Aluminiu Aluminiu Magneziu Aluminiu Siliciu B Al Ga A 1 l 3

Tabelul complet Tabelul extins Informaii generale Nume, Simbol, Numr Serie chimic Grup, Perioad, Bloc Densitate Culoare Numr CAS Numr EINECS Aluminiu, Al, 13 metale de posttranziie 13, 3, 9 2700 kg/m alb metalic 7429-90-5 231-072-3

Proprieti atomice Mas atomic Raz atomic Raz de covalen Raz van der Waals 26,981538 u 125 (118) pm 118 pm 205 pm

Configuraie electronic [Ne] 3s2 3p1 Electroni pe nivelul de energie Numr de oxidare Oxid Structur cristalin 2, 8, 3 3 amfoter cubic cu fee centrate

Proprieti fizice Faz ordinar Punct de topire solid 660,3 C,

933,47 K Punct de fierbere Energie de fuziune Energie de evaporare Temperatur critic Presiune critic Volum molar Presiune de vapori Viteza sunetului 2518,9 C, 2792 K 10,79 kJ/mol 293,4 kJ/mol K Pa 10,0010-6 m/kmol 2,4210-6 6400 m/s la 20 C

Informaii diverse Electronegativitate (Pauling) Cldur specific 1,61 900 J/(kgK)

Conductivitate electric 37,7106 S/m Conductivitate termic Primul potenial de ionizare Al 2-lea potenial de ionizare Al 3-lea potenial de ionizare Al 4-lea potenial de ionizare Al 5-lea potenial de ionizare Al 6-lea potenial de ionizare Al 7-lea potenial de ionizare Al 8-lea potenial de ionizare Al 9-lea potenial de ionizare Al 10-lea potenial de 237 W/(mK) 577,5 kJ/mol 1816,7 kJ/mol 2744,8 kJ/mol 11.577 kJ/mol 14.842 kJ/mol 18.379 kJ/mol 23.326 kJ/mol 27.465 kJ/mol 31.853 kJ/mol 38.473 kJ/mol

ionizare Cei mai stabili izotopi Simbol

26

AN sintetic 100%

T1/2 717.000 ani

MD

Ed MeV 4,004

PD
26

Al Al

Mg

27

stabil cu 14 neutroni Precauii

NFPA 704 Unitile SI i condiii de temperatur i presiune normale dac nu s-a specificat altfel.

Modelul atomic Aluminiul este un element chimic, notat cu simbolul Al. Numrul atomic al aluminiului are valoarea 13, iar masa atomic este 26.97. Este un element chimic comun, ocupnd poziia a treia, dup oxigen i siliciu, ca rspndire terestr, existnd n procent de 7.4%.[1] Compuii aluminiului constituie 8.13% din scoara terestr,[2] fiind ntlnii n substanele minerale, precum i n lumea vegetal i animal.[3] n stare natural este ntlnit sub forma mineralelor, dintre care amintim silicaii,[4] silicoaluminaii (feldspat, mic, argile), criolitul (fluoaluminat de sodiu), bauxita, corindonul. Dup fier, acesta a devenit metalul cu cea mai larg ntrebuinare.[5] Aluminiul a fost remarcat pentru faptul c este un metal uor, cu o densitate de 2.7 g-cm3. Aceasta calitate l face s fie utilizat n cantiti mari n industria naval i aeronautic. Capacitatea mare de reflexie este folosit n construirea oglinzilor metalice. Este un bun conductor electric i termic, fiind folosit n industria electrochimic sub form de srm, nlocuind conductoarele electrice din cupru, care sunt mai scumpe. Este un metal ductil i maleabil, fiind posibil obinerea unei foie subiri de 0.005 mm grosime. Totodat, aceast proprietate este utilizat n industria alimentar, aluminiul fiind folosit la ambalarea produselor alimentare sau n industria farmaceutic. O alt proprietate important a acestui metal este rezistena la coroziune, care se datoreaz formrii unui strat protector de oxid. Rezist la aciunea chimic a acidului

azotic diluat sau concentrat, iar acest lucru se reflect n fabricarea canistrelor transportoare de acid azotic din aluminiu. Prezint o afinitate mare pentru oxigen, fiind utilizat n obinerea altor metale precum Cr, Mn, Co, V din oxizi. Descoperire Termenul "alumen," care este tradus n "alaun," apare n lucrarea lui Pliniu cel Btrn, Naturalis Historia, capitolul 15 al crii 35, furniznd detalii despre acest metal. Dei diferite substane erau deosebite prin numele de alumen, toate erau caracterizate de un anumit grad de astringen, fiind utilizate n medicin[6] sau ca vopsele.[7].

Statuia lui Anteros (confundat cu Eros sau cu ngerul Cretin al Caritii[8]) n Piccadilly Circus din Londra, confecionat n 1893 i prima statuie fcut din aluminiu. n anul 1760, un anumit oxid metalic care prezenta stabilitate i nu putea fi redus a fost extras din alaun i numit alumin de ctre chimistul francez L.G.Morveau. n 1807 Sir Humphry Davy a concluzionat c reducerea compuilor chimici stabili ar trebui s se fac electrolitic cu ajutorul unei noi celule voltaice, reuind obinerea sodiului, potasiului, bariului, stroniului i al calciului n form metalic. Pentru aceast demonstraie remarcabil a puterii electrochimice, Davy a obinut un premiu de 50.000 de franci din partea lui Napoleon. Dei euase n ncercrile sale de a obine acest element, denumindu-l aluminiu, era evident c restul metalelor obinute de el prezentau un caracter reductor mai puternic dect al carbonului i al hidrogenului. n 1808 reuete s obin pentru prima dat bor elementar prin reducerea oxidului boric cu potasiu obinut prin electroliz. Pierre Berthier descoper n anul 1821 lng Baux-de-Provence o min n care exista un mineral ce coninea mai mult de 50% de oxid de aluminiu. Mineralul va fi numit bauxit. Cercetarea aluminiului metalic a fost continuat de ctre chimistul danez Hans Christian Oersted, care descrie n 1825 Societii Filosofiei Naturale o metod de reducere a clorurii de aluminiu la o form metalic cu ajutorul unui amalgam mercuric al potasiului[9]. Mercurul din amalgam era treptat ndeprtat prin distilare, produsul rezultat fiind o pulbere gri, care a fost descris ca aluminiu, dei era posibil s fi coninut o cantitate mare de oxid. n 1827, Wohler mbuntise metoda de reducere propus de Oersted prin utilizarea unui proces gazos n care triclorura de aluminiu volatilizat reaciona cu potasiul metalic. Potasiul era un metal rar i foarte reactiv, iar triclorura de aluminiu, datorit higroscopicitii sale era un material cu care se lucra greu. Experimentele iniiale ale

lui Wohler produceau cantiti mici de pudr de aluminiu, ns nu constau baza producerii aluminiului n mas. Munca sa timpurie asupra aluminiului a fost abandonat pn n anul 1854, cnd a modificat procesul astfel nct a produs globule mici i strlucitoare, care erau suficient de pure pentru confirmarea densitii reduse a aluminiului i pentru stabilirea ductilitii i a caracteristicilor chimice. Chimistul francez Henri Etienne Sainte-Claire Deville a mbuntit de asemenea metoda lui Wohler n 1846, descriindu-le n anul 1859, printre care afiase i propunerea folosirii sodiului n locul potasiului costisitor. Aluminiul a fost ales drept material pentru vrful Monumentului Washington n 1884, cnd o uncie (30 g) de aluminiu costa ct salariul zilnic al unui colaborator la acel proiect; aluminiul era la fel de valoros ca i argintul. n anul 1886, Charles Martin Hall, student la colegiul Oberlin, a obinut cantiti mici de aluminiu prin electroliza oxidului de aluminiu dizolvat n criolit topit, folosind electrozi de crbune. Cu toate c procesele de extragere au suferit mbuntiri, preturile scdeau ncontinuu, iar n 1889 se descoperise un procedeu simplu de extragere al aluminiului. Invenia dinamului de ctre Siemens n anul 1866 a uurat producerea procesului de electroliz pentru extragerea metalului. Procesul Hall-Heroult din 1886 i procesul Bayer din 1887 marcheaz nceputul aplicaiilor multiple ale aluminiului. Utilizarea acestui metal ca material de construcie a devenit att de rspndit, nct a fost folosit n Sydney, Australia unde a fost folosit la construirea cupolei Secretariatului cldirii. Anul 1900 marcheaz perioada cnd producia mondial de aluminiu a ajuns la 6700 de tone, 1939 cu 700000 de tone i 1943 cu 2.000.000 de tone, datorit celui de-al Doilea Rzboi Mondial. De atunci, producia crescuse mai mult dect cea a celorlalte metale neferoase. Anul 2008 marcheaz perioada cnd preul aluminiului a atins apogeul n iulie, fiind cotat la 1.45 dolari per livr, ns a sczut n decembrie la 0.7 dolari per livr.[10] Rspndire In scoarta terestra, aluminiul este cel mai abundent element metalic (8.3% din greutate) si al treilea ca abundenta dintre toate elementele chimice (dupa oxigen si siliciu).[11] Datorita afinitatii puternice pentru oxigen, nu este intalnit in stare nativa, ci doar in oxizi sau silicati. Feldspatul, grupa cea mai comuna de minerale din scoarta terestra, sunt aluminosilicati. Native aluminium metal can be found as a minor phase in low oxygen fugacity environments, such as the interiors of certain volcanoes.[12] It also occurs in the minerals beryl, cryolite, garnet, spinel and turquoise. [11] Format:Inote Impurities in Al2O3, such as chromium or cobalt yield the gemstones ruby and sapphire, respectively.Format:Inote Pure Al2O3, known as Corundum, is one of the hardest materials known.[11]Format:Inote Although aluminium is an extremely common and widespread element, the common aluminium minerals are not economic sources of the metal. Almost all metallic aluminium is produced from the ore bauxite (AlOx(OH)3-2x). Bauxite occurs as a weathering product of low iron and silica bedrock in tropical climatic conditions.[13] Large deposits of bauxite occur in Australia, Brazil, Guinea and Jamaica but the primary mining areas for the ore are in Ghana, Indonesia, Jamaica, Russia and Surinam.[14]Format:Inote Smelting of the ore mainly occurs in Australia, Brazil, Canada, Norway, Russia and the United States.Format:Inote Because smelting is an

energy-intensive process, regions with excess natural gas supplies (such as the United Arab Emirates) are becoming aluminium refiners. Cel mai abundent element metalic din scoara terestr i al treilea element chimic ca rspndire. Nu se gsete n stare nativ, fiind ntlnit doar n combinaii[15] sub form de minereuri, dintre care cei mai importani sunt:

silicaii i silicoaluminaii (SiO2*Al2O3*Fe2O3*H2O argila, K[AlSi3O8] feldspatul, Na[AlSi3O3], albita, mica, etc.) criolitul Na3[AlF6] bauxita AlO(OH) oxidul de aluminiu:Al2O3. n funcie de impuritile coninute, oxidul de aluminiu poart urmtoarele denumiri: corindon(incolor), topaz(galben), rubin(rou), safir(albastru), ametist(violet), smarald(verde), mirghelul(negru)[16]. oxizi micti: MgAl2O4 spinel, BeAl2O4 crisoberil

Bauxita constituie minereul din care se extrage peste 95% din producia mondial de aluminiu. Dup coninutul lor n aluminiu i fier, bauxitele pot fi albe(foarte bogate n Al2O3, 60-70%), roii (bogate n Fe2O3, 20-25% i mai srace n Al2O3, 40-60%) i cenuii (mai srace n Fe2O3 i Al2O3 dect cele roii, dar mai bogate n SiO2). Cele mai mari zcminte de bauxit se afl n Frana. Izotopi Metalurgia aluminiului Aluminiul poate fi obtinut din Al2O3 sau din AlCl3 prin reducere cu metale. Reducerea nu se poate face cu carbon, deoarece s-ar forma Al4C3. AlCl3 + Na - Al + 3NaCl Industrial, aluminiul poate fi obtinut prin prelucrarea bauxitei, care poate avea loc in 2 faze:

Prepararea aluminei (Al2O3), proces prin care se separa alumina de celelalte impuritati, precum Fe2O3, SiO2, TiO2, etc. Aceasta preparare are loc prin procedeul Bayer, bauxita fiind calcinata la temperatura de 700 C intr-un cuptor rotativ, in scopul deshidratarii si distrugerii materiilor organice. Are loc un proces de macinare fina si apoi o incalzire sub agitare cu o solutie de NaOH concentrata in autoclave aflate sub presiune de 5 atmosfere si temperaturi de 160-180C, timp de cateva ore. Oxidul de aluminiu trece in solutie sub forma aluminatului de sodiu, Na[Al(OH)4].

Amestecul se filtreaza, solutia de aluminat de sodiu fiind separata de noroaiele-rosii, bogate in Fe2O3 si aluminosilicatul de sodiu insolubil format ca produs secundar, conform reactiilor:

SiO2+2NaOH = Na2SiO3+H2O 2NaAlO2 + 2Na2SiO3 + 2H2O = 3Na2O*Al2O3*2SiO2*2H2O

Proprieti fizice - metal de culoare gri-argintiu - densitate mica 2,7 g/cm cub - bun conductor electric si termic - putere de reflexie mare - formeaza aliaje- duraluminiu - temperatura de topire 660 grade celsiu - este maleabil - este ductil Proprieti chimice

- valenta III - ionizarea pozitiva - reactioneaza-nemetale - substante compuse -acizi -saruri -oxizi metalici - reacia cu nemetale: 2Al + 3Cl2 = 2AlCl3, aluminiu clor clorura de aluminiu 4Al + 3O2 = 2Al2O3, aluminiu oxigen oxid de aluminiu - reacia cu acizii: 2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2, aluminiu acid clorhidric clorura de aluminiu hidrogen - reacia cu sruri: 2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe, aluminiu oxid de fier - oxid de aluminiu fier prin reaciile aluminiului cu apa, cu oxizii metalici sau cu oxizii nemetalici se obine oxidul de aluminiu. Proprieti mecanice Compuii aluminiului Cu oxigenul formeaz oxizi (Al2O3), cu sulful - sulfuri (Al2S3), cu clorul - cloruri (AlCl3). Fabricare

Producia mondial de aluminiu Exista dou ci de producere a aluminiului utilizat n practica industrial: - Aluminiul primar - este aluminiul obinut pe cale direct din bauxit - Aluminiul secundar este aluminiul obinut din recuperarea deeurilor Recuperarea aluminiului din deeuri Recuperarea deeurilor de aluminiu este o surs important de materie prim pentru metalurgia secundar a aluminiului. Recuperarea are loc prin topirea deeurilor sortate, folosing cuptoare de diferite tipuri. Consumul de energie pentru obinerea aluminiului recuperat este mai redus dect pentru producerea aluminiului primar, motiv pentru care procedeul este considerat mai favorabil mediului. Consumul de energie la recuperare se situeaz n intervalul 500 kJ/to pn la 2.000 kJ/to, funcie de tehnologia de ardere i de proces utilizat. Utilizare Este foarte folosit n industrie datorit rezistenei sale la oxidare, proprietilor mecanice bune i densitii sale mici. Aluminiul este folosit n industria aerospaial,

n construcii, acolo unde este necesar un material uor i rezistent. Datorit proprietilor electrice bune, aluminiul este folosit i ca material conductori. Note
1. ^ Mihai Zapan, Chimie anorganic, Editura tehnic, Bucureti, 1968 2. ^ Chimie anorganic, V.Aldea. Editura medical, Bucureti, 1999, tabelul 1.4,

pagina 3

3. ^ Tecnologa automotriz.Monografas.com Jess Guevara, Carabolo,

Venezuela
4. ^ V.Aldea, op.cit., pagina 4 5. ^ Chimie, manual de clasa a VIII-a, Sanda Ftu, Felicia Stroe, Constantin

Stroe, Ed. Corint, 2000

6. ^ Nature's building blocks: an A-Z guide to the elements By John Emsley,

pagina 23 pagina 22

7. ^ Nature's building blocks: an A-Z guide to the elements By John Emsley, 8. ^ virtute cretin, care poate fi corelat cu noiunea de Agape 9. ^ Nature's building blocks: an A-Z guide to the elements By John Emsley,

pagina 23
10. ^ Preurile aluminiului 11. ^ a
b c

Format:Greenwood&Earnshaw2ndFormat:Inote

12. ^ Aluminum Mineral Data. http://webmineral.com/data/Aluminum.shtml.

Accesat la 2008-07-09.

13. ^ Guilbert, John M. and Carles F. Park (1986). The Geology of Ore Deposits.

Freeman. pp. 774-795. ISBN 0-7167-1456-6

14. ^ Emsley, John (2001). Aluminium. Nature's Building Blocks: An A-Z Guide

to the Elements. Oxford, UK: Oxford University Press. p. 24. ISBN 0198503407. http://books.google.com/books?id=j-Xu07p3cKwC&pg=PA24

15. ^ V.Aldea, op.cit., pagina 5 16. ^ I.Grecu, Chimie anorganic, Editura didactic i pedagogic, Bucureti,

1964, pagina 465

Legturi externe Domeniile de intrebuintare ale aluminiului si ale aliajelor sale: Aluminiul metal si aliajele sale sunt utilizate pentru multe produse din cauza densitatii sale scazute, a inaltei conductibilitati electrice si termice, a rezistentei la coroziune, a absorbtiei scazute de neutroni in sectiunea transversala, a netoxicitatii, a maleabilitatii, a reflectibilitatii, a proprietatilor nemagnetice, a insusirii de a nu produce scantei si a inaltei rezistente mecanice raportata la greutate. Produsele de aluminiu se pot clasa, in mare, in doua categorii principale: produse fasonate (lucrate) si produse turnate. Produsele fasonate (lucrate), cum sunt cele laminate, cele obtinute prin extrudare si prin forjare se apreciaza la 80% din totalul consumului, iar produsele turnate, pulberea de aluminiu si cleiul, sunt apreciate la circa 20%.

Maleabilitatea aluminiului permite fabricarea tablelor si benzilor, a extruziunii pentru obtinerea semifabricatelor cu pereti subtiri, se preteaza la repusaj si ambutisare. Datorita ductilitatii se poate trage in sarma si fire foarte subtiri. a) Industria automobilelor: Avantajele intrebuintarii aluminiului in constructia automobilelor sunt de doua feluri: avantaje de ordin tehnic constructiv si avantaje de exploatare, adica dupa iesirea din fabrica. Avantajele de ordin constructiv se datoresc urmatoarelor proprietati ale aliajelor de aluminiu: au o rezistenta la solicitarile mecanice care poate fi comparata cu cea a otelurilor obisnuite, greutatea specifica ramanand totusi cu mult mai redusa si poseda o conductibilitate termica superioara conductibilitatii materialelor feroase. In ceea ce priveste exploatarea, avantajele apar din punctul de vedere al conducerii si al economiei. Cu cat un automobil este mai usor, cu atat el are accelerari mai rapide si posibilitati de franare mai bune, scurtand distanta de franare, ceea ce are mare importanta pentru siguranta in conducerea vehiculului. b) Calea ferata: in general, locomotivele de cale ferata trebuie sa fie grele pentru a avea aderenta suficienta, dar restul materialului rulant poate fi cat mai usor. Vagoanele se construiesc mai ales cele pentru pasageri- din metal si lucreaza la solicitarile mecanice ca niste grinzi. Prin aceasta constructie se realizeaza siguranta in exploatare, reducandu-se totodata si pericolul de incendiu. Dar, prin constructia metalica greutatea vagoanelor a ajuns considerabila; din aceasta cauza, trenurile si in special cele rapide, nu pot avea decat un numar limitat de vagoane. Intrebuintarea duraluminiului aduce o micsorare a greutatii proprii, o marire a vitezei si in final o economie in exploatare. c) Aviatia: Lemnul si panza intrebuintate la inceput a facut loc metalelor. Otelul a fost si el inlocuit, mai tarziu, prin duraluminiu. Odata cu progresele facute de metalurgia aluminiului si din aceleasi motive amintite la automobile, astazi se fabrica, pentru avioane, o serie intreaga de piese de motor din aliaje de aluminiu: carcase, capuri de cilindri, pistoane, tevi de legatura, elice etc. In multe tipuri de avioan4e, aluminiul reprezinta 60% din greutatea totala. d) Mijloacele de transport pe apa: In constructia vapoarelor se intrebuinteaza aliaje de aluminiu, in special la bastimentele de razboi, unde micsorarea greutatii are mare importanta. Astazi se cunosc aliaje de aluminiu (de ex. hidronalium), care rezista satisfacator actiunii corodante a apei de mare si a aerului marin. e) Intrebuintarea in electricitate: Datorita proprietatilor sale cu caracter electric, aluminiul si aliajele lui au gasit o intrebuintare importanta in industria electrica si indeosebi in costructia liniilor aeriene. Conductibilitatea electrica a aluminiului este 60% din aceea a cuprului. Aluminiul este intrebuintat astazi pe scara mare pentru liniile aeriene sub trei forme: cablu de aluminiu pur, cablu de aluminiu si otel, cablu de aliaje de aluminiu. Aluminiul se intrebuinteaza si la fabricarea cablurilor electrice armate (cabluri subterane) si mai ales pentru acelea de joasa tensiune. Pentru cablurile subterane de inalta tensiune, intrebuintarea aluminiului nu este intotdeauna avantajoasa din cauza ca sectiunea este mai mare decat pentru cupru si prin aceasta se mareste cantitatea de material izolant si deci se scumpeste pretul de revenire. f) Industria chimica: are nevoie de materiale rezistente la coroziuni. Se fabrica astazi aliaje speciale si exista procedee care acopera aluminiul sau aliajele cu o patura protectoare contra actiunii corozive a substantelor chimice (eloxare). Din aceste produse de aluminiu se fabrica tot felul de serpentine, vase, aparate, recipiente, rezervoare s.a. Aluminiul mai are un avantaj fata de alte metale intrebuintate in industria chimica si anume, acela ca prin oxidarea aluminiului se formeaza la

suprafata metalului oxidul (Al2O3), care este incolor si deci nu denatureaza produsele chimice, cum se intampla cu sarurile de cupru si de fier. Pe langa aceasta, sarurile de aluminiu nu sunt toxice ca sarurile de cupru si de plumb. g) Industria alimentara: Se intrebuinteaza pe scara mare in industria berii, industria laptelui, industria conservelor, la impachetarea diferitelor produse alimentare. h) Industria metalurgica: Proprietatile reducatoare ale aluminiului fac ca el sa fie intrebuintat pentru afanarea otelului. Marea afinitate pe care o are pentru oxigen si cantitatea insemnata de caldura care se degajeaza prin combinarea cu oxigenul, permit obtinerea de temperaturi foarte ridicate, in jurul a 3000C. Aceasta proprietate a fost folosita de Goldschmidt in scopuri metalurgice si s-a dat numele de aluminotermie la ansamblul de aplicatii bazate pe degajare de caldura obtinuta prin unirea aluminiului cu oxigenul din diferiti oxizi metalici. Acest procedeu asigura fabricarea in stare pura a unor metale, ai caror oxizi au o tensiune de disociere mai mare decat aceea a aluminiului. O alta aplicatie a aluminotermiei este sudura metalelor; se utilizeaza catode de aluminiu in fabricarea zincului pe cale electrolitica. i) Alte intrebuintari: Aliajul Alva36 se intrebuinteaza ca metal pentru lagare in locul aliajelor de cositor. Pudra de aluminiu este folosita la prepararea vopselei de aluminiu, care se dovedeste a fi superioara altor vopsele, datorita puterii de reflectie a caldurii si luminii si rezistentei la diferiti agenti distructivi. Pentru aceleasi motive se utilizeaza fie vopseaua de aluminiu, fie chiar tabla de aluminiu pentru acoperitul caselor in zonele calduroase, pentru acoperisul vagoanelor s.a. Din aluminiu se mai construiesc preincalzitori de aer, economisori pentru caldari cu aburi, aeroterme etc. Pe de alta parte, puterea mica emisiva a aluminiului sau, ceea ce revine la acelesi lucru, puterea de reflectie mare, il face sa fie intrebuintat si ca material calorifug, in special dupa procedeul Alfol, imaginat de profesorul Schmidt si pus la punct de uzinele Dickerhoff. Aceasta operatie consta in a intrebuinta foita foarte subtire de aluminiu in straturi suprapuse, separate de straturi de aer. Se utilizeaza astfel aerul ca izolant, fiind corpul cel mai rau conducator de caldura, in combinatie cu aluminiul cu o putere emisiva foarte redusa. Cum aluminiul este intrebuintat in foi foarte subtiri, pierderile prin conductibilitate sunt reduse la minimum. Se intrebuinteaza acolo unde se cere conductibilitate redusa, in special in marina de razboi, la constructia vagoanelor frigorifere, a cisternelor calorifugate etc. Trebuie mentionat si faptul ca arhitectura foloseste din ce in ce mai mult aliajele de aluminiu pentru decoratiuni interioare (balustrade de scari, vitrine, usi metalice, mobilier s.a.), aluminiul facand sub aceasta forma concurenta otelului neoxidabil.

Birou din aluminiu Cole Scego

Tobias Labarque scaun din alumini

Biblioteca din aluminiu

Cabana din aluminiu, arh. Toyo Ito

Casa alumini, arh. Yasuhiro Yamashita

Casa aluminiu, arh. UNIT

IACOB ANDREEA GR 21 M