnico-stiin, poate dispune doar completarea sau refacerea acesteia. In aceasta situatie va trimite constatarea procurorului in vederea refacerii sau completarii ei.

1.1 Trebuie indeplinite anumite conditii pt a putea dispune constatarea

Constatarea se dispune atunci cand exista pericol de disparitie a unor mijloace materiale de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si cand exista urgenta pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei. In toate celelalte cazuri cand nu sunt intrunite aceste conditii se dispune efectuarea unei expertize. Exista si alte deosebiri intre constatare si expertiza in sensul ca:

constatarea t.s. necesita urgenta, se poate dispune numai in cursul urmarii penale (completarea si refacerea se pot dispune si in cursul judecatii) + celelalte conditii. In ceea ce priveste asemanarile: - Amandoua sunt intocmite de specialisti, sunt dispuse de organele judiciare, concluziile sunt trecute intr-un raport. Toate activitatea desfasurata de specialisti/tehnicieni este consemnata intr-un raport. In cursul urmaririi organul judiciar va desemna specialisti/tehnicieni care de regula fac parte sau isi desf activitatea in cadrul organului de urm penala care dispune efectuarea constatarii. Ex: in cazul efectuarii unei constatari t.s de natura grafica? vor fi desemnati criminalistii din cadrul organului de cercet al politiei judiciare. -

2. Constatarea medico-legala
In cazul infr privind persoanele exista nevoie de cunostintele unor specialisti pt lamurirea anumitor aspecte (vat corporala, moartea pers la infr contra pers). In aceste sit se apeleaza la cunostintele unor specialisti pt intocmirea unui raport de constatare medico-legala. Se dispune in mod obligatoriu la urmatoarele situatii: - In caz de moarte violenta, moarte suspecta, moarte a carei cauza nu se cunoaste, pt examinarea unui cadavru (este necesara constatarea existentei unor urme ale infractiunii pe corpul invinuitului sau persoanei vatamate). *Totul se circumscrie in sfera infr contra pers. Este obl deasemenea in cazul in care se dispune exhumarea pt a constata cauzele decesului unei pers ( exhumarea se poate dispune si in cursul judecatii). Atunci cand se dispune in cursul urmaririi penale este obl incuvintarea procurorului. Se dispune printr-o rezolutie motivata. Organul de urm penala care dispune efectuarea unei constatari tre sa stabileasca obiectul constatarii, intrebarile la care urm sa raspunda specialistul/tehnicianul si sa fixeze un termen pt intocmirea raportului. Pt efectuarea constatarii organul de urm pen tre sa puna la dispozitia sau sa indice specialistului materialele sau datele asupra carora tre sa se efectueze constatarea. Deasemenea trebuie intocmit un raport privind concluziile, care in principiu are acelasi continut ca si expertiza. Specialistii vor formula concluzii: - cert pozitive; - cert negative (contine sau nu substante stupefiante); - de probabilitate (al cui este scrisul ). In cazul expertizei specialistii efectueaza o analiza amanuntita, in detaliu asupra aspectelor care tre lamurite. Exista mai multe feluri de expertize: - Criminalistice:balistice, traseologice, amprente; - Psihiatrice; - Medico-legale; - Tehnica; - Contabila. Efectuarea expertizei este in principiu facultativa, insa in anum sit aceasta este obl ( expertiza psihiatrica si medico legala) In cazul expertizei psihiatrice:

s-a sav un omor deosebit de grav in forma consumata precum si la tentativa, organele de urm sau instanta au indoiala cu privire la starea psihica a invinuitului sau inculpatului, in cazul sav faptei de catre un minor intre 16-18 pt stabilirea discernamantului, s-a dispus suspendarea judecarii sau urmaririi penale, cand se dispune amanarea sau intreruperea executarii pedepsei, atunci cand desi nu se cunosc cauzele mortii nu s-a intocmit un raport de constatare medico-legala.

2.1 Procedura de desemnarea a specialistilor, expertilor

Expertul va fi desemnat de organul judiciar. In sit in care avem in cadrul institutului de med legala sau intr-o alta specialitate un expert oficial, in mod obl va fi desemnati expertii din aceasta categorie. In sit in care expertiza urm sa fie efectuata de un institut de med legala, de un laborator de expertize criminalistice sau de orice alta institutie de specialitate, organul judiciar vor desemna doar aceasta unitate, iar la randul ei unitatea va desemna expertul care urm sa faca expertiza. Dupa desemnarea expertului, organul judiciar cheama partile si expertul si le vor aduce la cunostinta obiectul expertizei, intrebarile la care urm sa raspunda, partile au dr sa formuleze eventuale obiectiuni, pot solicita completarea intrebarilor stabilite, sa-si desemneze un expert reprezentant. Se va stabili un termen pt intocmirea expertizelor. Expertul are dr sa solicite actele dosarului, explicatii sau lamuriri partilor, dar numai prin intermediul organului judiciar care a dispus expertiza. Expertul procedeaza la intocmirea unui raport de expertiza, care cuprinde concluziile cert pozitive/negative de probabilitate. Exista sit cand expertiza este efectuata de mai multi experti iar concluziile sunt diferite. Fiecare va consemna in raport sau intr-o anexa concluziile, iar sub aspectul probatoriului organul judiciar care a dispus masura va analiza concluziile corobarand cu celelalte probe. Concluziile nu au val absoluta, pot fi insusite in totalitate, in partial sau pot fi inlaturate. Exista posib intocmirii unei noi expertize in sit in care fie acelasi expert, fie alt expert va proceda la un supliment de expertiza in cazul in care sunt aspecte neclare, sau nu au fost lamurite toate aspecte. Cand exista contradictii intre concluzii se va dispune efectuarea unei noi expertize. Atunci cand se efectueaza un rap de constatare sau o expertiza care nu ajunge la o concluzie certa si probabila se va intocmi o noua expertiza si se va proceda si la internarea pers care urmeaza sa fie evaluata (ex in cazul stab discernamantului). Si in alte sit daca se impune se poate dispune internarea pers care tre cercetata, daca aceasta se opune va fi obligata si constransa prin intermediul organului de cercet al politiei.

2.2 Cuprinsul raportului de expertiza

- Parte introductiva, descrierea, concluzii. Partea introductiva cuprinde: - datele organului judiciar care a dispus masura, datele expertului, data in care s-a dispus efectuarea expertizei, data si locul la care s-a dispus efectuarea, cand s-a intocmit raportul, obiectivele stabilite, intrebari la care tre sa raspunda, daca partile au fos prezente si au fost asistate de experti reprezentanti. Partea descriptiva

descrierea amanuntita a operatiilor/activitatiilor desf, obiectiuni si explicatii date de parti. Concluziile La incalcare nemotivata a termenulului pt efectuarea expertizei se poate stab o sanctiune.

3. Cercetarea la fata locului, reconstituirea

*criminalistica Atunci cand e vb de un invinuit/inculpat aflat in stare de retinere, prezenta lui este obl la cercet la fata locului, poate fi si reprezentat. Daca nu este prezent la reconstituire poate fi inlocuit. Exista infr la care nu se face reconstituire:omor.

4. Delegare, comisia rogatorie

Modalitati de prorogare de competenta, denprelungirea competentei in fav unor organe care in mod obisnuit nu sunt competente sa efectueze aceste acte.Cand organul de urm penala/instanta nu pot proceda la audirea martorilor, la efectuarea unei cercet la fata locului, s.a pot sa le indeplineasca prin intermediul unei comisii rogatorie. Dispunere: rezolutie-in cursul urmaririi, inheiere-in cursul judecatii. Sunt anum activitati care nu pot fi efectuate de o comisie rogatorie: cele care vizeaza dr si libertati fundamentale, privare de libertate. Punerea in miscare a actiunii penale-nu se poate face de comisie, masuri preventive precum si alte cat care sunt exceptate. Activitatile dispuse printr-o comisie pot fi efectuate numai de un organ judiciar egal in grad cu cel care solicita efectuarea acestora. Daca e vb de o pers arestata aceasta are dr la desemnarea unui aparator. In raport vor fi trecute toate intrebarile, lamuriri privind aspectele ce trebuie solutionate, organul de urm penala/ instanta pot obtine si alte date, intrebari suplimentare.

5. Masuri preventive
Sunt dispuse pt a asigura buna desf a procesului penal, pt a impiedica sustragerea invinuitului/inculpatului de la urm penala, jud sau executarea pedepsei. Sunt expres si limitativ prevazute de lege.

5.1 Retinerea
Poate fi dispusa de organele de cercet pol judiciare sau de procuror printr-o ordonanta. Durata max a masurii retinerii este de 24 ore, daca este vb de un minor este de max 10 ore si este conditionata si de cuantumul pedepsei: inchisoare de 10 ani/detentiune pe viata, aceasta durata poate fi prelungita de cel mult 10 ori. Conditii - Pedeapsa prevazuta de lege : inchisoare, detentiune pe viata. Sa existe probe/indicii temeinice ca s-a sav o infr pt care pedeapsa este inchisoare/detentiune pe viata; - Sa exista vreunul din cazurile prevaz la art 148; - La infr flagranta-indiferent de limitele de pedeapsa-este obl aceasta masura; (contravine disp CEDO) - Sa fie inceputa urm penala;

Sa se procedeze in mod obl la ascultarea pers inaintea de luarea masurii retinerii in prezenta unui aparator ales/desemnat din oficiu. Masura poate fi dispusa doar de organul de cercet al politiei judiciare sau de procuror. Daca e dispusa de organul de cer pol jud, acesta are obligatia ca in termen de 10 ore sa instiinteze procurorul care supravegheza efectuarea urmaririi penale in cauza. Daca e dispusa de procuror, acesta are obl sa instiinteze instanta in termen de 10 ore si sa formuleze propunerea de arestare preventiva- in practica nu se respecta acest termen, nu exista nici sanctiune daca s-a depasit-este un termen recomandat. Sunt reglementari care stabilesc procedura luarii masurii retinerii: Daca cel fata de care urmeaza sa se aplice masura retinerii este condus la sediul organei judiciare, din durata retinerii se va scadea durata conducerii administrative la sediul organului care dispune masura. Atunci cand masura retinerii se ia dupa audierea invinuitului/inculpatului, durata se calculeaza dupa audiere si de la data luarii masurii. Daca invinuitul/inculpatul a fost adus in baza unui mandat de aducere durata curge de la data in care se afla prezent la fata organului judiciar. Invinuitului/inculpatului i se aduce la cunostinta de indata invinuirea, dr la aparator, dr la tacere, etc, iar daca se dispune retinerea, motivele retinerii precum si ca are dr ca sa solicite sa instiiteze un membru al fam, sau o alta pers desemnata. Solicitarea de instiintare precum si incuvintarea sunt consemnate intr-un proces vb. Impotriva acestei masuri se poate face o plangere in interiorul termenului de 24 ore cat dureaza masura retinerii. Daca masura a fost luata de organul de cercet pol jud plangerea va fi solutionata de procurorul care supravegheaza activ de urm penala, daca a fost luata de procuror, plangerea va fi solutionata de procurorul ierarhic superior, tot in termenul de 24 ore. Plangerea poate fi admisa/respinsa, solutia trebuie motivata. In cazul admiterii se dispune revocarea masurii si punerea in libertate printr-o ordonanta. Revocarea se poate dispune fie la cerere fie din oficiu si se poate dispune inlocuirea masurii cu o alta masura preventiva, ex de a nu parasi loc/tara. Ordonanta prin care se dispune retinerea cuprinde: - temeiul de drept, incadrarea jur, se mentioneaza ora la care se ia masura, si ora la care se expira, locul de detentie, mentiunea cu privire la dr de a face plangere. Masura trebuie sa fie proportionala cu gravitatea faptei si cu sit concreta a pers pt ca este o masura de exceptie. Luarea masurii trebuie in concret indicat si motivat. -

Obligatia de a nu parasi tara

Aceasta masura preventiva poate fi dispusa atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii. In cursul urmaririi penale poate fi dispusa de procuror si de judecator, iar in cursul judecatii de judecator. Masura consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de a anunta orice schimbare de domiciliu si de a nu depasi limitele domiciliui. Este vb de fapt de locul in care locuieste, care este o notiune mai larga, unii autor spun ca este vb de domiciliu, de resedinta, de locul in care locuieste efectiv sau chiar unde locuieste fara forme legale. In realitate vizeaza o restrangere a

dreptului de miscare a pers, in sensul ca nu are voie sa paraseasca localitatea in care locuieste efectiv.

Durata masurii
Masura se ia pentru o durata de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive cu inca 30 de zile, durata maxima a masurii fiind un an. Daca legea prevede pentru infractiunea comisa pedeapsa detentiunii pe viata/inchisoare mai mare de 10 ani, atunci masura poate fi luata pe o durata de cel mult 2 ani in aceeasi cauza cu privire la aceeasi persoana. Masura se dispune in cursul urmaririi penale printr-o ordonanta, in cursul judecatii de judecator printr-o incheiere, fiind competent judecatorul de la instanta care este competenta sa solutioneze cauza in fond. Masura poate fi prelungita, fie ca a fost dispusa de proc, fie de judecator in cursul urmaririi penale, ea poate fi prelungita numai de procuror. Durata acestei masuri preventive, 1 an sau 2 ani dupa caz, vizeaza doar faza de urmarire penala. In cursul judecatii masura se ia pe durata nedeterminata pana la solutionarea cauzei (pana la adoptarea unei hot definitive). Exista un recurs in interesul legii care stabileste ca in situatia in care instanta a fost sesizata cu rechizitoriu si anterior a fost luata aceasta masura preventiva, instanta nu mai dispune nici mentinerea nici prelungirea masurii, ci va dispune luarea masurii. In sensul ca in cursul urmaririi procurorul daca constata ca este necesata va dispune aceasta masura pe o durata de 30 de zile, inainte de expirarea masurii, daca socoteste ca este nevoie va dispune prelungirea cu inca 30 de zile, daca nu se incheie urmarirea prelungirea se poate face pe o durata de max 1 an, daca pedeapsa este detentiunea pe viata/inchisoare de 10 ani sau mai mare, se paote face pe o durata max de 2 ani. Exista posibilitatea luarii masurii retinerii si formularii propunerii de arestare preventiva, iar instanta poate socoti ca nu este nevoie de arestare preventiva si va dispune doar luarea masurii de obligare de a nu parasi localitatea. Aceasta masura se ia in cursul urmaririi penale, de catre judecator.

Procedura
Organul de urm penala, respectiv procurorul va trebui sa cheme invinuitul/inculpatul si sa-i aduca la cunostinta, in prezenta unui aparator indiferent daca asistenta juridica este obligatorie sau nu pentru infractiunea comisa, ca va dispune luarea masurii de a nu parasi localitatea. In cazul in care nu se respecta aceasta dispozitie, se considera ca masura este lovita de nul absoluta. In mod obl trebuie sa fie prezent un aparator. La prelungire numai este nevoie chemarea invunitului/inculpatului, ci doar comunicarea copiei de ordonanta/incheiere din care se ia cunostinta ca s-a prelungit masura. Nu este nevoie nici de prezenta aparatorului ales sau numit din oficiu. O copie de pe ord/incheiere va fi comunicata si altor institutii pt ca sa asigure verificarea respectarii masurii de catre invinuit/inculpat. Va fi trimisa: - sectiei de pol din raza teritoriala unde locuieste invinuitul/inculpatul; jandarmeriei, politiei comunitare, organelor specializate care libereaza si tin evidenta pasaporturilor (inspectoratul judeten de politie); institutilor care tin evidentele persoanelor (prefectura), organelor de forntiera.

Atunci cand se impune luarea acestei masuri preventive, organul judiciar care dispune luarea masurii va stabili o serie de masuri prevazute limitativ si cu caracter obl in sarcina invinuitului/inculpatului. Alte masuri au caracter facultativ, se iau doar in cazul in care se impune. In mod obligatoriu toate masurile stabilite in sarcina invinuitului/inculpatului vor fi trecute in cuprinsul ordonantei/ incheierii prin care s-a luat masura si i se va aduce la cunostinta invinuitului/inculpatului ca in cazul in care incalca aceste masuri se va dispune revocarea acestei masuri si inlocuirea cu alte masuri preventive, respectiv cu arestare. In timpul acestei masuri se poate lua masura retinerii, precum si se poate formula o propunere de arestare preventiva. Nu se poate lua in acelasi timp masura obl de a nu parasi localitatea si masura obl de a nu parasi tara.

Masuri obligatorii stabilite in sarcina invinuitului/inculpatului

Sa se prezinte la organul judiciar care a dispus masura ori de cate ori cat este chemat; Sa se prezinte la organul politiei desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere stabilit de acesta sau ori e cate ori este chemat; Sa anunte orice schimbare a locuintei; Sa nu poarte, sa nu foloseasca sa nu detine nicio categorie de arma.

Masuri cu caracter facultativ

Sa poarte in permanenta un sistem de supraveghere (ex bratar electronic, sistem gpspresupune costuri foarte mari-nu se aplica) - Sa nu participe la niciun eveniment sportiv, spectacol sportiv, cultural sau sa nu se deplaseze la anum locuri stabilite de instanta; - Sa nu se apropie de pers vatamata, de rudele, de membrii familiei ale acesteia, de pers cu care a comis fapta daca este cazul, de martori, de experti, sau de alte pers desemnate si sa nu comunice direct/indirect cu acestia; - Sa nu conduca niciun vehicol sau anumite vehicole (de regula aceasta masura se dispune cand infractiunea s-a comis prin folosirea acestor vehicole) - Sa nu se afla in locuinta persoanei vatamate; - Sa nu exercite posesia, functia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit infr, ex un medic Toate aceste masuri pot fi luate toate impreuna sau doar o parte din ele. Una sau mai multe masurile facultative se adauga la cele cu caracter obligatoriu. Poate fi revocata o masura facultativa sau pot fi revocate toate masurile. Aceste masuri au rolul de a asigura o supravgehere si un control mai bun a invinuitului/inculpatului. Impotriva acestei masuri se poate face plangere, care se adreseaza instantei competente, in termen de 3 zile de la data dispunerii masurii. Plangerea tre rezolvat tot in 3 zile. Instanta poate dispune prin incheiere: - Admiterea plangerii si revocarea masurii; - Admiterea plangerii si inlaturarea a unora dintre obligatii stabilite; - Respingerea plangerii ca nefondata; -

Respingerea plangerii din motiv ca este formulata cu depasirea termenului de 3 zile, sau este inadmisibila, fiind formulata de o alta persoana decat invinuitul/inculpatul si care nu are drept de reprezentare Impotriva incheierii prin care s-a dispus admiterea plangerii se poate formula recurs de procuror in termen de 24 de ore de la pronuntare. Impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea plangerii nu exista nicio cale de atac.. -