Sunteți pe pagina 1din 4

Sf.Dionisie cel Mare

-s-a născut în Alexandria(Egipt), a murit prin 364-365; este prăznuit pe 3 octombrie -opera nu s-a păstrat; a fost distrusă,s-au păstrat doar fragmente; -cele mai importante fragmente au fost păstrate prin intermediul Sf.Atanasie cel Mare; -Sf.Dionisie face parte din grupul Părinţilor Sf.Ciprian al Cartaginei şi Sf.Grigorie Teologul. -are în comun cu aceşti Părinţi nu doar contemporanitatea, ci şi alte evenimente comune : persecuţiile, războiul, foametea; el şi dezvoltă o teologie strâns legată de tradiţia bisericii, o teologie continuatoare a teologiei Sf.Ciprian, în problema botezului, a păcii; -aşa cum spune Sf.Atanasie, este primul Învăţător pe care Alexandria l-a dat Bisericii soborniceşti; este primul mare teolog şi episcop al acestei biserici; -epistolele sale constituie cel mai important Corpus, după cel al Sf.Ciprian; indică ridicarea la nivel canonic a părerilor sale teologice; -cu Sf.Ciprian are în comun faptul că s.au născut în mediu periculos şi neortodox, mediu definit de Tertulian din Cartagina şi Origene din Alexandria, ca neortodox. -Sf.Ciprian şi Sf.Dionisie s-au desprins de acest climat, au dat naştere unui climat teologic diferit, au experiat adevărul cu autenticitate, arătând adevăratul mers al Bisericii. -Sf.Dionisie n-a devenit continuator al lui Origene; nu-l urmează pe Origene în practica interpretativă; -Sf.Dionisie trăieşte tradiţia Bisericii, mărturiseşte doar problemele Bisericii, în interpretare este tradiţionalist, realist, critic, nu caută să încarce litera Scripturii cu concepţii extrabisericeşti, prin aplicarea metodei alegorice; -în opera sa, Sf.Dionisie, prezintă o realitate ispititoare, un profund simţ al lucrurilor diferit; -depăşeşte gnosticismul, ereziile; fiind cosmopolit cultural. -prima trăsătură a teologiei sale : înţelegere (pace) în cadrul Bisericii ; (pacea este un bun dumnezeiesc). -aceste epistole îşi propun să realizeze coeziunea bisericească; -a doua contribuţie a Sf.Dionisie este legată de botezul ereticilor; Sf.Ciprian susţinea că botezul ereticilor nu este valabil; Sf.Dionisie soluţionează problema. -Sf.Dionisie consideră valid botezul celor care se reîntorc în biserică, botezul schismaticilor. Această concepţie devine ca cea a bisericii şi devine regulă (canon) la Sinodul I Ecumenic, unde se stabileşte că ereticii sunt botezaţi iar schismaticii sunt primiţi prin punerea mâinilor.

-alt aspect al teologiei sale : primul care a combătut concepţiile hilianiste;

-un anume Horatius a repus în circulaţie concepţia hilianistă Nephos; -Sf.Dionisie scrie o lucrare"Despre făgăduinţe"- explică înţelesul împărăţiei Domnului.

-Sf.Dionisie scrie tratate epistolare (în ele foloseşte expresii

pentru sublinierea existenţei persoanelor Sf.Treimi; aceste expresii pe care le foloseşte tulbură Roma monohianistă, care acuză pe Sf.Dionisie folosind anumite expresii scoase din context, pe care el le folosise. Episcop în acea perioadă(260-267) era Dionisie al Romei, care convoacă un sinod în 262, neliniştit de expresiile Sf.Dionisie. Reacţia Sf.Dionisie este rapidă, accentuată în lucrarea "Combatere şi apărare". În această lucrare, Sf.Dionisie recunoaşte că a folosit pentru Fiul anumite expresii nepotrivite şi anume termenul de creat, făcut, însă protestează că n-au fost văzuţi alţi termeni ai săi în care recunoştea deofiinţimea cu Tatăl. -până la Sf.Dionisie, se făcea distincţia dintre cele trei persoane dumnezeieşti.

-Sf.Dionisie

persoanei Tatălui. -Fiul este născut faţă de Tată este strălucirea luminii este râurirea izvorului este lumină a soarelui este viaţă din viaţă. -pentru Sf.Dionisie, persoana Tatălui are întâietate absolută; ca persoană din care şi prin care provine Fiul şi Duhul. -Subliniază persoana Tatălui şi nu fiinţa Duhului. -Sf.Dionisie pune accent pe raportul dintre tradiţionalitatea Bisericii şi cercetarea Sripturilor, a revelaţiei dumnezeieşti; -Sf.Dionisie îşi asumă studiul Apocalipsei (lucrarea „Despre făgăduinţă”). Apocalipsa este inspirată de Dumnezeu însă autorul ei n-ar fi identic cu Apocalipsa lui Ioan; -pentru Sf.Dionisie încrederea în tradiţia bisericii nu exclude studiul sever al acesteia. Pentru el, încrederea în tradiţia bisericii priveşte Adevărul însuşi, tot ceea ce a fost încredinţat de Dumnezeu omului, iar critica, tot ce-a fost creat în spaţiul Bisericii de către om, om care nu este nici fără greşeală şi păcat.

-alt aspect al teologiei sale

rămâne imuabil, neschimbat, pe când limbajul poate fi schimbător. Criteriul limbajului fiind autorul acestuia sau al celui care citeşte.

episcopul

fiind autorul acestuia sau al celui care citeşte. episcopul periculoase relaţie fiinţială a persoanelor, fără a
fiind autorul acestuia sau al celui care citeşte. episcopul periculoase relaţie fiinţială a persoanelor, fără a

periculoase

acestuia sau al celui care citeşte. episcopul periculoase relaţie fiinţială a persoanelor, fără a fi atacată
acestuia sau al celui care citeşte. episcopul periculoase relaţie fiinţială a persoanelor, fără a fi atacată

relaţie fiinţială a persoanelor, fără a fi atacată importanţa

fiinţială a persoanelor, fără a fi atacată importanţa nu limbajul determină Adevărul; Adevărul Sf.Dionisie cel

nu limbajul determină Adevărul; Adevărul

Sf.Dionisie cel Mare al Alexandriei (264/265)

-provine dintr-o familie păgână din Alexandria ; -devine ucenic al lui Origene; -~231-232 după ce Origene pleacă din Alexandria, după ce a murit episc.Heracla(ucenic al lui Origene), Sf.Dionisie ajunge conducătorul şcolii exegetice din Alexandria şi presbiter. -între 231-232 a scris un tratat ”Despre natură” dedicată fiului său Timotei; informaţiile presupun că ar fi avut copii; poate fi vorba însă şi de copii duhovniceşti; această lucrare atacă oncepţia atomistă a lui Democrit şi a lui Epicur; priveşte înţelegerea lumii ca fiind concepută din atomi nedivizibili. Sf.Dionisie vorbeşte despre pronia dumnezeiască, având argumente din viaţa de zi cu zi; vorbeşte de constituţia lumii,

corpul omenesc, face referire la Platon;

filosofică; nu ezită să apropie filosofii greci, stoici de învăţătura creştină.

-247-248 moare episc. Heracla şi Sf.Dionisie ia locul

de conducere a şcolii catehetice; -Sf.Dionisie se retrage în provinciile învecinate în timpul unor persecuţii. -în 251 se reîntoarce în Alexandria, combate schisma novaţiană; se pronunţă împotriva concepţiilor hiliaste. -are o corespondenţă intensă cu personalităţi celebre ale lumii. -scrie o epistolă către episc. Fabius din Antiohia unde descrie persecuţiile asupra creştinilor.

-259 scrisoare către Germanos

dificultăţile din timpul persecuţiilor. -Sf.Dionisie: ”Mai bine e să înduri martiriul pentru a împiedica o schismă decât sănătoşi în urma refuzului sacrificii zeilor” -Pentru Sf.Dionisie, unitatea Bisericii a constituit elementul important al vieţii şi operei sale. -din scrierile către papa Ştefan, către pr.Filimon(din Roma), menţionăm epistola lui Dionisie al Romei. -257 Sf.Dionisie este exilat în localitatea Neslo (Libia) de unde menţine contactul prin scrisori cu credincioşii. -exilul continuă până-n 260. -disputa cu Dionisie al Romei. -războiul civil continuă, apare şi ciuma. -263-264 vrea să participe la un sinod în Antiohia care analiza concepţiile lui Pavel de Samosata(cf Eusebiu de Cezareea), dar nu participă datorită vârstei şi-a unei boli. -a avut o impresionantă activitate didactică, pastorală, literală, care l-a impus ca preot;

-se conservă o epistolă către Vasile episcop al ………….

conservă o epistolă către Vasile episcop al …………. Sf.Dionisie are instrucţie păstrează funcţia amănunte

Sf.Dionisie are instrucţie

Vasile episcop al …………. Sf.Dionisie are instrucţie păstrează funcţia amănunte personale privind Sf.Dionisie

păstrează funcţia

Sf.Dionisie are instrucţie păstrează funcţia amănunte personale privind Sf.Dionisie interpretează

amănunte personale privind

instrucţie păstrează funcţia amănunte personale privind Sf.Dionisie interpretează informaţiile din Evanghelii cu
instrucţie păstrează funcţia amănunte personale privind Sf.Dionisie interpretează informaţiile din Evanghelii cu

Sf.Dionisie

interpretează informaţiile din Evanghelii cu privire la învierea lui Hristos

din dorinţa determinării postul păresilor

-cu privire la un comentariu la Eclesiat, el a scris doar epistole tratat teologic. În aceste epistole tratat, Sf Dionisie foloseşte un limbaj teologic care nu afectează structura şi expunerea teologică. -lucrările sale s-au păstrat fragmentar. -textul Sf.Dionisie este viu, limpede şi desluşit, nu prezintă un stil îngrijit, ales, însă transpar regulile retorice. -găndirea extrabisericească n-a constituit o premisă a teologiei Sf.Dionisie; -deşi numărul lucrărilor sale este mare, sunt şi opere pierdute.