Universitatea Transilvania Facultatea de tiine Economice

Decalaje dintre populaia bogat i cea srac

Braov, 2011

Introducere

Trim ntr-o lume att de bogat nct venitul global este de peste 31 trilioane dolari pe an. n aceast lume, persoanele cu venit mediu, n anumite ri ctig anul peste 40.000 dolari. Dar n aceeai lume, 2,8 miliarde de oameni mai mult de jumtate din populaia rilor n curs de dezvoltare triesc cu mai puin de 700 dolari pe an. Dintre acetia, 1,2 miliarde ctig mai puin de 1 dolar pe zi. Ca urmare, 33.000 de copii mor n fiecare zi n rile n curs de dezvoltare. n aceste ri, n fiecare minut, mai mult de o femeie moare la natere. Srcia mpiedic peste 100 milioane de copii, majoritatea fete, s mearg la coal. Problema reducerii acestor niveluri de srcie, n timp ce populaia continu s creasc cu circa 3 miliarde de oameni n urmtorii 50 ani este enorm. Inegalitatea veniturilor n societate Salariul este principalul venit al indivizilor. Diferenierea i apropierea, egalizarea salariilor explic asemnrile, respectiv diferenierile de venituri n societate. La baza acestora se afl factori obiectivi i subiectivi. ntre cei obiectivi se pot meniona calificarea i eficiena muncii salariatului, locul de munc, respectiv instituia i comportamentul de munc, nivelul instruirii i educaiei reflectate n diplome i atestate. Iar factorii subiectivi, din pcate intervin adeseori n procesul determinrii mrimii salariului, mai ales atunci cnd rezultatele muncii colective nu pot fi cuantificate proporional cu munca individual, iar aprecierea subiectiv a managerilor cu privire la contribuia personal a salariailor nu reflect realitatea. n acest fel apare inegalitatea veniturilor n societate. Factorii care determin inegalitatea veniturilor sunt: a) diferenele de abilitate. Este recunoscut individul ca un sistem de abiliti, respectiv de aptitudini fizice i intelectuale pe care le pune n valoare n activitatea economic. b) educaia i instruirea. Aceste elemente sunt o problem a alegerii individuale, n sensul c nu este obligatoriu ca un individ cu o instruire mai bogat dect altul s primeasc un venit mai ridicat c) discriminarea. Pe piaa muncii exist o serie de restricii n ceea ce privete ocuparea unor locuri de munc dup diferite criterii: sex, vrst, tradiie. Aa se explic de ce predomin femeile n posturi de secretare sau asistente medicale i brbaii n meseriile de pilot, dulgher, tmplar, etc.;

d) nclinaia fa de risc. Exist profesiuni n medii mai nocive sau periculoase, cum ar fi lucrul n mine, la metrou, n sistemul cilor ferate, etc. care sunt mai bine pltite e) distribuia avuiei. Relaia dintre salariu i avuie este aceeai ca ntre fux i stoc. Salariul este un venit, ca i renta, profitul i dobnda care revine posesorului muncii prin fluxul monetar al activitii economice, n timp ce avuia reflect bogia acumulat la un moment dat. f) structura pieei. Piaa muncii, ca i piaa bunurilor de consum este puternic structurat. Exist doi factori eseniali ai structurii pieei care genereaz inegalitatea veniturilor: forma de concuren i crearea organizaiilor profesionale. Astfel, n funcie de forma de concuren, piaa poate fi perfect, monopolistic, de oligopol, de monopol. Ori, pe o pia de oligopol sau monopol, nu se ntlnete egalitatea distribuiei veniturilor; n schimb, pe piaa monopolist sau perfect, atomicitatea cererii i ofertei permite o tendin spre egalizare a veniturilor, tocmai datorit interdependenelor dintre cerere i ofert. De asemenea, meseriile n domeniul crora s-au constituit organizaii profesionale (cum sunt oferii de taxiuri etc.), impunerea de licene de practicare a meseriei creeaz noi discrepane n ceea ce privete nivelul salariilor celor din organizaie fa de cei care nu fac parte dintr-o asemenea grupare; g) sistemul fiscal. n general, la venituri mai mari, impozitele practicate sunt mai ridicate. Se ajunge astfel la nivel optim al veniturilor, adic peste care efortul muncii nu se mai justific pentru c venitul suplimentar este prea puternic impozitat, iar munca salariatului nu mai este recompensat financiar. Sistemul fiscal este ns o preocupare permanent a politicienilor care modific permanent grila de impozitare; j) norocul, ansa, relaiile. Numeroi economiti arat c dei sunt elemente mai puin obiective sau economice, norocul, ansa i relaiile influeneaz sistemul distribuiei veniturilor Distribuia veniturilor este diferit de la ar la ar. Inegalitatea veniturilor este mai pronunat n rile srace fa de cele bogate. Statisticile arat c discrepana cea mai mare a veniturilor adic inegalitatea cea mai puternic este n ri precum Brazilia, Guatemala, Tanzania, etc.

Cauzele adncirii inegalitii veniturilor, mai ales n ultimele decenii sunt:

a) factorii demografici. n anii `70, `80 specialitii consider c pe piaa muncii au ptruns numeroi tineri mai puin pregtii, ceea ce a fcut ca noii salariai s ctige mai puin dect cei n vrst, experimentai i instruii. Aceasta a mrit gradul de inegalitate a veniturilor n societate. n plus, n familiile n care brbaii erau singurii aductori de venituri s-au produs schimbri eseniale, in sensul c mai multe soii au ptruns pe piaa muncii din familiile cu venituri mari, mrind i mai mult ctigul, dect din familiile cu venituri mici; b) concurena extern. Muncitorii din industriile de automobile i oel, puin instruii s-au confruntat cu scderea cererii de munc din partea angajatorilor, iar salariul mediu al lor sa diminuat, chiar dac iniial veniturile nregistrate de acetia au fost mai mari dect n alte domenii de activitate; c) cererea de munc de nalt calificare. Schimbrile din activitatea de producie n sensul restructurrilor n direcia dezvoltrii computerizate a activitii, consultanei n afaceri, biotehnologiei, asistenei medicale, sistemelor avansate de comunicare etc. au impus creterea cererii de munc de nalt calificare i evident diminuarea cererii de munc necalificat. Aceasta a dus la majorarea salariilor celor mai bine pregtii; d) sistemul fiscal. Prin legislaia anilor `80 impozitele percepute asupra veniturilor ridicate au fost mai mici dect cele practicate n anii `60 i `70. Aceasta a adncit inegalitatea veniturilor, mai ales n condiiile inflaioniste n care cei cu venituri mici au resimit nrutirea condiiilor de via. Inegalitatea distribuiei veniturilor nregistreaz diferite nivele, sau grade. La o inegalitate a distribuiei zero, adic o distribuie egal a veniturilor n societate, un anumit procent de populaie nregistreaz acelai procent de venituri; prin urmare dac 10% din populaie obine 10% din veniturile totale, 30% din populaie 30% din venituri etc. se spune c este o distribuie egal de venituri n societate. La o anumit inegalitate a distribuiei veniturilor, un anumit procent de populaie nregistreaz un procent mai mic din venituri; prin urmare, dac 20% din populaie nregistreaz 4% din venituri, 40% din populaie 15%, 60% din populaie 30% din venituri, se spune c este o distribuie inegal a veniturilor n societate. Desigur, n acest caz, 100% din populaie va nregistra 100% din venituri pentru c ultimele procente de populaie majoreaz ntr-un ritm mai puternic cota de venituri deinut fiind familiile (relativ puine la numr) care obin venituri substaniale. Mai exist i situaia inegalitii totale a distribuiei, din punct de vedere teoretic, la care 1% din populaie nregistreaz 100% din venituri, iar restul, nici un venit. 4

Aceste grade de distribuie sunt puse n eviden de curba Lorentz care coreleaz procentul de populaie cu procentul de venituri care revin acesteia (figura nr. 1).

Fig. nr. 1: Curba Lorentz Distribuia egal este reflectat de diagonala graficului (curba 1), distribuia inegal de curba Lorentz (curba 2) iar distribuia complet inegal de liniile vertical i orizontal ale graficului care reprezentate n sistem opus (curba 3) evideniaz cea mai mare discrepan fa de egalitatea distribuiei. Cu ct decalajul ntre curbele 1 i 2 este mai mare, cu att este mai inegal distribuia veniturilor. Aprecierea distribuiei veniturilor ridic ea nsi o serie de probleme, cel puin din dou motive: 1. conceptul de venit este controversat. Se poate considera venitul unui individ suma veniturilor fundamentale _ salariu, profit, dobnd, rent. Sau se mai includ n mrimea venitului personal sumele nencasate direct de posesorul factorului munc, fiind reinute n mod obligatoriu nainte de plata efectiv, cum ar fi contribuiile la asigurrile sociale, impozitul pe venituri, etc. Ali participani la viaa economic atribuie venitului un sens mai larg, de avuie; 2. venitul este variabil n timp. Se ridic problema aprecierii venitului acumulat ntr-un an sau pe un interval mai mare de timp. Astfel, dac un individ ctig 15 mil. lei ntr-un an i 150 mil. n anul urmtor iar altul invers, adic n primul an 150 mil. i n anul urmtor 15 mil. lei, exist o distribuie inegal a veniturilor n societate? Rspunsul este n funcie de intervalul de timp pentru care se analizeaz fenomenul distribuiei. Prin urmare, distribuia anual este foarte inegal, dar pe un interval de timp de doi ani, veniturile sunt distribuite n mod egal.

Cnd te gndeti la Brazilia spui, neaparat, contrast social i economic. Rezultatul unei intense popularizri a claselor sociale a condus la discrepane puternice ntre 5

cartierele marilor orae, unde oferta este pentru toat lumea, dup buzunar: de la case luxoase, pn la ghetouri. Acesta este unul dintre brandurile negative ale Braziliei. Aproape jumtate din populaia rii locuiete n condiii extreme, aproape de limita srciei. Oraele sale sunt supraaglomerate, ceea ce a condus i la creterea nivelului de violen, jafurile i crimele n plin zi devenind o banalitate pentru autoritile locale. Cele mai frecvente infraciuni sunt furturile, nelciunile, tlhriile, traficul de persoane i cel de droguri. Avantajul Braziliei este n comer i n turism. Ctigurile din acest sector au adus o contribuie semnificativ bugetului de stat. ns, sistemul medical este slab dezvoltat. Saracia, ca fenomen ce afecteaza atat tarile dezvoltate, cat si tarile in curs de dezvoltare, naste in continuare multe controverse, desi baza teoretica in studierea ei s-a pus inca din a doua jumatate a secolului trecut. In ciuda progresului considerabil din teoria si practica masurarii si analizei saraciei, studiile realizate pe aceasta tema in Europa si in lume, continua sa faca obiectul unor ample dispute intre specialistii din domeniu. Conceptul de saracie pare dificil de definit si greu de inteles. Cu toate acestea insa, fenomenul saraciei este vizibil, real. Specialistii recunosc in mod unanim existenta saraciei chiar si in tarile cele mai dezvoltate. Astazi America este un model de discrepanta tot mai evidenta, model caracteristic tarilor din lumea a 3-a. America a reusit sa se divizeze in doua. Pe de o parte avem lumea corporatista, capitalismul functional pentru unii, bursa in crestere, bonusuri asigurate pentru cei ce pot trai visul american pana la moarte daca-si gestioneaza bine banii. Pe de alta parte in cealalta America, cea a majoritatii, avem somajul rampant si milioanele de familii lasate pe drumuri pentru a plati datoriile altora. Gaura uriasa intre bogati si saraci este mai mare decat a fost vreodata. de revenirea celor de la varful coloanei. Statisticile de mai jos arata contrastul dintre cele 2 Americi de astazi. Liberalii ar putea folosi asta pentru a justifica taxarea bogatilor. Insa mai multi bani la guvern nu vor creea in mod magic mai multe locuri de munca saracilor. Conservatorii pe de alta parte, pot folosi datele de mai jos in favorea capitalismului, care pare sa functioneze. Insa ce este astazi in Statele Unite nu este capitalism. Este corporatism, deoarece banii si puterea se concentreaza tot mai mult in mainile corporatiilor gigante care nu pot fi competitori corecti pentru omul de rand sau o afacere mica. Adevarul este ca banii concentrati doar la top nu ajung la restul de mai jos. In trecut macar, cei bogati erau fortati sa-i angajeze pe ceilalti in cadrul afacerilor si fabricilor lor. Insa odata cu globalizarea, nici macar asta nu Obama si Bernanke continua sa vorbeasca despre revenire economica, cand de fapt e vorba doar

mai este adevarat. Acum ei pot doar sa-si mute fabricile si afacerile oriunde pentru a plati in mod legal salarii de sclavi pentru angajati. "O concentrare foarte mare de bani si putere este aproape intotdeauna foarte rea pentru cetatenii de rand. Tatii nostrii fondatori nu au intentionat niciodata o asa mare putere guvernului central si niciodata nu au intentionat o asa mare putere pentru corporatii gigante. Insa noi toti am abandonat principiile fondatorilor Americii". Cand se accepta o concentrare de putere (fie ea guvernamentala sau corporata), devine inevitabila crearea unei gauri mereu in crestere intre bogati si saraci. Asta se intampla astazi peste tot in lume. Din pacate, nimic nu indica o eventuala schimbare in viitorul apropiat. In Statele Unite, atat guvernul federal cat si multinationalele se intrec in a pune mana pe si mai multa putere. S-a ajuns pana acolo incat un cetatean american nu prea mai are nici o putere lasata. Statistici in America: - Conform Departamentului de Munca, somajul actual s-a accentuat in 351 din 372 de orase mari in prima luna a anului. - In 2010, pentru prima data in istorie, peste 1 milion de familii si-au pierdut casele, iar numarul este asteptat sa creasca in 2011 Conform Moody's Analytics, cele mai bogate 5 % camine raspund de 37 % din cheltuielile de consumator. Majoritatea nu au nici un venit in plus pentru cheltuieli diverse - Conform Gallup, rata somajului la mijlocul lui martie era de 10.2 %, aproape neschimbat de la 10.3 % cat era acum 1 an. - Conform Wall Street Journal, vanzarea de avioane private mari (jumbo jets) au inregistrat o crestere remarcabila.De fapt, aceste vanzari de jumbo jets sunt atat de mari incat acum Airbus si Boeing au o noua linie de vanzari special pentru asta. - Acum sunt peste 6.4 milioane de americani care au renuntat pur si simplu sa mai caute de lucru. Acest procent a crescut cu 30 % fata de inceputurile crizei. - Vanzarile Porsche au crescut cu 29 % in 2010. Pana si glumele cu Porsche incep sa redevina in actualitate. - Aproximativ jumatate din toti muncitorii americani fac 25.000 $ pe an sau chiar mai putin. - O familie medie va cheltui cu aproximativ 700 $ mai mult pe gazolina in 2011, fata de anul 2010. - Rolls-Royce si-a crescut vanzarile cu 171 % in 2010. 7

- Conform unui nou studiu facut de America's Research Group, cam 75 % dintre americani fac mai putine cumparaturi, odata cu cresterea pretului combustibilului. - Cand a inceput 2007, erau 26 de milioane de americani ce traiau pe bonuri de masa. Astazi avem un record al tuturor timpurilor de 44 milioane. - Celebrul designer Ralph Lauren si-a crescut incasarile cu 24 % in ultimul trimestru al anului 2010. - Datoriile medii pe familie au atins un procent de 136 % din totalul veniturilor. - In 2009 s-au vandut masini de 100.000 $ sau mai mult in numar de 18.288. In 2010, numarul acestora a crescut la 32.144. - In economia Statelor Unite sunt cu 10 % mai putine locuri de munca pentru clasa de mijloc, decat erau cu 10 ani in urma. - Un executiv mediua face de 185 de ori mai multi bani decat un angajat de clasa medie. - 21 % dintre toti copii din Statele Unite traiau la limita subzistentei in 2010 Inegalitatea si discriminarile, care au loc in diverse societati si global, necesita o analiza profunda a cauzelor, a factorilor care genereaza si intretin aceasta inegalitate si cit ne afecteaza ea.De cele mai multe ori,se discuta evaluarea gradului de inegalitate in anumite tari ale lumii,prin intermediul indicatorului GINI.Un scor zero al acestui indicator, ne arata o egalitate perfecta in societate.Un scor 1, al lui, ne arata ca nivelul inegalitatii este maxim.S-au constat de-a lungul timpului, unele discrepante majore intre locuitorii aceleasi tari in cadrul acestui indicator. In America,venitul celor mai bogati 20% dintre americani a crescut cu 14%, numai in anii 70, in timp ce venitul celor mai saraci 20% dintre americani a crescut cu 9% in aceasi perioada.In ani 90, venitul segmentului de bogati din America, a crescut cu 27% in timp ce cresterea de venit inregistrata in rindul saracilor era de 10% . Unele din cauzele percepute ar fi:nivelul tehnologic,globalizarea, care permite mutarea locurilor de munca care cer mai putina pregatire profesionala si inventivitate,catre tarile mai sarace si unde forta de munca este mai ieftina,restringerea functiei pe care o indeplineau sindicatele si imposibilitatea lor de a mai avea consultari cu patronatul in termini rezonabili si multe alte cauze. Exista insa un studiu, elaborat de doi mari economisti, Dr.Samuel Saez si Thomas Piketty,care au dezvoltat algoritmul de gindire al acestei inegalitati care domina mental intreaga planeta.Ei au studiat venitul celor mai bogati 0,1% dintre americani,englezi si francezi in perioada 1913 2008.Acest studiu isi propune sa ne arate cum s-au miscat 8

acesti bogati si care a fost dinamica lor,pentru ca in general inegalitatea corespunde perceptelor economice pe care acestia le impartasesc. In America,cei mai bogati 0,1%, au cistigat in prima parte a perioadei respective de 20 de ori mai mult decit 90% din populatie,iar in ultima parte a perioadei respective nivelul venitului celor 0,1% extrem de bogati a fost de 80 de ori mai mare decit a 90% din populatia Americii(de 80 de ori!!!). Acum putem intelge de ce oamenii sint atit de revoltati si in general ei gindesc ca acei 0,1% nu au cum sa munceasca de 80 de ori mai mult decit ceilalti 90% din populatie iar in acelasi timp,acesti super bogati NU contribuie de 80 de ori mai mult decit ceilalti la programele sociale ale Americii. Sesizam doua directii principale ale evolutiei inegalitatii si anume,in tarile cu economii dezvoltate,acestea furnizeaza un profit disproportionat celor dj foarte bogati.Arhitectura sistemului creaza aceste premise de retur exceptional catre cei bogati.In al doilea rind,aceasta inegalitate creaza o stare deplorabila oamenilor si duce la cresterea si eliberarea unor hormoni ce deregleaza in final organismul uman. Adair Turner, Presedintele Autoritati Financiare Britanice, spune ca exista citiva factori care par sa duca la nivele superioare veniturile celor deja bogati.In principal,el are o vedere catre serviciile financiare,legale si de sanatate,care au crescut partea de PIB alocata celor bogati in cele mai dezvoltate econonomii ale lumii,in special in cele anglo saxone,unde aceste profesii furnizeaza cei mai bogati oameni din tarile respecive.Serviciile financiare s-au dublat in America intre 1980 si 2000,ajungind la 8% din PIB,in aceasi perioada, profiturile acestui sector au crescut de la aproximativ 10% la peste 35% din totalul profiturilor obtinute de corporatiile americane.Bancherii sint platiti cu mult mai mult deasemenea. In societatile capitaliste s-a introdus un termen nou in analiza inegalitatii si anume:positional goods,care se pare ca este de luat in seama si face o diferenta enorma,dupa cum vom vedea.Odata deveniti mai bogati,oamenii dedica o parte din venitul lor unor asa numite positional goods,care sint destinate a reflecta pozitia lor sociala, articole de genul limited edition,haine luxoase numai pentru ca sint purtate de celebritati,incaltaminte faimoasa purtata la fel de nume sonore si a caror valoare face diferenta in ochii celorlalti. Daca cu ani in urma Margaret Thatcher, spunea ca nu este o ingrijorare daca bogatii devin mai bogati atita timp cit cei mai saraci o duc bine si sint multumiti,acum lucrurile stau putin altfel si la nivelul mentaltatii. 9

Daca aceste positional goodsreprezinta un procent din ce in ce mai mare din venitul membrilor societatii,atunci venitul relativ nu mai are nici o importanta si de aici pornesc discrepantele si discriminarile sociale intre bogati si saraci. Aceste positional goods nu afecteaza starea existentiala,dar ele afecteaza calitatea vietii oamenilor din societatea respectiva,ceea ce duce la o alta ratiune in analiza inegalitatii si anume efectele ei psihologice si consecintele fizice asupra fiintei umane. Este evident,asa cum sugereaza si studiile actuale,ca inegalitatea cauzeaza un nivel deosebit al stresului si duce la situatia in care organismul uman secreta un hormone numit Cortisol.Acesta poate afecta major metabolisul si alte functii ale organismului,producerea lui in cantitati mari,poate duce la probleme medicale legate de activitatea cerebrala si alte functii ale organismului si nu in ultimul rind la probleme ale sistemului imunitar.Acest hormon este tot mai mult tratat ca o legatura intre inegalitate si starea precara de sanatate. Este un subiect care eu cred ca trebuie atacat si dezvoltat de catre noi in comentarii, pentru ca ne afecteaza in fiecare zi iar eu cred ca stagnarea Romaniei se datoreaza lui in principal,se datoreaza unei neintelegeri a sensului vietii si modului de abordare a evolutiei.S-a dovedit ca in evolutia speciei umane,primordial a fost statutul pe care fiinta umana il are in societate,ea cautind mereu un statut superior.Cei care pierd in acesta competitie ,sufera adinc. Societatile in care se manifesta o lupta concurentiala teribila pentru statut sint de obicei natiuni cu un grad de sanatate redus si foarte violente.Dar ceea ce doresc sa subliniez,este ca nu conteaza atit de mult venitul, ci discrepantele in statutul social,care este cel mai important. Deseori,cele doua,venitul si statutul merg impreuna.Tarile nordice detin la nivel de individ un venit mic,comparativ cu alte tari din Europa si SUA sau Canada si in acelasi timp nu au o competitie legata de statutul social al membrilor ei. America detine uriase discrepante la nivelul veniturilor dar nu se inregistreaza aceasi dinamica la nivelul statutului social al indivizilor,acest lucru putind fi atenuat de mobilitatea sociala si dezvoltarea inegala a zonelor tarii.Economistii americani considera inegalitatea, ca fiind cu mult mai putin importanta decit saracia. Asistam la inegalitati generate in cadrul sistemului chiar de oamenii de rind.In tarile bogate o parte a inegalitatii o dezvolta consumul celor saraci sau de conditie medie,care este mai mare decit produc ei,acestia primind ajutor social si folosind gratuit serviciile

10

publice.In acelasi timp, cei bogati consuma o mica parte din ceea ce agonisesc,ceea ce duce la dezechilbre majore. Un alt factor de dezechilbru, recent luat in calcul de sociologii americani este miscarea fortei de munca,sau miscarea din sfera politica catre sfera economica a unor membri ai societatii americane.Acest studiu evidentiaza ca firmele americane care sint regularizate strict si sint supervizate pentru activitatea lor cum ar fi companiile de medicamente,telecomunicatii,jocuri de noroc si altele,angajeaza mult mai multi fosti politicieni ca directori,decit firmele care nu sint sub un strict control al organelor de regularizare al activitatii lor. Daca luam numai companiile farmaceutice,care fac cele mai mari matrapazlicuri finaciare si au profituri uriase in timp ce afcteaza negativ sanatatea a sute de milioane de oameni,au cele mai putine procese in tribunale,sint acoperite cel mai bine de clasa politica si au o infleuenta politica enorma in alte tari, decit tara de origine.Toate astea cu aportul unor alti oameni,nu ai celor ce au investit si care cistiga ducind o politica de cadre corespunzatoare. Srcia nate srcie Un nou studiu demonstreaza cercul vicios care ii face pe copiii saraci sa aiba mai putine sanse de succes in scoala si, astfel, sa obtina calificari mai slabe care sa duca la slujbe mai prost platite si sa perpetueze starea de saracie de-a lungul mai multor generatii, informeaza cotidianul The Washington Post. Stresul cronic, rezultat al cresterii intr-un mediu sarac, are un impact direct asupra creierului, cel mai mult avand de suferit capacitatea de memorare a copiilor din familii sarace. Exista foarte multe argumente care probeaza faptul c familiile sarace traiesc sub imperiul unor puternici factori de stres, iar acest stres are multe consecinte nefaste asupra creierului, afectand dezvoltarea cognitiva a copiilor din aceste familii, comenteaza Gary W. Evans, profesor de ecologie umana la Cornell University din Ithaca, New York coordonatorul acestui studiu. Avand in vedere criza economica actuala care impinge si mai multe familii sub pragul saraciei, acest studiu deschide o cale spre intelegerea efectelor pe termen lung pe care le are saracia si stresul asociat pauperitatii i ceea ce priveste dezvoltarea intelectuala a copiilor.

11

Este o descoperire foarte importanta care demonstreaza felul in care experientele de viata influenteaza atat creierul cat si restul organismului, comenteaza si Bruce S. McEwen, seful laboratorului de neuroendocrinologie de la Rockefeller University din New York. Studiile anterioare care doreau sa explice diferenta dintre nivelul de succes in viata atins de copiii din familii sarace comparativ cu cei din familiile normale sau bogate, s-au axat pe cautarea anumitor factori genetici care influenteaza gradul de inteligenta sau pe identificarea unor factori care polueaza mediul in cartierele sarace, asa cum ar fi plumbul si nu in ultimul rand pe ideea ca in cazul familiilor sarace copiii sunt crescuti fara a fi stimulati intelectual. Oamenii de stiinta au formulat ipoteze care sustineau ca fie factorii genetici , fie cei de mediu, ii fac pe unii copii din familii sarace sa nu se descurce in scoala, sustine Martha Farah, directorul centrului pentru neurologie cognitiva de la University of Pennsylvania. Printre factorii legati de experienta de viat mai redusa a copiilor saraci se numara faptul ca acestia nu fac atat de multe excursii sau vizite la muzee, au mai putine jucarii, au parinti care nu dispun de educatia necesara sau de timpul si energia de a-i stimula intelectual citindu-le sau stand de vorba cu ei etc, mai adauga ea. Insa prof. Gary W. Evans, care a adunat timp de 14 ani date detaliate despre situatia a 195 de copii din familii aflate sub sau deasupra limitei de saracie, a ncercat sa descopere daca stresul cronic asociat saraciei are vreun rol in diminuarea performantelor scolare ale copiilor saraci si implicit in scaderea sanselor de succes in viata ale acestora. Cunoastem faptul ca familiile sarace traiesc sub foarte mult stres. Atunci cand esti saac poti sa ai probleme legate de locuinta, exista mai multe conflicte intre membrii familiei, orice factura ce trebuie platita reprezinta o problema in plus, iar ca rezultat astfel de familii se pot muta mai des ingreunand procesul de adaptare, integrare i socializare a copiilor in colectivitatile scolare. De asemenea, acesti copii sunt deseori martori ai violentelor domestice sau victime ale abuzurilor savarsite de cele mai multe ori chiar de parinti, mai sustine prof. Evans. In cadrul noului studiu echipa coordonata de prof. Evans a inregistrat nivelul de stres suportat de fiecare copil din cei 195 apeland la reprezentarea scalara denumita incarcatura alostatica. Copiii au primit calificative pe aceasta scala pornind de la nivelul hormonilor de stres cortizol, epinefrina si norepinefrina inregistrat intre varsta de 9 si 13 ani. De asemenea cercetatorii au masurat tensiunea arteriala si indicele masei corporale a copiilor. 12

Toti acestia sunt idicatori de stres, a explicat prof. Evans al carui studiu a fost publicat in ultimul numar al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences. Subiectii au fost supusi unot teste si evaluari si dupa varsta de 17 ani pentru a le fi masurata capacitatea cognitiva si memoria activa care are o importanta cruciala in procesul de invatare. Oamenii fara o memorie activa buna nu au un vocabular dezvoltat si au probleme pana si in a retine un numar de telefon, a mai explicat el. Dupa ce oamenii de stiinta au corelat datele stranse, privind perioada in care copii au trait in saracie, incarcatura lor alostatica si capacitatile memoriei active dupa varsta de 17 ani, au putut identifica o legatura clara intre acesti factori cu cat au trait mai mult timp in conditii de saracie, cu atat este mai mare valoarea incarcaturii alostatice si cu atat sunt mai slabe rezultatele in testele privind memoria activa. Astfel, cei care si-au petrecut intreaga copilarie in conditii de saracie au obtinut rezultate cu peste 20% mai slabe in testele de memorie activa decat cei care nu au fost niciodata saraci. Cu cat un copil isi petrece mai mult timp in conditii de saracie, cu atat va avea o memorie activa mai slaba, relatie de cauzalitate ce poate fi explicata prin nivelul ridicat de stres cronic la care un astfel de copil este expus, a mai explicat prof. Evans, adaugand ca noile standarde ale educatiei si politicile guvernamentale care au drept scop imbunatatirea rezultatelor scolare ale copiilor, trebuie sa tina cont de nivelul de stres suportat de acestia acasa.

Concluzii
n procesul globalizrii vieii economice, alturi de problema decalajelor de dezvoltarei a sr ciei materialei nemateriale, se mai adaug i crizeleiocurile externei efectele decontagiune specifice fiecrui stat n parte. Este evident faptul c, n ultimul deceniu, noile pieeemergente au abordat diverse modelei strategii de dezvoltarei, astfel, au obinut multerealizri n domeniul crerii instituiilor indispensabile economiei de pia, a stabilitiimacroeconomice, a consolidrii fiscale, a convertibilitii valutare, a liberalizrii i a stabiliriirelaiilor economice internaionale. Toi aceti factori au un impact major asupra diminurii decalajelor economice i a inegalitii persistente n lume. Totui, pentru a propune msuri concrete i profunde de depire a obstacolelor n calea dezvoltrii, este foarte important analizarea evoluiei economiilor n timp i impactul

13

tuturor fenomenelor asociate, specificul lor,vulnerabilitile i sensibilitile posibile din interiorul i exteriorul rii, situaia rilor vecine, posibilele ocuri externe i efectele de propagare ale acestora etc

14

Discrepana ntre populaia src i cea bogat din Brazilia

15

Discrepana ntre populaia src i cea bogat din America

16

17