Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea Bucuresti Facultatea de sociologie si asistenta sociala Modulul Probatiune

Student: Nita Gabriela Nedelcu Dana Mihaela

Violenta la locul de munca

Termeni cheie: Motive de furie-retorsiune: comportamentul la locul crimei indica un nivel ridicat de furie, fie inspre o anumita persoana, grup, sau institutie, sau un simbol de oricare dintre acestea. Victime colaterale : cei care sunt atacati sau raniti neintentionat, din cauza apropierii de victima primara sau secundara dintr-un anumit loc inconjurator. Ideografia studiului victimei : studiul concret, examinarea victimelor individuale si calitatile lor actuale. Intentia : scopul specific de care ghideaza comportamentul. Motivul : Emotional , psihologic, si materialele necesare ce impulsioneaza si sunt satisfacute de comportament Tinta Primara : este aceea care este cea mai importanta pentru criminal; dicteaza locul si timpul oricarui atac. Motive cu profit : motive ce castiga bunuri materiale sau castig personal. Acestea pot fi gasite in oricare din tipurile de omucideri, spargeri, jefuiri, incendii, bombardare, rapiri, si asa mai departe. Tinta Secndara : cel care este de o importanta mai mica pentru criminal. Selectia Victimelor : procesul care este folosit de criminal pentru a isi alege viitoarea victima sau victime. Violenta la locul de munca : violenta sau amenintarea cu violenta impotriva lucratorlor.

Violena la locul de munc este definit de ctre o autoritate ca "violena sau ameninarea cu violena mpotriva altora" (OSHA 2002, 1). Din cauza acoperii senzaionalului de ctre mass-media, percepia public a frecvenei de infatisari diferite ale violenei la locul de munc legate, cum ar fi omuciderea, este probabil s fie foarte distorsionat. Uitandu-ma la tirile de sear, nu este greu de neles de ce. n cultura noastr actual, n cazul n care sexualitatea, violenta, si frica sunt valoroase mrfuri cu amnuntul, la locul de munc este caracterizat de rutin . Aceasta problema cat si altele sunt bine puse intr-un rezumat de probleme cauza-si-efect referitoare la violenta la locul de munca,dezvoltate de Riley (2003, 2-3): In timp ce incidentele de violenta la locul de munca nu apar a fi in crestere, societatea ii ofere un grad ridicat de atentie acestei probleme.Constientizarea crescuta a violentei la locul de munca se datoreaza, in parte, senzationalismului presei asupra actelor de violenta de la locul de munca.Cu toate acestea, taxa semnificativa exercitat de violen la locul de munc nu poate fi subestimata si statisticile sunt alarmante. Unul din fiecare patru angajati este o victima a violentei la locul de munca pe durata viietii lor. Una dintre sase crime are loc la locul de munca. Ca un risc profesional, omuciderea este a doua cauza de deces, de contabilitate pentru a asea din totalul deceselor ocupationale. In fiecare an 1000 de persoane sunt omorate la locul de munca; alte 1.5 pana la 2 milioane de oameni sunt victeme ale unui asalt, viol , sau furt. Criminali folosesc diferite metode de a distruge locul de munca. De exemplu, in fiecare zi 16,400 de amenintari sunt facute, 723 lucratori sunt atacati si 43,800 lucratori sunt hartuitii. Violenta la locul de munca de asemenea mai are un efect de unda, afectand nu numai victima in sine dar si pe toti ei ce sunt asociati cu locul de munca.Violenta la locul de munca poate cauza probleme psihologice nereparabile. Un raport a cloncuzioneaza ca publicitatea negativa alunga clientii, angajatii valorosi parasesc firma iar pentru angajarea lucratorilor noi este mult mai greu. Violenta la locul de munca de asemenea impune costuri financiare substantiale. Expertii au estimat pierderile economice la un total de 4.2 milioane $ pe an. Avand in vedere frecvetna si gravitatea violentei la locul de munca, nu este surrinzator ca in ultimi trei ani, violenta la locul de munca a fost cea mai mare grija a angajatilor. Ca profesionisti, victimologiile medico-legale sunt necesare pentru a avea o perspectiv asupra naturii reale i apariia de un anumit tip de infractiuni legate de interpretare si opinii. Noi avem nevoie sa stim mai mult decat ce este raportat la stirile e noapte sau in sectiune de crime a ziarelor zilnice. Si noi avem nevoie si uneltele adecvate sa abordam si analizam evidentele prezentate in caz. Din pacate, nu exist nici o lips de profesioniti care opereaz n mod exact opusul. Obiectivele pentru acest capitol sunt duble: pentru a risipi orice mituri cu privire la violena la locul de munc perpetuat de mass-media i de a oferi victimologistilor medico-legali cu lentile terminologia i teoretice cu care sa perceapa violena la locul de munc mai obiectiv.

VORBIREA NOMOTHETICALLY : AGREGATE Dup cum sa discutat n capitolul 3, studiul victimei nomothetic este examinarea datelor victimei grupate, ca opus al informatiilor despre cazul victimei individuale. Asemenea studiu este util in teoria generatiei si de asemenea in furnizarea contextului.Cu toate acestea, nu este des folositor pentru redarea concluziei finale despre dovezile unui caz particular.Cu asta in minte, este necesar sa revezi bazele nomothetic referitoare la violenta la locul de munca. In Statele Unite, violenta la locul de munca este cam de 18% din toate crimele violente ce sau intamplat dealungul anului curent(Duhart 2001).Cea mai putin victimizata profesie tinde a fii cea de instructor al unui colegiu sau universitati; cea mai victimizata este aceea de aplicare a legii (Duhart 2001). In Statele Unite,sunt in medie de 900 de incidente omoucideri la locul de munca in fiecare an. Deasemenea mai sunt si 36.500 de incidente de viol/hartuire sexuala la locul de munca, si 70.100 incidente de jefuire la locul de munca dintr-o medie de 1.744.300 incidente raportate in total. Prin urmare, luate k un intreg, viol/hartuire sexuala , jaf, si omoucidere tinde sa sa fie cam 6% din toate victimizarile violente raportate la locul de munca.Majoritatea ramasa (aproximativ 94%) tinde sa cada intr-una din cele doua categorii: asalt agravat (325.000 incidente/an ) si asalt simplu ( 1.311.700 incidente/an) (Dunhart 2001) Cu respect fata de victimele crimelor nomothetice caracteristicile victimelor de la locul de munca care nu au fost omorate, Duhart(2001) va ofera urmatoarele informatii rezumate : Barbatii au fost victimizati mai mult decat femeile pentru ambele crimele violente la locul de munca si crimele violente per ansamblu in decrsul 1993-98. Desi datele NCVS au dovedit in mod constant ca negri experimenteaza infractiuni violente la la cote mai ridicate decat albii si alte persoane de alta rasa,cotele infractiunilor violente la locul de munca au fost mai ridicate printre albi. Tipul de infractiuni si sexul Cu exceptia violului si hartuirea sexuala, barbatii experimenteaza toate categoriile de infractiuni violente la locul de munca la cote si procentaje mai ridicate decat femeile.Doua treimi din toate jafurile, asalturi agravate si asalturi simple la locu de munca au fost comise impotriva barbatilor. Tipul de infractiune si rasa Albii experimenteaza mai mult de patru cincimi din toate violurile si atacurile sexuale (88%), jafuri (81%), asalturi agravate (86%), si atacuri simple (89%) aparute la locul de munca.

Asalturile Asalturile simple si agravate 94% a reprezentate petru toate infractiunile violente la locul de munca.Au fost 4 asalturi simple pentru fiecare asalt agravat aparute in timp ce victima era la munca sau de serviciu.Rata persoanelor din domeniul de aplicare a legii care au fost asaltate agresiv era de 3 ori mai mare decat rata tuturor celorlalte domenii de ocupatie. Jafuri Aproximati 4 din 10 jafuri au avut loc in timp ce victima era la munca sau de serviciu au fost comise contra persoanelorcare muncesc vanzarile de debit si domeniul de transporturi.Angajati de transporturi au fost jefuiti la cote mai ridicate decat oricare alt domeniu raportat. Caracteristici ale victimizarii Timpul victimizarii In general, mai multe infractiuni la locul de munca au avut loc intre pranz si 6 p.m. decat oricare alta perioada de 6 ore a zilei. Reactia victimilor la atac Mai mult de trei sferturi dintre victimile infractiunilor violente la locul de munca nu au rezistat din punct de vedere psihic. Trei la suta din victimile violentei la locul de munca sau aparat singuri amenintand atacatorul lor cu arme de foc sau alte arme. Ranile victimei 12 la suta din toate victimle violentelor de la locul de munca au obtinut rani de la incident.Din cei care au obtinut rani de la incidentele violentei de la locul e munca 10 din 11 au fst cu rani usoare. Armele folosite Atacatorii armati au comis o cincime din toate infractiunile comise la locul de munca.Atacatorii armati au folosit mai mult probabil o arma de foc decat un cutit sau alta arma precum piatre,bate, sticle, sau alte obiecte. Caracteristici ale incidentelor de omucidere la locul de munca Cele mai multe omucideri au fost comise cu arme.Impuscatul a inregistrat mai mult de 80% dintre omuciderile la locul de munca.Dintre toate perioadele de 4 ore ale zilei cel mai ridicat procentaj de omucideri legate de munca au avut loc intre 8 p.m. si miezul noptii, inregistrand mai multdecat o cincime din toate omuciderile la locul de munca. Omuciderile sunt cea de a doua cauza la numar ale mortii la locul de munca in general.

Violenta in familie Aa cum sa sugerat n capitolul 9, violenta in familie in numeroasele sale reincarnari este poate una dintre cele mai mari pericole petru sanatatea publica in Statele Unite.Poate invinetii, zdrobii, si in cele din urma distruge psihicul, mental si bunastarea economica oricarei victime ale sale.Se creeaza case nesigure, comunitati nesigure, si locuri de munca nesigure. Nici unul dintre acestea este imun.Asa cum este explicat in Tarr (2007, 376-377): Problema violentei in familie este relevanta in contextul ocuparii fortei de munca consecintele sale au impact asupra fiecarui aspect din viata victimei.Violenta in familie poate cauza victimelor sa fie absente sau sa intarzie la munca, sa intervina in abilitatea lor de a presta munca lor, rezultant in incheierea contractului lor de munca, sau fortandui sa demisioneze de la munca pentru a scapa de violeta. Agresorii lor ii urmaresc la munca, dau telefoane de hartuire la locul de munca, ii impiedica sa mearga la munca dib cauza de abuz sau alte interferari de comportament, si ii sun pe supraveghetori petru a le creea probleme victimilor.In cele mai extreme cazuri, victimile violentei in familie sunt omorate te partenerii lor abuzivi. Multi angajatori vad victimele violenei n familie ca o datorie i act de consecin.In unele cazuri, angajatii cu risc pot fi pur si simplu reziliati.In alte cazuri, unde angajatul se bucura de protectia de terminare arbitrara,ei pot pur si simplu sa inceapa sa construiasca un fisier-activ solicitand reclamatii si documente absente si erori.Cele mai mici probleme devine o piatra de nemiscatasa cum si victima-angajat este izolat de restul locului de munca pana cand al lui sau al ei terminare devin inevitabila. Chiar si cand victima sau angajatu face totul exact asa cum trebuie,totusi, inca ramane posibilitatea unei tragedii. Exemplu de caz: Cindi Bischof Considerati cazul agentei de imobiliare Cindy Bischof, in Elmhurst, Illinois. Ea a fost impuscata mortal in parcare la locul ei de munca, Darwin Realty, de catre un fost iubit. Dupa aceea sa impuscat singur. Cindy Bischof a crezut ca ruperea relatiei de durata cu iubitul ei va merge totul usor dupa ce el a fost de acord sa se mute de la ea din casa. Dar Mischael Giroux imediat a devenit ostil intocmind un plan sa ii distruga casa si sa mearga la capat cu el. Ingrozita dupa ce Giroux i-a distrus toti peretii casei si toata mobila in casa ei din Arlington Heoghts primavara trecuta, femeia de 43 ani sa miscat repede facand rost de un ordin de restrictie ce il impiedica pe el sa o contacteze. Cand Giroux a incalcat oridunul de restrictie de doua ori , inclusiv incercarea lui de a se spanzura de in curtea ei, ea nu a ezitat sa anunte politia ceea ce la propulsat pe el la inchisoare pentru doua luni urmate de arest la domiciliu.

Pentru familie si procurori , aparea ca Bischof facea toti pasi necesari pentru a sta in siguranta si sa primeasca protectia necesara. Dar dupa ce Giroux a fost eliberat si din arestul la domiciliu a aparut la biroul lui Bischof in Elmhurst inarmat cu un revolver de calibru 38.Cand a incercat sa se urce la ea in masina el a impuscato in mod repetat dupa care a intors arma spre el........ Riscul unei femei de a devenii ranita grav sau ucisa de un partener intim creste atunci cand ea pune capat relatiei.In anumite cazuri, protectia in urma unui act judecatoresc nu este indeajuns si singura optiune viabila pentru o femeie este aceea de a se adapostii sau sa se mute. ANALIZA IDEOGRAFICA Asa cum a fost explicat sin Capitolul 3, analiza victimilor idiografice implica studiul despre concret: examinand victimile individuale si calitatile lor actuale.Se concentreaza ascupra unor cazur specifice si trasaturi unice sau functionarea persoanelor implicate.

Tinte Toti infractorii au victime speciale sau criterii de tinta ce satisfac nevoille lor, nu conteaza cat de general sau specifice lor sunt.Poate doresc sa loveasca o suta de tinte, sau doar una.Poate doresc sa distruga tot ce lovesc, sau sa provoace pagube tactice.Selectia victimelor se refera la procesul ce este folosit de infractor pentru a isi alege victima sau victimele.In functie de capacitatile infractorului, acest proces poate fi pasiv sau activ. In esential sunt trei tipuri de tinte: principala , secundare si colaterale. Tinta Primara : este aceea care este cea mai importanta pentru criminal; dicteaza locul si timpul oricarui atac. Tinta Secndara : cel care este de o importanta mai mica pentru criminal. Victime colaterale : cei care sunt atacati sau raniti neintentionat, din cauza apropierii de victima primara sau secundara dintr-un anumit loc inconjurator.

Relatia victima-infractor In fiecare caz examinat de catre victimologist, relatia dintre victima si infractor trebuie stabilit. Dupa Loveless (2001,4), sunte patru tipuri esentiale de infractori violenti la locul de munca cu respect pentru telatia cu locul de munca in sine: Intentia Criminala (e.g. furt strain); Cumparator/Client sau Lucrator-pe-Lucrator (e.g. coleg,fost angajat); si Relatie Personala (e.g. intim, sot, prieten, ruda, angajat)

Acolo este sugestia ca aceste tipuri de relatie sunt discrete, cu fiecare fiind folositor ca o categorie larga descriptiva pentru un caz particular.Totusi, ca si cu cele mai multe sisteme de clasificare nomothetice , acest lucru nu se confirma intr-un caz rel.In aplicatie,aceste categorii sunt simplificate, si un singur incident poate contine mai mult de o relatie, in special cand mai multe victme sunt implicate. Pentru a ilustra relatia victima-infractor intr-o moda aplicata, urmatorul exemplu de caz este furnizat cu dicutii: Exemplu de caz: Cumparator/Client si Lucrator-pe-Lucrator Considera cazul lui Michael Burgess,serif in Judetul Custer, Oklahoma, din 1994.El sa predat agentilor de la Biroul de Investigatii din Oklahoma in Aprilie 2008, avand 35 de acuzatii de crima, incluzand si multiple violuri,mita de catre un functionar public,si calcare a unui juramant.Cum a fost prezentat in Schoetz(2008): Acuzatiile au fost anuntate de catre James Boring , un avocat din districtul Texas,Oklahoma, care a preluat investigatiile despre Burgess in Mai 2007 dupa ce procurori din Judetul Custer au citat un conflict de intrese si avocatul general statal a cerut implicarea lui Boring. Informatiile prezentate in sala de judecata din documentele din judetul Custer Curtea districtuala Wednesday semnate de Boring si un agent la Biroului de Investigatii Oklahoma au afisat un model de presupsa purtare criminalistica din 2005 pana in 2007. Burgess dupa cum se pretinde a abuzat de puterea lui de serif si a profitat de repetate ori de angajate de sex feminin , colege si membrii ai progamului de droguri din judet pentru a il satisface pe el pentru tratamente speciale. Burgess sia oferit demisia Miercuri, efect imediat.El a fost eliberat pe $50.000 cautiune sub conditia sa nu aibe nici un contact direct sau indirect cu oricare dintre cei 33 martori oculari.......

Daca este adevarat, acuzatiile din acest caz reprezinta violenta la locul de munca de natura sexuala de la sherif catre colegii sau care sunt de asemenea si un subordonat. Acest caz reprezinta o relatie de Cumparator/Client .

EVENIMENTE MOTIVATIONALE SI CIRCUMSANTE

O mare parte a fost scris despre motivaia special a persoanelor care au comis acte de violen la locul de munc-mare parte din ea senzationala, generalizata, si gresita. In plus, ceea ce este menionat ca o motivaie este adesea o descriere de progresie a evenimentelor i mprejurrilor care au condus la violen. Un exemplu ar fi care s precizeze c un angajat dat afara, sau intr-o disputa cu superiorul lui, si a fost postatajungand la munca cu o arma de foc si impuscand pe toata lumea care a venit la munca, incepand cu superiorul. Motivul actual intr-un astfel de caz ar fi nervii sau razbunarea. Motivele valabile pentru violenta la locul de munca nu este cu nimic mai diferita decat orice alt tip de violenta.Ele includ si serviciu de profit, nervi, puterea si sadismu, cu nici o linie galben deschisa intre ele. De asemenea motivul este relativ.

Exemplu de caz: In Custodie Asalt, Motivat de Manie Consideram cazutul din 2007 al un fost ofiter e politie acum part-time ofiter de inchisoare, in Homer, Alaska. Un prizonier ce urma sa fie luat in custodie a scuipat in fata lui la sectia de politie in timp ce un soldat incerca sa ii scoata catusele prizonierului.ofiterul de inchisoare a raspuns strangulandul de gat cu mainile sale goale si lovindul in perete.Soldatul a fost daramat la podea. Cu respect pentru motiv , ofiteru de inchisoare sa simtit jignit de gestul facut de catre prizonier si a raspuns cu un gest non-letal cu forta potential letala.Astfel de context,intentie, si ulterior deasupra raspunsurilor este esenta exacta al comportamentului de furie de represalii.Ofiterul de inchisoare sa enervat imediat pe actiunile suspectului, si a dorit sa ii dea o lectie, si a facut-o.