III.

Rudenie si putere Pentru majoritatea autorilor, categoria rudeniei o exclude pe cea a politicului, una evoca structurile de reciprocitate iar cealalta structurile de subordonare. Antropologia politica dezvaluie legaturile ntre cele doua sisteme si le analizeaza raporturile. 1. Rudenie si lignaje. Societatile lignajere sunt cele n care functiile si institutiile politice sunt mai putin diferentiate. Criterii pentru determinarea domeniului politic: 1) Lingajele se bazeaza pe oamenii care sunt legati uniliniar de un stramos unic; n functie de numarul de generatii si extinderea lor varieaza numarul de segmente care l compun. Din acest motiv grupurile lignajere se numesc segmentare. Semnificatia politica a acestor grupuri este derivata din faptul ca folosesc simboluri comune, rolul politic fiind determinat de ordonarea generala a segmentelor lignajere. 2) principiul descendentei si principiul teritorial- MG Smith considera relatiile externe ale unui lignaj (fie ele de razboi sau schimburi matrimoniale) ca fiind relatii politice, iar pe cele interne ca relatii administrative bazate pe ierarhie. n societatile segmentare, legea care determina pozitiile politice este structura genealogica. 2. Dinamica lignajera. Se ocupa cu studiul conditiilor necesare expresiei vietii politice, a cailor si mijloacelor ei. A) conditii- societatile lignajere nu sunt egalitare, clanurile si lignajele nefiind echivalente; dinamica lignajera rezulta din inegalitatile ce tin de diferentele de rang. Societatile fac din dezechilibru si confruntare un factor producator de coeziune sociala si de ordine, folosind ca instrument politicul. B) manifestarile si mijloacele- n societatile segmentare, viata politica difuza se manifesta mai mult prin situatii politice dect prin institutii politice (luarea deciziilor determina aparitia oamenilor cu rang superior, antagonismele pun n evidenta mediatorii si detinatorii puterii). Raporturile de putere (superioritate numerica si potential militar) determina relatiile dintre clanuri si lignaje. Rangul unul lignaj depinde de 3 factori: capacitatea sa economica, calitatea sa de centru integrator al activitatilor economice desfasurate de vecini, pozitia sa n retelele de aliante. 3. Aspecte ale puterii segmentare. Tipologia sistemelor segmentare ramne o problema delicata din doua categorii de motive: instabilitatea lor fundamentala (puterea ramne difuza, institutii politice schimbatoare, aliante precare) si variantele pe care le prezinta uneori un acelasi ansamblu etnic. J. Middletan si D. Tait construiesc 3 modele de clasificare: 1) societati cu geneaologie unitara si lignaje integrate ntr-un singur sistem piramidal; 2) societati formate din mici grupuri de descendenta devenite interdependente; 3) societati constituite din lignaje asociate care nu se pot situa n acelasi cadru genealogic. IV. Stratificare sociala si putere Nu exista societate fara putere politica (nteleasa ca forta de ordine prin excelenta) si nici putere fara ierarhii si fara raporturi inegale instaurate ntre indivizi si grupuri sociale. 1.Ordine si subordonare. Exista dezbateri nesolutionare n antropologia politica pe baza ierarhiei- unele teorii sustin ca manifestarea raporturilor de ierarhie si dominatie se gasesc n natura, iar altele sustin ca stratificarea sociala este nradacinata n cultura. Exista o multitudine de stratificari si ierarhii, care face dificila reducerea la un numar limitat de tipuri. Este legitim nsa, sa se restrnga aplicarea conceptului de stratificare la societatile care satsfac cel putin doua conditii: 1) inegalitatile dominante se formuleaza pe alte criterii dect cele de vrsta, sex, rudenie, descendenta; 2) rupturile ntre grupuri ierarhizate se produc la scara societatii globale sau a unitatii politice nationale. 2. Forme ale stratificarii sociale si putere politica. Notiunea de statut este definita ca pozitia personala a unui individ fata de ceilalti, n cadrul unui grup; ea permite aprecierea distantei sociale existente ntre persoane pentru ca determina ierarhiile. Notiunea de rol este definita ca statutul n termeni de actiune, aspectul dinamic al acestuia. Oficiu (sau functie cu titlu) este un termen generic, rol si status fiind pentru el cazuri particulare. Oficiu desemneaza distinctia ntre functia detinuta si persoana care o detine pentru o vreme; conoteaza notiunile de rang/ordin/stare; 3. Feudalism si raporturi de dependenta. Feudalismul e un regim politic, o maniera de a defini rolurile de guvernanti si guvernati. Elementul specific este legatura interpersonala- relatii de protectie pe de o parte si fidelitate si aservire pe de alta parte.