Sunteți pe pagina 1din 22

Exercitii si metode de recuperare in astmul bronsic

Nume:PREDOAE Prenume:ALEXANDRA Facultate:BIOINGINERIE MEDICALA(BFKT) Anul:III Grupa:2

Manifestari clinice
Astmul bronsic se manifesta prin crize de dispnee , acestea survenind uneori fara o regula clara(de obicei in timpul noptii ) . In unele cazuri crizele survin in legatura cu o serie de factori nespecifici : umezeala , ceata , praf , emotii si efort fizic . La alti subiecti crizele survin in aceleasi conditii : in sezonul polenului , in aceeasi incapere si in contact cu animalele . Dispneea este specifica pentru diagnosticul de astm , ea are o frecventa rara , iar respiratia este prelungita , de exemplu in criza de astm bronsic este caracterizata respiratia suieratoare . Tusea este uscata sau umeda cu o sputa mucoasa lipicioasa si aspect perlat ( sputa devine mucopurulenta in prezenta unei infectii) . Munca de recuperare a asmaticului incepe prin evitarea tuturor factorilor exteriori ce pot declansa , intretine sau influenta in mod negativ boala si anume : factorii alergizanti, fumatul, atmosfera poluata , virozele , alimentatia si modul de viata. Alimentatia trebuie sa fie bogata in vitamine , fara condimente si conservanti (alcoolul trebuie exclus in totalitate ) . regimul de viata trebuie sa fie ordonat si echilibrat , cu evitarea starilor de oboseala si a schimbarilor bruste de temperatura, precum si asigurarea aerului curat , atat in locuinta cat si la locul de munca ; in programele de tratament ce implica gimnastica medicala se vor folosi posturarile de drenaj si tusea dirijata , pentru eliminarea secretiilor si dezobstructie; o importanta majora pentru astmatici este relaxarea organismului , metoda prin care se reduce starea emotionala ce contribuie la diminuarea sau chiar la anularea bronhospasmului , dispneei si tusei; durata unei sedinte de gimnastica variaza in functie de posibilitiatile pacientului de la 5 10 minute si de la 20 30 minute, important este ca exercitiile sa se repete de cateva ori pe zi , in incaperi bine aerisite sau in spatii libere si nepoluate; bolnavul trebuie sa execute corect exercitiile , sa constientizeze fiecare faza a miscarii si mai ales sa stie sa dirijeze aerul (inspirul se va realiza pe nas , iar expirul se va efectua pe gura , lent si continuu ) ; exercitiile de respiratie se executa lent , cu pauze intre o respiratie si cealalta si cu mici pauze ( apnee) intre respiratie si expiratie , in scopul de a ajunge la o frecventa respiratorie normala ,

obtinand astfel si ameliorarea ventilatiei pulmonare ( timpul de expirare a aerului trebuie sa fie de doua ori mai mare decat timpul de inspirare );

Recuperarea medical- nseamn n primul rnd diagnostic spunea M. Knapp.nainte de a alctui un program de recuperare trebuie s se precizeze diagnosticul complet, de form i stadiu de boal, s se precizeze bilanul funcional care apoi s fie urmrit secvenial. Apoi se vor stabili metodele i metodologia fizical de recuperare care reprezint o terapie funcional, care se adreseaz cu precizie unor anumite verigi fiziopatologice ale bolii.ntr-o astfel de asisten, poate mai mult dect n altele, nu se pot concepe abloane, nu att sub raportul metodelor, a cror variaie nu este prea mare, ci n ceea ce privete metodologia aplicat. Totul este individualizat.

Obiectivele urmarite de gimnastica respiratorie sunt:


1. Corectarea conditiilor de munca , a deprinderilor , a tuturor influentelor care reprezinta cauze determinate sau agravante pentru evolutia bolii respiratorii . 2. Tonificarea musculaturii respiratorii in mod special a diafragmei . 3. Diminuarea frecventei respiratorii , concomitent cu cresterea amplitudinii respiratiei . 4. Cresterea sau scaderea ritmului respirator. 5. Marirea sau micsorarea pauzelor dintre inspir si expir . 6. Cresterea amplitudininlor miscarilor respiratorii. 7. Cresterea capacitatilor de efort si ameliorarea sindromului obstructiv ( readaptarea la efort se face prin antrenament progresiv si ergoterapeutic ). Efectuarea drenajul postural al pacientului in special seara, inainte de culcare, va usura somnul si odihna pacientului . Acesta va fi pozitiona in decubit dorsal / decubit ventral cu capul mai coborat decat picioarele si efectuam percutie cu palmele facute caus in zona segmentului pulmonar cu probleme . Percutia se executa timp de mai multe minute pana cand pacientul simte nevoia sa tuseasca . Procedura nu trebuie sa fie dureroasa si pacientul poate purta tricou sau imbracaminte usoara nu trebuie neaparat dezbracat . In conjuctie cu percutia se utilizeaza si vibratia ce se aplica doar pe faza

de expir pentru a deplasa secretiile catre caile aeriene mai mari . Se aplica prin plasarea ambelor maini pe piele de-a lungul peretelui toracic . Presiunea e aplicata in acelasi sens cu miscarile toracelui . Se poate termina cu o scuturare ( o vibratie mai riguroasa ) in care degetele mari sunt stranse impreuna , palmele deschise cu degetele rasfirate pe toracele pacientului . Se va practica dimineata si seara pentru a usura respiratia pe timpul zilei si a elimina secretiile din timpul noptii , iar seara pentru a usura respiratia pe timpul noptii . Drenajul trebuie efectuat inaintea exercitiilor .

Mijloace , metode si exercitii de gimnastica respiratorie folosite :


Din pozitia decubit dorsal cu mainile pe abdomen si coatele pe saltea se vor executa : 1. expiratie impusa , urmata de inspiratie cu antepulsia abdomenului (ridicarea abdomenului ) pe masura ce aerul patrunde, expiratia prin pronuntarea literei S si coborarea abdomenului ( de 8 10 ori ) . Amandoua mainile pe abdomen , cu coatele pe saltea se va executa ; (fig. 1)

2. respiratia se va executa la nivelul toracelui , in momentul in care se executa expiratia mainile se apropie usor in momentul inspiratiei se vor departa ( de 8 10 ori ) ;

3. subiectul in pozitia sezand cu trunchiul aplecat spre spate si spre stanga ( pentru segmentul opical drept sau stang) ;

4. subiectul este in decubit lateral stang , cu trunchiul in rotatie anterioara de 45 inainte , sprijinit pe o perna pentru lobul superior dr.) si in decubit lateral drept ( pentru lobul superior stang ) ; (fig 4)

5. subiectul in decubit dorsal , cu genunchii usor flectati , pentru segmentele anterioare , lobii superiori stang si drept ; (fig.5) 6. subiectul in decubit ventral , pentru segmentele superioare , lobii inferiori ; (fig.6);

7. din decubit dorsal , cu mainile la nivelul claviculei , executa inspir si expir , ridicand usor cutia toracica , astfel incat sternul sa ajunga sub barbie ( in expiratie toracele revine la pozitia normala ) ;

8. din decubit dorsal , cu genunchii indoiti se executa : -ducerea bratului stang spre soldul drept , concomitent cu ridicarea capului si a umerilor expiratie ; -ducerea bratului stang oblic sus , cu rasucirea capului spre stanga inspiratie ( dupa cateva repetari , la fel cu bratul drept )

9. ducerea ambilor genunchi la piept , cu ajutorul bratelor expiratie , revenire inspir ; 10. din pozitia pe genunchi cu sprijin pe brate : -expiratie activa , tragand abdomenul in sus; -inspiratie concomitent cu coborarea abdomenului si ridicarea toracelui si a capului ( de 10 ori ); 11. pe genunchi , pe calcaie sezand : -ducerea bratelor in sus - inspiratie ; -aplecarea trunchiului inainte , cu ducerea bratelor inapoi sus cu expiratie(de 10 ori); 12. din pozitia sezand pe scaun executa : -aplecarea trunchiului inainte , cu bratele incrucisate pe abdomen expiratie -ridicarea trunchiului , cu ducerea bratelor lateral - inspiratie 13. cu mainile sprijinite pe genunchi - expiratie si ducerea bratului stang oblic sus inspiratie; 14. cu mainile sprijinte pe genunchi - expiratie , cu aplecarea trunchiului inainte : -ridicarea trunchiului inspiratie -expiratie sacadata , se elimina aerul in 3 4 reprize , in ritm rapid ;

Exercitii libere de respiratie insotite de miscari pasive


Miscarea pasiva este secundara miscarii de respiratie avand ca scop amplificarea expiratiei. Miscarile de respiratie pot fi efectuate cu : toracele , trunchiul , membrele superioare si inferioare , astfel :

pentru torace :

din culcat inapoi , cu capul usor ridicat sau din sezand rezemat , foloseste ridicarea toracelui cu mainile pe axile pentru inspir ; 6

coborarea toracelui cu presiuni la baza acestuia pentru expir ;

pentru trunchi :

flexarea trunchiului folosim pe momentul expir extensia trunchiului folosim pe momentul inspir rasucirea pasiva stanga/dreapta pe momentul inspir revenire in pozitia initiala pe momentul expir indoirea laterala a trunchiului pe momentul inspir revenire in pozitia initiala pe momentul expir -pentru membrele superioare : ducerea membrelor superioare prin inainte sus , pasiv inspir revenire in pozitia initiala expir rotatie externa a mebmrelor superioare oblic jos inspir revenire expir ; -pentru membrele inferioare : indoirea pasiva a membrelor inferioare se efectueaza inspir intinderea pasiva a membrelor inferioare se efectueaza expir departarea abd. inspir apropierea add. expir -pentru membrele superioare :

ducerile si fixarile membrelor superioare la ceafa , pe umeri , pe sold faciliteaza inspirul revenirile expirul ; se pot creea exercitii complexe pentru facilitarea inspiratiei/expiratiei ;

Observatii:
Bolnavii cu afectiuni respiratorii a astmului bronsic si BPOC trebuie sa evite eforturile sustinute ce solicita un consum mare de oxigen . Eforturile de durata se vor putea realiza numai daca bolnavul poate sa-si coordoneze foarte bine respiratia cu miscarile ce trebuie sa le execute si la intervale de timp sa faca pauze , pentru restabilirea ritmului respirator .

REEDUCAREA RESPIRATORIE ASISTAT I NVAREA I UTILIZAREA UNEI RESPIRAII CORECTE

Reeducarea respiraiei este un ansamblu de tehnici kinetice specifice ianalitice care se adreseaz unor bolnavi cu afectarea evident clinic a funciei respiratorii; aceste tehnici urmrind specific redresarea uneia sau alteia dintre mecanismele fiziopatologice care stau la baza degradrii funciei respiratorii de ctre boal. Ventilaia pulmonar este un proces ciclic realizat prin variaia volumului pulmonar care determin variaii presionale ntre presiunea atmosferic i cea intrapulmonar. Kinetoterapia respiratorie propriu-zis va trebui s activeze dirijat i selectiv asupra: fiecrei faze respiratorii, asupra raportului ntre cele dou faze, asupra raportului de durat intre aceste faze i pauzele dintre ele.n concret, aceasta nsemnnd, modalitatea de realizare a micrii toracicei/sau diafragmatice, frecvena pe minut a acestor micri, lungimea fazelor respiratorii i a pauzelor, dirijarea aerului pe nas, pe gur, ca i postura n care se execut toate acestea .

Reeducarea respiratorie nseamn deci abordarea unui model respirator nou adaptat necesitilor unui anumit bolnav cu deficite funcionale bine investigate i cunoscute.
OBIECTIVELE REEDUCARII RESPIRATORII: refacerea poziiei de repaus toracal; relaxarea musculaturii inspiratorie de rezerv; corectarea perturbrilor sistemului cinetic toracoabdominal i aasincronismului respirator; controlul i creterea ventilaiei n zonele pulmonare respective; creterea forei de contracie a muchilor respiratori; creterea rezistenei muchilor respiratori; influenarea obstruciei dinamice din expir. s creasc volumele de aer mobilizate, pentru ntreg plmnul saunumai n anumite regiuni pulmonare; s scad travaliul ventilator fie prin scderea rezistentelor dinamice laflux, fie prin creterea complianei toracice, fie prin ambele; s tonifice musculatura respiratorie; s controleze i s coordoneze ritmul respirator;

Reeducarea respiratorie se realizeaz n mai multe etape:

1. DIRIJAREA AERULUI LA NIVELUL CILOR AERIENE SUPERIOARE. Acesta este un aspect deseori neglijat n reeducarea respiratorie dei cile superioare respiratorii au roluri multiple n procesul respirator, aici ncepnd i sfrind coloana de aer care ventileaz plmnul.Un inspir pe nas dezvolt musculatura, fiind modalitatea fiziologic de antrenare a acestei musculaturi i de formare a toracelui copilului n cretere.

Toracele copilului adenoidian obligat s respire pe gur este un exemplu pentru cele de mai sus. De asemenea la adultul cu hipotrofie a mucoasei nazale sau sechele de lupus etc. respiraia nazal nu mai asigur rezistena reglabil necesar meninerii unei fore musculare normal. n condiiile apariiei unor cauze de perturbare ventilatorie aceast musculatur nu va putea s le fac fa. Un inspir deficitar poate fi constatat chiar de observarea micrii aripilor nazale. Ele se deschid n inspir i se nchid n expir, aa cum se ntmpl n pneumopatiile acute mai ales la copii. Dilatarea nrilor n inspir este semn al unei musculaturi respiratorii deficitare pentru sarcinile care i se cer. n situaii mai grave, bolnavul abandoneaz respiraia nazal inspirnd pe gur. Din cele de mai sus se poate deduce c printr-o serie de exerciii la nivelul nasului putem atinge unele obiective ale reeducrii respiratorii.Astfel, cretem tonicitatea musculaturii inspiratorie prin urmtoarele exerciii,repetndu-le apoi de 5-10x. Acest exerciiu este bine cunoscut n tehnica Yoga. inspiruri ntrerupte ca i cum s-ar mirosi o floare sau ca adulmecarea cinelui. inspiruri btnd ritmic cu degetul pe aripile nasului. inspir pe o nar cealalt fiind presat cu degetul.

Facilitm inspirul nazal n cazul unor stri de dispnee pentru a opri tendina la inspirul pe gur la aceti bolnavi, prin traciuni uoare cu policele i indexul n anul naso-genian mpiedicnd astfel aspiraia foselor nazale n inspir. Obinem aceleai rezultate dilatnd activ n inspir nrile.Inspirul pe nas rmne forma cea mai fiziologic a respiraiei i vom face tot posibilul n a reeduca n acest sens pacientului. Expirul se execut de obicei tot pe nas. La bolnavii ns care solicit s sa execute aspiraia oral diminund n mod substanial rezistena la flux din timpul expirului. ntr-un singur caz recomandm la aceti pacieni s execute tot pe nas expirul cnd este frig i nasul, acest calorifer, nu reuete s nclzeasc aerul inspirat fiind necesar ca aerul cald expirat s renclzeasc mucoasa nazal. n foarte multe cazuri cerem pacientului s expire pe gur cu buzele strnse sau s expire pronunnd h, s, f, g, etc. Aceast respiraie denumit respiraia cu buzele strnse creeaz o presiune reglabil la ieirea aerului n atmosfer mpiedicnd astfel colapsul bronhic expirator.

10

Observnd un bolnav dispneic, un emfizematos sau un bronitic de exemplu, vedem c intuitiv acesta adopt expirul cu buzele strnse. Explicaia valorii unei astfel de respiraii are la baz conceptul punctului deegalizare presional care va genera procesul de obstrucie bronhic dinamic ce apare numai n expir, fiind componenta cea mai redutabil din cadrul sindromului obstructiv bronhic. n afar de dirijarea expirului pe gur prin tehnica respiraiei cu buzele strnse cntatul reprezint o alt tehnic de antrenare respiratorie pe baza dirijriispeciale a coloanei de aer expirate. De astfel cntatul cere un sumum de condiii de postur ale capului i trunchiului, de for muscular a musculaturii respiratorii de dirijare corect a coloanei de aer nu numai in expir ci i n inspir, de volume pulmonare mobilizate, de coordonarea respiraiei. Dup cum afirma Parow cntatul reprezint cel mai bun mijloc de antrenament pentru refacerea musculaturii respiratorii, n general pentru obinerea unei capaciti maxime respiratorii. n timpul cntatului, laringele reprezint o doz variabil care nu numai c antreneaz musculatura respiratorie dar i anihileaz instalarea fenomenului de supap. Desigur c a utiliza cntatul ca metod de reeducare respiratorie la un individ care nu a cntat niciodat este destul de dificil cu att mai mult cu ct deficitul respirator este mai mare.

Tehnica este urmtoarea:


se va corecta iniial postura: capul ridicat, coloana dreapt abdomenul n prelungirea toracelui, umerii relaxai; se antreneaz inspiruri mai profunde urmate de scurte apnei ; se ncepe pregtirea exerciiilor de cntat prin pronunarea cntat nexpir a unui ir de silabe, de asemenea se educ dirijarea aerului n expir spre faringele posterior printr-o cntare ca un zumzet. Aceste exerciii expiratori cu silabe cntate au rolul de a tonifia musculature expiratorie meninut contractat n tot timpul emiterii sunetului. Este o form de contracie izometric. Se ncepe apoi cu cntarea a ctorva fraze muzicale cu vocalize sau a unor mici cntece de cuvinte.

11

REEDUCAREA RESPIRAIEI COSTALE

Aceast poziie este ndeplinit cnd coasta face un unghi de 45 cu verticala care trece prin articulaia respectivei coaste cu rahisul. Poziia i mobilitatea costal depind de poziia i mobilitatea rahisului. Astfel flexia rahisului antreneaz coborrea toracelui de tip expirator n timp ce extensia lui orizontalizeaz coastele ca n inspir. Precizm totui c extensia rahisului nu mrete inspirul ci din contr l reduce, deoarece blocheaz micarea diafragmului.O micare important pentru tehnicile de reeducare este nclinarea lateral a coloanei care " nchide " hemitoracele homolateral sau l "deschide "pe cel opus facilitnd expirul pe partea nchis i inspirul pe partea deschis. Vechile indicaii pentru respiraia toracic care asociaz micarea membrelor superioare sunt prsite deoarece s-a constatat c aceste micri mai mult mpiedic dect faciliteaz deschiderea peretelui toracic. O scapul fix permite un punct de sprijin pentru musculatura mobilizatoare toracic dect n cazul micrii braelor.De asemenea poziia culcat pe un plan mai dur blocheaz prin greutatea corpului micrile toracice. Tehnica reeducrii respiraiei costale const n primul rnd n a face contient pacientul asupra micrii analitice a zonelor principale toracice.Principiul contientizrii unei micri respectiv a comenzilor date unor grupe musculare este un principiu general n metodologia recuperrii unui deficit muscular,contrarea respectivei micri, ceea ce foreaz muchiul s lucreze la o tensiune crescut, mult mai uor de sesizat .Aplicat la micrile respiratorii minile kinetoterapeutului plasate pe torace creeaz contrarezisten pentru micarea costal.

Tehnica este urmtoarea:

12

minile kinetoterapeutului se plaseaz pe zona dorit cu degetele de-a lungul coastelor, se solicit expirul complet n care timp minile execut o presiune ce crete pe msur ce se apropie sfritul expiraiei. Este faza de punere n tensiune a musculaturii respective. micarea inspiratorie care urmeaz va gsi n zona antrenat o contra-rezisten prin minile kinetoterapeutului ceea ce va necesita o cretere atensiunii musculaturii interesate. Presiunea exercitat de noi va slbi treptat pe msur ce se termin inspirul n aa fel ca n acest moment toracele s fieliber de orice presiune Tehnica poate avea trei scopuri: contientizarea micrii costale respective pentru ca apoi pacientulsingur s i-o execute n cadrul programului su de reeducare funcionalrespiratorie; s mreasc ventilaia zonei pulmonare subiacente prin mrireaamplitudinii inspiratorii i facilitarea expirului. Astfel de situaii sunt numeroase n practic, cum ar fi: pacienii operai pe torace cu atelectazii,cu bronite segmentare, cu broniectazii, cu redori toracice. ndeplinirea acestui scop are micarea toracic ampl, deci presiunea minilor kinetoterapeutului, dei ferm, nu trebuie s fie prea puternic pentru a nu bloca n inspir ampliana local toracic. s dezvolte fora musculaturii inspiratorii regionale. n acest caz ne intereseaz ampliana toracic i deci contra-rezistena va fi mai mare, muchiul lucrnd aproape izometric. a).Reeducarea vrfurilor Pacientul n decubit dorsal, gtul i capul n rectitudine. Mai trziu pacientul va lucra i din eznd.Exist situaii n care trebuie antrenat un singur apex cellalt fiind menajat.Desigur c o astfel de ventilaie nu va putea niciodat s i-o reproduc pacientul singur. Poziia: decubit dorsal, capul flectat spre stnga pentru antrenarea vrfului drept,mna dreapt sub ceaf pentru a favoriza deschierea hemitoracelui drept, braul stng de-a lungul corpului. Mna kinetoterapeutului de pe vrful drept execut presiunile dup tehnica obinuit n timp ce mna stng caut s blocheze complet inspirul vrfului stng.

b) Reeducarea sectorului axilar poziia pacientului n latero-decubit capul latero-flectat. Braul de deasupra mult ridicat pentru deschiderea hemitoracelui, minile kinetoterapeutului suprapuse se plaseaz n axil.

13

c) Reeducarea costal inferioar pacientul n decubit dorsal capul flectat sprijinit de o pern, membrele superioare de-a lungul capului. Minile kinetoterapeutului se plaseaz la baza toracelui, cu policele pe linia median i degetele rsfirate spre nafar.Antrenarea costal inferioar este deosebit de important de obicei trebuind asociat cu respiraia diafragmului. De astfel respiraia abdomino-toracic inferioar este cel mai eficace tip ventilator spre care se tinde n reeducarea respiratorie. Pentru antrenarea respiraiei costale inferioare este deosebit de indicat utilizarea unei chingi din pnz groas, lat de 8-10 cm i lung de 1,50 m avnd la capete dou mnere. Chinga este ncruciat la baza toracelui n aa fel nct mna dreapt controleaz presiunea pe hemitoracele stng i invers. n inspir pacientul ndeprteaz minile, deci strnge n ching baza toracelui. n inspir las treptat aceast traciune. De remarcat c prin ching se execut o presiune circular i nu doar pe o suprafa limitat ca n cazul minilor kinetoterapeutului. Antrenarea unilateral a zonei costale inferioare se execut: n decubit lateral, cu capul n poziie joas membrului superior ridicat deasupra capului i genunchii uor flectai pentru relaxarea abdominalilor.Deschiderea hemitoracelui poate fi accentuat prin introducerea unei perne,sul, sub baza hemitoracelui de sprijin. Mna kinetoterapeutului preseaz baza toracelui de deasupra. cu ajutorul chingi, care se plaseaz ca pentru exerciiul anterior. Dorind de exemplu antrenarea toracelui inferior drept se execut o latero-deviaie stnga. Expirul realizat cu traciune puternic de ambele capete ale chingii este urmat de un inspir n timpul cruia mna dreapt ine strns chinga nepermind expansiunea bazei stngi, n timp ce mna stng slbete progresiv presiunea pe msur ce inspirul se termin.O alt variant de antrenare a toracelui inferior drept cu ajutorul chingii: bolnavul n poziie eznd; chinga n mn se trece peste baza hemitoracelui drept, spre lomb, flancul stng pubis, fosa anterioar a coapsei drepte, captul chingii fixndu-se sub coapsa dreapt ntre coaps i scaun.

d) Reeducarea costal posterioar Zona toracal posterioar este foarte puin mobil n poziiile de ortostatism sau eznd i cu att mai mult n decubit dorsal.

14

n decubit ventral prin blocarea expansiunii anterioare a toracelui se produce o mobilizare posterioar. Aceast mobilizare poate fi ajutat dectre kinetoterapeut care-i plaseaz minile pe zonele postero-inferioare executnd asistarea respiratorie dup tehnica cunoscut.

e) Reeducarea unui hemitorace n general reeducarea costal medie i inferioar, unilateral face ea nsi parte din reeducarea hemitoracal . Aceasta se poate executa si de catre bolnav fara ajutor. Poziii de baz: din decubit lateral cu o pern mic sub lombe sau cu capul lsat mai jos.Ali autori precizeaz decubitul lateral semiculcat pe perne suprapuse ntrepte, poziie care ar bloca micarea coloanei, urmrindu-se mai bine mobilizarea coastelor. Exerciiile se execut n doi timpi. n inspir braul ntins se roteaz odat cu trunchiul spre spate privirea i capul urmrind micarea minii. n expir, braul revine spre trunchi, apoi i continu cursa depind marginea patului. n acest timp trunchiul se rotete spre planul patului. din poziie eznd poziia de baz, minile se sprijin pe coapse. n inspir braul se roteaz spre spate trunchiul se torsioneaz n acelai sens, privirea i capul urmeaz mna. n expir micarea este invers.

15

poziia de baz, o mn pe cretetul capului, cealalt se sprijin pe coaps. n inspir se roteaz trunchiul, braul i capul spre partea hemitoracelui de antrenat. n expir, se revine i se continu micarea intr-o rotaie invers,asociat cu aplecarea trunchiului.

ANTRENAREA HEMITORACELUI DIN POZIIA DECUBIT LATERAL I AEZAT

16

REEDUCAREA RESPIRAIEI DIAFRAGMATICE.

Valoarea respiraiei diafragmatice este atribuit mai multor cauze:

17

Activitatea diafragmului se desfoar n regim de economie energetic avnd cel mai mic "cost" pentru o unitate de volum de aer ventilat. Aceasta deoarece este mult mai mic dect rezistena peretelui toracic conta creia lupt musculatura intercostalilor. Respiraia crete ventilaia bazelor pulmonare, crete capacitatea respiratorie maxim i capacitatea vital, mrete schimbul gazos. Se influeneaz ntoarcerea venoas prin modificarea presiunii intra-toracice i intraabdominale n timpul activitii de ridicare i coborre a cupolelor diafragmatice. Respiraia diafragmului are un rol psihoterapeutic asupra bolnavului respirator.Tehnica reeducrii respiraiei diafragmatice este de fapt educarea unei respiraii abdominale care prin jocul presiunii intra-abdominale s faciliteze mobilizarea ampl a cupolelor diafragmului. poziia de baz este decubit dorsal, capul sprijinit pe o pern. Flexia capului scoate din aciune muchii accesori inspiratori evitnd participarea costal superioar, genunchii flectai pentru a relaxa musculatura abdominal. n inspir pacientul este nvat s-i bombeze abdomenul ca i cum aerul ar ptrunde n abdomen. Deci, pe msur ce inspir pe aceeai msur abdomenul i mrete mai mult volumul. Modalitatea de "a-i bomba "abdomenul este de multe ori dificil de neles i realizat de bolnav. De aceea se va creea o contrarezisten pe peretele abdominal, prin minile kinetoterapeutului, prin propriile mini ale pacientului sau cu ajutorul unei greuti de 1kg. expirul se va executa concomitent cu scobirea abdomenului, pacientul plasndu-i o mn pe epigastru i cealalt pe stern. Mna de pe torace va rmne imobil n timp ce mna de pe abdomen se va mica ritmic odat cu peretele abdominal n inspir i expir. n acestfel se asigur relaxarea toracelui pentru a permite o bun respiraie abdominal. mai trziu, bolnavul va cupla respiraia toracal inferioar cu cea abdominal n cadrul aa numitei "respiraii abdominotoracale inferioare" tipul cel mai eficient de respiraie. Jocul peretelui abdominal determin scderea presiunii intra-abdominale n timpul inspirului ceea ce va facilita cderea diafragmului cu mrirea diametrului cranio-caudal toracic, deci cu mrirea volumului de aer inspirat. n expir presiunea peretelui abdominal asupra viscerelor crete presiunea intraabdominal , care va mpinge n sus diafragmul facilitnd expiraia. Respiraia diafragmatic mai poate fi accentuat i de presiunea exercitat direct de viscere asupra diafragmului prin oscilaii posturale. Viscerele presnd pe diafragm vor uura expirul n timp ce postura invers viscerele cobornd spre abdomenul inferior vor permite cu uurin inspirul. Un mijloc simplu i eficace de mrire a ventilaiei de baz - acest principiu este patul oscilant care asemntor cu un tampon cu sugativ permite cu uurin bascularea pacientului cu capul n jos n inspir i invers n expir.

18

Patul oscilant poate fi cu succes utilizat chiar n respiraia asociat. Respiraia abdominal se nva n decubit dorsal, dar apoi se va executa i din poziie semiculcat, din eznd, din ortostatism i din mers. . Practic treptat urmrim s schimbm stereotipul dinamic respirator abdomino-toracic inferior mult mai eficient. Uneori la nceputul exerciiilor respiratorii abdominale mai des la pacienii obstructivi la care urmrim o cretere a expirului, facilitm aceast faz prin flectarea coapsei i ridicarea trunchiului. Pentru respiraia abdominal din eznd se recomand relaxarea musculaturii toracice a centurii scapulare ca i a abdomenului. Pentru aceasta exerciiile respiratorii se vor executa din poziia aezat minile pe coapse trunchiul uor flectat. Micarea peretelui abdominal de ante - i retropulsie este determinat n primul rnd de muchiul transvers abdominal. Acest muchi bine dezvoltat la patrupedie este n general prost controlat, neantrenat la om. Pentru respiraie abdominal el va trebui s fie reantrenat. Din poziia "patru labe " se tracioneaz puternic peretele abdominal. Aceast sugere a abdomenului, fcut antigravitaional i meninut 4-5sec. tonific transversul. De astfel aceast poziie este foarte bun i pentru exerciiilede respiraie abdominal, n inspir relaxnd abdomenul iar n expir retracia peretelui abdominal. Tonifierea transversului se execut i din ortostatism prin retopulsia puternic a abdomenului. Respiraia diafragmatic necesit de multe ori antrenarea acestui muchi contra unei rezistene. S-a susinut c un astfel de exerciiu contrarezistenei ar avea o aciune de "musculaie "de cretere a forei musculare diafragmatice. Antrenarea diafragmului contra unei rezistene d rezultate foarte bune asupra creterii amplitudinilor micrilor diafragmatice, asupra unui bun control muscular diafragmatic, asupra dispariiei oboselii la respiraie abdominal, ca i asupra fixrii mai rapide a stereotipului dinamic respirator abdominal. Se utilizeaz de obicei o greutate care se aeaz pe abdomen n timpul reeducrii respiraiei diafragmatice. Se ncepe cu dou kg i se crete treptat pn la 7- 8 kg. Exist cazuri n care se poate merge i pn la o greutate dubl, cu bune rezultate.

19

Atragem atenia s nu se exagereze cu contragreuti la pacienii obstructivi deoarece participarea marilor drepi devine prea important i blocheaz diafragmului n poziie inspiratorie ca un reflex antigravitaional. Pentru accentuarea expirului, centru de recuperare din New York recomand posturarea n Trandelenburg cu ridicarea picioarelor cu 50 cm.O bun metod de antrenare a diafragmului este i inspirul pe nas, sacadat ca atunci cnd mirosim ceva sau ca la adulmecarea cinelui. De asemenea excelent este i antrenarea diafragmului prin inspiruri numai pe o nar sau pe gur printr-un tub decalibru i lungime variabil.Exist multe tipuri de instalaii pentru antrenament respirator i tonifierea muscular abdominal. Se utilizeaz mai ales ca o form atractiv de antrenament la tineri pentru a le stimula interesul putnd reprezenta i element de competiie ntre pacieni.Un antrenament abdomino-diafragmatic dureaz 510 minute de 3x/zi. Rezultatele obtinute cu ajutorul programelor de recuperare pot fi apreciate prin : teste kinetice, de dinamica costala, vertebrala, diafragmatica si abdominala, utilizand diverse masuratori la nivel vertebral, toracic, indici functionali si apreciind forta mulsculara prin bilant muscular ; analiza radiologica de tip static si dinamic ; analiza probelor functionale apreciind capacitatile si volumele pulmonare si bilantul gazometric ; teste functionale de efort sau ergometrice ;

CONCLUZII
Tehnicile utilizate pentru programele de recuperare respiratorie sunt variate si pot include : I. Proceduri de electroterapie a) electroterapia de stimulare cu diverse categorii de curent electric (curent galvanic, curent de joasa frecventa, curenti interferentiali) pentru stimularea nervului frenic sau stimularea musculara directa, diafragmatic sau abdominal, totodata se poate folosi electroterapia de inalta frecventa (unde scurte, microunde) cu efecte analgetice, antiinflamatoare, vasculotrope ; II Hidroterapie : - sub forma de aerosoli sau electroaerosoli, cu sau fara medicatie mucolitica, antiinflamatoare, antibiotic, si ionoterapie ; - hodroterapie de tip general( baie generala la 36-37 C, sauna, dusul subacval) sau local (comprese calde aplicate toracic, baie calda ascendenta de membre superioare)- cu efect de relaxare, vasculotrop sedativ ;

20

III. -

Kinetoterapia respiratorie- atat de tip analitic cat si global, prin care se urmareste :

relaxarea ; asuplizarea ; asigurarea unui drenaj respirator ; asigurarea sinergismului respirator ; imbunatatirea mecanicii ventilatorii ;

In programele de kinetoterapie se urmaresc ritmul si cadenta, in inspir si expir, in diverse situatii respiratorii naso-bucal lent, rapid, brusc, ; programele se pot desfasura in sala sau folosind o asociere de lucru la sala si de hidrokinetoterapie pentru reechilibrarea musculaturii respiratorii. Se realizeaza programe care asociaza ventilatia mecanica asistata cu sisteme dirijate si de aspiratie si in unele cazuri aerosoloterapia, oxigenoterapia si respiratia in presiune pozitiva intermitenta, exercitii de antrenarea a tusei, exercitii de vorbire. Pacientii pot beneficia si de cura balneara in statiuni de profil.

21

Bibliografie :
Conf. Dr. Constantin Ailioaie notite din cursuri si lucrari practice ; Codrina Ancuta Esentialul in medicina fizica si recuperare medicala; Adriana Sarah Nica- Compediu de medicina fizica si recuperare; Tudor Sbenghe: Recuperarea medicala a bolnavilor respiratori, Editura Medicala 1983; Tudor Sbenghe: Kinetologia profilactica , terapeutica si de recuperare, Editura medicala 1987; Internet: recuperarea medicala in astmul bronsic, metode de recuperare in afectiuni respiratorii;

22