Materia:Instituiile europene i presa Subiect:Politicile U.E.

pentru mass-media
Lect.dr. Mirela Trbc

Student: Burgu AdinaCosmina

Data:16.01.2012

Politicile U.E. pentru mass-media

Mass media este cel mai la indemana canal care poate face cunoscute politicile si reglementarile facute la nivelul Uniunii Europene. Astfel, pe langa faptul ca informatiile trebuie sa fie clare, acestea trebuie sa ajunga intr-un mod cat mai accesibil la cetateni. De la infiintarea sa, Uniunea Europeana si-a extins nu numai dimensiunea, prin aderarea de noi state membre, ci si domeniile in care a dezvoltat o politica comuna europeana. Inainte de a generaliza si descrie, respectiv sugera o cat mai potrivita relatie a mass media europene si politicile Uniunii Europene, ar trebui sa ne amintim, fara a delimita la nivel de functionare, modul in care se facea si se face presa in cele doua mari blocuri ale Europei. Nu de diferentiere e vorba, ci de diversitate in incercarea de a face inteleasa aceasta relatie ce se

vrea una complementara, insa fara compromisuri.

Initial, sfera audiovizualului tinea exclusiv de competenta statelor membre. Abia in anii 80, avand in vedere natura economica si culturala a acestui sector, Uniunea Europeana incepe sa contureze o politica comuna in domeniul audiovizualului. Scopul principal al regelementarilor adoptate erau prevenirea fragmentarii pietei cinematografice europene ce se confrunta cu o concuranta puternica din partea cinematografiei americane, asigurarea liberei circulatii a programelor de televiziune si respectarea particularitatilor politicilor nationale de sustinere a diferitelor canale de televiziune. Cea mai importanta reglementare adoptata in acest domeniu este Directiva Televiziune fara Frontiere din 1997. Aceasta directiva a fost revizuita in 1997, iar in decembrie 2007 a fost amendata prin adoptarea unei noi directive: Directiva pentru Servicii Audiovizuale si Media. Cele mai importante prevederi ale Directivei Televiziune fara Frontiere se refera la libera circulatie a programelor de televiziune in cadrul pietei unice, la spatiul de emisie rezervat pentru filme si programe realizate in Europa, la protejarea diversitatii culturale, la protectia minorilor impotriva programelor violente si pornografice, la volumul maxim de publicitate in cadrul programelor TV.

Directiva pentru Servicii Audiovizuale si Media acopera toate serviciile media, prevede reglementari mai simple si mai flexibile si modifica regulile privind publicitatea TV pentru o mai buna finantare a continutului audiovisual. Noile reglementari sunt menite sa raspunsa dezvoltarilor tehnologice si sa creeze un mediu echitabil de concurenta pentru serviciile eudiovizuale si media ce apar in ultimul timp pe piata. In acelasi timp, Directiva reafirma prioritatile UE in domeniul audiovisual care sunt diversitatea cultural, protectia minorilor, pluralismul media si lupta impotriva urii rasiale si religioase. In plus, noua Directiva urmareste asigurarea independentei organismelor media nationale de reglementare. Un alt aspect important al politicii in domeniul audiovizual este reprezentat de programul Media. Scopul acestui program care a inceput in 1990 este de a oferi sprijin financiar pentru productia europeana de filme si de programe TV de calitate, pentru circulatia lor in UE si nu numai si pentru a sprijini industria locala sa devina competitive pe plan international. Actualul program Media se desfasoara pe perioada 2007-2013 si are o finantare de 755 milioane euro Totodata, prin simplul fapt ca informatia ajunge peste tot, mass media ajunge sa aiba si un rol de educare a publicului, iar aici, in cadrul Uniunii Europene intervin aspectele culturale. Se vrea o globalizare culturala, o impartire a culturilor, dar si diversitate culturala. Uniunea Europeana indeamna ca produsele europene sa fie accesibile si vizionate, parcurse de cetatenii acestui spatiu, mai mult decat produsele exterioare, cum ar fi cele din SUA. Cand vine vorba de politicile Uniunii si de cum le poate influenta mass media, discutia ar trebui sa se plaseze intai in cazul drumului pe care media europeana in parcurge, iar atata timp cat exista abateri, rezolvarea acestora ar trebui sa fie prioritara. Acest aspect este,

bineinteles, aproape la fel de idealist precum acela de a avea mass media o forta asupra politicilor.

Dar nu putem nega ca are deja una bine stabilita asupra cetatenilor, una care trebuie utilizata in mod corect. Informatie, sugestii, propuneri, solutii, educare si accesibilitate, sunt cateva dintre elementele pe care media trebuie sa le mentina si sustina pentru cetateni. Ei sunt principalul corp caruia politicile europene se adreseaza, iar canalul prin care aceste politici se fac cunoscute trebuie sa fie intact. Totusi, e cert ca la capitolul comunicare si media, Uniunea Europeana nu se claseaza acolo unde si-ar dori. In tarile Europei Centrale si de Est, dupa caderea comunismului, atat sistemul politic cat si cel reprezentat de mass media au fost revolutionate. S-a trecut la sistemele politice parlamentare, partidele politice s-au inmultit, dar si insistutiile media, fortate in primul rand de politica. Lucian W. Pye, citat de Peter Gross in cartea sa, Mass media si democratia in tarile Europei de Est, nota urmatoarele aspecte cu referire la mass media, ce au faciltat in unele tari post comuniste, eliberarea mass media de sub sistemul comunist. Dezvoltarea mass media, in aceste tari, in special Albania, Bulgaria si Romania, nu este realizata in directia normala, conform careia, informarea corecta a publicului, dorinta pentru adevar si dreptate ar trebui sa primeze interesului de a fi pur si simplu liber, fapt ce duce la o ingradire continua a presei in aceste regiuni. Pe de alta parte, in Ungaria, Polonia si Cehia, alte tari trecute prin acelasi regim, viata politica pare sa fie mai deschisa si media mai dezghetate. Tocmai din cauza neintelegerii si a gresitei abordari a acestei libertati venite din senin, conform lui Globan-Klas (Politics versus the media), in toata Europa de Est, media sunt acuzate de iresponsabilitate si de faptul ca sunt prea liberale".

In acelasi timp, media din Europa de Vest, fara a fi trecuta prin cenzura si alte metehne cauzate de diverse sisteme, se bazeaza mai mult pe aspectele de interes public si trece politica pe acelasi plan cu domeniile social, economic, tehnologic si altele, presa fiind bine si demult delimitata pe o pozitie cat de cat normala. Cel putin in Romania, sustine Peter Gross, in primii trei cinci ani de dupa 1989, aproximativ jumatate din cotidiene si saptamanale erau publicatii de partid, iar restul semiindependente si semicomerciale. Se punea, in cazul mass media, mai mult accentul pe pluralism decat pe marketizare.

Se poate vorbi astfel, de o monopolizare a scenei publice de catre partidele politice care folosesc mass media pentru scopurile lor. De asemenea, mass media, o data cu caderea comunismului, se bucura de o libertate pe care nu sunt in stare, in astfel de circumstante, sa o gestioneze corect.