Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Lucian Blaga
de
Conceptul de art poetic exprim un ansamblu de trsturi care compun viziunea despre lumea i viaa unui autor, despre menirea lui n univers i despre misiunea artei sale, ntr-un limbaj literar care-l particularizeaz. Poezie modern de factur expresionist, Dai-mi un trup voi munilor are ca trsturi : sentimentul absolutului, expansivitatea gestic, isteria vitalist, elanul dionisiac, caracterul vizionar, manifestarea euforic, tensiunea liric. Titlul poeziei este ocant, dar relevant pentru estetica expresionist. Apelul liric blagian Dai-mi un trup voi munilor devine o cerin major, de marc expresionist, deoarece trupul este mijlocul de ncorporare a patosului ieit din comun, ca realitate interioar. Tema poeziei relev nevoia de adecvare a formei la coninut, pornind de la contradicia ntre fragilitatea fiinei umane i dezlnuirea frenetic a pornirilor vitale. Frenezia tririlor, sentimentul absolutului imprim o tensiune liric, redat n mod subiectiv, n monologul adresat, prin mrci lexico-gramaticale care evideniaz eul liric: pronumele personal si verbele la persoana I sg i a-II-a sg si pl, adj posesiv la pers I sg, topica afectiv (inversiuni), pauza afectiv/cenzura. Versul incipit, Numai pe tine te am trectorul meu trup, reluat i ca vers final, este o mrturisire dureroas a limitrii umane n timp, prin raportare la motivul plurivalent al trupului. ntre cele dou versuri se relev euforia, patosul, elanul cosmic al eului exagerate. Verbele-cheie ale poeziei sunt a fi i a avea, care susin opoziia ntre suflet i trup, ntre etern i efemer, ntre libertate i limitare, ca i aspiraia lrgirii datului, limita asumat n ultimul vers. Compoziional, poezia are patru secvene marcate, de obicei, prin scrierea cu iniial majuscule a primului vers. Prima secven (strofa I) este un autoportret liric care evideniaz opoziia dintre trup (trectorul meu trup) i suflet
(stranicul suflet). Adverbele numai, i totusi susin opoziia semnalat. A doua secvena liric (strofele II si III) aduce invocaia elementelor eternitii: munilor, mrilor; pmntule. Nevoia expresionist de ncorporare a patosului ieit din comun este comunicat n versuri de mare tensiune: Dai-mi un trup/voi munilor,/mailor,/dai-mi un alt trup s-mi descarc nebunia/n plin!/Pmntule larg fii trunchiul meu... Retorismul aparte este susinut de invocaii i exclamaii retorice, de repetiia verbelor la imperativ dai-mi, de personificare i de segmentarea prin cenzur a versului liber. Metaforele asociate n invocaia pmntului plasticizeaz gradat, prin imagini poetice, noiunea modern de form a coninutului, de adecvare a formei la coninut: trunchiul meu, pieptul, lcaul furtunilor, amfora eului meu ndrtnic. Imaginile culmineaz cu proiecia hiperbolic a eului lirc dezlnuit: Prin cosmos/auzi-s-ar atuncea mareii mei pai/i-a apare nvalnic i liber/cum sunt,/ pmntule sfnt. Se observ rolul epitetelor calificative, de a releva esena sufletului nelimitat. A treia secvena liric (strofele IV si V) surprinde saltul n imaginar, sugerat de verbul la condiional-optativ, nevoia de absolut n trirea sentimentului de iubire: Cand a iubi,/mi-a intinde spre cer toate mrile/[..]/ sa-i srut sclipitoarele stele//Cand a ur/ a zdrobi sub picioarele mele de stnc/biei sori/cltori. Hiperbola si antiteza a iubi - a ur infaieaz eul stihial nzestrat cu for, intensitate. Versul final red revenirea n contingent, acceptat cu resemnare i tristee, sugerat de conjuncia adversativ dar. Sursele expresivitii i ale sugestiei se regsesc la fiecare nivel al limbajului poetic. La nivelul morfosintactic, micarea afectiv este exprimat prin modurile i timpurile verbale. Tendina suprem de transgresare a datelor fiinei (suflet-trup), conotate de indicativul prezent, este sugerat de utilizarea celorlalte moduri verbale personale: imperative, cu exprimare a dorinei dai-mi, conjunctiv s-l cuprind, s-i srut, condiional-optativ, aciune dorit i nerealizat a apare, a iubi, a ur. La nivelul stilistic se observ c antiteza suflet-trup se realizeaz cu ajutorul unor serii de sintagme poetice/metafore, dar i rolul invocaiei, al exclamaiei retorice, al hiperbolei n revelarea elementelor care conoteaz venicia.
Poezia este alcatuit din 5 strofe inegale cu versuri libere (cu metric variabil), al cror ritm interior red fluxul ideilor i frenezia sentimentelor. Prozodia modern este o eliberare de rigorile clasice, o cale direct de transmitere a ideii i a sentimentului poetic. Potenarea tririi, sentimentul absolutului, exagerarea eului sunt trsturi expresioniste care duc la o descoperire tragic: slbiciunea trupului ca limit insurmontabil a fiinei.