P. 1
Bolile si daunatorii albinelor - dr.I.Ograda Ed.III 145_pag 1986

Bolile si daunatorii albinelor - dr.I.Ograda Ed.III 145_pag 1986

|Views: 1,123|Likes:
Published by stpalbn
Bilile si daunatorii albinelor, 1986, dr.I.Ograda
Bilile si daunatorii albinelor, 1986, dr.I.Ograda

More info:

Published by: stpalbn on Jan 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/05/2015

pdf

text

original

bolile

.IIZ "-••••
Dr. i.OGRADA

J1;I>mA lU-A - -
HF __:VIZUITA
SI
A{ ''rt;A
AHOUIA'fiA
( 1 l)H ALBIN
I>IN H.H H<>M1\NIA
1 1
HEilACTJA
POBI.JICA1' 11 L<>H
Dr. 1. O G R A O Ă
BOLILE Ş DAUNATORII ALBINELOR
Editia a III-a ă ş ă
ţ Crescitorilor de Albine din Republica Socialisti România
Ş 1986
L
CUVINT INAINTE
Orientarea ă o ă intensivd, in ă ă asigure
produse apicole în ă ţ tot mai mari, impune degrevarea familiilor
de albine de tot ce le ă ă se dezvolte ş ă lucreze la capacitatea
lor ă Faptul ă ş la aceste ţ se întîlnesc o serie de boli
care le reduc ţ productiv a obligat ş ă ş indrepte
mai mult ţ spre problemele de patologie apicoUl. Pe ă linie
ţ ă ş adus o ţ ă atît direct, prin reali-
ă laboriosului Institut de ă pentru ă cit ş
indirect, prin simpozioanele {la Merelbeke pentru ă la Sofia ş
Lunz am See pentru ă organizate de ş APIMONDIEI.
Aceste progrese se cer ă valorificate cît mai deplin, în care scop este
necesa1· ca ele ă fie popularizate în masa apicultorilor, ă fie ă
intr-un limbaj care ă le confere o cît mai la1·gli accesibilitate, ă fie
transpuse în ă tLtile.
Lucmrea de ţ ă ş aceste deziderate ş nu numai atit.
Om de ş ţ ă ş apicultor ă autorul ş ş ă ă o ă
ţ la actualizarea literatu?"ii autohtone de specialitate, trecind
prin filtrul ţ JYrOprii cele mai importante ş mai noi materiale
ă în ţ de peste hotare ş adaptînd p1"incipiile generale
atit la ţ - cu totul speciale - ale api-
cultw·ii moderne, cit ş la cele ale familiei de albine, ca organism social
cu ă mare de deplasare. ă acestei ţ descrierea diver-
seLor boli ale albinelor ş ă în ţ tematica se ţ ş cu
unele capitole de mare actualitate ă ţ naturale a mate-
f"ialultti biologic apicol, utilizarea ţ ă a medicamentelor, folosirea
plantelor medicinale în combaterea bolilor la albine, ţ ă
etc.), întregul ansamblu de elemente ce ă la asigurarea ă ă ă ţ
albinelor fiind prezentat de o ă ă ş realistlf.
Este deci o lucrare ă ă pentru omul iscoditor al tainelo1·
albinelor, in care atît cel ce vrea mai mult cît ş cel ce vrea ă ă
doar cu ţ ă ş ce-i trebuie. De aceea apreciez eli ea va con-
stitui un ajutor ţ în activitatea medicilor veterinari, inginerilor
ş ş tutw·or celo1· care se ă cu. apicultum în ţ noastrli.
Dr. GAVRILA POPA
Prorector al Institut ul ui Acronomlc ş
3
INTRODUCERE
Apicult ura ă se ă în ţ diferite ş de ce n-am
spune-o, mai dificile decit in trecut. ă familiilor de albine a
crescut, stupinele mici ă locul stupinelor mari de tip industrial,
tlora ă a fost ă prin masive melifere ţ tntre ele
in timp ş ţ ţ de rentabilitate ă este din zi în zi mai
strins ă de ă pastoral, ă ă ă mai vorbim de chimizarea
agriculturii, care ş ea ş pune amprenta asupra ă de azi.
De notat ă ă noile ţ in care se ă apicultura au
produs ţ importante ş tn patologia ă ultimii 15 ani fiind
ţ prin cea mai ă ţ din acest punct de vedere.
Pozitiv a fost faptul ă prin utilizarea antibioticelor cu spectru larg de
ţ bolile bacteriene ş virotice au retrocedat mult în ierarhia gra-
ă ţ combaterea lor nemaifiind o ă €a urmare, unele din
acestea au fost scoase din grupa bohlor supuse ţ sanitar-vete-
rinare (puietul în sac), iar la altele - loca ă loca ă
perioada de ă s-a redus de la un an la 60 ş respectiv, la 30 de
zile. In schimb, tot în ultimul timp s-a înregistrat o exacerbare a bolilor
micotice ş parazitare. ă mult timp în apusul Europei, ascosferoza
(puietul ă s-a extins de o ă ă attt in ă ă
acestui continent, cît ş pe continentul american, ş pre-
ţ tn toate stupinele din zonele nou afectate. Nosemoza, ş ţ ă
tn ş ca ă clinice cu ajutorul tumagilinei, a fost ă
sub ă ă tn toate ţ ă cu ă ă intr-un pro-
cent deosebit de mare (80% din stupine ş 40% din stupi); procent
care ar atinge probabil limita ă ă diagnosticul ar fi stabilit
eu o ă mai ţ ă (microscop electronic de ex., care ă
ă nu numai sporii ci ş fazele intermediare de dezvoltare ale
parazitului). Din Orientul Extrem varrooza a migrat ă tn mijlocul
Europei, ă ş salturi ă în continentele african ş sud-american.
ă în prezent, principalele ă care se puneau tntr-o ast-
fel de ţ erau : ,.ce a determinat ţ ş ce a favorizat extin-
derea acestor boli", ş fiind ă elucidarea acestor chestiuni oferea ş
premizele stabilirii metodologiei de combatere, respectiv de distrugere a
agentului cauza! prin tratament medicamentos ş de tmpiedicare a ă
dirii lui prin suprimarea tuturor ă ţ de care dispune în acest sens.
In noua ă ce ă apicultura ă ş tn care
ă fenomenul patologic, o astfel de ă nu mai satisface. Este
5
cert ă marile ă apicole (mii de familii de albine, fiecare for-
ă din zeci de mii de indivizi, care ă ă la zece km ă
ş sug nectarul ş flori) ă ţ uneia sau alteia din
bolile transmisibile ; ă stupinele industriale stnt ţ necesare,
încadrate organic in ansamblul agriculturii socialiste.
Este de asemenea neindoielnic ă ă pastoral, antrenînd
vehicularea pe sute de km a zeci de miliarde de albine (numai în ţ
ă ă principalul mijloc de difuzare a bolilor, ă acest
mod de ă este o ă ă pentru o mare ă
Este ă ă ţ patogeni ai nosemozei ş puietului ă
sînt ţ ă omniprezenta acestor ţ în ă ş în stupi,
precum ş invulnerabilitatea ţ ă de medicamente a formelor lor de
ţ ă ă eficacitatea tratamentelor sau, în cel mai fe-
ricit caz, ă la ţ permanente, cu toate ţ negative.
ş din impasul acestor ă ţ de ă ă ă în
ă ă nu numai pe apicultori ci ş pe ş (mai ales dnd
stupina este ă concomitent de mai multe boli care toate ă
tratament general), este ă numai prin adoptarea unei noi linii de
ă în combaterea bolilor la albine ş anume axarea ă ţ de-
puse în acest sens pe ă ţ naturale a familiei de albine ş
restrîngerea actualei ţ prioritare de distrugere, cu mijloace tera-
peutice, a agentului patogen numai la bolile cu un caracter net de invazie.
ă ă a fi ş de categoric ca dr. Rousseau (regretatul condu-
ă al comisiei de patologie a APIMONDIEI) care ş ă ă
ă "agentul patogen nu ă nimic, terenul este totul", ă
sesc ă ţ ă a familiei de albine, ă ă ş
cum numai un fenomen uimitor, aproape miraculos, ar putea ă o ă
Este motivul pentru care capitolul de profilaxie din prezenta lucrare se
ă in principal cu studiul factorilor care au asigurat pe vremuri ă
ţ ă ă ca din confruntarea trecutului cu prezentul ă rezulte
ă ce ar putea apropia ă ş de valoarea ei ţ ă
In rest, m-am ă ă ofer cititorilor ţ cit mai practice
privind diagnosticul ş combaterea bolilor pe deplin cunoscute, iar în
ţ bolilor despre care ş ţ nu ş spus ultimul cuvînt am ă
tat ă expun cît mai pe larg rezultatul ă întreprinse ă în
prezent, ţ emise în ă ă cu originea acestor boli ş apre-
cierile asupra tratamentelor încercate, tn scopul ca apicultorii, cu ex-
ţ pe care o au ş prin ţ permanente pe care le fac, ă
ă verifica, confirma sau infirma aceste rezultate sau teorii. De ase-
menea, am încercat ă sistematizez ş ă dimensionez cuprinsul in func-
ţ de ţ ă a capitolului sau bolii respective (chiar ă
pe alocuri am venit în conflict cu ţ ş tot în scopul unei cit mai
depline ă ţ arQ ă ş prevederile legale ce ă ă
ral·ea ă ă ă ţ familiilor de albine.
Ţ ă ţ in încheiere dr. doc. M. Marin, ş laboratorului
de patologie ă din I.C.P.A. ş ş dr. P. Agachi, din cadrul
ş laborator, pentru ţ ă la ridicarea nivelului tehnic
ş respectiv, la ilustrarea acestei ă ţ
6
1
ă
.-
Li
ll
c
Ţ SUMARE DE PATOLOGIE GENERALA
Majoritatea bolilor la albine sint determinate, ca ş la celelalte
specii de animale, de diverse minuscule ţ ce se ţ in
interiorul sau la exteriorul organismului ş se ă pe seama aces-
tuia, provocînd leziuni anatomo-patologice ş ă ţ care
adesea ă moartea individului. In limbaj medical aceste vie-
ă ţ sint denwnite ţ patogeni, ţ etiologici sau ţ cauzali.
Astfel, loca ă loca ă paratifoza ş septicemia sint
produse de o bacterie (boli bacteriene) ; puietul in sac, paralizia, boala
ă au la origine un virus (boli virotice) ; puietul ă puietul
pietrificat, melanoza sînt cauzate de o ă (boli micotice) ; iar no-
semoza, amibiaza, acarapioza, varrooza ş brauloza au drept ă deter-
ă un parazit (boli parazitare).
Unele dintre microorganismele patogene ă în mod curent în
corpul albinei ş numai în anumite ă devin ă ă ă Al-
tele ă din ă ă contactului - direct sau indirect - cu
alte albine ş ş încep imediat ţ invadatoare, sau ş ă pen-
tru a se ţ o ă a ţ organice de ă În ce pri-
ş ţ organice de ă ale albinei, unele din ele sînt ţ
ale unor organe specializate în acest sens, ş ca atare, altele
sînt elaborate în cursul ţ la contactul cu ţ patogeni, iar al-
tele sînt împrumutate din ă din arsenalul plantelor.
ş în linii mari, atit a ţ patogeni, cit ş a mij-
loacelor organice de ă se impune ca o necesitate, ţ seama ă
este vorba de principalii factori ţ in conflict ş ă bolile pe care
ne-am propus ă le studiem nu sînt dedt o ă a acestui conflict.
Ţ PATOGEN!
Bacteriile sint organisme microscopice formate dintr-o ă
ă ă ă nucleu distinct (prin metode speciale de colorare au fost
puse in ţ ă ţ cromatice, care ar putea fi considerate drept
nucleu). Din punct de vedere al formei ele pot fi sferice-coci, cHin-
7
drice-baclli, tncurbate-vibrioni sau spirale-spirili sau ţ (fig. 1).
Unele sint imobile, altele se ş ă cu ajutorul cililor sau flagelilor, pre-
lungiri protoplasmatice cu aspect de ş ondulate, 1ungi ş ţ
Unele ă izolate, altele sînt grupate ă cîte ă - diplococi,
diplobacili -, patru cîte patru - tetracoci, tetrade -, în ă -
stafilococi - sau în ţ - streptococi (fig. 2).
Bacteriile se ţ prin diviziune ă (sciziparitate), co.rpul
lor ă ţ în ă ă ă ţ iar acestea ă ş în ă fapt ce
permite ca în cîteva ore ă ia ş mii de ţ ă ă în
cazul cînd ele ă de hrana ş temperatura ă ea ali-
ţ unele din ele sînt heterotrofe, respectiv ă ca ă
numai ţ organice, din ă ă nu au capacitatea de a sinte-
tiza aceste ţ pe seama anorganice, altele sînt autotrofe,
avînd posibilitatea ă ş realizeze materia ă ă prin p:s:elu-
crarea ţ anorganice : bioxid de c;:arbon, ă minerale, ă
etc. ă se face prin ă fenomen prin care elementele nutri-
tive trec din ţ în care ă bacteriile în eorpul acestora (care
ţ cea 80% ă prin membrana ă ă ţ
de presiune a celor ă lichide. ă deci ă în Upsa apei baete-
riile nu se pot ă de unde se· poate trage concluzia ă lupta împo-
triva ă ţ este .o ă de ă impotriva bacteriilor. ln ce
ş ţ unele au nevoie de oxigen (bacterii aerobe), altele
nu numai ă se pot lipsi de el ci, mai mult, nu se pot dezvolta decît fn
ţ lui (bacterii anaerobe).
Fig. 1. Forme tie bacterii : a - coei;
b - bacili ; c - spirili ; d - v1brioni
• .
.
.
..
.
.
l1

..
.::
()
·.
1) o
\)
ll
a
()
.
.
.
.

.
.
::•

•:(, ..

••
. -: .. •: ..
... .. ,.
., ·=···· ...
.. . ..... •:•.
••• •,:: c
;'ig. 2. ă de bacterii: • - ctiplo-
coci ; b - tetra.cocl ; c - sWiloooci i
d- strreptococi
Temperatura ă razele solare, diferite ţ chimice au a
ţ ă asupra bacteriilor. Pentru a ţ atunci
cmd se ă în ţ nefavorabile, unele bacterii dau ş la
a
spori, ţ rotunde sau ovale, situate la ă sau la mijlocul
celulei bactftriene (fig. 3). ţ sporilor la ţ ţ fi-
zici sau chimiei este foarte mare, unii dintre ei ă ş viabilitatea
timp de zeci de ani (ex. sporii B.
ricane). Cînd ţ redevin
favorabile, sporii ă ş
dau ş la noi corpuri bacte-
riene, care încep ă se înmul-
ţ ă ş ă ş exercite ţ
ă ă ă asupra organismului
ă ă ţ care o
îndeplinesc, forma ă a
bacteriei este ă ă de
ţ ă iar cea ă se
ş ă ă de în-
ţ
Bacteriile pot fi eultivate în
laborator prin crearea pentru fie-
care specie in parte a celor mai
favorabile ţ sub raportul
hranei ş ţ (mediu de
ă Culturile bacteriene sint
necesare pentru studierea cauze-
lor care ă sau ă
dezvoltarea bacteriei respective,
larvae, agentul cauzal al locei ame-
Fig. 3. gp.n bacberienl : a- &por cen-
tral nedeformaut ; b-epor deformant. :
c-spor sub terminal; d-spor terminal
testarea unor medicamente noi, prepararea de seruri vaccinuri, sta-
bilirea diagnostlcului bolii (diagnostic cultural, pus pe baza aspectului,
mirosului etc., al culturii bacteliiene, sau diagnostic elriperimental, sta-
bilit prin încercarea de a reproduce boala la animale din ş specie)
Virusurile sint cele mai mici ş mai 5im.ple .forme de ţ ă ă
ba"teriile se ă ă în microni (a mia parte dintr-un milimetru), vi-
rusurile se ă ă in milimicroni (a mia parte dintr-un micron). Ele
sint ş de mici încît nu pot fi ă la microscopul ş ci nurnal
la microscopul electronic, care ă ş imaginea ă la 206 000 de ori.
Se mai numesc ş virusuri fîltrabile, prin .faptul ă ă dimensiu-
nilor reduse, trec prin filtrele care ţ bacteriile. ln ce ş con-
ţ viTusul nu este format dintr -o ă cu ă mem-
ă ş eventual cu nucleu, ci numai dintr-un grup de molecllie de
acizi nucleici, înconjurat de un oarecare ş fapt ce ă
intre altele, ă ţ începe dincolo de ă respectiv in forme pre-
celulare. El este lipsit de asemenea ş de ţ fiind nevoit ă fc-
ă echipamentul enzirnatic al gazdei pentru a-1i sintetiza sub-
ţ nutritive.
Multiplicarea virusului în organism produce perturblri mai mult
sau mai ţ grave, ă specifice. Faptul ă fiecare virt.l5 produee
simptome ş leziuni anatomo-patolegice caracteristice ş ă diac-
nosticul virozei pe care o ă ln celula infectat!, tn jmul sau tn
interiol'U] nucleului ei, apar de ă nL5te ţ de asemenea
9
caracteristice, numite incluzii celulare, care ă la identificarea viru-
surilor. ă distrugerea unei celule, particulele virale se ă pe o
ă ă din ţ pentru care are ţ ă tabloul patologic am-
plifidndu-se ţ cu multiplicarea acestor particule.
ţ fizici ş chimiei ă o ţ ă asupra virusu-
rilor. Astfel, ă ă de 55-60°C ă majoritatea virusuri-
lor în 10-30 minute. Cind particulele virale sînt înglobate în materii
uscate este ă o ă de 100°C pentru a le distruge. Lu-
mina ă le ă în 1-6 zile vara ş într-un timp de zece ori mai
mare iarna. Sub ţ ţ de ă ă sau de formol 2%
majoritatea virusurilor nu ă mai mult de 10 minute.
ţ sînt ţ animale sau vegetale care ă pe seama
altor ţ ă le ă daune, boli sau chiar moartea. In
organismul animal ei pot ă se ă ă cu ţ digerate din
intestin, cu singele sau cu ţ rezultate din ţ distruse.
ă locul unde ă se împart în ă categorii : ţ
care se ă la exteriorul organismului (Braula coeca, Varroa
jacobsoni) ş ţ care se ă în interiorul organismului
(Nosema apis, Malpighamoeba mellifica). Unii dintre ei sînt ţ per-
ţ ş întreaga ţ ă în ş ă sau temporari,
cînd ă numai într-o ă ă a metamorfozei lor.
Fixarea ş dezvoltarea ţ în organismul ă constituie
procesul de invazie. Se ş invazie ă gradul de acumulare
al parazitului în familia de . albine ş ă gradul de ă al
ţ la familiile de albine dintr-un anumit teritoriu. Intensivita-
tea poate fi ă medie sau ă în timp ce extensivitatea se ex-
ă în procente de familii contaminate.
Invadarea organismului cu ţ animali se ş infesta-
ţ în timp ce invadarea organismului cu bacterii patogene, precum ş
ţ ă la ă agresiune ă numele de ţ ţ
nea ţ poate fi : spoliatorie - de sustragere din hrana, sîngele
sau ţ gazdei -, ă - de ţ compresie, perfo-
rare sau traumatizare ,-, ă - de iritare ş consecutiv de infla-
mare -, ă - de intoxicare, ă exotoxinelor eliminate de
ţ în timpul ţ ş a endotoxinelor eliberate de ei ă ce mor,
prin descompunerea corpului lor.
Ciupercile, numite ş fungi sau micete, ă un grup de
ţ foarte diferite ca ă ţ ş (se cunosc ă în prezent cea.
200 000 specii), dar care au o ă ă ă ă din-
tr-un aparat vegetativ ş un aparat de reproducere. Unele ciuperci sint
folosite ca alimente, din altele se extrag antibioticele. Pe noi ne inte-
ă acele ciuperci microscopice care ţ ă nociv asupra oame-
nilor sau animalelor. Denumirea de micete se ă faptului ă
aparatul lor vegetativ se compune dintr-un miceliu sau tai. Privit la
microscop miceliul apare format din numeroase ş (filamente)
numite hife, tmpletite intre ele ca o ţ ă ă O astfel de ă es.te .con-
ă dintr-o ă în ă de tub, avind în interior o ă
ă ă prin ţ transversali (septe) intr-o se-
10'
rie de ţ ă fiecare cu mai ţ nuclei, ceea ce consti-
tuie o ă pentru ciuperci.
ţ micetelor se· face pe cale ă sau ă In
primul caz ţ unor noi indivizi se ă fie prin inmugurire,
fie prin spori. In cazul ţ sexuate, oul din care va lua ş o
ă ţ ă ă din cqntopirea a ă elemente de sex diferit.
Avînd ş rol de multiplicare, sporul micetelor se ş de sporul
bacterian, care, ă cum am ă este numai un element de rezis-
ţ ă El se ă din miceliu, fie direct, fie pe organe separate nu-
mite bazidii sau conidiofori. Ciupercile cu miceliul pluricelular ş cu
corpuri de fructificare (asce) fac parte din clasa Ascomycetes, iar cele
la care sporii se ă pe organe speciale fac parte din clasa Basi-
diomycetes.
ţ micetelor se face pe ă de ă respectiv pe
ă de ţ organice, spre deosebire de celelalte plante, care,
avind ă ş ă ţ nutritive din ţ anor-
ganice, cu ajutorul luminii. ă modul cum se ă ciupercile se
impart in saprofite, care folosesc ţ organice provenite din corpul
ţ moarte, ş parazite, care se ă pe seama ţ vii, fo-
losind ţ ă a acestora. Unele sint parazite sau saprofite
obligatorii ă ţ altele sînt parazite sau saprofite facultativ
ă
MIJLOACE ORGANICE DE AP AB.ARE
Imunitatea este starea de ţ ă ă a unui organism
ţ ă de ţ microbilor patogeni sau a ş toxici ai acestora.
Este mijlocul cel mai important de ă al animalelor ş chiar al
plantelor, realizat prin adaptarea speciei - de-a lungul vremurilor -
sau a individului - în timpul ţ -, la factorii nocivi ce-i ţ ă
ţ
Imunitatea este de mai multe feluri : imunitate ă sau re-
ţ ă ă ş imunitate ă sau ţ ă ă Prima
ţ în mod natural ă individ al speciei, cea ă o
ă numai unii indivizi.
ă ă de imtmitate ă datorate tegumentului ş mu-
coaselor, care ă pentru ţ patogeni bariere ce nu pqt fi
t recute decît prin distrugerea lor. ă alte ă de imunitate natu-
ă datorate unor elemente humorale sau celulare, care distrug ger-
menii patogeni ş toxinele infiltrate în ţ vii prin fenomenul de
ă Celulele fagocitare (leucocite, limfocite etc.) sint atrase de
microbii ă ş în organism, pe care îi ă ş apoi fi ă
In unele cazw·i, toxinele eliberate de microorganisme pot ucide fago-
citele, a ă aglomerare ă puroiul Se poate intimpla ca fago-
citele ă înglobeze microbii dar ă nu-i ă ; acesta constituie un
fenomen de microbism latent, care se poate acutiza tn ţ cînd or-
ganismul se ă ş in ţ deficitare. Se mai poate tnttmpla ca fa-
gocitele ă înglobeze microbii, ă ă ă ă ă pentru insectele
11
adulte dar ă existe posibilitatea transmiterii lor la larve, asupra ă
acettia ă ţ nociv.
Imunitatea ă ă starea de ţ ă ş ă de
un organism în cursul ţ ţ ă de un anumit micr ob, ă con-
flictului ce a survenit la un moment dat intre el ş acest microb. ln
cadrul acestui conflict, microbul sau toxinele lui ă elaborarea
de ă organismul ă a unor ţ specifice nwnite anticorpi ,
care ţ ă prin ne1.1tralizarea agentului patogen (numit în acest caz
.. antigen").
Un organism poate deveni rezistent ţ ă de o ă specie bac-
ă în ă moduri :
a) prin contact direct între organism ş microbul patogen sau pro-
dusele sale de ţ Acest gen de imunitate se ş ă
deoarece ă dintr-un conflict activ intre macroorganism ş micro-
organismul patogen ;
b) primind anticorpi specifici, care au fost ţ de un alt or-
ganism in cursul unui conflict activ cu agentul patogen, caz în care
Imunitatea se ş ă Imunitatea ă este cu mult mai
eficace ş mai ă decît cea ă persistînd uneori ă ţ
La albine ţ ă respectiv imunitatea, ă un mare
în ă ă de ă ă ln organismul lor ă în mod
ş o serie de germeni patogeni (ai paratifozei, ai septioemiei, ai
nosemozei etc.), care ă ş pot manifesta patogenitatea decît tn ca-
zuri cu totul ţ In cazul altor boli mai grave, ca loca sau as-
cosferoza, un mare ă de familii de albine ă la ă
ţ ă care este ă ereditar ş familiilor fiice. Mai mult, in-
cercind ă se provoace bolile mai sus amintite prin introducerea în
hrana familiilor de albine a culturilor microbiene respective. în foarte
multe cazuri aceste ţ experimentale nu ş Dr. Rousseau,
regretatul director al laboratorului apicol din Nice, a relatat ă infes-
tlndu-se experimental 2v colonii de albine cu nosemli ş loca ă
nu s-au putut ă decit 14 dintre ele, care erau cele mai slabe.
De asem,enea, el a ţ faptul (constatat de foarte ţ apicul-
tori) ă familiile de albine aduse din alte r egiuni se ă foarte
ş tmbolnlvlndu-le ş pe cele locale.
ln afara ă ţ naturale ş dobindite, albinele mai ă
de g ă ă imprumutatA din arsenalul plantelor. Este
vorba de .fitonclde, antibiotice cu ă ţ bacter icide ş fungicide pe
:::are albinele le iau de la anumite plante ă cu polenul ş nectarul
recoltat. Identificate nu numai în corpul ş pe corpul albinei ci ş în
toate produsele ei (m miere, ă ă ă ă ş ş propolis), aceste
antiblotice ă produselor apicole o ă valoare ă de
eare beneficiazA nu numai familia de albine ci ş omul. ă ă
torul ţ P. Zinunermann, albinele produc ele insele antibiotice
(prin glanda ş ă in cantitate mai mare în timpul sezonului ac-
tiv, precum ş cu ocazia bolilor. Faptul ă s-au ă antibiotice pe te-
gumentui albinelor la 24 ore de la ş a fost considerat ca o ă
in acest sens.
BOLILE BAC'f ERIENE
LOCA AMERICANA
Loca ă este o maladie ă care ataca
puietul albinelor, moartea acestuia producîndu-se în mod ş
ă ă ă
Ea este ă ă în toate ţ ă ă de albine, fiind cu-
ă sub diferite denumiri ca : loca ă loca ă sau puie-
tul putred.
ţ ei pe ă este ă ă din sec. I e. n. de ă
scriitorul roman Calumella, ă numai la începutul sec. al XX-lea s-a
ă o ţ ă între ea ş celelalte maladii ale puietului.
Etiologie. De foarte mult timp ş autori ş apicultori au
ă ă ă mai multe forme de ă In anul 1904, ş
ă clarifice acest lucru, ă american White a descoperit în lar-
vele moarte un bacil care se deosebea de germenii ţ în loca eu-
ă în primul rînd prin ă morfologice pe care le pre-
zenta în perioada de formare a sporilor. Era agentul patogen al locii
americane, care a primit numele de Baeillus larvae, White. Acesta SE-
ă ca un ş lung de 2 ă la 5 microni ş lat de 0,7 pini
la 0,8 microni, ă de-jur-împrejur cu cili lungi care îl ă l a
ş (fig. 4).
Sporii bacilului larvae sînt ţ la mijlocul sau spre
ţ Ei apar sub ă de elemente ovoide, avtnd marginile celo-
rate ş centrul limpede, ă dimensiunile lor fiind de 1,1-
1,9 microni lungime ş 0,6- 0,7 microni ă ţ
In perioada de formare a sporilor bacilul se ă devine .fu-
ziform, apoi protoplasma ş membrana ă ş dispar, punînd
in libertate sporii ş smocuri de cili sau cili ţ
O ă ă a acestui bacil este ă în cadavrele larvelor
moarte de loca ă el se ă ş aproape în ă ă dato-
ă ă ţ pe care o are de a produce o ţ ă ă ce
ă dezvoltarea altor microbi.
l 3
Pentru studierea sau pLmerea în ţ ă în scop de diagnostic a
unui germen, una din metodele utilizate frecvent în microbiologie estli
cea a culturilor de laborator.
Din acest punct de vedere bacilul larvae ă multe dificul-
ă ţ el cultivindu-se foarte greu pe mediile folosite în mod ş
Fig. 4. Bacillus larvae : a - forma ă ; b - forma ă ;
c - fonna ă
ş ş multiplicarea lui este ă numai pe medii speciale.
care ţ extract de larve, extract glandul ar, extract de levuri sau de
morcov. ă ş de ou, creier, ficat. ser de iepure, ele oaie, de cal etc.
La noi în ţ ă V. Bica ş Al. Popa (1957) au folosit în acest scop
agarul ş bulionul cu ser de cal 10° '
0
.
Rezultate foarte bune ele eul ti va re a B. larvae au fost ob-
ţ folosind un mediu de ă stabilit de Institutul de ă
pentru ă format din lapte, ă ş de ou, agar ş extract de
larve. Pe fondul de culoare crem al acestui mediu apar, ă 24 ore
de ţ la 37°C, colonii punctiforme de culoare gri-perle, care pot
ă conflueze, formînd zone compacte.
Punerea în ţ ă a bacilului ş sporilor se face prin colorarea
acestora cu albastru de metilen, ă ă violet de ţ ă sau
colorantul Gram.
ţ baciluLui. In stare ă (de ş B.
larvae este destul de fragil ţ ă de ţ ţ fizici ş chimiei.
In apa ă ă la temperatura de 60°C el moare in circa 10 minute,
iar sub ţ sodei caustice sau a formolului în ţ de 2%
el este distrus în 5 minute.
ă ă ă de Rothe în 1962, acest germen ă
in ă o mare sensibilitate la unele antibiotice ca : ă eri-
ă ă ş o sensibilitate mijlocie ţ ă de ă ş
cloramphenicol. ă Nasaroff, furazolidona ă in ă ar
exercita o ţ ă în ţ de 1 Ia 200 000 ş o ac-
ţ ă în ţ de 1 la 400 000.
Sensibilitatea la bactericide a diferitelor ş cultivate este
ă
ţ sporilor. ş B. larvae de a sporula, res-
pectiv de a da ş la forme de ţ ă atunci cind el nu mai ă
14
ş ţ prielnice de ţ ă ă factorul princi.pal care ex-
ă gravitatea locii americane. ţ mare a acestor spori ţ ă
de ţ fizici, chimiei sau biologici, constituie un alt factor de gravi-
tate. De ă bacilul se ă tn spori ă moartea larvei. Sub
ă ă el ă ţ ani ă ă ă ţ autori (Maassen,
Hasemann, Morgenthaler) citind cazuri în care boala a putut fi provo-
ă prin cruste uscate de larve vechi de 20--40 ani. In ă sporii
ă peste 200 zile, la soare 1-6 ă ă iartn miere peste un an.
La ă ă de 100°C, sporii de loca ă mor abia ă 8
ore. In ă ei pier ă 30 minute la 100°<3, in miere sînt ş la
105- 107°C ă 20-40 minute, iar în ă abia la 120°C ă 30
minute.
ţ ă de ţ chimiei, sporii de B. larvae s-au dovedit, de
asemenea, foarte ţ Ei ă ţ acidului fenic 5% timp
de luni de zile, a alcoolului de 96° timp de 40 zile, a cloraminei 10%
ş a sublimatului coroziv 0,5-1%
0
timp de cîteva zile, a ţ de
formol 5% ş 10% timp de 6 ore ş respectiv o ă ţ ă de
ă ă 5% distruge sporii ă 6 ore de contact, efectul putînd
fi accelerat prin expunerea la soare a obiectelor dezinfectate.
Atît antibioticele cit ş sulfatiazolul nu ă nici o ţ
asupra acestor spori. Intr-o ţ de sulfatiazol 1% ei ş ă ă
virulenta timp de peste 15 luni.
ţ ă ă puietului se ă prin sporii
ş de albinele doici ă cu hrana. Sporil se ă mai ales în larvele
bolnave sau moarte aflate in celulele ă ă sau ă ă de albine.
Albinele ă ă elimine din stupi aceste larve ş ă ţ celulele
respective, luînd în felul acesta sporii pe ş pe corp ş mai ales
pe piesele bucale. In cursul ingrijirilor date puietului ele ti transmit ş
sporii de loca ă ă cu ă ş destinat larvelor tinere
sau cu amestecul de ă ş ş polen ce ş ca ă larvelor mai
virstnice. ă albinele ă ă sporii in tot interiorul
stupului, pe faguri, in miere ş polen, pe ţ ş in ă ă stuptlor,
unde ei pot ă ă ă ş timp de ani de zile.
Proviziile de miere din cuibul familiei bolnave ă o ă
de ţ ă ţ au ă ă o ţ ă
s-a reactivat prin ă puietului cu miere ă ; eliminînd
ă miere, curba pierderilor a devenit ă Polenul este, de
asemenea, contaminat, întrucît tinerele albine ă de spori par-
ă ş la înmagazinarea polenului în celule. In faguri, sporii se ă
nu numai în larve ci ş in afara acestora, ă ş ţ intre cele ă pe-
licule nimfale. Ei ă în ă ă ş ţ ce ş ă ţ celulelor
chiar ş ă ce acestea au fost ă ţ de albine, fiind o ă de in-
ţ atunci cind ceara ă din ş faguri va fi ă la
producerea de faguri artificiali, ă ă a fi ă
Difuzarea maladiei de la o familie ă la alta ă ă ă pre-
cum ş de la o ă la alta, se face prin intermediul albinelor ţ
care ă ş ă mierea familiilor ă de ă prin trîntori, prin
ă ă prin uneltele din ă prin schimbarea fagurilor de la
15
un stup la altul, prin ă cu miere ă prin ţ ţ
ai stupului (in primul rind prin molia de ă ş in ş prin cum-
ă de material biologic apicol - familii, roiuri, ă - din stu-
pine contamlnate.
Introducînd un infectat într-o familie ă ă ă sau
dindu-i în ă un triturat de larve bolnave, se ş ş aproape cu
ă se ă ă puietul acestei familii. ş rezul-
tat se ţ atunci cînd se ă ş o familie ă ă ă cu mierea
ă dintr-o familie ă
Patagenie. ş ă cu hrana, sporii ă în intestinul
larvelor, unde germineaza ş ă 24 ore de la ingerare se ă
!n bacili. Se pare ă ă mediul intestin.al nu este prielnic pentru în-
ţ acestor germeni, fie ă ă ţ ă ş fie din
cauza ţ de ă ş ă .lilultiplicarea ă are loc în hemo-
ă ă ce microbtll a ă peretele intestina!. Faptul ă ba-
cUii ă ă trecere de ă în stadiul de ă (stadiu ce
coincide ş cu ă ă ţ de ă din intestin) ă morta-
litatea prin septicemie a puietului abia ă ă ă Organismul
larvei se ă ă prin fenomenul de ă ă ţ ei de ă
rare sînt diminuate prin toxina ă de B. larvae în mo-
mentul distrugerii lui de ă fagocite. S-a constatat ă to:tina este ter-
ă ă puietului de albine cu o ă de B. lar-
vae ă ă o ă la 60°0 ă moartea larvelor prin intoxicare.
In ă ţ larvele bolnave ş ă culoarea ş ţ ă
nu ă ă ţ ă
Familia de albine se ă ă de ă prin eliminarea larvelor bol-
nave, ceea ce ş ş in general numai înainte de moartea acestora.
S-a demonstrat ă albinele sesizeazl ă înainte ca omul
ă ă da seama de ea ş prin ţ de ă ţ pe care o fac,
ţ familia într-o stare de ă ă ă sau de ţ ă
O astfel de ţ nu ă ă ă ţ familiilor de albine
respective, ă ea ă un pericol pentru celelalte familii, pen-
tru ă de ă ce ţ de ţ ă devin neprielnice, sau activita-
tea de ă ţ ă ă larvelor ă ă se ac-
ă ş ă ă atunci ascuns, devine aparent.
ţ locii americane depinde de o serie de factori. ş expe-
<imental ea poate fi ă în orice anotimp al anului- cu ţ
c.:a în stup ă se ă ă puiet - , in ţ naturale boala apare de
ă mai tirziu decit loca ă atingînd apogeul în a doua ju-
ă a verii. Se pare ă boala, ş mai ţ ţ ă de factorii
de mediu decît celelalte boli ale puietului ş albinelor adulte, este to-
ş ă de ă mari din timpul verii. Ea poate ă ş
la familiile puternice, acestea molipsindu-se de obicei ă cu mierea
ă din familiile bolnave ş ă
Loca ă nu se ă de la sine. ă nu se iau ă
imediate de combatere, ă larvelor moarte ş neîncetat.
ţ lor ă contribuie la contaminarea albinelor ş ţ
16
zarea ţ la puiet, iar ţ mare la ţ celulelor perma-
ă sursa de ţ In ur.ma unei ă puternice fa-
miliile de albine pier ă la ş verii. Cele slab in!ectate pot re-
zista ă iarna, ă din cauza lipsei de albine tinere ele pier de re-
guli ă timpuriu sau, ceea ce este ş mai ă reîncep ciclul
patologic ă cu noua ţ de puiet.
Simptome. ln loca ă simptomele se ă la aspectul
fagurilor cu puiet bolnav ş la ă pe eare le ă larvele
contaminate.
ă ce larvele mor în celulele ă ă se produc ă
caracteristice la nivelul ă ă acestea ă ă o culoare mai în-
ă la început ă devenind mai tîrziu ă ş ă
Din plate sau ş bombate, cum erau în stare ă ele se esca-
ă se ă sau se ş ă La începutul bolii aceste celule sînt
ţ ş se ă greu. Ele devin în scurt timp din ce in ce mai nu-
meroaie, ş prin o ocupa în cele din ă rama în totalitate (fig.
5 color). Albinele nu pot ă ţ sau ă ţ ă greu celulele cu puiet mort,
ş incit ă nu pot oua în
aceste celule, fapt ce duce la apa-
ţ unui puiet di.spus neuniform,
ş spre deosebire de
cel din familiile sAnAtoase, care
este ş compact. Larvele
moarte pierd forma ş culoa-
rea. se ţ ş se ă
devenind apoi crem ş în cele din
ă brune. In ş timp con-
ţ lor se ă într-o
ă ă care se întinde sub
ă de filament atunci cînd
se introduce în ea un ă ţ de chi-
brit ş se scoate ă aceea. Des-
compunerea larvei moarte justi-
ă denumirea de "puiet putred",
întrucît ea pare ă fi suferit un
proces de ţ In cazuri
recente, acest puiet ă un mi-
ros caracteristic, ce nu se întîl-
ş în nici o ă maladie ş
anume de clei de ă ă
zit sau de mucegaî. Pe ă
trecerii timpului larvele se ă
masa ă se reduce progresiv'
ă ce se ă într-o ţ ă
ă în lungul peretelui infe-
Fig. fi. de ă infectat cu locA
ă
rior al celulei, de care este strins ă în ş fel încît albinele nu o
mai pot desface. Extremitatea ă a larvei apare ă uscare ca
un mic tubercul dur, ş la intrarea in ă ă ă ă ş ţ ă se
ă mult timp ş permite ş bolii (fig. 6).
17
Ca aspect general, familiile de albine bolnave par demqralizate,
manifestînd apatie ş inactivitate, atitudine ă ă cu cea care
ţ ş de obicei lipsa ă Acest aspect are o mare ţ ă In
perioada primelor ţ de ă ă cind deschiderea stupilor
nu este ă
DiagnosticuL. La începutul bolii diagnosticul locii americane, bazat
numai pe aspectul puietului ş fagurilor, este adesea greu de stabilit
avînd în vedere ă celulele infectate sînt ţ modificate, iar resturile
de larve moarte sint reduse ca ă ş abia vizibile. In cazul unei in-
fectii masive, în care albinele ă nu mai pot face ţ ă ă
ă larvelor ă simptomele bolii devin aparente ş diagnos-
ticul clinic este posibil.
In ă ţ loca ă se ş clinic ă
- aspectul ă ş al puietului pe fagure;
- moartea larvelor ă ă ă ;
- ţ ă ş ă a larvelor moarte ;
- mirosul de clei de ă incins ;
- ţ cojilor uscate ş a butonilor cefalici în cazurile vechi
- ţ la ţ celulei a larvelor moarte, atît înainte, cît
ş ă uscarea acestora (fig. 7 v. ş ă color).
A vînd in vedere ă ă ă ă ale ă ă sau.
larvelor moarte se pot uneori intilni ş în alte boli ale puietului, ca de
exemplu în loca ă puietul în sac, puietul intoxicat, puietul
ă etc., este necesar ă se ă pentru precizarea diagnosticului,
la examenul microscopic. Pentru efectuarea acestui examen se va tri-
mite la laborator o ţ de 15/20 cm dintr-un fagure cu larve-
moarte, ambalat în ş fel încît ă nu fie deformat în timpul transpor-
tului. Proba trebuie ă fie ţ ă ă de o serie de date privi-
toare la adresa proprietarului stupinei, ă de familii din ă
ă de familii bolnave, ă matricol al familiei din care s-a
recoltat proba, data cînd a ă boala, tratamentele aplicate ş re-
zultatul acestora etc.
Prognostic. Loca ă este o ă ă datoritf factorilo'
mai sus ă ţ ş anume : capacitatea agentului patogen de a sporula,
ţ mare a sporilor, ţ larvelor moarte la ţ celulei ş
participarea ă a albinelor - prin ă lor de a elimina masa
ă ş crustele în care s-au transformat larvele moarte - la ă
pîndirea ţ atît in stupi, cît ş in exterior.
Tratament. In combaterea locii americane trebuie, mai mult de-
cît în orice ă ă ă se ă ă ţ unei ă com-
plete ş durabile, în locul alteia îndoielnice ş de moment. Limitarea
ţ de combatere numai la tratamentul medicamentos este o prac-
ă ă ş ţ ă ş ă ă care nu ă boala, ci
o ă in ă ă ă ă de ţ pentru
stupii ş stupinele din jur, ă ă se activeze imediat ce medica-
mentele nu mai sint prezente în stup. O astfel de ă impune re-
18
petarea tratamentului la ş se ă cu un consum mare de
medicamente, ă ă ă contribuie la reducerea ţ bolii. Trebuie
avut în vedere ă medicamentele, oricare ar fi ele, nu ţ ă decit
asupra formelor vegetative ale ţ patogeni ş numai asupra ace-
lora care se ă in organismul larvelor (sau albinelor in cazul bolllor
acestora). Ele nu au efect asupra sporilor ş nici asupra germenilor
care se ă pe faguri, în miere, în polen, pe ţ stupului sau pe
corpul albinelor.
La fel de ş ă este ş practica de a se trata numai familiile re-
cunoscute ca bolnave, ş fiind ă in specificul familiei de albine,
ă din zeci de mii de indivizi, în momentul cînd semnele de ă
au devenit vizibile deja în jur ă ş alte familii contaminate, sau
care se vor contamina în perioada imediat ă
In ş în ţ de combatere trebuie ă se mai ţ ă seama
ă familiile de albine slabe nu sînt în ă ă ă valorifice tratamen-
tul, întrucît acesta, oricît de eficace ar fi, nu poate ă compenseze in-
capacitatea acestor familii de a elimina materialul infectat, de a înlo-
cui - prin ţ - larvele moarte, de a produce în cuib ă
de care depinde o ă ţ ă ă ş în ş timp, de ş
aduna ş hrana ă
Ţ cont de aceste principii unanim recunoscute ca valabile,
ă care se iau intr-o stu( ă ă de loca ă trebuie
ă vizeze ă obiective ş anume :
a. Inactivarea formei bacilat e a agentului patogen ş crearea în
sinul familiilor de albine a unor ţ improprii pentru germinarea
sporilor.
b. Asanarea stupilor prin distrugerea sporilor.
Primul obiectiv se ă prin tratamentul medicamentos ş
are ca rezultat încetarea ă ţ la puiet ş restabilirea ă ţ
productive a familiilor bolnave.
Al doilea obiectiv poate fi atins prin distrugerea materialului in-
fectat, prin transvazarea albinelor ş prin ţ el urmind ă îm-
piedice ţ bolii în ă ă încetarea tratamentului medi-
camentos.
In tratamentul locei americane sulfamido-terapia ş antibio-tera-
pia au dat rezultate ă ă ele omorînd sau împiedicînd înmul-
ţ B. larvae, ă ă ă a avea vreo ţ ă asupra sporilor.
Din grupa sulfamidelor se ă polisulfamida (plurisulfanul sau
suzotrilul) ş sulfatiazolul, iar din grupa antibioticelor oxitetraciclina
(teramicina), ş intr-o oarecare ă ă tet.raciclina, eritromicina ş
cloramfenicolul. De ţ ă în S.U.A. sulfatiazolul nu este apro-
bat pentru combaterea bolilor la albine, din ă ă este greu degra-
dabil, iar rezidiile pot ă contamineze mierea.
ă ţ necesare de medicament pentru tratamentul unei fa-
milii de putere medie sînt în general de 3 g ţ ă ă pentru
sulfamide ş de 1,5 g pentru antibiotice. tn ce ş doza ă
aceasta ă din 1 g ţ ă ă ă de trei ori la interval
19
de 7 zile - pentru sulfamide - de 0,5 g, ă tot de trei ori din
7 in 7 zile, pentru antibiotice.
Dintre medicamentele mai sus-amintite, sulfatiazolul ş terami-
cina se ă de aprecieri unanime in ceea ce ş eficacitatea Yn
tratamentul looei americane ş in ţ ă sînt folosite cel mai frec-
vent in acest
Sulfatiazolul se ă ş în ţ sub ă de ţ 20"/o, o
ă de 10 ml ţ 2 g ţ ă ă
Teramicina este un antibiotic cu spectru larg antibacterian, avind
avanta jul ţ ă de sulfatiazol ă este eficace ş în loca ă care
ţ ş sau se ă uneori cu loca ă Se ă ca o
pulbere ă ş ă ţ de ă deosebite - la rece ş
întuneric - pentru conservarea ă ţ terapeutice.
Ambele medicamente se ă la familia de albine fie
sub ă de ţ sau suspensie în sirop de ă fie în ă de
ă sau în ă ă Indiferent de forma de administrare, este
necesar ea ţ ă ă fie bine ă în masa
preparatului respectiv, în ş fel încît ă respecte cu rigurozitate doza
ă pentru fiecare familie de albine.
Prepararea siropului medicamentos se face în felul ă
- se ă cantitatea ă de medicament într-o cantitate
ă de ă ă ş ă ă ;
- se ă ţ ţ în cantitatea de sirop ă
pentru ă familiilor ce vor Î l tratate, cunoscind ă pentru sul-
famide se ă o ţ ă de 1 %o (o ă
de 10 ml suliatiazol 20% la 2 litri sirop), administrindu-se pentru fie-
care familie cîte un litru, de trei ori, la 7 zile interval iar pentru anti-
biotice (in ţ ă pentru ă amestecul ă din 1 g l a
un litru sirop, admlnistrîndu-se cîte 0,5 1 de 3 ori la 7 zile interval.
ţ de ă în sirop de ă poate fi ă nu
numai în ă ci ş prin stropirea fagurilor; puietului ş albinelor.
Se vor respecta ţ dozel e ş intervalele dintre ă
ă mai sus, iar stropirea se va face cu un pulverizator, în ş fel
încît siropul ă nu ă de pe faguri sau albine, ci doar ă le umecteze.
Se va avea de asemenea ă ă se evite ş în care scop tra-
tamentul se va face seara, iar ş la stupi vor fi reduse.
Institutul de cercetare ş ţ pentru ă din R. S.
România a realizat produsul Locamicin, care ţ 2,5o/oo ă
în ă ă ş se ă în 5-6 doze a cîte 100 g la inter-
val de. 5 zile.
ln aplicarea tratamentului medicamentos trebuie respectate ă
toarele reguli :
a. Familiile de albine tratate vor primi doza ă de medica-
ment, fiind ă sistarea ă prescrise in momen-
tul ţ semnelor de ă
b. Tratamentul se ă nu numai familiilor bolnave, ci tntre
7
gului efectiv de ·albine din stupina ă Familiile slabe dar active
20
vor fi unite înainte de tratament, iar cele slabe ş ă bolnave sau
lipsite de dinamism vor fi distruse.
c. ţ ă prin tratamentul medicamentos trebuie ă
se ă pe o ă ă de timp, pentru a permite efec-
tuarea în acest interval a ă de asanare a stupilor bolnavi prin
distrugerea sporilor. Este necesar deci ca tratamentul ă fie continuat ş
în anul ă întrucît pentru schimbarea tuturor tagurilor, atunci
cînd in ă sînt multe familii bolnave ş nu se pot împrumuta faguri
de la familiile ă ă este nevoie de o ă de cel ţ 2 ani.
Tratamentul trebuie terminat cu 15 zile înainte de culesurile
principale.
Ca linie de ă distrugerea (sacrificarea) va fi ă in
ă cazuri :
- la ţ fagurii cu J?uiet bolnav ;
- la familiile slabe atinse de ă ;
- în cazurile sporadice de ă care apar într-un teritoriu con-
siderat ă atunci Ga indemn ;
Ea trebuie ă fie ţ ă ă de tratamentul medicamentos
al tuturor familiilor din ă ş eventual de transvazare. Sacrificarea
se ă prin asfixiere cu bioxid de su.lf (realizat prin arderea sulfu-
lui), în momentul în care toate albinele sint in interiorul stupului.
Prin lege se prevede acordarea de ă pentru sacrificarea
familiilor de albine ă de medicul veterinar, cu ţ ca lm-
ă ă fi fost ţ ă tn termen de 48 ore de la data cînd a
fost ă iar proprietarii ă fi luat toate ă necesare pen-
tru preîntîmpinarea ă
Transvazarea albinelor, ă ş sub denumirea de metoda
roiurilo:r artificiale, ă din eliminarea puietului bolnav ş ă
albinelor, printr-un procedeu ce ş roirea ă Ea poate fi
ă sau ă Transvazarea ă se ă de ă în modul
ă : cind albinele sînt t oate în stup, de ţ ă seara, sînt pe-
riate ă cu matca) intr-o ă ţ ă ă (sau ţ ă ă ă cu
un sistem de ţ Acest roi artificial se duce undeva la rece ş intu-
neric (într-o ţ ă de exemplu), unde se ţ ă ă ă timp de
2----3 zile, ă ce alpinele incep ă ă pe fundul ă ţ ă de
foame. La ş zilei a treia, sau cel mai curind ă 48 ore, roiul
este mutat într-un stup curat ş dezinfectat, ă numai cu faguri
artificiali. Aici albinele primesc ă din ş (miere ă
sirop de ă in care se ă 1 g de sulfatiazoL Metoda este
ă ă numai ă Ş vara, pentru ca albinele ă ă
timp ă ă faguri! ş ţ de puiet necesare unei bune ier-
ă Pentru ş motiv ea nu se ă dec1t la familiile puter-
nice, sau devenite puternice prin unire, precum ş la familiile realizate
prin adunarea fagurilor cu puiet de la familii infectate. ă transva-
zare, intreg echipamentul de fagu1·i din stupU ţ va fi reformat
(în ş fel încît ă nu ocazioneze ă germenilor existenti în
miere ş ă iar stupii ş tot. echipamentul care a venit 1n contact
ca ei voc fi ţ
21
ţ trebuie ă ă la întreg materialul care a venit în
contact cu sporii B. Jarvae : stupii, ă uneltele ş echi-
pamentul de lucru, vatra stupinei etc. ţ de ţ tre-
buie ă cu cea mai mare ă
Stupii ă cu caturile, corpurile, ş !?i celelalte
ă ţ se ă cu o ţ de ă ă 4% în
ă reprize. Mai întîi se face o ă de ţ ă pentru înmu-
ierPa ş degresarea resturilor de ă propolis, pete de diaree, mur-
ă etc. Se ă ţ ă apoi aceste resturi printr-o ă ţ ă in-
mai mult la ă ă ş încheieturi. Se ă apoi cu ş
ţ ş se ă la soare timp de cel ţ 6 ore, ă care se înde-
ă ă soda prin ă cu ă ă se ă ş se ş exte-
riorul stupilor. ţ stupilor se mai poate face ş cu ţ de
formol 4
111
o. în care caz echipamentul trebuie ţ sub ţ dezin-
fectantului timp de 6 ore, sau cu o ţ de 10°/o, în rare caz estE.'
ă o expunere de numai o ă
Uneltele ş utilajele metalice se ă prin Hambare, iar
echipamentul de ă prin fierbere timp de 30 minute.
Se distrug prin foc in aer liber : albinele care au fost asfixiate,
albinele moarte ş resturile care au fost în stup, stupii vechi care nu
mai ă ă fi e ţ obie>ctcle din paie sau trestie etc.
Mierea ă din stupii ţ se ă prin diluare
cu o cantitate ă de ă ş prin fierbere ă cînd revine la volumul
ţ neputind ă fie ă ă sau ă în hrana albinelor.
Pagurii nu pot fi ţ în conditii de ă ş nici nume-
ă cheltuiala ş volumul mare de ă necesitat de ă ţ
ei putînd fi ţ in mod mult mai eficient prin ceara ă
ă lor prin lichide antiseptice nu ă rezultate, întrucît dezin-
fectantul nu ă în ceJule ş nici în larvele uscate. Nici sterili-
zarea cerii nu se poate face de ă apicultor, ea necesitînd ţ
acesteia la o ă ă de 120°G timp de cel ţ 30 minute,
ceea ce nu se ă în topitorul solar sau prin fierbere în ă ci
numai în autoclave cu vapori sub presiune. Pe de ă parte, motive de
ordin igienic se opun ca apicultorul ă se ocupe de fagurii ţ
pentru ă el întîrzie în felul acesta eliminarea agentului patogen din
ă ln ă ţ procedeul cel mai indicat este ca fagurii
în ă ă fie ţ cu ă ş ţ la centrele de colectare, cu
ţ ă ă provin din familii de albine bolnave de ă
ă
In cazul unui mare ă de faguri noi, ţ ş vor fi
ţ (exceptindu-se cei cu semne de ă cu vapori de for-
moi, depozitîndu-se fagurii in dulapuri sau in camere bine închise, fn
care se supune la ă (pe un ş de ex.) o cantitate de formol
comercial.
ş ai Laboratorului veterinar din ţ ă
ă cel mai eficace ş mai economic dezinfectant pentru ă este
hipocloritul de sodiu, el dovedind o mare putere ă ă o în-
muiere a fagurilor ţ timp de 30 minute într-o ţ ă de
22
hipoclorit de sodiu, s-a constatat ă sporii de B. larvae ş pierd capa-
citatea de germinare. Deziniectantul in ă nu este toxic pentru
albine, iar fagurii ţ sînt bine ţ de ă acestea.
In mod practic, combaterea locei americane într-o ă bol-
ă se va ă ş ă ă protocol :
- controlul tuturor familiilor de albine, pentru identificarea fa-
miliilor bolnave, a celor slabe, precum ş a fagurilor cu mult puiet
bolnav;
- distrugerea familiilor bolnave, în cazul cind sînt slabe, precum
ş a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu ţ ă ;
- unirea familiilor slabe ;
- aplicarea tratamentului medicamentos la toate familiile din
ă
- mutarea familiilor în stupi ţ ă ţ sem-
nelor de ă ;
- in cazul cind sînt ţ familii bolnave se ă trans-
vazarea albinelor ş reformarea intregului echipament de faguri, pen-
tru lichidarea focarului de ţ ş de asemenea pentru scurtarea
perioadei de ă Transvazarea se va face pe foi de fagw·i artifi-
ciali, cind ea are loc in prima ă a anului, sau pe faguri goi,
ţ din familii ă ă cînd ţ are loc in al doilea se-
mestru al anului. In acest ultim caz, ă ce albinele au consumat
doza de medicament (0,5 g ă sau 1 g sulfatiazol intr-un litr u
sirop), cuibul familiei va putea fi completat cu faguri cu miere ş po-
len, ţ de asemenea de la familii ă ă ;
- ţ stupilor ţ ş a echipamentului lor, ă mu-
tarea familiilor sau transvazarea albinelor ;
- ţ ă a tuturor stupilor cu ocazia puneni
ia iernat, cînd se va scoate ş reforma un ă cît mai mare de fa-
guri de cuib din fostele familii bolnave. In cazul cînd ă stupi-
oei permite, se vor reforma ţ fagurii acestor familii, ei fiind înlo-
ţ cu faguri cu miere ş polen ţ din familii ă ă
- in anul ă stupina va fi ă chiar ă nu au ă
semne de ă
Prevenirea. Pentru a preîntîmpina ţ locei americane se re-
ă respectarea cu ţ a regulilor de profilaxie ă -
descrise pe larg la capitolul respectiv -, avind ca scop de a evita ă
trunderea sporilor in ă sau, cînd acest lucru nu a ş de a
opri ă lor la celelalte familii de albine.
Fortificarea familiilor - ă prin metodele cunoscute -
are ca rezultat sporirea ţ naturale ş a ţ proprii de
ă ea constituind un auxiliar ţ in lupta !mpotriva bolilor
in general ş a celor contagioase tn special.
Loca ă este o ă ă ă ţ sani-
tare veterinare. Ea atrage carantinarea stupinei pe o ă de 60
zile de la ţ semnelor de ă ş ă executarea ţ
finale.
23
J.OCA EUROPEANA
ă este o ă ă a puieiulw de.>
cJbine, dar, spre deosebire de loca ă a ă etiologie e!:>te
!')inE> ă Ja ţ ei ă (într-o ă ă care nu a putut
fi ă ă m prezent) mai multe specii bacteriene.
Denumirea bolii ar putea face ă se ă ă ă maladie nu
ă decit in Europa. Ea este ă ă pe toate continentel r· ş
în toate ţ ă ă de albine, fiind ă sub denumirea
de loca ă sau loca urît mirositoare. De altfel, ă în 1906 cele
ă Joci nu erau ţ ele fiind cunoscute numai sub numele
de .,foulbrood" (puiet ţ sau ă Phillips a fost acela care,
scriind ţ la lucrarea lui Whl te (1906) despre bacteriile din
ă a folosit pentru prima ă termenii de ,.european" ş .,ame-
rican" JlleRtru a accentua deosebirile dintre cele ă forme de ă
Etiologia locei europene este ă ă faptului ă în in-
testinul larvelor bolnave sau moarte de ă ă se întîlnesc mi-
crobi ţ ş anume : Bacillus (Stre.l'tococcus) pluton, Bacillus alvei,
Bacterium eurydice, Bacillus orpheus (laterosporus) ş Streptococcus
apis (fig. 8).
Nu s-a ajnns ă la o unanimitate de ă ln ceea ce ş
ă agent cauzal. Unii autori (White, Wille, Alexandrova) con-
ă ă bacteria care ă boala este Bacillus pluton, iar celelalte-
sînt bacterii secundare, de ţ care ş ă ţ ă ă
ă numai ă ce ţ ă s-a produs.
Autorii germani (Borchert, Morgenthaler) socotesc ă ă ţ mi-
crobti mai sus ţ pot reproduce - unii singurt, ţ ţ tntre
ei - forme independente de ă scindînd ceea ce este în general cu-
noscut sub denumirea de "loca ă în trei maladii distincte ş
anume:
- loca ă ă de Bacillus pluton ;
- loca ă avînd ca ţ cauzali B. alvei, laterosporus.
gracilesporus ş apidarium ;
- pnietul acru ţ determinat de Streptococus apis.
ş pentru a nu crea confuzii in mintea apicultorilor, mai ales
ă ţ ş simptomatologia formelor de ă mai sus amintite sînt
foarte ă iar tratamentul este acela)i, vom descrie în con-
tinuare acest sindrom sub denumirea ă de loca ă
Speciile bacteriene întilnite în loca ă ă - men-
pe scurt - ă caractere :
- Streptococcus pluton este un microb polimorf. cel mai adesea
rotund, cu dimenshmi cuprinse intre 0,5 ş 1 micron, prezentîndu-se
:.ub ă de elemente izolate, în ă ţ ş sau m ă El este
.imobil, nu ă ş poate fi colorat cu metoda Gram. Numele de
Streptococcus (în locul celui de Bacillus), i-a :f0st dat de Bailey tn annl
1956, ă cînd s-a ş ş lui tn ă pe medii spe<:iaJe_
24
e.
Fig. 8. ă în loca
ă : a - Sreptococcus plu-
ton ; b - Bacillus alvei ; c - Bac-
terium eurydice ; d - Bacillus ar-
pheus ; e - Streptococcus apis
25
In ceea ce prive!?te ţ Streptococcus pluton poate fi ă
trat în suspensie ă la temperatura laboratorului timp de 7-10
zile, In sirop de ă 16-20 zile, iar în cadavrele larvelor ă la un
an. Sub ţ formolului 1
11
'o, permanganatului de potasiu 0,5%,
sodei caustice 2% ş fenolului 3°/o. microbul este distrus ă 5 minute.
- Bacillus alvei are forma unui ş lung de 2,7 microni ş
lat de 0,8-1,2 microni. El este mobil, Gram-pozitiv ş produce spori.
ţ sporilor este destul de mare. Ei ă 1a fierbere timp de
36 minute, in timp ce forma ă moare ă 5 minute. Per-
manganatul de potasiu 2-4% îi distruge ă 2-7 ore, iar în concen-
ţ de 5°/
0
ă o ă
- Bacterium (Achromobacter) eurydice se ă sub ă de
ş izolate sau perechi, cu ă ţ rotunjite ş cu dimen-
siunil e cuprinse între 1,2- 1,5 microni. El este ş cultlvabil, Gram-
negativ ş nu ă
- Bacillus orpheus (Latcrosporus) are forma unui drept,
cu ă ţ rotunjite. El ă sporul luînd ş pe una
din ă ţ laterale ale bacilului, la mijlocul lungimii lui.
- Streptococcus apis, numit ă ă Streptococcus faecalis, este o
bacterie ă cu dimensiuni de 0,7-0,9 microni. Are aptitudinea de
a produce acizi, ceea ce face ca mediile de laborato1· pe care este culti-
vat, sau puietul de albine omorît de acest germen ă exale un miros
acru, de ţ
ă F. E. Moeller ("La sante de l'abeille" martie-aprilie 1980),
la începutul bolii frotiurile provenind din larve infectate cu ă euro-
ă colorate cu ă sau ţ ţ ţ ă la
examenul microscopic aproape numai S. pluton. Pe ă ă ce trece
timpul, ă ă mai ţ larvele tinere ş mai mult
larvele vîrstnice sau prenimfele. ă cea. trei ă ă aproape Lot
puietul mort este de tip prenimfal. Cînd acesta a fost examinat mi-
croscopic, nu s-a mai ă S. pluton ci numai B. alvei. ln ă ă
colonia ă foarte bine la tratament iar puietul redevine normal.
In cazul cînd coloniile respective ţ peste ă ele vor
ă în general ă ă în sezonul ă dar alte colonii din
stupina în ă pot ă traverseze ciclul descris mai sus.
Patogenie, ţ transmitere. ă cu hrana ă din par-
tea albinelor doici, microbii sînt ş în intestinul larvelor, unde
ei se ţ ş ă toxine. ţ microbilor se face pe
seama hranei existente în intestinul larvei, ceea ce duce la ă
acesteia. Pe de ă parte, toxinele ă prin peretele intestinului
în tot organismul , p1·oducînd grave ă fiziologice, ă
ş în cele din ă moartea larvelor.
ş agravarea ş extinderea bolii stnt favorizate de o se-
rie de factori, care ţ ă fie prin ă ţ naturale a
familiei de albine, fie prin exaltarea ţ germenilor microbieni.
Printrf' ş sezonul ş puterea familiei de albine ă rolul oel
mai important, loca ă fiind mult mai ă ă ş
26
la familiile sl[lbe, impachetate ă avind ă insufi-
ă sau de ă calitate. Boala apare, de obicei, in lunile aprilie-
mai ş se ă in mod diferit - uneori cu ţ alteori
continuu - ă toamna tîrziu, cind ş puietului ă ă
dura din timpul verii sau ţ unui bun cules fac boala ă regre-
seze, uneori întîlnindu-se chiar ă spontane. !n cazul cînd ă
un cules principal nu se ă albinelor un cules de ţ se
ă in familiile de albine respective ţ pentru ţ bolii.
Larvele bolnave constituie principala ă de ţ Intr-o fa-
milie ă albinele ă din vreme aceste larve, iar ţ
bune de ă ş ă ă de care ă puietul ii permit ă re-
ziste la contaminare.
Transmiterea bolii în interiorul stupului se face prin albinele lu-
ă care ă ă Jarvele bolnave sau moarte ş prin albinele
doici, care ă atît larvele recent infectate cît ş pe cele ă ă
Streptococcus pluton a fost înt îlnil frecvent în glnnddl' s:.lliut re
ale albinelor doici. Poltev l?Î Alexandrova au întîlnit clr>seori Strepto-
coccus pluton în ovarele ă provenite din ă infectate cu
loca ă ş autori au stabilit ă cel mai periculos rezervor
de conservare al acestui germen sînt fagurii cu ă ă
Transmiterea maladiei în interiorul stupinei se produce prin
ă ş familiilor ă de ă prin ă ă albine-
lor in timpul culesului, prin trîntori (care ă în orice stup), prin
ţ ţ sau ă ă (molia de ă viespea), prin apir·u ltorii
care ă fagurii ş albinele din stupii ţ in stupi ă ă ş
sau care ă ă ă ă ş dezinfecteze mîinile, uneltele sau echipa-
mentul de ţ
Transmiterea ţ in ă regiunea sau dintr-o regiune în
alta se ă prin ş prin erori de zbor, prin trîntori, prin
ă pastoral ş prin ă ă de material biologic apicol din stu-
pine infectate.
SimptomatoLogie. La începutul bolii sau în formele Ul?Oar c de
ă familiile de albine atinse de loca ă se deosebesc greu de
cele ă ă întrucît activitatea lor se ă ă ă iar
ă ş ă ă larvele bolnave eliminate de ă al-
bine. Abia ă trecerea unei perioade de timp boala devine ă
prin depopularea familiei de albine ş prin mirosul acru sau de putre-
ţ ce se ă la deschiderea stupului. Unul din semnele caracte-
ristice ă in faptul ă boala atinge de obicei larvele tinere de 3-4
zile, care mor inainte de a fi ă ă Numai în cazuri rare ş într-o
ţ ă se ă ă la larve mai vîrstnice ş res-
pectiv ă ţ la puietul ă ă
La început aspectul fagurilor este normal. Cînd maladia s-a de-
clarat, se ă o depunere ă a puietului, apare aspectul
de puiet ă ş ă faptului ă ă au ă ţ celulele
cu puiet bolnav mai tîrziu, ă ce albinele au ş ă elimine acest
puiet.
27
In prima ă a ă larva devine mai ă ş mai
ă (cu ş intins), ceea ce face ca traheele ş lubul ei di-
geRtiv ă fie vizibile. ă ţ timp ea ş pierde corpul
flasc (se inmoaie) ş se ă (se ţ ş Ca urmare a
ş ă agonice, corpul ă ţ ă se ă ş ş
poate ă cu partea ă sau ă spre deschiderea celulei
(fig. 9).
Pe ă ă ce procesul patologic ă larvele bolnave sau
m1) .r1c ă culoarea, care din alb-sidefie cum este in stare nor-
mala, se ă ş devine apoi galben-cafenie ş în cele din UJ ă
maro inchis, chiar ă ţ corpului se descompune ş
ă uneori un miros de ţ allcori acru <i::t\1 arornn •. Se pare
c5 mirosul ă 1n ţ de specia germenilor care ă în
procesul de descompnnere a! larvelor. Cînd organismul este immclat in
mai mare ă ă de B. alvei mirosul este de ţ iar cînd pre-
ft:J. 9. Fagure cu puiet boLnav de
locâ euro:;;ean.{
ten1a ă ă ă poate
ă
domina Streptococcus apis sau
Bacterium eurydice, larvele ema-
ă :.m miros acru sau aromat.
De ă corpul larvei nu
se ă intr-o ă vis-
ă sau ă ş nici nu ă
la ţ celulei, in ş fel îndt
scoaterea si eliminarea larvelor de
ă albine sînt usor de realizat.
Prin deshidratare, se
ă cu timpul într-o ţ ă
ş sau ă ş ş ă
Aceasta este forma ă
de ă ă în care morta-
litatea puietului ă ă ă se
ş foarte rar ş in ă
mic.
ă ă ş unele forme
atipice de ă ă care se
ţ ă de fonna ă prin
unele mici caractere ş in specia]
prin vîrsta larvelor atinse. In
acest sens, pe teren pot fi întîl-
nite trei cazuri ş anume :
a. Larvele atinse sînt
tinere ş mor cu mult inajntt.: de
capac1re ; cc.davrele sînt negre,
lucitoare, ă ă miros, de consis-
ă fie ă cu loca ă
b. Larvele atinse sint în celule ă ă ;
l?il:, ţ moale, mirosul ş
culoarea lor este cenu-
21
c. Larvele atinse sint în celule ă ă culoarea lor este casta-
nie, ele sînt ţ deformate, ţ ă uneori ş viscos.
filant. Mirosul ţ poate ă existe sau nu, in ţ de germenii
ţ ă ă pot fi scobite, perforate ş de culoare mai ă
ă ă poate ă fie ă cu loca ă ş de aseme-
nea cu paraloca.
Se ă cazul unor familii foarte puternice la care puietul a
început ă ă ă ş ca ş cum calitatea ă ar fi ă de
dorit. ă ă ele aveau ă ă dar ă larvele bolnave
erau scoase din stup înainte ca omul ă ă constata ă
aceste colonii au fost supuse unui tratament cu ă (trei ad-
ă de cite 0,5 g la patru zile interval). In urma acestui trata-
ment puietul a redevenit normal, ă ă ş compact, dovedindu-se ast-
fel ă era ă vorba de ă ă
Paraloca. Se ş de loca ă fiind ă prin faptul ca
ă larvele inainte ş ă ă ă Agentul patogen se ă a
fi Bacillus paraalvei, înrudit cu Bacillus alvei. La puietul ă ă
semnele sînt ş ca tn loca ă iar la puietul ă ă lar-
vele devin viscoase ş ă un miros de ţ 8uloarea lor
este ă uneori brun ş ă
Diagnostic. Loca ă ă se ş clinic ă
mortalitatea puietului inainte de ă ă ă culoarea ă a
larvelor, ă ţ ă ş ă a acestora ş ă
ţ la ţ celulelor.
ţ este mai ă in cazul formelor atipice de ă ă
ă astfel de cazuri, provocate de ă de B. alvei, care pot fi
confundate cu loca ă deoarece puietul moare ă ă ă
ă ă sînt închise la culoare ş perforate, larvele moarte sînt de
culoare ciocolatie, iar ţ lor este vîscos ş filant. Se ă
ă ele pot fi ş deosebite ă ă trei semne :
1. Cind se ă extragerea larvei moarte cu un ţ ş con-
ţ ei se poate întinde, ă filamentul este mult mai scurt decît în
loca ă (1,5 cm in loca ă ţ ă de cea. 3 cm în loca
ă
2. € ţ in care se ă larvele moarte nu sint lipite de
ţ celulelor.
3. Mirosul nu este puternic, de ţ sau de clei de ă
rie, ci este uneori acru sau in cele mai multe cazuri ş cu totul.
l:Jn diagnostic precis poate fi stabilit in laborator prin metode bac-
teriologice.
Prognostic. Mai ţ ă decit loca ă ă cazuri in
care loca ă poate ă ă spontan. Cel mai adesea ea ă
de o ă ă ţ recolta prin ă familiilor.
Alteori · ea ă chiar moartea coloniilor de albine. Prognosticul este
favorabil in cazul formelor ş cind boala este ă din vreme
ş tratamentul se ă la primele semne. El este insA nefavorabil
atunci cind familiile de albine sint slabe sau cind ţ naturale
sînt neprieln ice pentru apicul ă
Tratament. In tratamentul locei europene sulfamidele sînt ă ă
efect. Singurele care au o ţ ă ă sînt antibioticele, dintre
care cele mai bune rezultate au fost ţ prin ţ tera-
micinei ş streptomicinei. Teramicina ă avantajul ă are o ă
ă mai mare, în care ă multe specii bacteriene ţ
patogene, unele virusuri ş ceea ce este mai important, ă ş Bacillus
larvae, agentullocei americane.
Rezultate bune s-au ţ de asemenea, ş cu ajutorul altor anti-
biotice, cum ar fi eritromicina, tetraciclina, aureomicina !?i biomicina.
In cazurile de ă ă ă (în special a celor care ă ă
se confunde cu loca ă cele mai bune rezultate s-au ţ cu
ajutorul t eramicinei kanamicinei.
In linii mari, ă privind tratamentul in loca ă
sînt valabile ş pentru loca ă atît în ce ş terapia pro-
ă ci t tehnologia combaterii în ansamblu.
In aplicarea tratamentului trebuie ă se ţ ă seama de ă
linie de ă :
a. Tratamentele medicamentoase nu ţ ă decit asupra agen-
ţ patogeni care se ă în organismul larvei ş numai asupra for-
melor de ţ Nu trebuie ă deci din vedere ţ
ă de profilaxie ă mai ales în ce ş ţ
materialului apicol.
b. In stupina in care s-a constatat boala trebuie trutnte toate f(lmi-
liile de albine, nu numai cele bolnave. Familiile slabe vor fi unite înainte
de tratament, iar cele slabe ş în ş timp bolnave vor fi distruse.
c) Antibioticele se folosesc în ă de 0,5 g pentru o familie de
albine, ă de trei ori la interval de 7 zile. Administrarea lor
se poate face în sirop de ă sau prin pudraj, dozele trebuind ă fiE:'
riguros respectate, fiind ă suspendarea tratamentului In mo-
mentul ţ semnelor de ă
Practic, un flacon de ă care ţ 1 g ţ ă
ă se ă mai întîi în cea. 50 ml ă ă ş ă ă ă care
se ă într-un litru de sirop 1 : 1 (în timpul verii) sau 2 : 1 (pri-
ă ţ ă doze a 0,5 1 de sirop medicamentos. Tra-
tamentul complet al unei familii de albine ă trei doze (1,5 litri)
sirop medicamentos, ţ 1,5 g ă aplicate la interval
de o ă ă ă In cazul ă medicamentului în stare ă con-
ţ flacon ului de ă se ă treptat (mai întîi intr-o
cantitate ă ş apoi în cantitatea ă cu 200 g ă ă rezul-
tind ă doze de preparat medicamentos. Tratamentul respectiv
ă trei doze de cite 100 g preparat, aplicate prin ă deasu-
pra ramelor de cuib, din 7 în 7 zile.
Teramicina se ş în ş mod. Pentru a ţ de exemplu
10 doze de preparat, este ă o cantitate de 5 grame antibiot ic,
ce ă ă se amestece în 10 litri sirop sau 1 kg ă ă
30
Temperatura lichidelor in care se introduc antibioticele nu trebuie
ă ă ş ă 40°C.
d. ţ ă prin tratamentul medicamentos trebuie ă se
ă pe o ă ă de timp, pentru a permite efectuarea
în acest interval a ă de asanare a stupilor bolnavi, prin distru-
gerea sporilor sau a formelor vegetative microbiene existente în afara
larvelor, acolo unde medicamentele nu ajung ă actioneze asupra lor.
In ceea ce ş tehnica de combatere a unui focar de ă eu-
ă aceasta ă din ă ă aplicate cronologic :
- controlul t uturor familiilor de albine, pentru identificaren fa-
miliilor bolnave, a celor slabe, precum ş a fagurilor cu mult puiet
bolnav:
- distrugerea familiilot· bolnave în cazul cînd sînt slabe, precum
ş a fagurilor cu mult puiet bolnav din familiile cu ţ ă :
- unirea familiilor slabe ;
- aplicarea tratamentului mediC'amentos la toate familiile din stu-
ă
- mutarea familiilor în stupi ţ ă ţ sem-
nelor de ă ;
- ţ stupilor ţ ş a anexelor acestora, imediat ă
mutarea familiilor ;
- ţ ă a tuturor stupilor cu ocazia punerii fa-
miliilor de albine la iernat.
Preveni1·e. Pentru a preintimpina ţ locei europene, trebuie
ă se evite orice contact, direct sau indirect, cu stupinele infectate. Tre-
buie avute permanent în vedere ă de transmitere a germenilor pato-
geni de la o ă la alta sau de la un stup la altul ş luate ă
rile pentru bararea acestor ă ln acest sens se va ă :
- ă nu se ă material biologic apicol din alte slupine
decît ă ce s-au controlat toate familiile acestora ş în caz de tlubiu,
ă examenul de laborator ;
- în practicarea ă pastoral ă se ă vetre cit mai
ă de cele ale altor stupinc ş in afara razei de zbor a albinelor
acestora, ă se ş stupii cît mai ţ ţ unii de ţ ş de o ă
ă pentru ca albinele ă se ă orienta;
- ă se evi te ş ;
- ă se ă ţ ţ in stupine ă ţ ă ă
etc.), ă se ia ă împotriva acestora atunci cînd au ă
- ă se limiteze la maximum posibil schimbul de faguri ş albine
de la un stup la altul ;
- ă se dezinfecteze uneltele de lucru ă fiecare manipulare, iar
stupii ş echipamentul acestora în fiecare an. Controlul ş ă î n
ă ă ă la familiile puternice ş ă ă ă la ă
familile slabe sau bolnave ;
31
- ă se ă echipamentul de faguri cît mai des posibil;
- ă se evite ă cu miere cînd originea acesteia este
ă ;
- ă se ă o ă ă ţ în stupi ş in ă
ţ întregului efectiv al stupinei în starea de familii pu-
ternice, asigurarea unui cules continuu, stimularea ă de a depune
puiet ş a albinelor de a ş faguri, constituie cel de al doilea capitol
de ă preventive, orientate în ţ ă la maximum a
ţ naturale ş a ţ proprii de ă ale familiei de albine.
Atingerea acestui obiectiv este rezultatul ă întregului complex de
ă privitoare la ş ş ţ ă a familiilor de
albine.
Ţ MIXTE
Loca ă - Loca ă
ă cazuri cînd în ş familie de albine pot fi întîlnite atH
loca ă cît ş cea ă ln alte cazuri, cele ă loci pot
fi întîlnite în stupi ţ ă in ş ă
ln aceste ţ precum ş în cazul formelor atipice de ă euro-
ă este greu pentru un apicultor sau chiar pentru un specialist ă
ă un diagnostic precis pe baza semnelor clinice. Pe de ă
parte, timpul lung pe care-1 ă t rimiterea unor probe la laborator
în vederea ă diagnosticului, efectuarea examenului necesar ş
primirea rezultatului constituie adeseori un mare risc, el ţ bolii
ă se agraveze sau ă difuzeze ş la familiile din jur.
In asemenea cazuri, concomitent cu trimiterea probelor la labora-
tor, se ă folosirea unui antibiotic cu eficacitate împotriva ambelor
loci (teramicina, de exemplu) sau a unei ţ medicamentoase,
ă De ţ ă ă folosirea unei asemenea
ţ impune cwnularea dozelor complete pentru fiecare ă în
parte, respectiv 1 g ă plus 0,5 g antibiotic, repetate de trei ori
la interval de 7 zile.
PARATIFOZA SAU SALl\lONELOZA
Paratifoza este o ă ă a albinelor adulte, a
ă ţ ţ ş putere de difuzare depinde in mare ă ă
de ţ de ţ ă ale familiilor de albine.
A fost ă pentru prima ă de Bahr, în anul 1917, care a
descoperit-o într-o ă din Danemarca. Intre anii 1936 ş 1937 ea a
fost ă ş in ţ de Toumanoff, iar în anul 1964 boala a fost
ă in mai multe regiuni din U.R.S.S.
Etiologie. Agentul patogen este Bacillus paratypbi alvei Bahr. ln-
tîlnit frecvent în tubul digestiv al albinelor ă ă el devine ă ă
ă în special atunci cind ţ ă a familiei scade ă
32
unor factori neprielnici. Este un microb mic, de ă ă cu dimen-
siuni de 1-2 microni in lungime ş de 0,3-0,5 microni în ă ţ pre-
ă cu cili de jur împrejur. Nu ă ş nu se ă prin
metoda Gram. Administrat in hrana albinelor în scop experimental, el
nu ş ş ă provoace ă acestora decît în cazul familiilor
slabe.
Patogenie. Cînd ă ii sînt favorabile, microbul ă
ţ ş produce ă albinelor. Transmiterea ş micro-
biene cu ţ ă ă de la o ă la alta se face pe cale ă
In intestinul acestora, bacilul se ţ ş intens, ă în hemo-
ă ş ă moartea prin septicemie. De la o familie la al ta el
se transmite pe ă comune tuturor maladiilor contagioase ş anume:
prin albinele ţ sau care se ă ă în ţ stupi, prin trintoYi, prin
sursele de ă folosite in comun, prin intermediul apicultorului care
nu ă regulile de profilaxie atunci cînd a ă boala în ă
prin materialele utilizate de la un stup la altul ă ă a fi dezinfe<'tate etc.
ţ Salmoneloza apare de obicei ă ş numai in rare
cazuri în timpul verii, în special atunci cînd survin perioade de ploi reci
ş prelungite. In majoritatea cazurilor ţ ei este ş ă vindecarea
producîndu-se cel mai adesea spontan, ă cu ă ă ţ ţ
de ţ ă ale familiilor de albine. Sint ă cazuri cînd boala poate ă
ă sub o ă ă ş ă ă pierderi importante.
Simptome. Boala ă moartea albinelor ş depopularea fami-
liilor. ă patologice nu sînt ă specifice, ele putînd fi în-
tilnite ş în alte maladii ale albinelor, cum ar fi nosemoza sau acarioza.
Albinele bolnave nu mai pot zbura, au abdomenul balonat, ă
diaree, ă ş mor.
Familiile de albine in care boala ă sub o ă ă se
ă ă ş devin inactive. In ţ stupului apar zilnic nu-
meroase albine moarte ş bolnave.
Diagnosticul nu poate fi pus decît prin examenul de laborator. Con-
ţ intestina! sau hemolimfa albinelor bolnave se ă ţ ă pe
medii de ă ş ă 1- 2 zile se ă la microscop. Diag-
nosticul se pune atît pe baza ţ în cîmpul microscopic al baci-
lului paratyphi alvei, cît ş pe aspectul coloniilor pe care le ă
acest microb in culturi : mici, rotw1de, ă ş semitransparente la
început, ele ă ă 48 or:e, dînd culturii o ă ţ ş ă
ş o ţ ă ă
Tratament. Combaterea paratifozei se face prin ă de ă
prin împuternicirea familiilor bolnave ş prin tratament medicamentos.
Se ă uneltele ş ·echipamentul de lucru, se unesc ş se sti-
ă familiile bolnave. In ce ş tr·atamentul medicamentos,
antibioticele s-au dovedit eficace impotriva paratifozei. Teramicina sau
streptomicina, utilizate la fel ca în cazul !acei europene, ş ă
ă maladie In decurs de 10-20 zile de la aplicarea lor.
SEPTICEMIA
Este o ă ţ ă a albinelor adulte, care apare ş ă
în ă ţ ă de factorii de mediu. A fost ă pentru prima
ă în anul 1928 de Bumside, care ă ă ea poate fi ă
prin aceea ă ă moarte albinele se descompun ş ţ lor se
desprind la cea mai ă atingere.
Etiologie. Agentul acestei maladii este un bacil mic (0,7-1,1 mi-
croni), nesporulat, Gram negativ, numit Bacillus apisepticus. Rezisten1a
lui ţ ă de ţ fizici sau chimiei este ă In albinele moarte el
ă ş cea. o ă in timp ce sub ţ razelor solare nu ă
mai mult de 7 ore. ă la temperatura de 73°C este distrus în 30
minute, iar la 100°C in 3 minute. Dezinfectantele folosite in mod curent
(soda ă formolul) il distrug instantaneu in ţ ş
Sub ţ vaporilor de ă el ş pierde ţ ă 7 ore.
Bacillus apisepticus este foarte ă în ă el putînd fi
intilnit frecvent in interiorul stupilor. In anumite ă în care
ţ ă a albinelor este ă germenul ş ă vi-
rulenta, ă in aparatul respirator al insectei ş de aici în hemo-
ă unde se ţ ş ş ă moartea prin septicemie. Conta-
minarea pe cale ă se ă foarte greu, intrucit sucurile
digestive constituie un mediu neprielnic pentru dezvoltarea bacilului.
Septicemia poate ă în orice ă a anului, indeosebi atunci
cind ţ de ţ ale .familiilor sint deficitare : umiditate
ă tn totupi ă ş ă stupinei in locuri ă ş sau
unor ploi reci ş de ă ă ă de cules etc. ţ bolii
este ă ă înregistrîndu-se cel mai adesea ă spontane,
atunci cind cauzele care i-au favorizat ţ dispar sau se ă
Fig. 10. Fra&illta.tea cadavrelor
in septicemie
Contagiwitatea este de asemenea
ă boala ă in mod ă
ţ ă ă a se extinde la un nu-
ă foarte mare ele familii.
SimptOm€ diagnostic.
Septicemia albinelor nu poate fi
ă în mod precis decît
prin examen de laborator, ă
caracterele morfologice ş cultu-
rale ale agentului patogen. Ea
poate fi ă ă ă atunci cînd
se ă o activitate ă a
unor familii (mai ales în perioa-
dele de cules), o disproportie în-
tre cantitatea de albine ş de pu-
iet, ă albinelor, pier-
derea ă ţ de zbor a aces-
tora, aspectul ă al hemolim.fei, ţ abdominale înainte de
mo:wte ş mai ales fragilitatea cadavrelor (fig. 10).
Combaterea acestei boli se ă prin ă ă ţ ţ
de ţ ale famili ilor de albine, prin împuternicirea ş stimularea
34
acestora, prin schimbarea ă Un tratament specific nu a fost
stabilit ă în prezent. Antibioticele ţ ă favorabil ţ
maladiei, împiedicînd ţ unor eventuale ţ
De altfel, septicemia ca entitate ă ă este ă
de ă Unii autori (Morse R.A.) sint de ă ă ă ş numele
ei este discutabil, întrucît descrie un simptom ce poate fi cauzat de
numeroase microorganisme. Ca etiologie, Landerkin ş Katznelson (1959)
au reclasificat Bacillus apisepticus, considerind ă tn realitate el este
Pseudomonas apiseptica Burnsidee. Ca tratament, Wille (1962) ă ă in
ţ a fost ă streptomicina, ă ţ unor ş de Pseudo-
monas apiseptica rezistente a limitat utili.zarea acestui antibiotic.
BOLILE VIROTICE
ă la mijlocul deceniului 70 se ş ţ boli virotice
la albine, ă de specialitate descriind ca atare doar puietul în sac,
paralizia ş boala ă Ulterior, dr. L. Bailey de la Rothamsted Expe-
rimental Station din Anglia, care este o autoritate ă în acest do-
meniu, a identificat ş descris în total 18 virusuri, capabile ă determine
-singure sau :în ţ ă viroze la albine : puietul în
sac, paralizia ă ă ă ă ă virusul ,.aripi :în-
norate", virusw·ile Y ş X, virusul botcilor negre, virusul filamentos, boala
din insula Wlght, virusul din Egipt, virusul din Arkansas, puletul ă
Thai. virusul din ş ş virusul apis iridescent. ln afara ultimilor 5.
toate celelalte virusuri au fost identificate :în Anglia.
PUIETUL IN SAC
Este o ă ă a puietului, mai ţ ă ş mai
ţ ă ă decit locile, în care larvele iau ă moarle aspecLul
caracteristic al unui sac plin cu lichid.
Etiopatogenie. Agentul cauzal a fost descoperit în anul 1917 de
ă White. Este un virus de ă ă sau ă cu dimensiuni
foarte mici (28 millmicroni), ce-i permit ă ă prin filtrele desti nate
ă ţ ă bacteriile. ţ ă au dovedit ă un lichid infectat,
trecut prin aceste filtre, este in ă ă ă ă boala, în cazul dnd
este amestecat în hrana puietului. ţ virusului nu este prea
mare. 1n apa ă ă la temperatura de 50°C el ş pierde virulenta
ă 10 minute, iar în miere el devine inactiv tot în ş interval de
timp prin ă la 70°C. Razele solare îl distrug ă 4-7 ore.
Procesul de descompunere ce are loc in larvele moarte il ă
ă 3-5 zile. In ţ unei camere ă 20 zile, iar în fagurii
cu miere circa o ă
Albinele vin în contact cu virusul atunci cind ă ă ă
din celule puietul mort sau bolnav. Ele îl ă apoi în tot stupul
ş n transmit puietului ă ă ă cu hrana. In organismul larvelor
contaminate, celulele epidermice ţ ă printr-o ţ abun-
ă ce se ă în interiorul corpului, transformîndu-1 într-un
36
fel de ă cu lichid. Din limpede, cum era la inceput, acest lichid se
ă cu timpul, ă descompunerii ţ ceea ce ă
ş ă de culoare ale larvei. Pe ă ă ce lichidul se ă
tegumentul se ă larva începe ă se usuce, capul ei se ă ş
se încovoaie spre partea ă
ţ Boala poate ă în tot
timpul sezonului activ, ă este mai frec-
ă în timpul verii. Intr-o ă in-
ă ea ă doar una sau cîteva fa-
milii, pe care ă nu le ă decît ă
survin ţ neprielnice de ţ ă Din
ă ţ uno1· factori ţ
cum ar fi un bun cules de exemplu, poate
ă determine vindecarea, ă ă nici o inter-
ţ din partea apicultorului. ţ
ei depinde mult de puterea familiei în
care a ă respectiv de ă în care
larvele moarte sînt eliminate ş înlocuite.
Simpiome. Puietul moare de ă
ă ă ă Pe fagure, acest puiet

b
Fig. 11. Larve de ă atacate
de puiel în sac : a - ţ
ă ; b - ţ veche
ă ă cu cel întîlnit in loca ă : puiet ă ş celule
cu ă ă înfundate, perforate, mai închise la culoare, adesea ă ă
cite (fig. 12). ă pe care le ă larvele ă semnele cele
mai importante pentru ş bolii. Din albe sidefli cum enm ini-
ţ acestea devin treptat galbene, ş ş apoi brune, capul avînd o
culoare mai ă decît restul corpului. in prima ă larva are aspectul
unei pungi pline cu lichid, ţ ei ă ă cu lrel.'erea timpu-
lui (fig. 11). Acest conlinut nu este vîscos sau filant ş nu are mlros. Lar-
Fig. 12. Fagure cu "puiet in sac"
37
vele moarte nu ă la ţ celulei, ş incit albinele- le pot scoate ş
ă din stup. Ele sînt ş pe ş celulei, cu partea ă
în sus. Prin uscare, corpul se ă într-o ţ ă ă la pe-
ţ celulei, cu partea ă mai ă la culoare ş ă in sus,
luind astfel forma unei ă sau a unui "papuc chinezesc·'.
Diagnostic. Pe teren, diagnosticul poate fi pus ă forma pe care
o iau larvele infectate ; de sac plin cu lichid la început, de ţ înco-
voiate într-o ă mai ă Aceste aspecte deosebesc puiet ul sacci-
form de loca ă (singura ă cu care s-ar putea confunda), alte
deosebiri fiind ţ la ă lipsa de miros ş de vîscozitate a
ţ larvar, precum ţ mai ş ă a maladiei (în cadrul
famili ei de albine sau în ă
In caz de dubiu, diagnosticul poate fi stabilit prin examenul micro-
scopic al larvelor bolnave sau moarte de curînd, Semnul f'aracteristic
este (atunci cind se ă cu microscoape ş lipsa ă ger-
meni, spr<' deosebire de cCC'a ce se ă in cazut locilor, unde acest
exnmen ţ ă numeroase bacterii specifice sau de asociatie.
Tratament. ă in prezent nu au fost stabilite tratC!rnente specifice
in maladiile virotice ale albinelor. In cazul puietului în saf' a fost incer-
ă cu rezultate ă ă tetraciclina. Se ă d<' aseme-
nea un tratament cu sulfatiazol combinat cu ă sau numai
cu ă în dublul scop al ă germenilor secundari ş ă
pentru a preveni ţ unei confuzii între ă ă !3Î una din
cele ă loci.
In majoritatea cazurilor sYnt suficiente, pentru combaLrerea puietului
în sac, asigurarea unui bun cules ş aplicarea unor ă de ă cum
ar fi topirea fagurilor cu puiet bolnav, ă familiilor boln<Jve prin
unirea lor, stimularea ă ţ de ă ţ a albinelor prin restrîn-
gerea cuibului, schimbarea ă etc.
In cazurile grave se ă albinelor, tratamt ntul
medicamentos, ţ cu ă ă sau ă ă ă (cu lampa de
ă a materialului lemn os, topirea tuturor faguri 101·, ă
mierii extrase din ş faguri timp de 30 minute la temperatura de
75"C (se interzice ă folosirea mierii pentru ă albinrlor).
Familiile slabe, puternic infectate, trebuiP distruse.
Spre deosebire de ţ ă unde puietul în sac este practic
inexistent, în India ă ă ă forme alarmante, constituind
unul din principalii ş ai albinei (Apis cerana). Ca simptomE:-,
se ţ ă moarlt'a puietului în faza de ă ă ă ă precum
ş ă ă ă a stu pilor de ă familiile atinse de ă Pentru
combatere, se ă distrugerea puietul ui infectat ă cu al
binele adulte !\iÎ ţ stupilor cu ă de var.
rARALI ZIA ALUINELOR
Paralizia este o ă ă a ă etiopatogenje nu
este complet ă ă Ea a fost ă pentru prima ă de Morisson
în anul 1936. ă acest autor, maladia se ă în perioada mai-
38
iunie, ea putind ă dureze uneori numai cîteva zile ş ă se vindece de
la sine sau ă persiste timp de mai multe luni, provocînd stupinelor
pagube importante prin mortalitatea mare pe care o produce în rindul
albinelor adulte.
Etiologie. Agentul cauzal al paraliziei este un virus filtrabil. Fami-
liile ă ă · contaminate experimental cu acest virus, se ă
vesc în decurs de 2-5 zile, prezentînd simptome ă ă celor
din ţ ă ţ virusului in organismul albinelor este tnto-
ă ă ş ă în mod frecvent de formarea in celulele epiteliale ale intestinu-
lui gros a unor corpusculi rotunzi sau ovali, ă între 1 ş 5 microni.
Simptome. Albinele bolnave par cuprinse de o ţ ă
care se traduce prin ă ale antenelor, aripilor ş picioarelor. Ele
ă ă zboare ş nu ş Abdomenul este dilatat ş ă
ş ă respiratorii accelerate, iar acul este scos ă Tegumentul este
acoperit cu o ţ ă ce ă un miros de ş fapt ce ă
albinele ă ă ă le ă ă elin stup pe cele bolnave. Cu ă
ocazie, ş de pe corpul acesrdra sînt ş iar î n urma ţ
tegumentul ă ă un aspect negru ă In cele din ă albinele
ş mai ă ş ă ă ş mor cu ari pile deviate in
ă ş in jos (sub ă de ş
Tratamentul paraliziei nu a fost ă pus la punct. Antibioticele nu
au dat rezultate, ba, din ă se ă ă folosirea lor ă
boala (Merdjianov). Presupunînd ă ă maladie ar putea fi de ă
ă s-a încercat tratamentul ei cu sulfat de cupru ă
ă ă rezultatele fiind contradictorii. Efectul favorabil pe care 1-u avut
uneori piatra ă ă a fost explicat de ş autori prin faptul ă in
cazurile respective nu era vorba de paralizie, ci de ă
S-a emis ipoteza ă virusul ar fi prezent ş la albinele ă ă
iar matca ar transmite ţ ţ la ă S-a
dovedit ă ulterior ă ă ă din familia de albine ă
nu este un mijloc sigur de vindecare.
Singurele ă care pot fi recomandate la ora ă impotriva
acestei maladii sînt acelea care ă ă ţ naturale a
familiilor de albine: unirea celor ă de ă restrîngerea cuibului,
asigurarea unui cules continuu.
O ş ă ameliorare a fost ţ ă prin administrarea ă timp
de 10-15 zile, a unor ţ mici de sirop ă ţ în care s-a amestecat
vitamina C, un comprimat la un litru de sirop.
BOALA NEAGRA
ă denumire se ă nu la o ă bine ă ci
1
<1 mal
multe complexe de ă patologice, care au ca simptome comune
ţ ş culoarea ă a albinelor bolnave.
ă deci mai multe forme de ă ă a ă etiologie este
ţ ă ă ş ţ ă de care familiile de albine ţ ă diferit.
39
ă unii autori (Borcherl) ă ă grupl' de ă neagri'i ş
nnumc : 1. Boala ă ă 2. ă patologice neerecli-
tare, carE· ă fenomcnP mel;lnicc
Boala nf'a;_-r:i
/\ceast[t ă el" ă n Pagr[• fi fost ă ?i ă pentru
primH ă dp Drehcr. Ea se ă prin in unele fomilii <1
unor albine negre ş lipsite de peri, mult mai mici decît celelalte,
<wind aspectul unor furnici. ă albinelor anormale sensibil
egal cu ă albinelor dezvoltate normal. În aceste familii, ă
rile melanice pot fi constatate nu numai la albinele ă ci ş
la tdnlori ş chiar la ă ln plus, lrînlorii sînt nevinbili (nu pot ă
ă singuri din celule, iar ă aceea abia se pot ş ş albinele îi
ă din stup înainte sau în timpul ă Caracterul ereditar al
acestei ă patologice este dovedit prin faptul ă :
boala nu se ă Ja familiile de albine din jur;
raportul num0ric între cele ă grupe ele albine se ţ
egal ;
schimbarea ă ă ţ semnelor anormale.
Dreher a dovedil ă ă ţ este de origine ă prin
ă ă a luat puiet de ă de trintor ş de ă
din familia ă ş 1-n crescut in ă S-a constatat ă ă din
ă ă trîntorîlor ş ă edozionate era anormal.
ă ţ in felul acesta, ş cu trîntori ţ din
familiile ă ă au dat ş unor ţ formate din indivizi
ţ ă din ei cu aspect normal ş ă ţ S- a
constatat, de asemenea, ă puîetul anormal ecloziona întotdeauna mai
lirziu decît cel ă ă
Boala ă ă ă ţ ş capacitatea pro-
ă a familiei de albine în care se ă ă familie este
foRrtc ă la ă iar in ceea ce ş productivitatea, ea
culege de zece orl mai putin decît o familie ă
Tn ă de ă ă de ă ă ţ autori au
dec;(•t is U11ch· ă pRtologice pe care le-nu explicat printr-o pre-
dispozilie ă Astfel, în unele stupine în care boala ă ă
frecvent, s-a observat o mortalitate ă la albinele tinere, care
ă pe spate, aveau abdomenul umflat ş prezentau înainte dP moarte
ă convulsive ale corpului. Boala n-a putut fi ă la
nlte fan .ilii ş nici ă unei ţ cu polen. Schimbarea ă
r:i a .tVUL ca efect ţ semnelor df' ă Trecerea ă
di:1 familia ă într-o familie ă ă ă a provocat ă
,1u·stt·i familii .
..;_n în acest sens ă familiile de albine crescute prin impc-
:·cc·herJ indelungate în cadrul ş linii sînt mai sensibile la aslfe1 de
ă patologice dedt hibrizU ţ prin ş ă ă
toare sau între ă linii cunoscute.
Cert este ă în astfel de cazuri matca ă un rol important, iar
mnsangvinitatea nu este de dorit.
40
Boala ă sau boala de ă
Unil autori descriu ă entitate ă numai sub numele de
boala de ă întrucît în majoritatea cazurilor se ă la familiile
amplasate în zona ă de munte. ţ ci este ă in ă ă
cu recolta de ă ă ţ fiind ă pe ţ ă
a bolii în anii în care culesul de ă este abundent, pe faptul ă ea
apare ş dispare ă cu începutul ş respectiv terminareaa cestui cules
ş mai ales ă ea survine ă o ă rece, care ţ timp de cîteva
zile albinele în stare de neactivitate.
ş explicarea originii bolii numai prin culesul de ă nu este
întrutotul ă ă avînd în vedere ă ş familiile de albine culeg la
ş masiv, mare parte dintre ele nu se ă iar la cele afectate
pierderile ă în limite foarte largi. Pe de ă parte, ă pato-
logice ă ă se ă nu numai în zona de munte ş de ă
dure, ci ş în alte regiuni unde culesul de ă ş
Au fost emise numeroase ipoteze pentru a ă originea acestei
ţ Unii autori (Poltev, Maurizio, Mi.iller) ă ă în realitate
este vorba de toxicoze alimentare, provocate fie de mierea de ă fie
de polen sau nectar devenit toxic sub ţ unor factori climatici
ocazionali, fi e de polenul toxic pe care-1 produc în mod ş anumite
plante (cele din famili a Ranunculacee, de exemplu). ă ă este
ă ă in mare ă ă de faptul ă în boala ă de ă
ă atît puietul, cît ş albinele recent eclozionate nu sînt atacate.
ţ autori (Kuntzsch, Morgenthaler) ă ă simptomele ce
ă ă ţ se datoresc unei ţ proteice, con-
ă unui cules slab de polen; ă ţ ă între altele prin
faptul ă în rectumul albinelor bolnave nu se ă ş aproape ă
polen, ci numai un lichid apos.
Inginerul Vladimir Zaplata din R. S. ă ţ ă boala
ă se ă ă Dînsul ă ă ă se ş matcC!
familiei bolnave cu o ă ă ă în 9 din 10 cazuri simptomele înce-
ă iar în anul ă boala nu mai apare. Chiar ă nu am
schimba-o noi - ă dînsul -, matca unei familii bolnave este
ă de albine ş în orice caz, ea nu ţ ş peste ă
ln ş cea mai ă teoriP este ă boala ă este pro-
ă de un virus. Vecchi ş Zambonelli au ă ţ în acest sens,
ş ă ă boala la familiile ă ă prin introducerea în
hrana acestora a unui filtrat dintr-un broiaj de <'llbine bolnave. Faptul ă
semnele de ă s-au manifestat ă ă zile de la ingerarea hranei
infectate - ceea ce ar constitui perioada de ţ a agentului patogen
- ă posibilitatea unei ă cu eventuale ţ toxice
pe care le-ar ţ filtratul respectiv, caz în care simptomele ar ă
imediat
Simptomele observate cel mai frecvent în diversele ă
patologice cunoscute sub numele de "boala ă sînt ă :
a. Depilarea ş înnegrirea albinelor. Pierderea ş ş gradul
de ţ al corpului, precum ş ă albinelor care ă
41
acest fenomen variaza m ţ de forma - mai ş ă sau mai gravei
- sub care ă boala. 1n formele ş familiile ă un
ă redus de albine afectate, iar aspectul corpului este ţ modificat,
în sensul ă ş sînt numai ţ sau ţ ă ţ a'?a cum se
ă de obicei la albinele ă In formele grave, boala poate ă
ă intreg efectivul adult din stup. inclusiv trîntorii matca ;
albinele sînt depilate complet, corpul negru, lucios cu aspect unsuros,
ceva mai mic decît la cele ă ă
b. ţ In ţ stupilor a unui ă mare de albine vizibil
bolnave, care ă ă zboare ş nu ş care sînt cuprinse de un
fel de ţ ă prin ş ă dezordonate ale corpului ş care
mor cu aripile ţ sub ă de ş ă ş in jos.
c. ţ familiei boinave ş aspectul dramatic pe care aceasta îl
ă In interiorul stupului ă de asemenea, numeroase albine
moarte sau bolnave. Acestea din ă se ă deasupra ramelor sau
la ă st.upului opus ş de unde sînt culese ş tîrîte ă
de ă albinele ă ă Eliminarea acestor albine bolnave nu are
aspectul unei lupte propriu-zise, întrucît albinele care ă ă
ţ nu folosesc acul, iar albinele eliminate nu se opun, au un com-
portament pasiv, resemnat. La ş ă in ţ ă un ă
mare de albine, care le ă pe cele bolnave ă intre în stup.
d. Stagnarea ţ albinele consumînd tot ce aduc.
Diagnost.icul se pune ă simptomele descrise mai sus ş de ru;e-
mcnea, prin examen histologic. ă Morisson, în celulele epiteliale ale
intestinului mijlociu apur, l a albinele bolnave, ş incluziuni protoplas-
matice, sub forma unor noduli sferici sau ovali de 1-8 microni. ş ţ
autori ţ ă ă ţ poate exista ş la albinele ă ă
ş ţ lor în toate ţ histologice prelevate de la albinele
cu semne de ă ă ă ţ ş stabilirea acestui diagnostic.
Tratamentul in ă ă nu a fost elaborat. Pentru combatere
au fost încercate numeroase medicamente. ă ă ă se ţ ă ă o efica-
citate ă In ă ţ ă care pot fi recomandate sînt
cele de ă ş anume : adunarea ş arderea albinelor moarte, strîm-
torarea ş pentru evitarea ş precum ş reducerea ş
ă cuiburilor pentru a evita ă puietului în urma ă
Mergînd pe linia ipotezelor care au fost emise in ă ă cu etiolo-
gia acestei ţ se ă schimbarea ă la familiile bolnave,
ă ă ă in eventualitatea unei origini sau ţ ereditare.
De asemenea, se ă administrarea unor ă ţ ziinice {cea.
250 ml) de sirop ă ţ cu adaos de lapte fiert, în procent de 10% (100 mi
lapte la 900 ml sirop de ă 1 : 1), terapie care ă stimularea fami-
liilor ş concomitent, combaterea unor eventuale ţ sau ţ
proteice.
Considerind ă albinele se ă ş mor în urma ă ţ
mari de acid (gluconic) cu care trebuie ă ă pentru a apropia
pH-ul manei (5,9-7,9) de cel al mierii (3,8-4,8), autorii cehoslovaci
ă în tratamentul bolii de ă fie vitamina G (acid ascorbic)
42
250 mg la un 1 sirop, fie sucul de la o ă în 4 1 sirop, fie acid cit ric
cristalizat 1 g la un 1 sirop; iar preventiv, introducerea vitaminei C
rezervele de ă ş a acidului citric (0,5o/oo) în apa de ă
Faptul ă paralizia, boala de ă ş boala ă au o simptoma-
tologie ă ă ş o etiologie ă (respectiv ă ă cei mai
ţ autori), i-a determinat pe ş francezi A. Brizard ş J .
Albisetti ă le descrie ă Un alt punct comun este considerat
faptul ă manifestarea lor este ă de numeroase cauze secundare
(miere de ă ă ă acizi, obturarea traheelor toracice din cauza mierii
de ă lipsa proteinelor sau vitaminelor, lipsa apei, dezechilibru nervos,
ridicarea temperaturii din stup, ţ ă etc.), dintre care
ă metabolice provocate de dezechilibrul dintre consumul de
polen ş mierea de ă par ă fie cele mai f1·ecvente. 1n ce
tratamentul, autorii ţ recunosc ă pentru aceste boli (la fel ca ş
pentru septicemie sau ă nu ă actualmente o ţ
ă singurele ă recomandabile fiind cele menite ă atenueze
simptomele ş ă ă eventualele ţ
ALTE VIRUSURI
V i r u s n l "a r· i p i î n n o r a t e" 1)
1\cest viJ·us, unul din cei mai mici ţ actualmente, a
descoperit în Marea Britanie, Egipt ş Australia. ş aripile albinel or
puternic infestate ş pierd adeseori ţ acesta nu este ş
un si mptom sigur, fiind neC'esar un examen serologie pentru stabilirea
diagnosticului. Virusul .,aripi innorate" sau "aripi opace" ă mase
cristaline în citoplasma celulE>lor musculare, în special a celor din lungul
traheei. ş s-a dovedit c.:\ t ransmiterea se face prin int ermediul aerului,
el ş poate pierde rapid putere . .; ă ă imposibilitatea infec-
ă experimentaJe a albinelor prin aerosoli ă ă de Roth) .
Albinele bolnave mor rapid iar familiile puternic contaminate devin
inactive ş se ă masiv. Moartea acestor familii survine cel
mcti adesea tn perioada de ă
Viru s ul Y ş X
Mult timp, virusul Y a fost confundat cu virusul X, ambii fiind
ţ numai pe traiectul digestiv al albinelor adulte, avînd ş
talie ş ă Pe ă micile ţ de densitate ş ţ serologice,
deosebirile principalE> apar în e\ ţ lor ă
ln timp ce virusul X poate ,·; descoperit numai iarna, virusul Y se
ă ş frecvent în luna mai sau iu: .ie. tn plus, virusul Y apare de ă
la albine în asociere cu Nosema ApJ.- c;i, în testele de laborator, el infec-
ă albinele mult mai ş cînd estr- ingerat cu spori de Nosema Apis
decît singur. Virusul Y este mai ă decît virusul X ă mai puiin
' l Virusurile albinelor de L. BaJ!ey. in La sante de l'abeille nr. 78-79.
43
ă ă ş el contribuie la pierderile cauzate de ă in timpul
iernii, ş ţ lui la scurtarea ţ albinei este mult mai ă
decît a Nosemozei. Spre deosebire, virusul X este mai periculos, el putînd
ă .omoare albina mult mai repede decît microorganismul mai sus amintit.
Viru.sul botcilor negre
Virusul botcilor negre a fost confundat mult timp cu virusul para-
liziei acute. Mai întîi el a fost identificat drept cauza ţ larvelor sau
prenimfelor de ă mai ales ă sau la inceputul verii. Descom-
punîndu-se, nim!ele de ă se închid la culoare iar ţ celulei se
ă ă adesea cu negru. In primele stadii de ă nimfele ă ă cu
cele atinse de puiet în sac ă contrar virusului acestei boli, virusul
botcilor negre ă rareori larvele de ă ş el se ţ ş
mult la adultele atinse de Nosema apis ş contribuie la scurtarea ţ
albinelor ă cu ă microsporidie.
Boala ş ă ţ cu ă în ă de ă
respectiv în familiile orfanizate pentru ţ de material reprodu-
ă
Virusul filamentos
r\ccst virus are forma unei tulpini flexibile ţ acid dezoxi-
n bonucleic, ă ş în cerc în interiorul unei membrane, formînd împrP-
ă cu aceasta particule ovoide de 450 X 150 milimicroni. Aceste particule
pot fi detectate l a microscopul luminos ş uneori ele sînt destul de nume-
roase în sîngele limpede al albinelor, pentru a-i da acestuia un aspect
ă
Experimental, virusul ă albinele mult mai repede cînd se
ă ă cu sporii de Nosema apis ş este strîns asodat
în ă cu acest parazit, la fel ca ş virusul Y ş cel al botcilor negre.
El este cel mai ţ patogen dintre ş ş în acest capitol ş
ă cel mai ă ţ lui fiind ă în Marea Britanie,
America de Nord, J aponia ş U.R.S.S.
Boala din insula W ight
Simptomele acestei boli ă ă cu cele ale paraliziei, care a ă
cu mult timp înainte ş cu care a putut deci ă fie ă
ţ paraliziei cronice în Marea Britanie a diminuat de la 80fo
din probele aduse la diagnostic de apicultori în 1947 la mai ţ de 20/1)
în 1963. ă ă este în ţ cu ă familiilor de albine
din ă ţ ă ă care a ă ş el de la circa 500 000 in perioada
1947-1950 la mai ţ de 200 000 la mijlocul deceni ului 60. Ea este
de asemenea in ţ cu ţ ă de Acarapis Woodl care,
ă în circa 500/o din probele aduse la laborator in 1925, a ă
la 20% în 1947 ş la 100/o în 1965.
Aceste date permit ă se ă ă acutizarea ă la începutul
<;ecolului a acariozei - ă în general ş ă ş care nu se ă
44
decit cu mortalitatea familiilor puternic infestate la ş iernii -
s-a datorat paraliziei ş maladiei din Insula Wight. ·
O ă concluzie a fost aceea ă suprapopularea cu al bine a unei
zone sau a unei ţ ă ă ă bolilor ş mai ales a viroze-
lor în sectorul apicol, ca efect al faptului ă neavind ce culege albinele
stau în stup mai mult decît de obicei, iur acest sedentarism ă
multiplicarea microorganismelor patogene.
Vir ustL l din Egip t
A fost detectat în 1979 în probe de albine moarte trimise elin Egipt.
Nu ă ă cu nici un alt virus cunoscut ş nu se ş nimic asupra
raporturilor dintre el ş albine.
Vi1·usut din Arkansas
Descoperit ţ la albine aparent ă ă în Arkansas (U.S.A.),
în ultimul timp el a fost ă din ţ ă la albinele bolnave din
California.
Virusnl puie t tn sac Thai
A fost descoperit în Jarvele moarte de Apis cerana din Thailanda
în 1982. ă ă ă ă ă fie ă identic, cu virusul puietului în sac de
la Apis mellifera. In India ş Nepal el a provocat în ultimii ani exacer-
barea ă a puietului sacciform.
VirtLs ttl din ş
Prima ă a fost ă la Apis cerana în ş ş India, iar ă
aceea la Apis mellifera în Australia. Albinele bolnave ă o morta-
litate ă în toate stadiile de dezvoltare, boala putînd fi ţ ă
cu loca, puietul în sac ş paralizia. ţ acestui virus în Australia,
unde Apis cerana este ă face ă se ă ă el a venit de la
alte insecte comune în Australia ş Asia de Sud-,Est. ş ă
întreprinse în acest sens nu au dat ă în prezent.
Virusul din ş poate fi. ş depistat, ă el se ţ ş
enorm cînd este inoculat la albine sau frecat de corpul lor ş le ă
în ă 2-3 zile. Avînd în vedere ş ţ cu care ă prin
ă transmiterea lui se face cu ţ ă prin contactul direct între
albinele vii, ca ş în cazul virusului paraliziei cronice.
Viru s ul Apis iridescent
ă ă cu virusurile iridescente ă la diferite specii de insecte.
de care ă se ş prin serologie. El ă cristale
atît în ţ (unde se ţ ş cît ş în laborator cînd este purificat.
€ristalele ă ă o culoare albastru-violet sau verde ă cînd
ţ sînt luminate sau cînd sînt privite cu lupa la lumina ă
45
Virusul ă "boala ghemului'' la Apis cerana din India ş
ş ă ă prin formarea unor mici ă de albine
care nu mai pot zbura (ca ş in paralizia ă ă de moartea
familiilor.
CONCLUZII
Familiile de albine sînt infectate in mod curent de un mare ă
de virusuri, ă ă ca ele ă prezinte semne de ţ decit în cazul in care
viroza se suprapune unei alte boli. Este cazul virusurilor X, Y, al botcilor
negre ş filamentos, toate patru asociate cu Nosema apis ; al virusului
par·aliziei acute, care poate fi transmis de Varroa Jacobsoni ; al virusurilor
paraliziei cronice ş paraliziei din Insula Wight, care se ă cu Aca-
rapis Woodi. ţ acestor virusuri ă aspectele· cu totul deose-
bite pe care le ă uneori parazitozele mai sus pomenite, aspecte
dificil de explicat numai prin caracterele, atît de bine cunoscute, ale
acestor boli.
In ţ virale chimioterapia este in general ineficace din
ă ă ţ virusului se face in celule ş ea este ş de strîns
ă de procesele de ş ale acestora încit nu ţ s-o ă ş
ă ă a ă ă ş celulele ă Din fericire, ă boli ce pot fi ă
nite ş concomitent pot fi ă ş virozele de asociere, ş cum
este cazul nosemozei de exemplu.
Pentru prevenirea virozelor, ă ă sînt consi-
derate ca judicioase :
- ă nu se transporte albine dintr-o ţ ă in alta, intrucit se ă
propagarea unor ţ patogeni exotici, ţ ş ş gr·eu de
depistat;
- ă familiilor de albine ă fie in ţ cu resursele
melifere.
Unii apicultori sint ţ ă ă prea multe familii ă un
sezon cu totul ţ ă ă ani apicoli slabi sau medii ş ei
vor trebui ă ă ă cu ă iar albinele ă ş ă o mare parte
din timp in stupi. In aceste ţ ţ endemice vor ş dato-
ă atit virusurilor cit ş ţ ţ patogeni, care se transmit
numai cind albinele sint în contact strîns intre ele.
46
BOU MICOTICE
Micozele sînt boli infecto-contagioase produse de ciuperci micro-
scopice. In stupi pot exista multe specii de ciuperci, ă numai trei din
acestea s-au dovedit periculoase pentru puietul albinelor : Ascosphaera
apis, Aspergillus flavus ş Aspergillus niger. Ele se ă prin
aceea ă ă moarte puietul ş ă ă forma - se ă - ş
se ă ş
In ă cu cîteva decenii aceste boli erau aproape necunoscute. Jn
ultimul timp ele au inceput ă se ă ă in mod ă dato-
ă unor cauze ce n-au putut fi ă pe deplin, una din teoriile emise
în acest sens considerind ă progresul lor a fost favorizat de utilizarea
antibioticelor tn patologia ă
ş ă mai ţ grav decît celelalte maladii contagioase
ale puietului ş in rare cazuri ă moartea familiei de albine.
ş ţ micozelor nu trebuie ă intrucit acestea
sînt în stare ă ă mari pagube stupinelor, punîndu-le uneori in
ţ ă nu mai ă valorifica culesurile.
ASCOSFEROZA (puietol viros)
Ascosferoza este o ă care ă exclusiv puietul albinelor.
ă în anul 1955 ea a fost ă sub numele de ă
ă denumirea agentului cauzal: Pe:ricystis apis. ln anul 1973 ciuperca
a fost ă de ă Olive ş Spiltoire în familia Ascosphaeracee, schim-
bindu-i-se numele in Ascosphaera apis, ceea ce a antrenat ş schimbarea
denumirii bolii. In mod curent maladia este ă sub numele de
"puiet ă ă culoarea ş duritatea larvelor moarte.
ă în 1945 cazurile de puiet ă erau foarte rare, iar in ce pri-
ş S.U.A. ş Canada, ă ă era ă înainte de 1968.
€onform datelor publicate de Hitchcock (1972), ea a fost ă pentru
prima ă in 1913 in Germania, în 1932 în Anglia, in 1933 in U.R.S.S.,
în 1934 în ţ in 1937 în €ehoslovacia, în 1957 in Noua ă în
1971 in Norvegia. ă al doilea ă mondial boala s-a ă din
ce in ce mai mult ş ţ a devenit mai ă în ţ ţ
Belgia ş ţ In America, primul caz de ă a fost observat în 1968
47
în Californ'ia, de unde s-a ă apoi în mai multe state ale Americii
de Nord ş în Canada. In 1970 C. Mraz o ă ş in Mexic, el ţ
teoria ă extinderea acestei micoze este în ă ă ă cu ă
ă a familiilor de albine cu antibiotice în scop preventiv. La noi
în ţ ă inainte de 1971 puietul ă ă cu totul sporadic, fiind nE--
cunoscut de marea majoritate a apicultorilor. ă ă ă boala
s-a extins de o ă ă cuprinzînd pe rînd Transilvania,
Banat ul, Muntenia, Dobrogea ş Moldova.
Int eresant este ă î n ultimii ani ea a regresat ţ una din
cauze fiind ş folosirea de ă majoritatea apicultorilor a medicamen-
tului Micocidin, realizat de Institutul de cercetare ş ţ pentru
<lpicul ă din ş
Etiopatogenie. Ascosphoera apis este o ă ă com-
ă din micelii mascul ş ă 1n momentul in care ă micelii de
sex opus se întîlnesc ele ă unul la ş dau ş la hife laterale
pe care vor lua ş elementele sexuate : oogonii ş anteridii. Prin
fecundarea de ă anteridie, oogonia - ă ş corp fructificator -,
va produce ş ţ capsulare numite asce, care cuprind sporii
- ă ţ ş forma de ţ ă a ciupercii (fig. 13).
sporilor este foarte mare. Ei ă la ţ vapori-
lor de formol ş R anhidridei sulfuroase, iar în larvele mumifiate ş
a b
13. Ascosphac-ra apis : a - :\liceliu cu corpi Iruclifi calori ; b - corp
frut't i fi ca lor cu asce oontinînd spori
dov•·dil puterea de• germinare chiar ş ă 15 ani. ş pe corpul sau
in bie<>llnul larve!or, sperii dau ş unui miceliu, ce ă ") i se
ă in ţ invadînd întt:egul ş provocind moartea
\arvei ă ă ă acesteia.
Boala apare de obicei în lunile aprile-mai, ă progresiv în
iunie ş ş ca intensitate in iulie-august, adeseori familiile puter-
nice înregistrînd ă ă ă ţ apicultorului. In general, apa-
ţ ei este ă de umezeala din stup, fie ă ă ă
a fost ă prin administrare de ă prea ă fie de nectarul
abundent de la culesul de salcîm, fie de lipsa de ţ Puterea familiei
nu ţ ă ţ ci numai ţ micozei. O familie ă
ş ă elimine în ritm ţ larvele bolnave sau moarte, împie-
di.cînd maladia ă ă la un stadiu ridicat de difuzibilitale. ă
ea are posibilitatea ă ă puietul distrus ş ă ş ă în felul
acesta capacitatea ă O familie ă care nu ă de
avantajele ă mai sus, se ă ş in inferioritate ş nu poate ă îm-
piedice ă ciupercii pe fagurii cu puiet. Aceste familii devin
neproductive, ele neputînd ă ş adune nici hrana ă pentru iernare.
Ţ seama de faptul ă sporii ă in intestinul mijlociu al
albinelor ş în miere, este de ş ca boala ă ă ă ş in ă
vara ă ţ ce ă preocuparea apicultorului in acest
sezon pentru eliminarea cauzelor ce ă ă
Simptome. Primul puiet atacat de Ascosphaera apis este acela de
trintor, ă faptului ă el se ă ş la periferia fagurelui, unde umi-
ditatea este mai ă ş ă mai ă Treptat, boala cuprinde
puietul de ă ş chiar pe cel din botci, ceea ce ă numeroa-
sele ş în ş ă intimpinate in astfel de ţ
Larvele infectate se ă ş pierd ţ pielea se
ş ş se ă ş In jurul lor ia ş o ă ă de mucegai,
ce ă tot ţ liber din ă ă liber numai capul larvei, care
apare ca un buton uscat. Prin evaporarea apei din organism larva ş
reduce volumul, se desprinde de ţ celulei ş se ă ş ajungind
la ţ unei pietre moi, cum este creta de exemplu. Buloarea ei
este fie ă atunci cînd a fost ă cu un miceliu de un
singur sex, fie verde murdar, atunci cînd micellile s-au contopit ş au dat
ş la corpi fructificatori (fig. 16 v. ş color).
Pe fagurele infestat larvele mumificate sînt ă neregulat,
dind aspectul numit "în mozaic" (fig. 14 ş 15). Ele nu ă la ţ
celulei, putînd fi scoase de albine ş ă In celulele ce n-au fost
ă ă ă aceste larve sint libere ş produc la scuturarea fagurelui
zgomotul unor boabe de grîu agitate intr-o cutie de carton.
ă trecerea a cea. 2 ă ă de la ţ primelor semne de
ă o familie ă de puiet ă se ş de la ţ ă ă
larvele cu aspect cretos ce sint ă în ţ ş sau pe
scindura de zbor. La controlul familiei, asemenea larve se ă ş pe
fundul stupului, mai mUlte în ă opus ş
Diagnostic. Ascosferoza se ş clinic ă :
- aspectul "în mozaic" pe care-1 dau mumiile albe ă ţ unui
fagur.-e cu puiet ;
'' - sunetul caracteristic pe care-1 produce un astfel de fagure atuncJ
este scuturat ; .
·. . . ..:....: ţ larvelor fa ţ celulei;
49
- ă cadavrelor mumifiate în ţ ş pe fundul stupul ui ;.
- afectarea cu ă a puiet ului de trintor.
Toate nceste semne o deosebesc de ă singura ă cu
care nr puteu fi ă !n caz de dubiu se recurge la examenul de
labor ator, ce ă din descoperirea la microscop a corpilor fructificat ori
în larvele moarte df' curînd.
Prognostic. In general. prognosticul privind evolutia ascosferozei
ec:te relativ benign. ş boala trebuie ă ă întrudt ea
Fig. 14. Fagure cu puiet ă Fig. 15. ţ in fagure cu puiet vfiros
ţ ă timp indelungat asupra familiilor, provocînd un deficit mare
de albine ş întîrzieri în dezvoltarea familiilor. Creînd un
ea poate fi o ă ă pentru alte boli mai de temut.
Tratament. In tratamentul puietului ă au fost încercate nume-
roase medicamente, atît antibiotice, cît ş ţ chi mice, ă ă ă
ă se ţ ă rezultate ţ Dintre acestea ţ ă : Mycosta-
tina, Amphotericina, Cycloheximidina, Griseofulvina ş Quixalina în
ţ ; acidul sorbic, propionatul de sodiu ş parahidroxibenzoatul de
metil, paralel cu ţ fagurilor cu oxid de ă în S.U.A., i odul
prin volatilizare (în amestec cu ă de lemn) sau prin ar dere (impreg-
nat în hîrtie de filtru) în Belgia etc.
50
Rezultate mai bune s-au ţ prin folosirea Stamicinei prove·
ă din culturi de Streptomyces noursei. Prin administrarea a 4 compri-
ma te de ă a 500 000 U.I., cîte unul la interval de o ă ă ă
amestecat în 100 g ă ă s-au ţ ă înaintea celor
realizate numai prin ă de profilaxie. Rezultate inconstante au
ţ ş prin utilizarea preparatului chimic Thiabendazol, care se
ă în ă ă în ţ de 2,5 g la 1 kg ă ş sE>
ă prin ă deasupra cuibului, cîte 100 g de 5-6 ori la
7 zile interval. Cel mai eficace preparat s-a dovedit produsul denumit
Micocidin, realizat de Institutul de ă pentru ă din R. S.
România, el avînd in plus ş ă ţ stimulatoare pentru familiile
de albine.
Modul de administrare al acestui preparat (conform prospectului
respectiv) este ă în ţ de ă familiei de albine ş
intensitatea ţ se ă 100- 150 g preparat, prin ă
tiere cu mîna printre rame, peste albine. Tratamentul se ă de 3-5
ori. Primele ă tratamente se fac la interval de 4 zile, ultimele la 7 zile.
Tratamentul începe l a primele semne de ă sau înainte de apa-
ţ în stupinele unde în anul anterior a existat puiet ă
ă ă vindecare apar din nou factori ţ ă
Ascosphaerozei (temperaturi ă ploi reci), se intervine cu una sau
ă ă de micocidin.
La controlul ce se face înainte de primul tratament, fagurii cu mari
zone de larve bolnave vor fi ş ş ţ Larvele moarte din faguri i
mai ţ ţ se scot ş celulele respective se ă abundent cu
micocidin. Larvele moarte de pe fundul stupului se ard.
Cind ţ ă este ă micocidinul se poate administra
ş sub ă de sirop (1 kg micocidin la 1 litru ă cîte 250 ml, de 3 ori,
concomitent cu primele 3 ă de micocidin sub ă de pulbere.
Se ă ca fagurii goi de la ă înainte de a fi ş
în stup, ă fie ţ cu o ţ d·e micocidin (1 kg micocidin la 2 litri
de ă ş ă ţ ă se usuce.
In cazul cînd concomitent cu Ascosphaeroza apar ş semne de ă
se ă 2,5 g ă la 1 kg micocidin, se ă bine ş
se fac tratamcntcle conform ţ pentru ă
ş tratamentelor recomandate in ă cu ţ ani de Labora-
torul de ă de la Nice, precum ş pierderile ă pe care
le produce puietul ă în ţ au determinat ţ în 1980 a
unor ample ă privind terapeutica acestei boli. In prima ă au
fost ţ "in vitro" ţ cele mai active împotriva Ascos-
phaer a apis : nitratul de econazole, ă de amoniu cuaternare ş
unele ţ naturale. In a doua ă a fost ă eficacitatea tratn-
mentului în stupine experimentale, rezultatul fiind ă în unele cazuri
micozele au ă în familiile tratate, dar in alte cazuri, destul de
nwneroase, larvele mumifiale de Ascosphaera apis au continuat ă
In concluzie, neregularitatea rezultatelor ţ nu a permis
introducerea în uzul curent a protocolului terapeutic experimental.
51
/
Profilaxie. Pentru prevenirea puietului ă se va urman ă se
creeze în familiile de albine ţ improprii pentru rlezvoltarcCI mice-
telor ş anume :
- reducerea ă prin deschiderea fantelor de aerislr<1 ':• ri-
dicarea stupilor cu cel ţ 20 cm de la ;
- ridicarea temp1•raturii interioare, prin swpiJor la loc
!nsorit. prin împachetarea familiilor cu materiale usc·ate, prin ţ
rea cuiburilor cît mai strinse ;
- ţ familiilor în stare ă ş cu populo\ i, · C' Ît mai
• ă
- practicarea ţ pe ă de roiuri cît mai puternice (pe cel
ţ 4 rame) ;
- limitarea ş puietului de trîntor, prin puneren la dispozi-
ţ ă numai a fagurilor bine ţ cu celule numni de ă
ă
ă numeroase elemente obscure în patogenia, epizootologia ş
combaterea acestei boli. Faptul ă unele familii din ă se ă
vesc ş altele nu, ă cele bolnave într-un an nu se ă obligator
în anul ă precum ş faptul ă ţ utilizate s-au dovedit
ţ eficace în cazurile mai grave, constituie tot atîtea semne de între-
bare ce se cer ă Sînt autori care pun la ă ţ con-
swnului de antibiotice la ă micozei sau a ă ţ la ţ
ei în familia de albine. ţ ă ă ş caracterul contagios al
acestei boli. S-a constatat (Maurizio, Wille) ă ciuperca poate fi identifi-
ă pe orice fagure, ă punînd în ă la 35°C un puiet aparent ă ă
tos, acesta se poate acoperi cu mucegaiul specific. Faptul ă ş ş de
ă el nu ă decit unele familti ş numai o parte din puietul
unei familii, a fost explicat prin aceea ă Ascospbaera apis este un inva-
dator secundar, care ă numai larvele ă de alte ţ care
nu se extinde decit în familiile sensibilizate de diferite ă morbide
sau prin ereditate ş care, la marea majoritate a larvelor atacate, nu reu-
ş ş ă ş termine ciclul evolutiv elin ă ă în familiile normale aceste
larve sînt recunoscute cu mult inaintea omului de ă albine ş elimi ...
nate.
De-a lungul timpului au fost ă numeroase ţ asupra
ţ care ă ţ acestei boli. Astfel, Zander (1919)
ă ţ împachetajului familiei în timpul iernii ţ
nerii unei atmosfere cit n'lai uscate in stup. Seal (1957) ă ş ă fagurii
ţ de albine iarna, ţ ţ in ţ de umiditate, ă un exce-
lent refugiu pentru sporii de Ascospbaera apis ; cînd cuibul cu puiet
extinde ă ş ă fagurii cu spori, puietul poate ă fie infec-
tat. Deans (1940) ă în ţ cazuri serioase de puiet vru:os.
ă în familii depopulate din cauza acariozei. Maurizio (1934) ă ş
cazuri secundare de puiet ă în fagurii ţ de ă ă
Dreher (1938} ă ă mucegaiul pare ă ă mai întîi pe puietul
lezat. · '
52
ln <::e ş combaterea ascosferozei, Dallrnann (1966) a testat
dezinfectantul ,.Fesia Form" (avînd ca ă formaldehida}, umectînd prin
aspersare fagurii, ţ stupului ş scindura de zbor. ă o ă ă ă
albinele au ă larvele moarte chiar ş din cele mai infectate
familii, iar în anul respectiv boala nu a mai ă El ă ă
40/o din ţ de "Fesia Form" ă ciuperca. Bartel (1971) ă ă
timolul ţ 2%, administrat pe faguri, are un efect fungistatic in
vitro. El ă ă stimularea instinctului de ă ţ al albinelor este
principala ă ă de combatere. Taber, Sackett ş Mills (1975) au ă
cele mai infectate familii cu acid sorbic ş propionat de sodiu, introduse
în turte de polen cu ă Puietul ă a ă ă 7 zile de la
tratament. Thomas ş Luce (1972) au ţ ă acidul sorbic ş para-
hidroxibenzoatul de metil ă Ascosphaera apis în ă
Opinia autorului. Mergînd pe linia ă Ascosphaera apis este un
invadator secundar, care nu ă decît puietul debilitat de alte
organisme ă gîndesc în primul rînd la variata ă ă din loca
ă consider ă un tratament cu ă sau ă (3
doze la 7 zile interval), aplicat în luna aprilie, este în ă ă ă preîn-
tîmpine (indirect) ţ puietului ă ş a bacteriozelor în primul
rînd). Aceasta, ţ în ţ unor familii normal dezvoltate,
a unor cuiburi strînse ş a unui împachetaj ă ş uscat. Aplic de
4 ani metoda în stupina proprie ş puietul ă nu m-a mai deranjat,
ş il pun la ţ ramele din care au fost extrase larvele de t rintor
(utilizate la prepararea Apilarnilului), ă medii de ă fungo-
bacteriene.
Este primul tratament pe care il practic tn cursul anului. Al doilea
ş ultimul) se ă ţ ş ă din ă ă de
Sineacar la 10 zile interval, ă ă ţ mierii de la ultimul
cules. ţ ă tn cadrul acestui tratament, agitarea albinelor pen-
tru ţ unui mai strîns contact tntre ele ş Sineacar o fac nu cu
fum ş ci cu fum de ă ambele produse ţ
reciproc ş ţ cu un randament sporit atît în ţ varroozei
cît ş a braulozei.
ASPERGILOZA (puietul pletrifica.t)
Aspergiloza este o ă care ă animalele, ă ă (îndeosebi
cele din ă zoologice) ş chiar omul, localiztndu-se la ă ln
stupi apare mult mai rar ca ascosferoza ş in mod sporadic, ă evo-
ţ ei este mai ă cu atit mai mult cu cît ea ă nu numai
puietul ci ş albinele adulte. Sub numele de "puiet pietrificat'', boala
este ă 1n intreaga lume, fiind mai ă ă în Marea Britanie,
unde dezvoltarea ei este ă de clima ă
Etiopatogenie. Aspergiloza la animale este ă de diferite
specii de ciuperci din genul Aspergillus. La albine ea se ş speciei
Aspergillus flavus ş într-o ă ă mult mal ă speciei Aspergillus
niger. Miceliul ciupercii Aspergillus flavus are o culoare ă
sau cafeniu-verzuie (cînd • ă corpi fructificatori). El prodoce spori,
53
a ă ţ ă ă de actiunea factorilor fizici sau chimiei este ă
destul de> ă ă (fig. 17). ţ la o ă de 60' C timp de>
JO minute ei ş pierd puterea ă Acidul fenic ş formolul in con-
ţ de 50fo, precum ş sublimatul corosiv 1%o ii distruge, de ase-
menea, într-un timp scurt.
Ciuperca este foarte ă ă in ă ln familia de albine
sporii sînt ş ă cu polenul recoltat de albine, ceea ce ă
Fig. 17. Aspergillus flavus
a - forma ă ; b - spori ă B o r c h er t)
ţ mai ă a bolii în timpul recoltelor abundente de polen,
pe care albinele nu mai au timp ă prelucreze ş ă îndese bine în
celule. De la un stup la altul boala este ă prin albine, prin api·
cultor sau cu ajutorul vîntului. Contaminarea larvelor se face prin in-
termediul hranei. Sporii ă ş in intel'itin ă dau ş
miceliu, care ă întregul organism, provocînd moartea, atît
prin ţ sa ă cît mai ales prin t.oxi nel e pe care le pro-
duce. Larva se ă ş se ă ş acoperindu-se cu o ă ă
galben-verzuie de miceliu ş spori.
Simptome. Larvele atacate ş pierd ţ ş culoarea nor-
ă Ele se înmoaie, ţ dis pare, ţ lor devine cremos.
Miceliul ciupercii apare la ţ corpului începînd de la cap, ă
ş larva într-o ţ ă ă galben-venmie, care umple tot ţ liber
dintre ea ş ţ celulei. Ca ş in ă larvele mor ă ă ă
cire, se ă prin deshidratare pot ă colorate diferit :
cele care sint lipsite de corpi fructificatori în ă iar cele care
sînt acoperite de spori în galben-verzui. Miceliul care lf' ă
ă strîns la ţ celulei, ş încît larvele nu pot fi extrase de ă
albine.
In ceea ce ş aspectul fagurelui cu puiet, celulele infectate
care nu au fost ă ă ă ă înfundarea ă ă In celu-
lele ă ă miceliul poate fi ş de abundent incit el poate fi con-
54
:fundat cu un polen galben-verzui. Adesea ciuperca iese din ă ş se
intinde peste celulele din jur, ă pe fagure sub forma unor ă
sau insule (fig. 18).
La albine contaminarea se face tot pe cale ă Miceliul tra-
ă peretele intestina!, se ţ ş tn ă ţ corpului ş ă
insecta, atît prin distrugerea organelor, cît ş prin ă pe care le
produce. Albinele parazitate sînt agitate, ă ş ă anormale,
ă greu sau nu mai pot ă zqoare, ă ş mor în cîteva ore.
Corpul se ă ş treptat, miceli ul iese la ţ lui prin deschi-
ă naturale ş apare, cînd atmosfera este ă sub ă de mici
pete verzi.
Aspergiloza ă foarte rapid, intrucit sporli nu sînt ş
1n asce ca la Ascosphaera apis, ci sînt liberi la ţ corpului, încît
cel mai mic curent de aer îi poate ă tn tot stupul. ă acestui
fapt, tn ă nu se ă ă spontane, boala termi-
llîndu-se de ă cu moru;tea familiei.
Diagnostic. Boala se ş clinic ă :
- insulele verzui sub care apare ciuperca pe fagurele cu puiet;
- ţ de ă tare ş ă ă a larvelor mumifiate;
- ţ larvelor la ţ celulei ;
- ă ă ş a albinelor adulte.
In caz de dubiu, precizarea diagnosticului poate fl ă ă prin exa-
men de laborator.
Fig. 18. Fagure ou puiet pietrificat
Combatere. ă ţ mari de ă pe care le are ă
ă contaminarea ă a puietului ş a albinelor adulte,
ţ larvelor moarte la ţ celulei ş pericolul pe care-I ă
aspergiloza pentru ă ă omului sînt factori ce ă utiliza-
rea tratamentului medicamentos în combaterea acestei boli. ă cea
mai ă în momentul în care diagnosticul a fost stabilit cu precizie
55
4i mai ales tn ţ cînd apare mortalitatea ş la albine este distrugerea
familiei respective. In cazul cînd boala este în faza ă se poate
tncerca salvarea albinelor, folosind procedeele recomandate pentru loca
ă : transvazarea albinelor, topirea tuturor fagurilor, ţ
stupilor, a utilajului ş a solului, arderea albinelor moarte.
Personalul care ă familiile bolnave trebuie ă poarte în
timpul lucrului o ă ă într-un antiseptic sau, cel ţ o
ă ă
MELANOZA
Melanoza este o maladie ţ ă de ă ă ce afec-
ă aparatul genital al ă producînd acestora. Agen-
tul patogen ă ş albinele adulte, ă pierderile provocate în
rîndul acestora sînt neînsemnate.
Etiologie. Agentul patogen este o ă ă care a fost
ă pentru prima ă în anul 1934 de ă Fyg. Ea produce în
ţ epitelial al oviductelor, vaginului, rectumului ş glandelor leziuni
nodulare înoonjurate de cruste negre, care ă depunerea ă
Fyg a numit boala ă de ă ă ă
ln 1936, Crosi-Pall reia ă asupra agentulUi cauzal al me-
lanozei, ă 1i ă numele de Melanosella mors apis. El a cultivat îa
laborator ă ă constatînd ă ea produce bile de culoare gal-
ă ş spori ovali sau rotunzi. Coloniile formate pe medii de ă
sînt rotunde, au diametrul de 0,5 mm ş culoarea ă deschis.
Ulterior Fyg descrie o ă ă de ă (pe care o ş
melanoza .,B") care ă de asemenea organele genitale ale ă
dar care, spre deosebire de prima ă ă melanoza "H"), este de
origine ă agentul fiind un bacil coliform din specia Aerobacter
cloacae.
Patogenie. Melanosella mors apis, precum ş sporii ei, se ă
ă ţ în ă inclusiv pe plantele entomofile. Prin intermediul
acestora ea vine în contact cu albinele, ă în glandele salivare,
unde începe ă se ţ ă De aici ciuperea ajunge ş la ă ă
cu ă ş pe care aceasta îl ş de la albinele infectate. Din
intestin ea trece în ă se ă în aparatul genital, unde
produce ă pigmentare ce ă lumenul oviductelor. Boala evo-
ă de ă incet, iar moartea ă se produce la 5-7 zile de la
manifestarea primelor semne.
Simptome. ă bolnave ă ouatul, au abdomenul ă
iar la nivelul anusului ă un dop format din excremente uscate.
Ele sînt apatice, nu se mai ă pe faguri ş nu se mai ă
iar ă cîteva zile cad pe fundul stupului ş mor.
Diagnosticul se pune in special ă ţ dopului de excre-
mePi te din regiunea ă ş se ă prin examenul de laborator,
unde sînt puse în ă leaiunile de culoare ă din organele
genitale.
T1·atamentul melanozei nu este cunoscut. Singura ă ă care se
ă aste înlocuirea mitcilor bolnave.
56
BOLILE PARAZITARE
NOSEMOZA
Nosemoza este o ă maladie a albinelor adulte, ă în
lumea ă Agentul ei este un protozoar parazit din ordinul Micro-
sporidiilor, identificat in anul 1907 de ă Zander ş numit Nosema
apis. Boala poate ă evolueze sub o ă ă ă sau
ă se manifeste vizibil (forma ă provocind depopularea familiilor
de albine ş consecutiv moartea acestora.
Etiologie. Nosema apis este un parazit unicelular, care se locali-
ă ş se ţ ş in celulele intestinului mijlociu al albineL Cind
ţ nu-i stnt prielnice parazi-
tul ă ă sub care el do-
ş o mare putere de ţ ă
(fig. 19). In momentul cînd sporul
ajunge în intestinul albinei, el se
ă ă ş in parazit adult,
care ă în celulele epitellale ale
peretelui intestinal, unde se ă ş
se ţ ş ş produce toxine.
Sporul de Nosema apis apare
la microscopul ş ca un cor-
puscul ovular, cu dimensiunile de
4,5-6.41 microni lungime ş 2\,5-3
microni ă ţ incolor, refrigerent,
mai mult sau mai ţ ă
ă colorare el apare constituit din-
tr-o ă ă ce pre-
Fig. 19. Spot•i de Nosema apis
ă la capete ă vacuole, din care cea mai ă - ă capsula
ă - ţ un Jung filament ă ş (filament polar). !n mijloc,
sporul are un nucleu format din doi noduli, iar la exterior el este ă
57
ş intr-o ă ă (fig. 20). ă in primul rînd acestei
membrane, sporii ă o mare ţ ă Ei ţ în petele
de excremente diareice 2 ani, în albinele moarte 1
1
/2-21/
2
luni, în miere
2-4 luni iar sub ţ razelor
solare 15-32 ore.
ş ţ ţ chimiei
2 ei ă la acid fenic 4% timp de
10 minute, la ă ă 5% timp
de 5 minute ş la vaporii de acid
acetic sau de formol 48 ore.
3 Temperatura din interiorul stu-
pului are o mare ţ ă asupra
ă parazitului. Astfel, la 37°<3
dezvoltarea Nosemei ă com-
plet, la 30-34°8 dezvoltarea este
ă la 25°C ea este ă iar la
4 10°C sporli nu mai ă
Contaminarea albinelor se reali-
ă prin ingerarea sporilor ă cu
--1-:_,_.- - 5 hrana. Moartea albinelor este urma-
rea distrugerii de ă parazit a epi-
teliului intestina! in care se ţ ş
te, precum ş a toxinelor pe care le
produce. ţ ă ş infla-
Fig. 20. Structura sporulul de Nosema
apis : l - nucleu ; 2 - filaJDent polar ;
3 - ă ; 4 - ă ;
5 - capsula ă
matorie a parazitului asupra epiteliu-
lui intestina! se ă prin
diaree, în timp ce toxinele ţ ă
pe cale ă provocînd ă
de ţ urmate de paralizie.
Difuzarea parazitului în interiorul familei de albine se ă
prin transportul sporilor de ă albine ş mai ales prin intermediul
excrementelor diareice, care ă ş sporii peste tot: pe faguri, în
miere, în polen, pe ţ stupului etc. ă care sînt ş ele recep-
tive la ă contribuie de asemenea la ă bolii.
ă bolii de la o familie la alta ş de la o ă la alta
se ă prin intermediul apicultorului, albinelor ş al unor ţ
Apicultorul ă ă bolii la celelalte familii prin :
- ă de împuternicir·e a familiilor ă ă folosind faguri,
puiet sau albine de la familii atinse de ă ;
- unirea unor familii ă ă cu altele ă de ă
- folosirea unor stupi, faguri goi, unelte ş echipament infestate
cu ă
Albinele ă maladia prin ş de orientare, prin ş
prin roire, trîntori ş prin ă ţ fagurilor ţ difuzarea fiind cu
atît mai ă cu cît ă o mai mare aglomerare de stupi pe un
ţ restrîns. Este dovedit faptul ă atunci cînd o famile de albine pre-
ă semne de ă majoritatea familiilor din ă sînt, de
58
asemenea, cont;;mlinate, fapt ce ă atît tratamentul general, cit ş
amplasarea stupinelor pe grupe mici de stupi (30-40 familii pe o ă
Nosemoza mai poate fi ă ş prin excrementele ţ
ţ care ă in stup, cei mai ţ din acest punct de vedere
fiind larvele motiei de ă
!n cadrul unei regiuni sau dintr-o regiune în alta, nosemoza se
ă ş cu ocazia ă pastoral sau prin ă de ma-
terial biologic apicol din stupine · infectate.
Patogenie. !n unele ţ ă (R.D.G., S.U.A. ş a fost verificat gradul
de ă a nosemozei, executtndu-se controlul de laborator a mii
de familii din diferite regiuni, constattndu-se ci efectivul apicol este con-
taminat intr-o ă ă ş de mare (860fo din ă stupinelor
320/o din ă familiilor). ln ce ş nivelul ţ unei
stupine in cursul anului, s-a constatat ă ln U.R.S.S. 18°/o din albine sint
infectate in martie, 630fo tn mai ş foarte ţ ln octombrie. Pentru
ţ luna iunie ă maximum de ţ pentru ca în august
ă se înregistreze procentele cele mai ă O ă a acestei
boli este aceea ă ţ parazitului Intr-o ţ de albine nu de-
ş ă în toate cazurile boala, aceasta avînd de foarte multe ori forma
ă ă faptului ă ţ familiei de albine este mai mare
decit ţ de multiplicare a parazitului. !n ultimul timp tot mai ţ
autori atrag ţ asupra daunelor provocate de ă ă ă
daune care de ă sînt neglijate pe considerentul ă slnt ţ eviden-
ţ S-a stabilit in acest sens ci ţ ă o serie de procese
organice intime cum ar fi de exemplu limitarea digestiei hranei în ven-
tricol, inttibarea ţ de ă ş tn glanda ă etc., ceea
ce ă longevitatea ă (cu cea. 50°/o), ă apa-
ţ diareei in timpul iernii, ă ş puietului ş dezvoltarea
familiei ă timpuriu. Familiile de albine cu ă infectate ş
ă matca sau roiesc.
Pot·nind de la aceste ţ ş avtnd în vedere ă tn S.U.A.
80% din stupine sint infectate, Dr. Basll Furgala ă ă nosemoz11
ă în ă ţ ă pagube economice mai importante decît toate
celelalte maladii ale albinelor la un loc.
Ca o ă in acest sens se ţ ă faptul ă in unna trata-
mentului (complet ş corect aplicat) cu ă administrat unei
stupine cu ă ă ţ de miere a acesteia a crescut cu
30-50%.
Cînd echilibrul biologic al familiei este perturbat, cînd dinamismul
acesteia scade, cînd intensitatea depunerii de puiet se reduce ş nu mai
este în ă ă ă compenseze moartea ă a albinelor, atunci
forma ă de ă se ă într-o ă ă cu mani-
ă clinice.
Pentru ca nosemoza ă se ă manUesta clinic, este ă
prin urmare, ţ unor factori ţ @ei mai ţ dintre
factori sint :
a. ţ digestive cn ă diareice, provocate de di-
verse cauze, intre care cele mai frecvente sint maladiile ţ (ami-
59
bioza), ţ (cu nectar sau polen toxic), iernarea pe miere de
ă sau pe miere ă ă ă ş ă ă din ă de com-
pletare efectuate toamna tîrziu}, introducerea iarna ş ă timpu-
riu a turlelor cu ă ş drojdii, deranjarea familiilor de albine in
perioada de iernare, lipsa ă în timpul iernii sau ţ tn acest
anotimp a unei ă nefecundate, imposibilitatea ă zborurilor
de ă ţ etc.
Distrugerea membranei peritrofice a peretelui intestinal (care are
rolul de a pr oteja organismul de ţ existente în interiorul acestui
organ}, precum ş diareea ce ţ ş de ă ţ intestinale,
ă un mediu prielnic pentru ţ ş sporirea ţ para-
zitului, contribuind ă la ă sporilor în tot stupul
b. ţ climatice nefavorabile, reprezentate prin ierni lungi
'ii umede, prin perioade de timp rece în cursul ă prin lipsa
culesului etc. S-a constatnt ă nosemoza apare regulat în ă care
ă ă o ă rece ş ă aceasta favorizînd contactul pre-
lungit între albinele ă infestate ş ţ ă ă care ă
ă ierneze.
c. ă în ă a unor familii slabe sau ă familiilor
din diferite cauze, adesea datorate apicultorului : ţ frecvente
- uneori nemotivate - în cuibul familiei de albine, formarea ă
a roiurilor artificiale - mai ales in a doua ă a anului -, ă
rirea familiilor slabe pe seama celor de putere mijlocie etc.
ă cum se vede, majoritatea factorilor ţ ş ă
ţ spre ş perioadei de iernare ş începutul ă ceea
ce ă ţ ă a nosemozei în acest anotimp.
ă sînt ş ele receptive la ă in special cele din familii
slabe sau iernate în afara ghemului. La ă boala ă cel mai
adesea acut ş se ă cu moartea într-o ă ă de timp sau
ia o ă ă avînd ca rezultat încetinirea depunerii de puiet ş
scurtarea ţ In acest sens s-a constatat ă ă care în mod normal
ă 5-8 ani, mor in urma ă cu ă ă 1-3 luni.
Simptome. In general, maladiile albinelor adulte nu au o simpto-
matologie ă ă care ă le ă unele de altele.
Cel mai adesea ă lor clinice sînt ă ă fapt ce impune
precizarea diagnosticului cu ajutorul examenului de laborator.
ă ţ este ă ş pentru ă ale ă simptome
pot fi tntnnite ş in alte boli. ş familiile ş albinele bolnave pre-
ă anumite semne, ă care boala poate fi ă ă ş uneori - i n
cazurile grave - chlar ă
!n formele latente de ă familiile bolnave se deosebesc prea
ţ de cele ă ă singurele semne anormale putînd fi dezvolta-
rea ă a familiilor din ă frecventele ă ş de
ă ş o mortalitate ceva mai ă a albinelor. De ă la
familiile puternice ş in sezonul activ, boala nu se poate manifesta decît
sub ă ă ă sau ă ă faptului ă albinele moarte
inainte de vreme pot fi înlocuite prin prolificitatea ă a ă
60
ş de asemenea, prin faptul ă ele mor sau sînt duse departe de stup1
In sezonul activ nosemoza poate deveni ă numai în cazul unor
lungi perioade de timp rece ş ploios, care ă albinele ă ă
ă ă defecarea albinelor bolnave in interiorul stupului ş
consecutiv, contaminarea în ă a albinelor.
In prima parte a perioadei de iernare, boala este de asemenea la-
ă ă faptului ă lipsa albuminei din ţ intestinaJ
ă un mediu neprielnic pentru ţ formelor vegetat1ve. ln
plus, acumularea excrementelor în intestinul posterior se ă ş într-o
ă ă care exclude, ă ţ diareei ş respectiv
ţ acesteia la difuzarea bolii in masa albinelor.
Spre ş perioadei de iernare, ă cu ţ primelor zile
mai ă consumul de ă ş metabolismul albinelor se ă ş
temperatura din cuib se ă ă încep ă ă puiet, pe care
albinele n vor ă cu ţ proteic al glandelor faringiene ş cor-
pului gras. Se ă astfel treptat toate ţ prielnice pentru ger-
minarea sporilor de ă ş pentru ţ parazitului. In cazul
în care intervin ş f actori ţ ţ digestive cu ă
dizenterice, ţ climatice nefavorabile, familii slabe cu ţ
ă ă semnele de ă devin aparente, nosemoza se ă Albi-
nele din familiile atinse de ă incep ă se agite, ă zboruri
de ă ţ chiar pe timp nefavorabil ş ă un apetit ş o sete
ă Ele ă frecvent diaree, eliminînd excrementele in ă
turi sau rn jet. Aspectul excrementelor este apos, de culoare brun-
ă ş cu miros acru atunci cind sint proaspete, sau cu miros de
tutun atunci cînd sînt uscate. In timpul ş ă zborurile de ă ţ se
ă o mortalitate ă care ă ş din ce în ce familiile
respective, ă ca uneori ă nu mai ă în stup decit o ă de
albine, dormitînd într-un ţ de fagure.
In ţ stupului se ă numeroase albine care ă ă zboare
ş nu izbutesc, ă tîrîndu-se, se strîng în ă pe firele de
ă ă ş mor cu aripile întinse, cu membrele adunate sub
cavitatea ă ş cu abdomenul umflat.
ă infest ate ă ş semne ca ş albinele, fiind agi-
tate la început ş apatice mai tîrziu. Ele ă depunerea de puiet,
apoi ă complet ă ă iar ă 1-3 luni cad jos de pe faguri
ş mor, în cazul cînd nu sînt schimbate între timp de albine.
Diagnostic. Numai pe baza semnelor clinice este greu ă se ă
un diagnostic precis de ă ă ă poate fi ă bAnuita
atunci cind se ă :
-o activitate ă a familiilor de albine ă sau în peri-
oadele reci ş ploioase din timpul verii sau toamnei ;
- depopularea familiilor, ş puietul este ă ă ş relativ nume-
ros;
- ţ unor fecale diareice pe stup ş în interiorul stupului ;
- ţ albinelor moarte sau bolnave, acestea din ă maru-
festind ă ă ă paralizie, abdomenul umflat.
6.11
Pentru punerea diagnosticului în ţ de ă Poltev reco-
ă ă ă : se rupe capul albinei bolnave, se ă
ru o ă ultimul tergit abdominal ş se trage intestinul ă com-
parîndu-1 apoi cu cel al albinelor ă ă De ă intestinul mij-
lociu al albinelor parazitate cu ă este mai scurt, mai gros ş are
o culoare mai ă decît în cazul normal (Fig. 21, v. ş color).
ş diagnosticul precis al nosemozei nu se poate stabili decît cu
ajutorul laboratorului, prin punerea in ţ ă la microscop a spori-
lor de Nosema apis ţ in intestinul albinelor. Rezultatul exame-
nului de laborator este mai cert atunci ctnd se trimite un ă mai
mare de albine bolnave (40-50) in stare vie sau omorîte cu ajutorul
spirtului ş cînd se ă ş o serie de date suplimentare privind
ă familiilor atinse de ă din total efectiv, mortalitatea pro-
ă ă este ş puietul afectat etc.
Prognostic. Nosemoza este o maladie ă ă în special
ţ ridicate în efectivul apicol ş caracterului insidios al pagube-
lor provocate. Ceea ce o ă este ţ ţ sale
sub forma ă de ă factori ţ Privit prin prisma acestor
ţ prognosticul nosemozei va fi favorabil cînd familiile de
albine sînt puternice, bine îngrijite, iar anotimpul este prielnic pentru
ă ş nefavorabil sau grav atunci cind familiile sînt slabe, hrana
ş microclimatul din stup sînt ă sau cînd timpul rece
ş umed ă albinele ă ă ă din stup.
Tratament. Avînd în vedere faptul ă ţ nosemozei nu de-
pinde numai de ţ parazitului, ci, mai ales, de ţ facto-
rilor ţ combaterea acestei boli va începe prin stabilirea ş
€' 1iminarea acestor factori.
In ce ş tratamentul medicamentos, în aplicarea acestuia tre-
buie ă se ţ ă seama ă :
- medicamentele nu ţ ă decît asupra ţ care ă
in organismul albinei ş numai asupra formelor vegetative, nu distrug
sporii ş nici nu ă germenii care sînt ă ţ pe faguri, in
miere. în polen sau pe ţ stupului, fapt ce impune ă de profi-
laxie privitoare îndeosebi la ţ materialului apicol ;
- în stupina in care s-a constatat boala trebuie tratate toate fami-
liile de al bine ş nu numai cele recunoscute ca bolnave. Inainte de apli-
carea tratamentului, familiile slabe vor fi unificate ;
- între medicamentele utilizate împotriva nosemozei, cel mai
c- unoscut este preparatul numit "Fumidil B".
Fumidil B se ă în flacoane ţ 25 g ţ ă ă
ş 0,5 g ţ ă ă ă Din ţ unui astfel de fl a-
con pot fi tratate 5 familii de albine. Forma cea mai ş ă de admi-
nistrare a Fumidilului B este in sirop de ă tn care antibioticul se
ă ă ce în prealabil el a fost frecat cu ţ ă tos ş dis·
persat in 100-200 mi ă ă ş ă ă
62
Cînd combaterea nosemozei se ă în perioada aprilie-iulie,
tratamentul curativ al unei familii de albine ă din administrarea
a 4 doze de cîte 1,25 g Fumidil B, aplicate cite una la 7 zile interval.
Pentru acest tratament, ţ unui flacon de Fumidil B se
ă cu 20 litr i sirop de ă 1 :1, din care se va da ă familii
cite un litru, de patru ori, la interval de 7 zile.
Cînd combaterea nosemozei se ă in perioada februarie-mar-
tie, Fumidilul B se ă în ă de ă sau ş de ă
un flacon de 25 g fiind omogenizat în 1 O kg ş din care fiecare
familie ă va primi o cantitate ă de 2 kg, ă în 4
ţ de cîte 0,500 kg la o ă ă ă interval.
S-a constatat ă ă rezultatele ţ în combaterea nosemo-
zei prin practicarea tratamentelor de ş de ă ş inceput de pri-
ă ă nu sînt cele mai bune, întrucît în ă ă unele familii
bolnave au murit, iar altele sînt prea ă pentru a mai putea valo-
rifica tratamentul. In urma ţ întreprinse în ţ ă s-a
dovedit ă într-o ă ă ca ă evitarea ţ
nosemozei în ă ă ş chiar in anul ă se poate
realiza mult mai eficace printr-un tratament de ă ă ă Potri-
vit cu tehnologia ă pentru acest tratament, cu ocazia ă
de completare ă în cursul lunii august, fiecare familie de albine
va primi cite 3 g Fumidil B. administrate in sirop 2 : 1. Practic, un fla-
con de Fumidil B se ă în 25 litri sirop de ă ş se ă
la 8 familii de albine, revenind deci cîte 3 litri de familie, administrati
în l-2 reprize. ln luna februarie se vor mai distribui cîte 2 g Fumirlil B
de familie, respectiv l flaeon la 12 familii.
ă ă (Hanko, R. S. ă care ţ ă se
poate preîntîmpina ţ nosemozei în ă ă numai
printr-un tratament de ă introducind ţ unui flacon de
Fumidil B (de 25 g) în rezervele de ă pentru iernare a 10 familii
de albine. Se propune în acest sens o ă ă de administrare,
ce ă din punerea a 4- 6 kg ă Intr-un ă care se wnple
apoi cu ă in care s-a amestecat doza de 2,5 g Fumidil B. ă
ă cu un capac cu ă pentru ca albinele ă nu se înece ş
se ş ă deasupra unor faguri goi din cuibul familei de albine.
!n cadrul simpozionului organizat de APIMONDIA la Merelbeke în
Belgia, în problema ş Dr . Rousseau a dat ă ţ ă
pentru tratamentul stupinelor infestate cu ă : se introduce ţ
nutul unui flacon de Fumidil B in 3,75 kg miere ă ţ ă care se ames-
ă cu 11,25 kg ă tos, ă ă se ţ o ă La ş
lunii august sau începutul lunii septembrie se distribuie aceste 15 kg
de preparat la 5 familii de albine, cele 3 kg ce revin pentru fiecare fami-
lie urmînd ă fie int roduse de albine în rezervele de ă ş ă preîn-
tîmpine ţ bolii în ă ă
R. Kostecki, ş ţ apicultorilor polonezi. reco-
ă utilizarea Fumîdilului B intr-o ă la care in loc de ă ă se
ă ulei vegetal (la 1 kg ă ă 250 ml ulei), afirmind ă in felul
acesta se ş de ă ori efectul antibioticului. ă ă
63
astfel de preparate sint foarte indicate la ă de ă atît ln
ă de ă cît ş de ă ă
1n ă de Fumidil B, in diferite ţ ă au fost experimentate sau
sînt folosite pentru tratamentul nosemozei ş alte preparate medica-
mentoase.
Astfel, in R. S. ă a fost folosit produsul numit Nose-
mack, un compus sWlo-mercw·ial, care ş permite ţ de vin-
ă s-a dovedit ă to'tic pentru albine. Mai eficient s-a dovedit pre-
paratul realizat în R. P. ă sub numele de Fumagilin D. K., sinonim
cu Fumidil B, pe care vecinii ş îl introduc in ă de ă candi
(numite Fumerra), ce se ă preventiv familiilor de albine în
luna februarie. S-au mai folosit de asemenea preparate pe ă de anti-
biotice - ă -, sau pe ă de ţ chimice : Nosemacid,
Noselid etc. Nici unul din ş nu a egalat ă eficacitatea Fumi-
dilului B.
O ţ in prevenirea nosemozei o aduc ş ă cu sirop
ă ţ in care s-a dizolvat sulfat de sodiu (o ţ ă ă la un litru
de sirop). Se ă ă doi litri din acest sirop, ţ în cadrul
ă de stimulare din luna august, sînt ţ pentru ţ
unui rezultat ă ă
La noi In ţ ă ă au incercat folosirea în tratamentul
nosemozei a izoniazidei (hidrazida acidului izonicotinic), ajungind la
concluzia ă acest medicament poate ă constituie un auxiliar terapeutic
ţ el ţ eficacitatea preparatelor specifice ş ţ redu-
cerea la ă a dozelor în care acestea sînt folosite. Unii practicieni
au executat tratamente numai cu ă (8 comprimate a 0,05 g
pentru o familie de albine, administrate cîte unul la 3-4 zile interval),
ş ă ă manifestarea maladiei in stupina ă
Trebuie ă ţ faptul ă cele mai eficace preparate utilizate
impotriva nosemozei izbutesc ă ă ţ acestei boli, ă
ă clinice, ă nu sînt în stare ă ă sporii, ş ă ş
pot ă determine ţ unor forme acute atunci cînd medicamentul
a încetat ă mai existe în stup. Pentru aceasta este ă suprave-
gherea ă în anii ă a stupinelor tratate, iar tratamentul spe-
cific trebuie asociat întotdeauna cu ă de ă privind ă
tarea sporilor din stup ş impiedicarea transmiterii lor la alte familii
de albine. Cele mai importante ă prin care se pot realiza aceste
obiective sint ă :
- reforma1·ea fagw·ilor ă ţ de diaree ;
- înlocuirea ă maximum 3 ani a echipamentului de faguri ;
- arderea albinelor moarte ;
- inlocuirea ă
- ţ de necesitate ş ă a stupilor, anexelor ş
i1 vetrei stupinei.
!n ce ş ţ fagurilor, aceasta este ă numai
pentru fagurii noi ş bine ţ ţ va fi ă ă cu formal,
acid acetic glacial sau sulf, conform metodelor descrise la capitolul
respectiv.
-54
S-a constatat ă fagurii ţ ţ timp de o ă ă ă sub ţ
vaporilor de acid aoetic 800/o, tn cantitate de 120 ml pentru un corp de
stup, devin sterili. Simanuki, Knox ş Herbert (1970), Lehnert (1973) au
ă ă sporii de nosema sînt complet ţ prin tratarea fagurilor
cu oxid de ă 100 mg la litru, timp de 24 ore la 37°C. Cautwel,
Lehnert ş Travers (1975) au ţ distrugerea ă a s porilor numai
cu 18 mg oxid de ă la litru. De ţ ă oxidul de ă este
un gaz periculos pentru ă ă oml:llui, astfel tnclt utilizar ea lui tre-
buie ă se ă in ţ speciale.
White (1914) ş Simanuki (1970) ă ă decontamlnarea echi-
pamentului apicol poate fi ă cu ajutorul temperaturii înalte.
Temperatura de 49°C, timp de 24 ore, face ca sporii ă ă neinfec-
ţ
N. Michel, din cadrul Centrului de studii ş ţ apicole de
la Jurbise-Belgia, ă in nr. 5/1981 al revistei "La Belgique apicole"
un interesant articol in care ă ă pornind de la ideea ă spori! de
N. apis nu pot germina ş ă într-un mediu acid, s-a ş ă se jugu-
leze nosemoza prin ă pH-ului ţ intestina! cu ajutorul
ă pe ă de ţ ş plante medicinale, concomitent cu unele
ă de ordin profilactic.
Preventiv, ă ţ din cidrul de mere 0,5 1 la 10 1 sirop
(care aduce ş un aport în oligoelemente, în special potasiu) sau acid
acetic 4 ce la un 1 sirop, administrate în ă de completare a rezer-
velor de ă
Curativ (in cazul ţ acute, ă ţ importante de
albine), se ă trei 1 ţ din cidru de mere la 10 1 sirop sa1.1 10 ce
acid acetic la 1 1 sirop, adminlstrat prin pulverizarea de trei ori la 2 zile
interval.
In apa ă pentru prepararea siropului (6 1 pentru 10 kg
ă la tratamentul preventiv ş 11 la 1 kg ă la tratamentul cura-
tiv) se ă ş se ă ă inainte de fierbere 500 g ă plus
200 g brînca-ursului, ş salvie, ş ţ etc. (tn ă numai 700 g
ă
Ca ă profilactice se ă ca ă de ă
se aplice in ă ţ masive ş imediat ă ţ de la floarea-soa-
relui (cind in cuib ă cea 3-4 rame cu puiet), pentru a nu limita
depunerea de puiet ş a nu uza decit albinele ă De asemenea, se
ă strîmtorarea cuibului inainte de inceperea ă inlocui-
rea ă la familllle care nu iau siropul sau care nu ă o ă
activitate de ă ţ precum ş amplasarea stupilor cu ţ spre sud,
ţ la 40 om de la sol, pe o ă ă ă ş ă
Prevenire. Faptul ă nosemoza este ă ă nu numai in forma
ă ci ş în cea ă la care se ă ţ mare a acestei
boli în efectivul apical, ă din partea apicultorilor ş organelor sani-
tar-veterinare ă ţ pentru a evita :
- ă bolii în ă ;
- difuzarea bolii la toate familiile din ă
- acutizarea formelor latente de ă
65
Preîntîmpinarea introducerii bolii în ă se ă pe evitarea
ă contact - direct sau indirect - cu alte stupine infestate. Cele-
lalte ă obieetive se ă prin practicarea cu regularitate a
examenului de laborator la toate familiile de albine, prin aplicarea tra-
tamentului medicamentos la întreaga ă ă ş prin aso-
cierea acestuia cu ă de fortificare a familiilor de albine, de ă
a ţ lor naturale ş de stimulare a depunerii de puiet, in vederea
înlocuirii albinelor omorite de parazit.
De remarcat ă rolul principal care ă ţ nosemozej
îl are ş apicultorul, respectiv tehnica pe care acesta o ţ ă
la exploatarea familiilor de albine sau lipsa unor ă pe care el ar
trebui ă le ia pentru a le asigw·a ţ prielnice de ţ ă Ţ
seama de acest fapt, ă prin care se pot preveni extinderea ş acu-
tizarea nosemozei sînt ă :
- ă se limiteze la strictul necesar schimbul de albine, faguri ş
echipament apicol între familiile de albine ;
- ă se respecte regulile ă care se ă familiile de albine,
ă nu se ă in activitatea lor decît în cazurile strict necesare,
mai la începutul ă cind intoarcerea timpului rece ar putea
avea ă deosebit de grave ;
- ă nu se ă roiri artificiale decît în ă în care puterea
familiilor o permite, ă nu se divizeze familiile sau ă li se ia din albine
mai tîrziu de mijlocul verii ;
- ă nu se ă întreruperea ş puietului între culesuri
sau la ş verii, ă de stimulare în aceste perioade :fllnd
deosebit de eficace·:
- ă se ă ă in cel mai scurt timp familiile slabe sau acestea
ă fie distruse, în cazul cind ele sînt inactive ;
- ă se ă sistematic echipamentul de faguri în ş fel
încit nici un fagure ă nu fie folosit mai mult de trei ani ; ă nu se
ă faguri vechi, ă ţ de excremente;
- ă se evite ş ;
- ă se evite cauzele care ar putea provoca diareea la albine, cum
ar fi de exemplu ă ă in timpul toamnei, iernarea pe miere
de ă sau umiditatea ă în stupi ;
- ă se instaleze stupinele pentru iernare în locuri uscate, însorite
ş ă ţ ă de vinturile dominante ;
- ă se ţ ă o ă ă ţ în stupi ş în ă
ă se dezinfecteze utilajul apicol ă fiecare ţ iar stupii
in fiecare an.
Din punct de vedere legal, nosemoza sub ă ă este o ă
ă ă ţ sanitar-veterinare, ţ ei într-o
ă ă carantinarea acesteia pe o ă de 30 zile de la
ţ ultimelor semne de ă ş ă dezinfectia ă
Ţ seama ă numai forma ă de ă este carantina-
ă ţ ă certificatului sanitar veterinar necesar de-
66
ă stupinei in pastoral de prezentarea unui buletin negativ de labo-
rator in ţ nosemozei nu este ă fiind ă deplasarea
organului veterinar la ă pentru a constata ă este ă
vorba de o ă ă ă de ă ş nu de una ă
AMIBIOZA
Amibioza este o ă ă a albinelor adulte, ă
indeosebi prin ă digestive, care se produc în urma ă in
intestin a amibei Malpighamoeba mellificae.
Aria de ă a acestei boli cuprinde cu ă Europa
ă La noi în ţ ă ea este ă destul de rar, fiind ă
cel mai adesea cu nosemoza.
Etiologie. Agentul patogen a fost descris pentru prima ă de
Maassen, în anul 1916. Malpighamoeba mellificae este un protozoar uni-
celular flagelat, care ş petrece ţ în intestinul albinelor, localizin-
du-se în lumenul tubilor lui Malpighi, spre deosebire de nosema, care
ă ş în epiteliu! intestina!. Amiba constituie forma ă a pa-
I·azitului. In anumite ă ea ă ş la forme de ţ ă
numite ş ă ă din punct de vedere ţ cu sporii altor
specii microbiene sau parazitare. <::a aspect, ş sînt elemente rotun-
jite, ă cu un nucleu median ş o ă ă ă din-
tr-o ă ă la exterior ş o ţ ă ă ce ă pro-
toplasma. Prin ş ă contractile pe care tubii lui Malpighi le exe-
ă ş sînt ş în intestinul gros ş în rectum, de unde sînt
ţ în exterior ă cu excrementele.
Amibioza se ă ş prin intermediul ş Ajungînd ă
cu hrana în intestinul albinelor, ş ă ş dau ş la
forma ă care se ă cu ajutorul pseudopodelor, ă
zînd în ţ peretelui intestina!, unde se ţ ş prin diviziune.
ă ă albinelor se produce ă ă
de ă parazit a ţ intestinale, prin ţ secundare pe
care le ă aceste leziuni ş probabil, prin ţ ă a pro-
duselor de ţ ale agentului patogen. ă importante se
produc de asemenea ş prin astuparea de ă amibe a tubilor lui Mal-
pighi, respectiv prin anularea ţ excretoare a acestui organ, al ă
rol este ă ă cu al rinichiului de la animalele superioare.
Aproape in toate cazurile de ă cercetate s-a constatat ş
ţ Nosemozei, fapt ce a ă ă se ă ă ă ţ ar
fi o ă ă de ă Ulterior au fost semnalate si cazuri
de ă în care nu s-au descoperit spori de ă ci numai ş de
amibe, stabilindu-se definitiv caracterul inqependent al acestei maladii.
ţ amibiozei este ă ă cu a nosemozei, prezentînd
o dezvoltare ă in lunile aprilie-mai ş o ă ă a pato-
ă ţ in restul sezonului apicol. Boala poate ă ă fie sub ă
67
ă ţ ă fie sub ă ă - de obicei la începutul
ă - cînd ea ă pierderi mai însemnate. ţ amibio-
zei acute este ţ in mare ă ă a unor ţ favorizante,
cum ar fi de exemplu ţ rele de iernare sau hrana necorespun-
ă ţ unor lungi perioade de timp rece ş umed în anotimpul
de ă ă etc.
Simptome. Manifestarea cea mai ă a acestei boli o consti-
tuie fecalele diareice, pe care albinele le ă la cea mai ş ă exci-
ţ care ă intreg stupul ş care ă un miros foarte ă
Capacitatea ă a familiilor scade, puterea lor ă ş ţ
se reduce. In ţ stupilor se ă multe albine moarte sau bolnave.
Acestea din ă au abdomenul ă sint agitate, ă ă
ale aripilor ş ş ă inainte ş inapoi ale abdomenului. In momentul
în care sint prinse, aceste albine ă sub ă de jet, excremente
apoase de culoare ă
Diagnosticul precis al amibiozei se ş numai in laborator,
prin examinarea la microscop a intestinului mijlociu al albinelor, în
vederea ă ş amibeni. €aracterul ţ al acestora,
ţ ă de sporii diferitelor specii de ciuperci, este conturul dublu al mem-
branei lor.
Tratamentul nu este precizat. Au fost încercate diferite medica-
mente, între care Fumidilul B, furazolidona ş diclorooxiquinaldina, ă
ă se ţ ă ă rezultate suficient de pozitive. In ă ţ lupta
împotriva amibiozei se reduce la ă de profilaxie, care sint identice
cu cele recomandate pentru ă
ACARAPIOZA
Acarapioza este o ă ă a albinelor adulte, care ă
apiculturii din unele ţ ă ale Europei pagube importante. In ţ de
exemplu, ea este ă la fel de ă ca ş loca ă In
ă de ă ţ ă acarapioza este ă ă în Anglia, Belgia, ţ
Austria, R.D.G., R.F.G., R. P. ă ş R. S. ă iar in anul
1972 a fost ă ş in Ungaria.
Etiologie ş patogenie. Agentul patogen este un parazit din ordinul
acarienilor, numit Acarapis woodi, ce se ă în ă respiratorii
ale albinei. A fost descoperit pentru prima ă în anul 1921 de ă
profesorul ţ S. Rennie. Corpul lui este oval, de culoare ă
ă cu 8 picioare ş acoperit cu ş ş Printr-o ă
ă el este ă ţ ln ă regiuni : cefalo-torace ş abdomen.
Parazitul nu se poate vedea decît la microscop, masculul avind cea. 100
microni lungime ş 60 microni ă ţ iar femela cea. 150 microni lun-
gime ş 90 microni ă ţ ă sînt foarte mari in ţ cu talia
ţ dimensiunile lor fiind de 120X60 microni. Din ou ia ş o
68
ă ce se ă in ă ş apoi în adult, acest ciclu de dezvol-
tare avînd o ă de 11-16 zile (fig. 22).
Femela ă ă in prima pereche a traheelor toracice,
unde depune un ă redus de ă - maximum 10. Acarienii ţ ă
ţ traheali ş ă scurgerea hemolimfei, cu care se ă
FEMELA
MASCUL
a b. a.
Fig. 22 - Acarapis woodi ă ş mascul : a - fata ă ; b - ţ ă
Cînd ă ţ a devenit prea mare ş hrana nu le mai ajunge,
femelele ă ă albina ă ş se ţ ă de ă ă Ele ă ă
ă ă repede în interiorul prganismului, intrucit pe corpul albinelor
ţ lor ă din ă de ă numai citeva ore, iar într-o ă
ă 48 ore.
Moartea albinei se produce în majoritatea cazurilor prin sufocare
în urma ă traheelor cu ţ ş cu crustele de ă ce
se ă la locul ţ ă La producerea ţ mai contribuie
de asemenea ţ provocate de microbii ce ă mucoasa tra-
ă ă pierderea unei mari ă ţ de ă ş probabil,
toxinele eliminate de ţ
Transmiterea acarienilor la ţ stupi ş la alte stupine se reali-
ă prin albine ţ sau ă ă prin trîntori sau roiuri. Apicultorul
poate ş el ă contribuie la ă bolii prin ă de familii
sau ă din stupine infectate, prin deplasarea stupinei contaminate în
pastoral, prin unirea familiilor bolnave cu altele ă ă
In ă transmiterea agentului patogen prin mîinile, hainele
sau uneltele apicultorului, prin faguri, ă miere, polen, stupi sau
albine moarte nu ă prea mare ţ ă întrucît ţ mor
foarte repede în afara corpului albinei ş nu dau ş la forme de
ţ ă
ţ Acarapioza poate ă evolueze sub ă ă inapa-
ă sau sub ă ă Cauzele care ă o ă sau alta
69
ă in capacitatea familiilor de a inlocui albinele moarte ş in posibi-
ă ţ pe care le au ţ de a se ţ un timp cît mai îndelungat
în organismul ş albine sau de ş ă cu ş ţ ă o ă ă
ă moartea celei dinainte.
ţ este ţ ă de vîrsta albinelor, cele tinere fiind in-
în mai mare ă ă decît cele vîrstnice. Acest fapt se ă
nu printr-o ţ ă a acarienilor, ci prin greutatea pe care ei o
ă cînd vor ă ă ă prin stigmele unei albine ă orificii
care se ş ă cu vîrsta, ă ţ mai ă de corp a
aripilor, ş care sint mai bine ă la albinele vîrstnice, prin ă
rirea ş ce le ă
Un alt factor important care ţ ă ţ bolii este sezonul.
In timpul iernii ţ albinelor este mai ă ş ă ţ posibili-
tatea de a depune multe serii de ă în ş ă ă ghemul
de ă permite trecerea cu mai mare ş ţ ă a acarienilor de pe o ă
pe alta, în ş fel tncît în ă ă marea majoritate a albinelor mor,
iar restul ă albinele tinere, pe ă ă ce ele eclozio-
ă S-a constatat ă în ă ă acarienii se pot localiza nu
numai în traheele albinelor ci ş la baza aripilor anterioare - îndeosebi
la albinele ă -, perforlnd cuticula pentru a suge lichidul sangvin
ş pentru ş depune ă
In general, se ă ă ă la intrarea în ă albinele sint
infestate in procent de peste 50% familia nu mai are ş ă supravie-
ţ ă In cazul unei ţ de 10-200/o boala ă sub o ă
ă diminuind productivitatea familiei respective ş constituind o
ă de ţ pentru slupii ş stupinele din jur. In cazul cînd nu
sînt tratate, aceste familii mor in iarna sau ă ă
Forma sub care ă acarapioza mai depinde de puterea fami-
liilor - ă la cele puternice ş ă la cele slabe - , precum ş de
ţ pe care natura sau apicultorul le ă familiilor pentru ca
acestea ă se ă dezvolta.
Simptomatologie. In forma ă acarapioza poate ă ă neob-
ă In forma ă boala devine ă prin simptomele pe care le
ă atît albinele, cît ş familia în ansamblu.
<!:înd traheele ţ un ă mic de ţ ş de cruste, albi-
nele nu ă semne de ă Pe ă ă ce lumenul traheelor se
ş ă iar ţ în stup nu este suficient ă albinele
încep ă prezinte ă anormale : zborul lor devine greoi, ele cad pe
ă ş nu mai pot zbura, ş fac ă disperate in acest sens,
urctndu-se pe firele de ă sau ă salturi mici ce amintesc ţ ă
unei ă Uneori corpul este cuprins de ă aripile sînt de-
ă abdomenul umflat. Intr-o ă mai ă albinele bolnave se
ă în ă mici ş mor.
La familiile bolnave se ă - în special în timpul iernii ş la
începutul ă - o depopulare mai mult sau mai ţ ă
ţ ă de ţ a numeroase albine bolnave, sau moarte, in stupi ş
in ţ stupilor. De asemenea, pot ă semne de diaree, ă fap-
tului ă albinele parazitate ş ă ă ă in perioada de
70
iernare printr-un consum exagerat de ă ce preclispune la dizenterie.
Tn timpul verii, unul din semne pare ă fie ţ ă a famili-
i lor respective la roi t, exprimînd ţ ă a albinelor de a
ă prin ă de pericolul pe care îl presimt.
Diagnostic. ş acarapiozei numai ă semne clinice
este destul de ă avind în vedere ă simptomatologia ei poate fi
ă ;;i în alte boli ale albinelor. ă ă în ă ă cu pre-
ţ ei atunci cînd se ă pri-
ă depopularea unor familii,
mortalitatea în ă a albinelor,
precum ş un ă mare de albine .
bolnave, co.:·e ă ă zboare ş
nu ş ă în salturi, pre-
ă ă ale corpului, ţ a- Fig. 23. ţ a!'ip.ilor la albine
ripile ă ş se ă în grupe parazitate cu A. woodi
mici înainte de a muri.
H. \Vise ş C. R. Meyer din Brazilia au folosit o ă ă
pentru ş acarapiozei. Recoltînd albine pentru diagnosticul
acestei boli, de pe faguri ş nu de la ş ei au observat ă unele
albine se comportau diferit ţ ă de celelalte, respectiv ă ele aveau aripile
deschise, ă ă ă prezinte alte ă de comportament. Mai mult, s-a
constatat la a doua pereche de aripi o dislocare ă ş anume, una
din cele ă aripi era ă ă spate, în timp ce perechea ei avea
o ţ ă Din 300 albine care prezentau ă anomalie, 248
(procent 71 Ofo) au fost ă la laborator infesta te cu acarieni (fig. 23).
Un diagnostic precis poate fi ă pus numai prin examinarea la
microscop a traheelor parazitate. In mod normal, ţ traheei sînt elas-
tici, de culoare alb-sidefie. ă circa 4 zile de la iniestare ei ş pierd
elasticitatea, devin ă ş ş încep ă se ă ln general,
i· 1 24. Trahee ă cu acarieni
culoarea ă a traheei este ă pentru punerea diagnosticului
(fig. 24). In scopul ă acestui examen se ă mai multe
procedee, unele necesitînd o ă mai ă altele fiind recoman-
date pentru practicienii de teren. Toate se ă pe ţ toracelu.i,
71
descoperirea traheelor ş examinarea acestora la un binocular cu o putere
de ă de 50-100 ori.. Cînd traheele ă ă anormale.
proba este ă de ă Pentru mai ă ţ ă traheele se
ă se pun intre ă ă ş se ă la microscop.
In caz de ţ ţ apar perfect vizibili in toate stadiile de
ţ
Pentru diagnosticul acarapiozei trebuie trimise albine din familiile
moarte, albine muribunde ş mai ales albine moarte in celule in pre-
ţ hranei.
Tratament. A vind în vedere pagube le pe care le produce,
acarapioza face parte dintre maladiile oficial declarabile, a ă com-
batere este ă prin ţ ă
Metodele folosite impotriva ei sînt: sacrificarea, transvazarea ş
tratamentul medicamentos, aplicate în ţ de o serie de factori, intre
care cei mai ţ sint gradul de infestare al familiilor atinse, ă
pîndirea bolii în ă ş zona ă puterea famililor, ano-
timpul, ţ naturale etc.
Sacrificarea, ă ca ă ă ă nu ă rezultate, avînd
in vedere ţ formelor later:J.te de ă care nu pot fi recunoscute.
Se ă cazuri ctnd tn unele focare s-au distrus sute de familii bolnave
sau suspecte, pentru ca imediat ă aceea ă ă alte citeva sute de
cazuri. Este ă ă distrugerea familiilor prea ă de
ă a celor in care acarapioza este ţ ă ş de alte maladii, precum
ş a celor care apar ă ţ intr-un teritoriu considerat indemn.
Transvazarea a fost ă de ă cehoslovac Svo-
boda. Bazîndu-se pe faptul c! puietul nu este parazitat, acest ă
ă tratamentul acarapiozei prin ridicarea ă din stupii
bolnavi a fagurUor eu puiet ă ă ş ducerea lor într-un loc ă
unde acest puiet ă ă eclozioneze, ă ă ă tinere ş în
final ă formeze familii noi, neinfestate. Din familiile vechi se ă
cu preluarea puietului pe ă ă ă lui, ă cine aceste familii
devin prea slabe ş ă ă ouatul, moment în care ele se
distrug.
Tratamentul medicamentos se exeoutâ cu ajutorul unor ţ
chimice volatile sau fumigene. ţ pe eare aceste ţ trebuie
ă le ă sînt acelea ca gazul, sau fumul pe care ele le ă
ă omoare ţ ă ă a fi ă ă ă ă pentru albine, puiet.
miere sau polen. Rezultate relativ ă ă s-au ţ prin folo-
sirea preparatelor denumite ,.Mito A2" ţ ă de ş 20/o în alcool
metilic 98
1
/o), B.E.F. (esterul etilic al acidului form.ic), sau
.,P. K. Mittel", Tedion ş etildiclorbenzilat, ultimele patru fiind folosite
sub ă de ţ
Cel mai eficace medicament împetriva acarapiozei este preparatul
numit .,Folbex". El se compune din clorbeRzilat - ca substantA ă
- impregnat în benzi de htrtie de filtru. O ş de 10X2 cm din acest
preparat ţ O, § g ţ ă ă ş constituie doza ă pen-
72
tru tratamentul unei familii de albine. Aplicarea Folbexului se face în
felul ă :
- se ă ş familia de albine care ă ă fie ă
ă un ţ intre ă rame din mijlocul cuibului ş praeticlnd un
orificiu în ş la nivelul acestui ţ
- fntr-un moment cind toate albinele sînt in stup se inchide urdi-
ş ş se ă toate ă prin care ar putea ă ă fumul .
toate albinele care eventual ă ă se ă
- se aprinde ş de Folbe:x ş se introduce prin orificiul din podi-
ş intre ramele de cuib, asigurtndu-i ţ ă cu ajutorul unei
sprijinite de marginile orificiului; iie închide capacul stupului;
- se ă prin ascultare, ca arderea ş ă fie ă
ţ care ă circa 10 minute) ;
- se ţ stupul inchis timp de o orâ, ă care se deschide-
ş
Medicamentul ţ ă asupt"a ţ ţ nimfelor ş lar-
velor, ă nu are efect asupra ă Pentru aceasta se ă ca
tratamentul ă fie Fepetat de 8 ori, la interval de o ă ă ă
Se atrage ţ asupra ă integJrale a tratamentului, res-
pectiv asupra ă ţ de a folosi ă 8 tichete de Folbex pentru
o familie de albine. Avînd în vedere lungimea tratamentului, unii spe-
ş ă sacrificarea familiilor bolnave, mal ales ă acestea
sînt ş slabe. De ţ ă în cazul ă familiilor de albine bol-
nave de ă mierea ş puietul pot fi recuperate.
Ţ seama de faptul ă tn momentul ţ semnelor clinice
la unele familii boala este ă sub o ă ă ş tn ţ stupi,
este imperios necesar ca toate familiile ă fie tratate, attt în stupina afec-
ă cit ş în celelalte stupine aflate tn raza t!e zbor a albinelor bolnave.
Profilaxie. Tratamentul medicamentos trebuie asociat cu ă
preventive, care ă împiedice ă parazitului tn sînul familiei
infestate, ă acesteia ă încetarea tratamentului sau difu-
zarea bolii la familiile din jur. Aceste m!suri constau din :
- eliminarea albinelor ă ă de ţ la ş
sezonului activ, prin asigurarea unor culesuri ttrzii sau prin aplicarea
de ă stimulente, care ă ă la uzura acestor albine ;
- stimularea depunerii de puiet, pentru tnlocuirea albinelor moarte
înainte de vreme;
- ă în ă numai a familiilor puternice ;
- distrugerea familiilor slabe in cazul în care ele se îm ă
sau în ţ cînd, prin unirl!a lor, nu se ă familii suficient
de dinamice, pentru a valodfica tratamentul.
VARROOZA
Var.rooza este o ă ă a albinelor, ă de un acarian
din familia Varroa. Acesta a fost descoperit pentru ă tn !mula
Jawa de ă E. Jacobson în anul 1904. Specialistul olandez tn dome-
73
nlul acarienilor A. C. Oudemans 1-a descris ş l-a denumit ă desco-
peritor Varroa jacobsoni. G:onform ţ pe care o are în lumea ă
el face parte din ă Artropode, clasa Arahnide, ordinul Aca-
rieni, familia Dermanissidae. Localizal la inceput în insulele indoneziene,
acarianul Varroa jacobsoni s-a ă ă al doilea ă mondial
în toate ţ ă elin Asia de sud-est, unde ă albinele indiene. In
anul 1964 el a fost descoperit în U.R.S.S., in anul 1967 este diag-
nosticat oficial în R. P. Bulgaria ş tot în ă ă a fost sem-
nalat în America ă (Paraguay, Argentina), unde a fost introdus
prin ă importate dln Japonia. Ulterior, el s-a extins în Airica ş
a cuprins noi teritorii m Europa (Ungaria, Iugosl:lvia, R.F.G., Italia,
ţ etc.) ş în America de Sud (Brazilia ş
Caracteristic pentru acest parazit este faptul ă el ă atît albi-
nele adulte, cît ş puietul acestora ş ă ţ lui se produce într-un
ritm din ce in ce mai accelerat, astfel incit familia ă piere cu
ţ ă în cazul cind nu i se ă ajutor.
Etiologie. Femela acarianului Varroa jacobsoni are corpul plat,
transversal oval, lung de 1,1 mm ş lat de 1,6 mm, de culoare maron-
ş ş ă cu 4 perechi de picioare (fig. 25). Ea se ă pe
membranele intersegmentale tn regiunea toracelui, abdomenului ş une-
ori chiar pe membrele albinelor. In perioadele de ţ ă in
celula cu puiet ş depune 2-8 ă sferice ş transparente, din care ă
2 zile ies larve de ambele sexe. Acestea se ă cu hemolimfa lar-
velor ş nimfelor de ă ş ă alte 3-4 zile pentru mascul ş 6-7
zile pentru ă se ă în acarieni ţ ce se ă
Fig. 25. Varroa jacobsoni ă
partea ă
înainte de eclozionarea albinelor.
Masculul adult este mai mic deci*
f C' mela, are o ă ă
ă ş culoare ă ş
(fig. 26, v. ş color). El moare
curînd ă împerechere, astfel
îndt din celule vor ş numai fe-
meie împerecheate. Acestea se
ă repede pe faguri ş pe pe-
ţ stupului, trecînd in final pe
albine trîntori, pentru a se
ă cu hemolimfa acestora. S-a
constatat ă în familiile slabe în-
ţ parazitului se ă
mai rapid ş ă în general, primele
larve parazitate sint cele de trin-
tor, fapt ce ă ă acarianul
ă o ă mai ă
decît cea ă în mijlocul cuibului. De asemenea, temperatura ridi-
ă din timpul verii, precum ş uzura ă ţ intense fac ca
ţ lui în acest anotimp ă nu dureze decît 1-2 luni, în timp ce
exemplarele ă toamna ă 6-8 luni. Este important de sub-
liniat ă femela poate ă ă ă ă la 10 zile ă ă contactul cu albinele.
74
Patogenie. Pe o ă ă pot fi ă ţ - într-o invazie
ă - ş 5 acarieni, pe un trîntor 7, i ar pe o ă ş o ă de
trintor sau ă ă la 12. Albinele parazitate au o ţ ă mai
ă iar productivtatea lor este mult ă Puietul infestat de
un ă redus de acarieni ă ş la albine mici, cu viabilitate
ă Cînd în celulele cu puiet ă un ă mare de ţ albi-
nele rezultate sînt neviabile, au aripile nedezvoltate, capul ş picioarele
diforme. Ele cad pe fundul stupului ş sînt aruncate ă de ă albi-
nele ă ă Tr întorii ş pierd ţ sexual ş ă ă
nefecundate.
In perioada de iernare ţ ţ ş ş familia de
albine, producînd un consum mare de ă umplerea ă a
intestinului cu ţ ş consecutiv, ţ diareei.
ă sovietici au demonstrat (S. A. Popravko, La sante de
l 'abeille nr. 55/1980) ă albinele nu mor ş familiile nu se ă
di n cauza pierderii de ă ci ă ţ ş ţ
pe care ţ ă acarienilor le ă ă presupunînd
ă in colonie ă 10.000 ţ vii, greutatea ă a masei acestora
este de cea 3 g (0,3 mg greutatea medie a unei femeie). Considerînd ă
necesarul de ă al unui acarian este echivalen\ cu dublul ă ţ
sale, ă ă cei 10.000 acarieni ă cea. 6 g ţ ă nutri-
ă ă ceea ce, pentru o colonie de 2 kg albine, ă maxi-
mum 0,3°/ o din greutatea larvelor crescute.
ţ acarianului Varroa pentru puietul de trintor este evi-
ă ea prezentînd un mare interes biologic. S-a constatat ă larvele
de trintor sînt parazitate în medie de 15 ori mai mult decît cele de
ă iar ă acarienilor ţ pe puietul de trîntor ă
ş ş de 26 ori pe cel crescut pe puietul de ă (fig. 27 ş 28,
v. ş ă color).
Atîta timp cit gradul de ţ se ă la acest compor-
tament al familiei de albine, securitatea ş ţ productiv al colo-
ruei nu sint afectate. €ind puietul de trintor începe ă ă acarianul
începe ă se ă ă ş pe seama puietului de ă moment ce
coincide cu producerea primelor daune. Este clar deci ă acarienli pre-
ă un mare pericol pentru o colonie care se ă ş pentru ier-
nare, cind puietul de ă ş cantitativ, puietul mascul dispare,
iar acarienii ă ă pe ţ puiet de ă ă Pentru a
evita ă ţ familia de albine trebuie ă ă ultima
ţ de miere, cînd trîntorii nu au ă cind puietul de ă
este ă ă ă ş cînd albinele supuse tratamentului ă ă se
uzeze înainte de intrarea în ă
Se ă ă afinitatea acarianului Varroa pentru puietul de
trîntoF este ş de mare, incit ţ acestui puiet constituie o ă în
ţ parazit ului. Logic ar fi ca acarianul ă se ţ ă in pro-
gresie ă ceea ce ar face ca de la 20 femele de Varroa existente
in luna aprilie, ţ ţ ă ă ă în ă la peste
75
10.000 femele Varroa, ă ş astfel la multe familii, nivelul de invazie
de ţ ă de ă de albine ş condamnînd aceste familii la
llloarte ă din primul sezon de ţ (cunoscind elementele din
biologia parazitului descrise anterior, precum ş faptul ă femela Varroa
poate ă ă la 5-7 zile ă ş din celula ă ă ă ar rezulta ă
aceasta poate da ş la 9 ţ succesive din aprilie ă în sep-
tembrie, ă ţ acarienilor se poate dubla sau tripla la fiecare
17-19 zile, astfel încît ă ţ ar putea ş de cel ţ 500
ori ă l a ş sezonului apicol).
In realitate, ă dintr-o familie de albine nu ş
Intr-un sezon apicol ă V. V. Alpatov ş A. B. Lange) dedt de 17-
20 ori, fund necesari cel ţ trei ani pentru ca ţ ă ă un
nivel periculos pentru colonie ; de unde ţ ă puietul de ă
ă ă ţ mai ţ bune pentru ţ parazitului
Jecît cel de trîntor ş ă ă ţ este, de asemenea, ă
prin moartea acarianului în afara stupului, ă cu albinele pe care
se ă
!n primii 2-3 ani de la infestare boala trece de ă neobser-
ă familiile au un aspect ş o productivtate aparent ă In peri-
oada ă ă acarienii se ţ cu mare repeziciune, .iar
cînd ă lor ă ş ş 500/o ţ ă de ă albinelor, familia nu
mai poate fi ă mai ales ă ţ seama ă acest stadiu are loc
de ă ă culesul de Ia floarea-soarelui, care ş ă ţ
la uzura albinelor ş la depopularea coloniilor.
Diagnosticul varroozei este ş de pus in stadiul de ţ
ă cînd parazitul poate fi descoperit cu ochiul liber pe trîntori,
albine, ă ş de asemenea pe puietul de trîntor ş de albine. Cunoscînd
preferinta acarianulUi pentru puletul de trîntor ş consecutiv pentru ţ
tori, controlul se va axa in primul rînd asupra acestora. @u ajutorul ttnei
pense se vor ă ă ş se vor extrage larvele de trîntor, pe care para-
ţ se ă cu ş ţ ă ă contrastulUi de culoare. 1o ceea ce pri-
trîntorli, ş se prind ş se privesc pe partea ă loc pre-
ferat de ţ fn perioadele cînd nu sint ţ intre inele. Confun-
darea acarianului Varroa nu se poate face decit cu Braula coeca ă
chele albinelor), de care se ş ă prin faptul ă acesta are
corpul bombat, oval longitudinal, de culoare ă ş ă
numai cu 3 perechi de picioare. 1o plus, Braula coeca nu ă
puietul de ă In lunile septembrie-octombrie ţ mai pot fi
ă ţ ş pe fundul stupilor, întrucit în ă ă ei mor în ă
ă uzurii provocate de ţ ă ş de temperatura ă
din timpul verii (fig. 29, v. ş ă color).
Descoperirea varroozei se poate face ş prin examinarea resturilor
existente pe fundul stupilor la ş iernatului, resturi tn care se
ă cu ţ ă femeie moarte de Varroa în cazul cînd stupina este
ă cu acest parazit. Pentru ca albinele ă nu ă ă aca-
rienii ţ este bine ca pe fundul stupilor ă se ă din ă o
76
foaie de carton sau de plastic, acoperite de un cadru cu o ţ ă ă
ă sau de nylon cu ochiuri de cea. 2,5 mm, care ă ţ ă albinele
sau larvele moarte, dar ă ă trecerea ţ
Depistarea acarianului Varroa prin ţ ă este ă
foarte ă in primii doi ani de la contaminarea familiilor, ă
ă redus de ţ in ţ cu ă mare de albine,
ă parazitului între inelele albinei (de unde nu i se mai
poate vedea decît marginea ă a corpului) cît ş confun-
ă lui cu ă albinelor. Toate aceste cauze, ce permit parazi-
tului ă ă ă ascuns o ă atît de ă de timp, ii dau ă
posibilitate acestuia ă se ă ă pe ţ ş ă ă noi
teritorii, înainte de a putea fi descoperit ş distrus.
Ca simptome din partea familiei de albine, se ă începînd
din al treilea an de ţ :
- o activitate ă ă ;
- ponta ă ă
- puietul ă ş pe faguri, ă ă infundate ş perforate ;
- in unele din aceste celule, se pot observa nimfe moarte, in
stadiul de ţ degajind un miros ţ ;
- in interiorul celulelor aparent ă ă femele de V. jacob-
soni pe nimfe, precum ş excrementele lor sub ă de dire albicioase;
- pe scîndura de zbor ş pe fundul stupului,albine ş nimfe moarte.
Tratamentul. ă varroozei pe o mare parte a globului
terestru, precum ş pericolul pe care U prezintA pentru ş apicol.
a determinat o ă mobilizare a oamenilor de ş ţ ă in ţ
ă unor mijloace de ă adecvate. Urmarea acestei ă a
fost utilizarea unui mare ă de produse chimio-terapice acaricide,
simple sau în ţ administrate sub ă de vapori, fum, pulberi
sau aerosoli. Pentru a oferi o imagine a acestei multitudini de mijloace,
ă limitez a cita o parte din cele folosite în prezent:
- U.R.S.S. : ă ă varroatin (amestec de acaricide,
pulverizat între rame sub ă de aerosoli), ă timol, folbex
V. A., acid oxallc, acid formic.
- Bulgaria : ă timol, varroazin (amestec de ă
ş ă
- Ungaria : varrescens (benzi fumigene pe ă de amitraz).
- Polonia: benzi fumigene pe ă de arnit raz ş ă
- Iugoslavia : folbex V.A., varritan, varajin, ă timol.
- Austria: folbex V.A.
- Olanda: folbex V.A., tutun.
- R.F.G.: folbex V.A., acid formic.
- Brazilia : dicofol (impregnat în benzi de carton).
77
- Japonia : varostan, galecron, micasin, danikat, danicoroper.
- Thailanda : tetradifon plus acetat de potasiu (benzi fumigene),
ă sul!.
-: China : ă sul!, ă
- Tunisia : ă amitraz.
ă cum se vede, cele mai accesibile dintre aceste produse sint
fenotiazina, timolul, acidul formic, sulful ş tutunuL Modul de admi-
nistrare al acestora este ă :
Fenotiazina. Sub ă de pulbere, ă ţ ă se ă
conform metodei indicate la tratamentul braulozei. In U.R.S.S. ş Bul-
garia, ţ este ă ş se introduce în stup, ă aprindere,
fie ă de un fir metalic intre rame, fie pe un suport metalic (unul,
ă sau trei comprimate, în ţ de puterea familiei) prin ş
Stupul se închide pentru 20-30 minute, iar ţ se ă o
ă sau de ă ori la 7 zile interval.
TimoluL. C::onform ţ oficiale, timolul este utilizat în
U.R.S.S. ă ş vara imediat ă ext ragerea mierii, cu ţ
ca temperatura ă nu ă ş ă 27°<!!, precum ş toamna, cînd tempe-
ratura este peste 13°C. Produsul, sub ă de pulbere, este ă
pe ţ superioare ale ramelor, în cantitate de 0,25 g pentru fiecare
ă de 2 ori la 7 zile interval sau, în cazul unei ă mai puter-
nice, de 3 ori la 4 zile intervaL
Timolul pulbere poate fi ş deasupra ramelor ş în ă ţ de
ă în cantitate de 10-15 g de familie, el fiind completat periodic
la 7-10 zile ş ţ acolo întreg sezonul apicol.
Acidul form.ic. Se ă ă sau trei ă ţ de carton care vo1·
fi introduse intr-o ă de ă ş care vor fi ş deasupra
cuibului cu puiet. In prealabil, se va decupa din partea ă ::1
pungii una sau ă rondele de 1-1,5 cm diametru, în ţ de pute-
rea familiei.
Acidul formic poate fi introdus in stup ş în sticle cu gitul larg,
ă cu un fitil de bumbac. El va fi ă acolo ă cuibul cu
puiet) 21-25 zile, timp în care consumul va fi de 150-200 mililitri de
familie.
Se ă ca în timpul ă ţ operatorul ă
poarte ă ş ochelari ş ă ş stupului trebuie ă fie in
ţ ă deschis.
Naftalina. Utilizarea ei este foarte ă ă in toate ţ ă asia-
tice. Cristalele de ă se pun într-o ă (cutie) ă ş se intro-
duc prin ş fiind ă în stup ă iarna, în perioadele ă ă puiet.
Acarienii Varroa cad ţ ş nu este nevoie ă fie ş ă Trebuie
ş ă ă evaporarea naftalinei este extrem de ă la peste 20°€ ş
chiar ă nu ă moartea albinelor, ea ă ă provoace ă ă
sirea stupului de ă acestea sau ş
78
In U.R.S.S. se ă ă fie ă matca înaintea tratamen-
tului, iar albinele ă fie scuturate într-o ă ă (de 40 X 45 X
40 cm), în care se introduce fum de ă (2- 3 g ă puse
pe ă ş într-un ă citeva fumuri prin fiecare perete,
ţ fiind ă la 7-10 minute interval.
Sulful . Este folosit în China, India ş Hong Kong în cantitate de
3-5 g pentru fiecare familie, pus pe spetezele superioare ale ramelor
de 2-3 ori pe ă întrerupînd aceste ă cu 3 ă ă înaintea
culesurilor ş a punerii la iernat.
ă din U.R.S.S. au experimentat ş ei suliul pe zeci de
mii de familii, raportînd ă se poate reduce ă acarienilor ă
se ă circa 1 g praf de sulf (100-200 mg de fiecare fagure acope-
rit cu albine) pe ţ superioare ale ramelor ş se ă ă
administrare de ă ori la 12-14 zile interval. Se atrage ă ţ
ă ă se ă ş ş doza sau temperatura ă este mai mare
de 30°C, larvele ă ă mor iar albinele vor fi ş ele afectate.
Tutunul (nicotina). ln China, nicotina este ă incepind din
1962, cu ajutorul ei ş ă se ţ ă varrooza la un nivel foarte
ă Ea este ă in ă feluri :
l) prin fum de tutun, în special toamna, introdus prin ş o
ă ă sau cu o repetare ă 7-10 zile. De ă se deparazi-
ă numai albinele. Puietul ă ă se pune într-un stup gol ş se
ă cu o ă ă de ă (sau se ţ o noapte în conge-
lator) ă care fagurii sînt ă ţ in stupi ţ pentru a fi ă ţ ţ
ele puietul mort ;
2) cu ajutorul unei sugat.ive ş ă pe fundul stupului ş pe care
se depune din 5 în 5 cm cite o ă ă de ă acestea evaporîn-
du-se suficent de repede pentru a ţ asupra ţ timp de
cîteva ore. Oamenii de ş ţ ă chinezi au inceput ă experimenteze tra-
tamente mixte, ă plus alte produse, pentru a ţ rezultate
mai durabile ş a evita accidentele. Ei spun ă albinele sînt relativ
rezistente la ă ă ă ş larvele sint mal sensibile, motiv
pentru care tratament ul este aplicat îndeosebi la roiurile ă numai
pe ă de albine. Un avantaj al tutunului este ă el nu ă rezidii în
miere ş ă Se ă ă tratamentul cu tutun ă cel ţ
900/o din acarienii din stup. Tn Olanda tutunul este folosit pentru depista-
rea van·oozei, doza fiind de 3 g (o ţ ă pentru un corp de stup.
O ă ţ ă de aplicare a chirnioterapicelor a fost reali-
ă în ţ ă ă pe folosirea aerosolilor. Un aerosol este
o suspensie în aer a unor foarte fine (0,5-10 microni) ă de lichid,
electrizate la ţ ă Viteza de sedimentare a acestor particule este
de 0,1-3 mm pe ă astfel încît ele au nevoie de 1- 30 minute
pentru a ă de la o ă ţ de 20 cm. Aerosolul ă ş un
timp îndelungat în atmosfera stupului ş ţ seama de ţ ă
turilor (citeva sute de miliarde pentru un volum de lichid de 1 cm
3
),
este imposibil ca un acarian ă nu fie atins de cîteva zeci de ă
79
ă aparate de producere ă a aerosolilor au fost montate de
ă Institutul tehnic de ă pe cite un ă ş
puse la ţ apicultorilor. Ca ţ ă ă a fost folosit pen-
tru început amitrazul, diluat 20/o in ă Tratamentul se ă în peri-
oada ă ă puiet, emisia de aerosoli fiind ţ ă de un jet de aer cald
t40°C}, capabil ă ă ghemui albinelor.
Un auxiliar ţ în lupta împotriva varroozei îl constituie me-
toda ă Prof. dr. Ruttner din R. F. Germania ă în acest
sens ă se izoleze matca pe 1-2 f aguri ş ă se ă ş fagw-i
cînd puietul de ă pe care femelele de varroa ş depus ă
a fost ă ă
Procedeul nu este ă cel mai indicat. Pentru a evita distrugerea
puietului de ă atît de necesar ă familiilor de albine,
metoda se va adresa puietului de trîntt>r, ea constînd din ţ
in ţ ă a unei rame ă de ă la marginea cuibului cu
puiet ş prin distrugerea ă ă ă ă a puietului de trîntor
care ia ş in ş faguri, puiet pentru care femelele de varroa au
o afinitate ă
In U.R.S.S. a fost ă i mpotriva varroozei ş o ă ă
Constatind ă acarienii se desprind de pe albine la o ă între
46 ş 48°C, ă sovietici au supus albinele la ă tempera-
ă ă care le-au oentrlfugat pentru eliminarea ţ ş
Pe ă inconvenientele pe care le presupun prelevarea albinelor, intro-
ducerea lor în diverse aparate ş readucerea în stupi, metoda ă
ă ş riscul omorîrii albinelor, cunoscînd ă acestea nu ă o
ă mai mare de 49°-50°C.
Pentru combaterea varroozei, Institutul de cercetare ş ţ
pentru ă din ţ ă a pus la punct un preparat cu o
mare putere ă denumit Sineacar, care s-a dovedit un medica-
ment deosebit de eficace în lupta impotriva acariozelor ln general, ş
a varroozei în special.
El este un preparat concentrat care, conform se
ă prin diluare cu ă ă (grîu, porumb, soia, orz) în modul ă
tor : 100 g preparat se ă cu 900 g ă ă intr-un vas emailat, cu
a jutorul unei linguri. Amestecul se face timp de citeva minute pentru
o cît mai ă omogenizare. ţ unei cutii cu 500 g Sineacar
se ă cu 4,5 kg ă ă ă treptat ă ş preparatul.
Folosit în scop de diagnostic (prin sondaj la 20
6
/o din efectiv în
stupinele mari ş la toate familiile în stupinele mici), Sineacarul diluai
se ă în cantitate de 50-100 g (in ţ de puterea fami-
liei de albine) prin ă peste albine, ă ce in prealabil a fost
ş ă o hîrtie ă pe fundul stupului. Imediat se ş ă ş
ş capacul stupului, ă ă a se închide ş Ir1 ţ ă
se retrage hirtia ş se ă cu ochiul liber sau cu lupa, ţ sau
ţ ţ In caz de diagnostic pozitiv, chiar la o ă fami-
lie, se ă întreaga ă
Cînd este folosit în scop de tratament nu se ş ă hîrtie pe fundul
stupului. In acest caz, se ă ş printre rame, peste albine, o canti-
80
tate de 100-150 g Sineacar diluat, în ţ de puterea familiei de
albine, punîndu-se imediat ş ş capacul stupului, ă ă a se
închide ş
La stupul multietajat se ă fieeare corp ocupat cu albine.
Se ă ă tratamente la interval de 10 zile ă cind
albinele au ă ă ghemui ş au ş la zbor ş ă tratamente toamna.
în zile ă cînd nu mai este puiet ă ă sau ă foarte ţ
tot la interval de zece zile.
Pentru stupinele care au fost corect tratate timp de doi ani cu
Sineacar, tratamentul de ă ă nu mai este necesar.
La o ă ă ă de la ultima administrare de ă ă ş ă
se ă ţ ă fundul stupului, ă este cazul.
In ă de ă se ă ă tratamente ă cîte
un tratament lunar vara ş ă tratamente toamna.
Este obligatoriu ca toate stupinele din ă ă fie tratate, cunoscut
fiind ă stupinele netratate sau incorect t ratate ă în scurt timp
ş stupinele ş tratate.
Profilaxie. Cunoscînd ă ă varroozei se ă prin
ă ă albinelor dintr-un stup în altul, prin trîntori ş chiar prin con-
tactul dintre albine în timpul culesului, prevenirea acestei boli într-un
teritoriu ţ sau recent contaminat se face prin identificarea stu-
pinelor infestate, carantinarea acestora pe locul unde se ă ş Impiedi-
carea ca alte stupine ă se apropie la mai ţ de 5 km de ele.
In ţ cind varrooza s-a generalizat, carantinarea stupinelor
infestate ş mai ă ş justificarea. ă de prevenire tr-ebuie
ă vizeze în acest caz r educerea ţ la un minimum posibil ş
ă acestui nivel cu un volum de ă ş cheltuieli cit mai
redus ; obiective ce pot fi atinse prin :
- aplicarea obligatorie a tratamentului medicamentos la toate
familiile de albine ş eliminarea ă a larvelor de trîntor ă ă
cite prin utilizarea ramelor ă de ă ;
- evitarea roitului natural, ş ş ă ă albinelor ;
- ă în ă numai a familiilor puternice ş dinamice.
ALTE ACARIOZE
In ă de Varroa jacobsoni ş Acarapis woodi, cuibul ş stupul
albinelor sînt sediul ş a altor specii de ţ din clasa arahnidelor,
ţ care ă pe corpul, hrana sau în ă ă ş albinelor ţ
favorabile de ţ ă Unii dintre ş sînt inofensivi (ooprofagi,
comensali), ţ sînt ă în ă ă ă ă mari daune economice. Ca
dimensiuni, ă ă ş obiceiuri, ă mari ţ intre ei,
cei mai ţ fiind ş de mici încît nu se ă cu ochiul liber. ă ă
rile dintre ei constau în aceea ă au ă regiuni corporale, gnathostoma
(partea gurii) ş podosoma (partea ă a corpului), patru perechi
de picioare în stadiul de adult ş ă ş trei perechi în stadiul larval.
81
Revista "American bee journal" nr. 11/1983 ă totalita1ea
arahnizilor din stup sub .forma tabelului ă :
Denumlrell
acarianulu:l

Gazda
apls
Varroa jacobsoni meLLifera
ce rana
Aoorapis Woodi mellifera
Tropilaelaps
ctareae
"l'ropilaelaps
koenigerum
cerana
melliJera.
ce rana
dorsata.
Euvarroa sinhai 11orea
Acarap1s externus mellifera
Acarap1s dorsalis mellijera

Neucypholaelaps mellifera
mdica
ce rana
aorsata
Neocypholaelaps cerana
ap1col a
Arahnizi ai albinelor melifere
ă trîntori,
puiet
puiet de trintor
lraheea albinei
adulte
traheea albinei
adu !le
puiet ă
Ş trîntori
puiet ă
celule de puiet
puiet de ă
ş bolci
puietul de trîntor
albine adulte-
regiunea gîtului
albine adulte -
in jgheabul dorsal
In stup ş pe albine
pe florile de eucalipt
faguri ş albine
faguri ş al bine
celule cu puiet
de ă
RAsptndJce
Asia, Europa, Africa,
America de Sud
Asia
Europa, America de Sud
A!rica, Mexic, Asia
Asia
Asi a
Asia
Asia
Asia
Asia
Europa, America
de Nord, Pacific
Asia
Asia
Asia
Asia
ţ privind profilaxia bolilor albineî provocate de acarieni,
altele decît varrooza ş acarapioza, ne-au parvenit din ţ zoo-
veterinare date colhozurilor ş sovhozurilor de ă Ministerul de Agri-
ă al U.R.S.S. In aceste ţ sînt descrise ă boli :
TROPILAELAPSOZA
Este o ă u albinelor melifere, cerana ş dorsata, ă ac-
tualmente numai in Extremul Orient asiatic. Agentul cauza!, Tropilaelaps
clareae a fost semnalat pentru prima ă în FHipine, pornind de la
exemplare recoltate de pe albinele moarte ş de pe ş ş aveau
cuibul ă stupi. Ulterior, el a fost izolat din cuibul albinelor melifere
ş gigante la Hong-Kong, în Malezia, Indonezia, China ş Vietnam. Femela
parazitului are culoarea ş ă ş dimensiunile de 0,97-1/0,53-
0,58 mm, fiind deci mai ă decit ă Corpul ei este acoperit cu
ş ţ mai lungi ş mai rigizi pe ă ţ laterale ş ă
Scutul de pe ţ ă a abdomenului este lung ş ă o
pereche de ţ ţ ă ă caracteristice ale T. clareae constau
din ţ ş rigizi), dintr-un spermodactil lung ş din ţ
ă a palpilor. La mascul, dimensiunile sint de 0,88/0,51 mm, iar
placa ă este ă de cea ă
Biologia acarianului nu este suficient ă ă Kheragsin ş
Samchiniak (1981), femela ă depune 3-4 ă în celula de ă
înainte de ă ă din care ă 24 ore se vor ş protonimfe, care
se ă prin ă în deutonimfe ş apoi în imago (adult). Ciclul
de dezvoltare în celula ă ă ă ă 8-9 zile. Se pre!'upune ă
ă depuse de femele in perioada rece a anului sînt ă ă ă
mult timp în ă
Boala se ă la puietul de trintor ş mai putin cel de ă
toare. Larvele mor în perioada de ă ă ă se ă ş
rea ă ţ lor anterioare din ă La o agresiune mai ă larva ş
poate continua metamorfoza. Pe un cocon se pot ă ă la 36 ţ
Albinele care ş ă eclozioneze sînt lipsite de aripi sau picioare ş
au corpul deformat.
In famili a de albine puietul este depus ă ş iar cantitatea
lui ă continuu. O familie puternic ă este ă la
ţ Este ă o agresiune ă cu varrooza, caz în care
ţ ş depopularea se produc mult mai rapid. De remarcat ă în
acest caz femelele celor doi ţ ş aleg celule separate pentru înmul-
ţ ă V. Sevilla (1963), acarianul T. clareae este un ă ă mai
periculos decît Varr·oa.
Tratamentul tropilaelapsozei este practic nestudiat. A. .Atvol ş
N. Goya! (1971) au ş ă debaraseze stupul de acarieni pudrînd cu
sulf ă cu ă pe ambele ţ o ă pe ă In 1975, Atvol re-
ă ă se ă ţ sulf pe spetezele ramelor, ă se ă in
ă numai familii puternice ş ă fie ă albinele în mod regulat
cu polen.
Lupta împotriva T. clareae poate fi considerabil ă ă se
ă ţ lui ca parazit pe ă sau capacitatea ă sale
de a ţ un timp îndelungat în ă
ţ ă recent în Afganistan au concluzionat ă parazitul
nu c;e poate ă pe albinele adulte ci numai pe puietul acestora, astfel
incit el nu poate ţ decit tn zone cu climat tropical, in care
ă depun puiet tot timpul anului.
PYEMOTOZA
Sînt atacate Jarvele ş nimfele familiilor slabe, sau puietul de pe ra-
mele ă ş Agentul cauzat este femela acarianului Pyemotes. In-
divizii t ineri sînt de culoare ă cu dimensiuni de 0,2-0,8 mm, iar
indivizii ţ de culoare alburie ş cu diametrul cuprins între 1 ş
1,5 mm. Cind stupul este parazitat de un mare ă de acarieni, lar-
83
vele ă un aspect ă din ele ă decît un inveli'? uscat
sau t·adavre descompuse, care pot fi extrase cu ş ţ ă din celule
Py!'motoza este ă pentru om, ş încît, atunci cind se lu-
ă cu material contaminat, trebuie ă se respecte cu ţ regu-
1ilc de ă ă E"te interzis ă se ă faguri de ă
sau mat eriale apicole în contact cu cerealele.
MELITIPHOZA
Boala ă puictul ă ă ş este ă ue dezvoltarea
ă în fmniliile de albine a arahnidului Melittiphus Acest
parazit se ş în regiunile Siberiei Occidentale ş Orientale, mai rar
!n Extremul Orient. El are culoarea ă forma ă ş ă ă 0,8 X
0,7 mm. Larvelc· moarte au aspectul celor din loca ă
EUVARROOZA
Agentul patogen, Euvarroa sinhai Delfinado ş Baker a fost descris
pC' exemplare colectate din India în 1974. Ulterior a fost ă ş in
Thailanda de Akratanakul (1976). Ciclul de dezvoltare al acarienilor
Varroa jacobsoni ş Euvarroa sinhai sînt similare. Atît în India cît ş in
Thallanda, Euvarroa sinhai a fost ă numai pe Apis florea.
BRAULOZA
Braulo;w este o ă care ă ţ ă a famlliei
ur albine, ă avînd cel mai mult de suferit de pe urma eJ
Etinlogi('. Agentul patogen este o ă din ordinul Diptera, nu-
ă Braula sau popular, ă albinelor. Corpul lui este aproa-
1 sfN·ic, cu dimrnsiuni de 1 ,5X0.9 mm, de culoare ş ă aco-
peri L lr: intregime cu ş negri. Capul, foarte mare în raiJOri. cu restul
corpului, este ă cu o pereche de antene ş cu un aparat bucal
adaptal pentru supt. Toracele se ă ă ă o delimitare> ă cu
abdomcnul, care este format din 5 segmente. Pe laturile corpului sînt
dispuse trei perechi de picioare, care se ă cu cite un pieptene
format din 29-32 ţ ş ă mki ventuze, cu ajutorul ă para-
zitul se ă puternic de ş de pe toracele albinelor (fig. 30,
vezi ş color).
Braula coeca ş petrece ă ţ în .interiorul familiei de albine.
ă ă femel se ă ş începe ă ă ă
pe ţ ă a ă ă fagurilor cu miere. Din ă ies larve care
ş ă în ceara fagur.ilor o ţ de canale, în care ele ă ş se
ă ă cu un amestec de ă ş polen. ln continuarea
metamorfozei, larva se ă în ă ş apoi in ă adult,
intreg ciclul evolutiv avind o ă de 21 zile.
ă ţ se ă cu hrana din ş albinelor. Ei iau
ă ă în momentul cînd albinele ş trec de la una la alta sau,
84
uneori, ă la albina ă reflexul de regurgitare (scoaterea din
ş ă a unei ă de miere), excitînd cu membrele anterioare aparatul
bucal al acesteia.
Ei se ă în ă mai mare pe corpul ă pe con.siderentul
ă aici ş pot procura hrana in canti tate mai mare ş mult mai ş
i ntrucit matca este ă ă mai des de albine. In momentul cînd albinele
ş întind trompa ă ă ă ă ă ţ pe capul acesteia ş
întind ş ei trompele ş sug hrana ă ă nici un efort.
In interiorul familiei, ă trec cu mare ş ţ ă de pe o ă
pe alta. In cadrul stupiDei, ei se rlspindesc prin schimbul de faguri sau
albine pe care-1 face apicultorul intre familii, prin albinele ţ prin
cele care se ă ă in ţ stupi sau prin trîntori.
Tratament. Combaterea braulozei se ă pe distrugerea para-
zitului respectiv. In acest scop se folosesc diferite ţ dintre care
cele mai uzuale sînt tutunul, camforul, naftalina, timolul , fenotiazina,
sineacarul. Toate aceste ţ ţ ă numai asupra ă
ţ ă ă a avea ţ ă asupra formelor evolutive, ceea ce face
ă repetarea ă lor de mai multe ori în ă 21 de zile,
cît ă ciclul evolutiv al parazitului. Primele 4 ţ ş limi-
ă efectul la ţ ă care trebuie ş ă de apicultor
înainte ca ei ă ş ă în timp ce fenotiazina ş sineacarul îi ă
Perioada ă pentru executarea tratamentului contra braulozei
('ste în lunile septembrie-octombrie, cînd familiile de albine au puiet
ţ (sau nu mai au deloc) ş cînd ţ sînt în ă maxim.
Indiferent de ţ ă trebuie respectate ă re-
guli generale :
a. Tratamentul ă fie aplicat la intreaga familie de albine nu numai
la ă De asemenea, el trebuie ă concomitent la toate familiile
din ă pentru a evita ă ulterioare. Obiceiul de a depa-
razita numai matca este periculos pentru aceasta ş ţ eficace, intrucit
matca poate fi ă (cu fum de tutun mai ales), ea poate fi ă ă
în timpul ă sau ă de albine la reintroducerea în stup.
Obiceiul este ţ eficace, avînd în vedere ă matca se ă
prin trecerea ţ de pe albine pe ea.
b. ţ ă fie ă seara, atunci cînd toate albinele
sînt in stup.
c. Stupul ă fie bine ş pentru ca fumul sau vaporii pe
cere ti ă ţ respective ă nu ă ă în ă cind
trebuie ă ţ asupra parazitului.
d. ţ ă fie ă de mai multe ori, pentru a distruge
Ş ţ care vor lua ş din ă larvele ş nimfele existente la
data primelor ţ
e. Cînd se folosesc ţ care nu ă ci doar ţ pa-
ţ ramele se ţ ă cu cea 1 cm una de alta, in dublul ' scop de
a facilita ţ :fur.nului sau gazului printre albine ş ă de a
permite ţ ă ă printre faguri ş nu în celulele fagurilor. De
85
asemenea, înainte de a începe deparazitarea ă se ă ţ ă fundul
stupului ş se ş pe el o foaie de hîrtie, pentru ca ă ă ţ
ă ă fi ş ă
In cazul ă cu ajutorul tutunului se pun in ă
aprins foi de tutun sau cîteva ţ ă ş se introduc prin ş 3-5
fumuri, ă care se ă ş Se ţ stupul închis cea 5 minute,
apoi se deschide atît ş cit ş ş pentru aerisire. ă
ţ ţ se ă ă cu hîrtia pe care au ă ş se ard.
ă au mai ă pe albine, ţ se ă ş în zilele
ă In mod obligatoriu ea trebuie ă se repete de 2 ori din 10 in
10 zile, pentru a distruge ş ţ care ă ă ă din larve,
nimfe ş ă
In cazul ă cu ă sau camfor, se ă seara 10-
20 g din ţ ă pe hîrtia de pe fundul stupului ş se ă
stupul cu ş deschis ă ţ în zori, cînd se ă hîrtia
ă cu ă ă ţ Repetarea ţ se face ş cum s-a
ă la tratamentul cu ajutorul tutunului.
In ceea ce ş timolul, acesta se ă în doze de 50-100 g
ă ă familiilor), care se ă ş ă într-o ă de tifon ş
se ş ă pe fundul stupului, în momentul cînd toate albinele sint
ă ş ş la 1-2 cm. ă 2-3 ore timolul
se scoate ă ă cu hîrtia ş ă de pe ea. ţ se
ă de 2 ori la interval de 10 zile. Timolul ă la prima ţ
poate fi folosit in fazele ă ale tratamentului.
Metoda cea mai ă ă de combatere a braulozei se ă
pe folosirea fenotiazinei. Procedeul ă este ă :
Se ă din vreme familiile care ă a f1 supuse trata-
mentului, ă ţ în loturi de cîte patru, ţ ramele,
astupînd ă ă stupilor ş acoperind ş In momentul cînd
toate albinele sînt ă cu ţ timp înainte de începerea ţ
propriu-zise, se reduc ş la 1 cm.
ţ ă se ă ş ă ă cum ă : se pun in
ă ă ş care nu mai scot fum. Peste ei se ş ă un
pachetel cu 4 g ă care este calculat pentru deparazitarea a
4 familii de albine. Se închide ă ş se ţ ă foalele ă
ce fumul iese se ă din galben-verzui - cum este la în-
ceput - în ş alburiu. Se introduce prelungitorul prin ş ş
se ţ ă foalele de 30-40 ori (în ţ de puterea familiei), diri-
jind fumul în toate ţ Se ă ş ş se trece la celelalte
trei familii, procedindu-se în ş fel. ă 10 minute se mai intro-
duc cite 20-30 fumuri in fiecare din cei 4 stupi ţ iar ă alte
10 minute li se deschid ş Se ă ţ cu alt lot de
4 familii, introducîndu-se în ă o ă ă de 4 g ă
Acest tratament se ă de ă ori la interval de 10 zile.
Introducerea in ă reprize a celor 50-70 fumuri este recoman-
ă ca o ă ă de ţ ă pentru a nu se ă cuibul in
cazul unei temperaturi prea ridicate a fumului. Trebuie avut ă ă ca
lemnul ce a servit la prepararea ă ă fie complet ars, pentru
a nu produce oxid de carbon, care este un gaz ă
86
Tratamentul trebuie terminat cînd albinele încep ă formeze ghe-
mui pentru ă In timpul tratamentului, apicultorii se vor feri ă
respire fumul de ă pentru ă acesta ă mucoasa primelor
ă respiratorii, provocînd tuse ş uneori ţ
Rezultate bune in combaterea braulozei se ţ ş cu ajutorul Si-
neacarului care, ş este un acaricid specific, distruge ş un ă
tot atît de mare de braule ca ş fenotiazina, iar în plus se ă
mult mai ş El se ă numai prin ă peste albinele dintre
rame, în cantitate de 50-120 g, repetîndu-se apoi de 1-2 ori la interval
de 10 zile. ă ă preparatului ş ş capacului este bine
ă se ă prin ş (care ă în ţ ă deschis) 5-10
rafale de fum ş ţ prin arderea lemnului), în scopul ă
albinelor ş ă unui contact direct între parazit ş preparat.
GALERIOZA
ş agentul cauzal este un parazit care nu ă direct albina sau
puietul, ş pierderile de puiet ş de familii de albine care se înre-
ă din cauza lui sint ş de mari, incit ă patologice
aferente ă ă fie desemnate sub denumirea de ă
Este vorba de molia de ă ă popular ă ţ ă reprezen-
ă prin ă specii : ă ţ mare (Galleria melloncla) ş ă ţ
ă (1\chroea grisella). ă sînt ţ temporari ai familiilor
de albine, pe care le ă numai in faza ă
ă ţ mare este un fluture de culoare gri-inchis, cu lungimea de
9-17 mm (fig. 31 vezi ş color). Masculul este mai mic, maximum
15 mm ş în epoca de împerechere ă un puternic miros aromat, prin
care atrage femela. La scurt timp ă ş din ş ă ei se impe-
ă ă care femela ă noaptea în stupi (sau în ă
cu faguri de ă sau faguri ţ depunînd un ă de cea.
1 000 ă în ă de cîte 100-200 buc., pe care le ş pe" faguri,
tn ţ stupului sau in resturile de pe fundul acestuia. ă 10 zile
din ă ies larvele de molie (omizile), care timp de cea. 30 zile (între
20-45 zile, în ţ de ţ de mediu) se ă cu ă ş cu
excrementele puietului existente între ă ă ş ţ din celule, ă nu-
meroase galerii în faguri, pe care în final îi ă în totalitate,
transformîndu-i într-un fel de ă
La ş acestei faze de dezvoltare, omida ă ă se
ă cu o ş ă ş se ă în ă ş este nu
numai ă ci ş ă în lemn, ă unei ţ a larvelor, care
descompune celuloza. Faza de ă ă cea. 14 zile, ă care
metamorfoza se ă ă cu ş din ş ă a molieî adulte.
Capacitatea de ţ ş de distrugere a cestui parazit este ş
de mare, încît in ţ optime ţ unei singure perechi de
molii ar putea consuma intr-un an cea. 400 kg ă (3 ţ a cite
1 000 femeie = 1 milion larve, consumînd fiecare cîte 0,4 g ă !n
realitate pagubele sînt mai limitate, prin faptul ă moliile nu au la dis-
87
ţ ă ţ ş de mari de ă ş apoi ţ lor este fri-
ă de:
- ă de ţ luate de apicultori ;
- albinele care nu ă ă intre moliile în stup ş distrug o parte
din larve;
- ţ de mediu, în special temperaturile joase care ă
dezvoltarea insectei. Astfel, ă la o ă ă (30-34°C)
ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cea. 44 zile, la o
ă mai ă acest ciclu se poate prelungi ă la 63 zile în
medie la 29°C, ş 120 zile în medie la 20°C. !n acest sens s-a constatat ă :
- la temperatura de + l0°C metamorfoza motiei de ă stag-
ă
- la temperatura de 0°C larva, nimfa ş insecta ă mor în
timp de 12 ore ;
- la temperatura de -9°C insecta moare in toate stadiile de
dezvoltare ă 2 ore;
- la temperatura de -l5°C moartea se produce ă 45 minute.
ă ţ ă (Achroea grisella) se ă ă cu cea mare, deose-
bindu-se doar prin dimensiunile mai mici ale corpului (maximum 10 mm)
!?i prin culoarea argintie a aripilor. Femela depune 200-300 ă din
care ies larve, care au ş ţ ş culoare ă sint ţ
mai mici decit cele ale moliei mari. Molia ă este mai ţ ă ă
decît cea mare.
Pagubelc produse de ă ţ ă constau din distrugerea fagurilor din
:,tupii ţ sau de la ă (Fig. 32) a faguri lor reformati din depozi-
tele în care sînt ţ ţ ă la prelu-
crare, precum ş a puietului de albine,
pe care larvele motiei îl ă prin
perforarea ţ prin ă ă
cirea celulelor sau prin intoxicarea
cu excrementele lor. ă ă
cirea puietului mort din cauza
ă ţ este ă ă în principal de
ă albine, în scopul ă
acestui puiet. Pe un fagure cu puiet
atacat de ă ţ ă se ă ş de
celule perforate sau cu ă ă
bombate ş mai închise la culoare
("puiet tubular" - ă Borchert).
ă ă aceste celule se con-
ă ă nimfele sînt moarte, iar pe
ele se ă excrementele ă ţ
. sub ă de puncte negre.
Fl{l. 32. Fagure atacat de ă ţ ă Dezvoltarea ă ţ in stupii
ţ ş respectiv amplearea pa-
gubelor produse de ea sint î n ţ de puterea familiei de albine, de
ă in care alli>inele ă fagurii de cuib, de dimensiunile stupului
ş ş de ă ţ din stup. O familie ă nu poate împiedica
88
molia ă ă ă ş ă ă ă în interiorul stupului, nu se poate-
lupta cu puzde-ria de omizi care ă fagurii ş puietul, nH poate evacua
puietul mort ş în final, este ă încetul cu încetul sau, în unele
cazuri, ă stupul. Chiar ş într-o familie mai ă ă ţ
poate produce pagube, ă apicultorul ă cuiburile prea largi ţ ă de
cantitatea de ă ă ă pune corpuri sau caturi suplimen-
tare înainte de vreme, ă nu ă ţ ă stupii ă ş nu ă
resturile ce se ă ocazional (hirtiile de la ă cu ş sau
ă cancti, ă de soia de la inlocuitorii cu polen, prafurile de la trata-
mentul medicamentos etc.) .
. ă familiilor de albine în care se poate vedea puiet mort
din cauza ă ţ este ă de mare. In ţ ă tropicale, unde
ă impune ţ mari in stup ş ş larg deschise, aproape
toate familiile de albine ă puiet mort din cauza ă ţ ceea ce
i-a ă pe localnici ă eonsidere acest parazit ca cel mai important
ş al apiculturii. ă avem în vedere ţ în familiile de al-
bine a ş de celule cu puiet ă ă ă in ţ
ţ in aceste familii ş a celorlalte ş de puiet cu ă ă mai
bombate ş mai închise la culoare ş ă ne gîndim ă albinele ă
ă ă ca noi ă ne ă seama, o mare parte din puietul mort, putem
ă fim ş ă ş în ţ ă cu climat temperat ă ţ ă mai
mult puiet decît ă locile la un loc. In plus, ea constituie ş
un mijloc de ă a bolilor, atît în stup, cît ş de la o famiiie
la alb.
Prevenirea galeriozei se ă prin crearea unor ţ ne-
favorabile pentru dezvoltarea ă ţ : familii de albine puternice,
cuiburi strînse, suplimentarea corpurilor ş ă ş l'l.umei
cînd dezvoltarea familiei impune acest lucru, asigurarea ă ţ
interioare etc.
Pentru conservarea faguriler ţ s-a recurs la ţ chi-
miei care ţ ă într-un ţ închis ermetic {stupi goi, dulapuri
sau camere). Anhidrida ă ă prin arderea sulfului, este
ă cu succes, cu ţ ca sulfurizarea ă se repete din trei în trei
ă ă ă acest gaz nu este ovocid.
Francezii ă ă cel mai bun dezinfectant contra moliei de
ă este dibromura de ă ă sub numele de D. 209
ş ă în doze de 2-3 linguri de ă {30-50 cm
3
) pentru 1 I'JI
3
ocupat cu faguri. In acest scop caturile se ş ă unul peste altul, im-
binîndu-sc bine ş deasupra se ş o ă de sac, pe care se puae
cantitatea ţ ă ă volumului suptls dezinfectiei (ea)-
culat conform formulei L X 1 X h). Se atrage ă ţ ă produsul
D. 209 ă toxkitate pentru om, indicîndu-se ca ţ în care
a11 fost ţ fagurii ş tratamentului ă fie bine aerisite.
Alte ţ care pot ă protejeze fagurii sînt : bromura de
methyl, clorura de methyl, EDCT ă etc.
Institutul de cercetare ş ţ pentru ă din ţ
ă a elaborat recent în acest scop preparatul numit Galerin, cMe
ţ ă prin contact, ingestie ş volatilitate 8.$Upra tuturor fazelor me-
89
tamorfozei insectelor ă ă împiedicînd ă ş dezvoltarea
mucegaiurilor. El se ă atît în scop preventiv cît ş de combatere.
Pentru prevenirea ă ţ se ă o ţ de galerin cu
ă rece, 40 g la 1 1 ă (1 kg la 25 1 ă ă solubilizarea prepa-
ratului se stropesc fagurii pe ambele ţ inclusiv ţ ramelor
sau se ă cu un aspersor sau ă vermorel utilizate exclusiv
pentru nevoile stupinei. Excesul de lichid se scoate din celule prin
scutura re.
ă zvîntare, fagurii se introduc în corpuri de stup, dulapuri sau
camere de depozitare. Depozitarea se face în locuri ă iar în
sezonul rece fagurii se supun ş ţ frigului. ,
Pentru combaterea ă ţ fagurii se ă cu galerin deasu-
pra unui vas mare, iar excesul de preparat ă în celule se scoate
prin scuturare; ţ care se ă in aer liber.
Inainte de introducerea în stup, fagurii se ă cu ă ă ş se
aerisesc timp de 24 de ore. Stropirea fagurilor cu sirop de ă ă
ş utilizarea lor de ă albine.
De ţ ă fagurii vechi, ă ţ ş ă ţ sint ă de
boli ş trebuie ţ
Valabilitatea galerinului este de 4 ani, cu ţ ca el ă
f.ie ă la loc ă ş uscat, iar flaconul ă fie bine închis.
Oricare ar fi produsul de conservare folosit, se ă ă se
ă ramele tratate timp de 48 ore înainte de a le introduce într-w1
stup populat.
Intrucit cele mai multe dintre ţ mai sus amintite nu
sînt l a indemina apicultorilor, ş M. Naim ş D. S. Bish de la
Institutul indian de ă agricole propun dezinfectarea fagurilor
printr- o ă ă In acest scop, fagurii se închid ş într-un
dulap sau în corpuri de stup stivuite unul peste altul, cel de jos fiind
ă gol. In acesta se introduce un bec electric de 100 ţ avindu-se
ă ca temperatura ă nu ă ş ă 55°C. ă o ă s-a constatat
ă parazitul a murit în toate stadiile de dezvoltare. Ţ ă la
incubator, s-a constatat ă ele nu mai sînt in stare ă eclozioneze.
Nu trebuie ă ă ă ă frigul este cel mai mare ş al
moliei de ă ş ă toate metodele descrise mai sus nu mai sînt ne-
cesare ă ce temperatura scade sub 10°C. ţ apicultori ţ fagurii
de ă în stupii ţ sub ţ albinelor, ă ce se instau-
ă timpul rece ş apoi îi ă în magazii sau camere ă
luînd ă impotriva ş ţ îi ţ tot timpul în stupii
ţ ă iarna, un mare ă dintre ş (în special cei vechi
sau cu ă ă ă In ambele cazuri degradarea fagurilor de
ă ă ţ ă este ă întrucît spre ş toamnei intervine
o ă ă în care temperatura din stup (13-l7°C) este prea
mare pentru a opri ciclul evolutiv al parazitului ş prea ă pentru ca
albinele ă mai ă presta o ă activitate de ă ţ O ă me-
ă ă de un ă restrîns de apicultori, este umezirea fagu-
rilor cu ă ă ă ă care ă rezultate bune, dar ă ă
fagurilor în ţ deschise pentru a nu ă Se mai pot conserva
90
fagurii de ă prin introducerea ă în ă în care sînt ă
ţ a unor tampoane îmbibate cu acid acetic concentrat.
Cunoscînd ă ă ţ nu ti convin ţ de aer, ţ apicultori
ş ă ă fagurii atîrnîndu-i ţ ţ intre ei) sub ş sau ţ
du-i în stive de stupi prin care ă aerul (închise la partea ă
ş ă numai cu site de aerisire).
Combaterea ă ţ în stupii ţ nu poate fi ă ă prin
procedee chimice, întrucît toate ţ active împotriva parazitului
sînt toxice ş pentru albine. S-a preconizat în acest sens o ă bio-
ă pornind de la faptul ă Galeria mellonela este ă de un
microb - Bacillus thuringiensis -, care nu este periculos pentru albine.
S-a încercat introducerea acestui microb în fagurii artificiali, ă ă
în prezent nu s-a ş ă se ă în ş timp ş virulenta micro-
bilor. In schimb, americanii ă (Floyd C.), ă pe baza culturilor
cu B. thuringiensis au realizat preparatul Thuricid, pe care îl ă
în tratamentul familiilor de albine atacate de ă ţ ă (3 linguri cu
Thuricid la 4112 litri ă cu care se stropesc fagurii ş interiorul stupului
de 3 ori la interval de 7 zile).
In lipsa altor mijloace, o familie de albin@ ă de ă ţ ă
nu poate fi ă ă efectiv ci numai ă ţ manual din faguri
larvele, pinzele ş ş parazitului, restrîngindu-i cuibul ş ă
cu albine din alte familii, pentru a putea ă se apere ă
BOLILE NECONTAGIOASE
PUIETUL RACIT
ă puietului este un accident produs fie din cauza apiculto-
rului, fie a unei boli care ă albinele adulte sau a unor ţ
climatice nefavorabile.
Poate fi ă ă in ţ cînd apicultorul ţ ă la
împachetaj inainte de vreme sau ă ş prea mult cuibul, determinind
matca ă ă ţ tagurii ţ ţ unui val de frig în ă
ţ ă albinele ă se ă pe fagurii din
perit puietul din ramele ă ş sau pe cel de la penfena fagunlor.
Poate fi de asemenea ă în orice ă a sezonului activ,
în cazul unei ă ţ anormale a albinelor adulte, ă de no-
ă boala de ă ţ cu ţ chimice, ă
etc. In toate aceste ţ o parte din puiet ă lipsit de
ă ş hrana ă fapt ce ă moartea acestu).a.
Diminuarea intr-un timp scurt a efectivului de albine adulte mai
poate fi ă ş de ţ unui cules înainte de vreme, care de-
ă ă ă ă din stup pe timp neprielnic ş ă nu se mai
ă înapoia din cauza frigului sau prin ţ ă a unor pred-
ţ ţ de ă care distrug un ă mare de albi ne.
Simptome. Puietul ă ar putea fi confundat cu loca ă
avind în vedet•e ă ş în cazul lui se întîlnesc celule cu ă ă perfor·at.
O examinare ă a fagurilor ş a larvelor permite ă punerea unui
diagnostic just, întrucît puietul mort din cauza ă se ă situat în-
totdeauna pe ramele ă ş sau la periferia fagurilor, larvele nu
sînt lipite de ţ celulei, nu au miros, iar masa ă nu este
ă (Fig. 33). La examenul microscopic al acestor larve ă
ţ ă microorganisme, ceea ce constituie ă un mijloc de a
deosebi ă ţ de bolile bacteriene ale puietului.
Prognostie - tratament. In majoritatea cazurilor, ă puietului
nu ă o gravitate prea mare. ă care se ă sînt

sbimtorarea cuibului - pentru ca albinele ă ă ă ş ă salveze-
puietul care nu a murit ă ş ă elimine pe cel mort -. precum ş
stimularea ouatului ă pentru refacerea ţ ţ In €azul
cind ţ dintre albine ş puiet este prea mare, se vor lua 1- 2
faguri cu puiet ş se vor da spre tn-
la familiile mai puternice.
Prognosticul este mai grav atunci
cînd diminuarea ă de albine
ă se ş unei boli in-
ţ în care caz este necesar ă
se ă de ţ ă diagnosti-
cul ş ă se aplice tratamentul co-
ă
DIAREEA ALBINELOR
Diareea albinelor sau dizente-
ria este o ţ ă ne-
molipsitoare a albinelor adulte, ma-
ă prin eliminarea de fecale cu
ţ ă ă ă Ea apare de obi-
cei în perioada de ă ă ă
cauzînd pierderi destul de ridicate
famililor de albine.
Fig. 33. Puiet ă la peri!erja cuibu-
Etiopatogeneza. In general di- lui ă Borchert)
zenteria se produce la albine atunci
cînd ţ ă a aparatului digestiv este ă ă
unei hrane ă din punct de vedere calitativ sau unui
consum exagerat de ă în perioada de ă
In ţ unei ă normale, albinele pot ţ 1n rectum ex-
cremente timp de 3-4 luni, eliminîndu-le în prima zi ă ă cu
ocazia ş zboruri de ă ţ In cazul in care albinele sînt
t rezite din ţ ă ă ele ă mai ă
ă excrementele se ă în cantitate mare in intestin si ne-
putind fi eliminate prin zboruri de ă ţ ă timpului
rabil, ele sint evacuate în interiorul stupului.
Cauzele care fac ca iernarea ă ă defectuos ş ă
ţ dizenteriei sînt :
- zgomotele provocate de ă ă de curte - care ă în
stup sau se ă pe el -, de ş ş trenurile care trec pe ă
ă de ţ în apropiere a unor motoare sau a teliere ;
- ş care ă in stupi prin ş neprotejate cu
gratii ;
- introducerea de turte cu ă ş drojdii în timpul iernii sau
ă timpuriu;
- mierea de ă sau mierea ă ce provine din ă
de completare executate toamna tîrziu;
93.
- ţ de aer ş umezeala ă precum ş ţ mari
ale temperaturii atmosferice;
- lipsa ă care ş ş familia de albine ;
- astuparea ş cu ă ă ţ ă sau cu albine moarte;
- familia ă care ă mult mai mult in ţ cu o
familie ă pentru a asigura o ă ă in ghemul
de iernare.
Toate aceste cauze ă ţ ă digestive, mani-
festate prin diaree ş de asemenea, fenomene de ţ ă
ă florei bacteriene nespecifice ş ă proceselor de
ţ
Simptome. La familiile atinse de dizenterie se ă pete de
diaree pe spetezele ramelor, pe faguri ş pe stupi. In stare ă ă
excrementele sînt apoase, de culoare castanie, cu miros de ţ
ce ş mirosul fecalelor de ă Albinele bolnave pierd capa-
citatea de zbor ş au abdomenul ă Presînd asupra abdomenului, ex-
crementele sînt eliminate sub ă de jet. Chiar ş albinele sînt ă ă
de diaree, care Je ş aripile ş le ă orificiile respiratorii, pro-
vocîndu-le moartea prin asfixie.
Un alt simptom pe care-1 ă familiile atinse de dizenterie
este faptul ă ele fac zboruri de ă ţ chiar pe timp nefavorabil,
ţ ce ă mari pierderi, prin faptul ă albinele nu se mai
pot întoarce in stup din cauza frigului.
Diagnosticul trebuie stabilit prin examen de laborator, întrucil
diarcea poate fi ă în multe boli ţ precum ş în cazurile
de ţ cu polen sau nectar. In mod ş lipsa din cîmpul
microscopic a ţ patogeni ai nosemozei sau amibiozei, într-o pe-
ă cînd culesul nu a ă ă în ă constituie confirmarea
unei suspiciuni de dizenterie ţ ă
Prognostic. Cînd ţ este ă din timp, cînd familiile
de albine sînt puternice ş cind ţ atmosferice sînt prielnice,
prognosticul este favorabil. Cînd pierderile sînt mari, cînd familiile sint
slabe ş cînd intervine nosemoza sau amibioza (boli care ă în fa-
milia cu diaree un teren deosebit de propice pentru ţ ş dezvol-
tarea lor) atunci prognosticul este grav.
Tratament. Pentru vindecarea unei familii de albine ă de
dizenterie trebuie ă în primul rînd cauza care a produs ă
ţ In cazul cînd diareea este de ă ă se ă ă
hrana ă înlocuind-o cu ş ă candl sau, dnd
timpul s-a ă cu sirop ă ţ la care se ă ş 200 000 ă ţ
ă la litru, pentru prevenirea ţ secundare.
Cînd diareea este ă de lipsa ă se ă familiei o ă
ă sau se ă la unirea cu ă familie . .
Cînd diareea este ă de zgomote, se ă ă sursa acestora.
In toate cazurile se va ă ă se stimuleze zborul de ă ţ
folosind difE? rite procedee recomandate în acest scop ş anume, ridicînd
94
capacul stupilor în zilele însorite ş înlocuind eventual ş cu un
geam, ă ş sau ă în ţ stupului. ă timpul
este nefavorabil, se va ă ca zborul de ă ţ precum ş inlocuirea
hranei ă sau a fagurilor ă ţ de excremente, ă se
ă într-o ă ă ă
Albinele moarte se ă ş se ard, ramele ş ţ stupului se
ă ţ ă de petele de diaree, familiile ă din cauza unei ă ţ
prea mari se distrug.
Prevenirea se ă prin evitarea ă care deter-
ă ţ acestei ţ ş anume :
- introducerea la iernat numai a familiilor puternice, unind fa-
millile slabe ş reducînd cuibul numai la fagurii bine ţ de albine;
- asigurarea unor rezerve de ă de ă calitate, executind
completarea acestor rezerve ă cel mai tirziu la ş lunii august;
- amplasarea stupinei în locuri ă uscate ş ferite de
zgomote;
- protejarea ş pentru a nu ă ş ş supra-
vegherea lui în timpul iernii pentru a nu fi astupat cu ţ ă sau
albine moarte.
ANOMALDLE MATCILOR
Matca este factorul cel mai important al familiei de albine, ea con-
ţ nu numai dezvoltarea, ci ă ş ţ acestei ă ţ bio-
logice. ..._
Intre o ă ş alta ă ţ mari calitative, determinate
de ş diferite transmise prin ereditate sau dobindite în perioada
de ş a larvei.
Pe ă aceste deosebiri calitative, produse de cauze normale,
ă ă o serie de ţ de origine ă ş ă care de-
ă producerea unor procese patologice sau a unor anomalii de con-
ţ ce le ţ ă aptitudinile sau, uneori, le fac total improprii
pentru ţ
O parte din aceste ă sînt provocate de bolile ţ
sau parazitare, ca de exemplu septicemia, paratifoza, nosemoza, mela-
noza, amibioza, acarioza etc. In unele din aceste boli (paratifoza, amibioza)
prognosticul este favorabil, ă putînd ă se ă ă ş ă ş ă ş
reia activitatea ă In altele (nosemoza, acarioza), prognosticul este
grav, boala provocînd moartea ă sau compromiterea lor ă
Pe ă aceste ţ ă pot prezenta o serie de ă
de ă ţ ă datorate unui dezechilibru nervos, unor ano-
malii somatice sau unor ţ de origine ă
!)5
Mltci trintorlte
Dintre toate maladiile ş anomaliile ă mai des ă este
ă sub numele de ă ţ ă denumire care se ă în
ţ cind din ă depuse ă ţ formate, în majoritate
sau ln totalitate, din trîntori.
Acest fenomen, care poate avea caracter temporar sau definitiv,
ă din nefecundarea ă ă fie unor cauze normale, cum ar
fi neîmperecherea, împerecherea ă sau ă ă
fie -anor cauze patologice.
In toate cazurile, ă respective sint depuse mai intii în celulele
mru.i, pentru ca apoi ă fie folosite ş celulele de ă Intrucit aceste
celule sînt prea mici pentru larvele de trintor, albinele le lungesc ş le
ă cu ă ă convexe, care dau un aspect caracteristic puietului
respectiv, cunoscut sub nwnele de "puiet bombat".
Intre cauzele patologice care ă fecundarea ă au fost
descrise de ş ă ă :
a. Degenerarea sau alterarea spermatozoilor. ă în ă au
ouat normal un timp, pentru ca dintr-O ă ele ă ă ă ă
1n celulele de ă ă cînd fecundate, cînd nefecundate, ă
acestora din ă crescînd rapid, fapt ce duce în cele din ă la apari-
ţ unui puiet bombat, dispus de ă ă De ţ ă
ă respective erau tinere (un an), deci cu rezerva de ă ţ ă ne-
ă Cercetindu-se spermatozoîzii la microscop, cea mai mare parte
dintre ei au prezentat o ă ă avind aspect de inel.
Introducind o ă ă in ă familie, ă un timp ş ea
a devenit ţ ă Mai mult, fenomenul a fost constatat ş la alte fa-
milii din stupina ă ceea ce a dus la concluzia ă ă afec-
ţ are o origine ă
b. ţ la nivelul pungii spennatice. La unele ă
care au devenit ţ s-au ă între punga ă ş vagin
numeroase ţ de ă ă care comprimau de ş ă
r.analul spermatic, incît spermatozoizii nu au mai putut ă ă pentru
a fecunda ovulele.
c. Amiloidoza peretelui spermatic ş ţ glandelor anexe.
La alte ă depunerea de ă nefecundate este ţ degene-
ă amiloide a epiteliului pungii spermatice sau a celor ă glande
anexe ale acestei vezicule. ţ care ă neviabilitatea sper-
matozoizilor.
d. Polen sau nectar toxic. S-a constatat ă polenul sau nectarul
unor plante fac ca ă ă ă ă nefec11ndate (maladia lui
Blickey). Scoase din zona ă aceste ă au revenit la normal.
Nu sînt rare cazurile cind ă un ouat normal, o ă Incepe
ă ă puiet de trîntor, apoi nu mai ă deloc, pentru ca ă un
timp ă ă o ă activitate. De asemenea, au fost citate cazuri
în care o ă ţ ă a început ă ă ă fecundate atunci cind
a fost ă în ă familie ş invers, o ă cu ouat normal a devenit
ţ ă atunci cînd a fost ă intr-o familie ă
TulburAri in depunerea oulUor
La unele ă depunerea ă este ă ă unor
anomalii sau ţ ale glandelor ş tractusului genital. Dintre acestea,
cel mai des tntUnite sînt:
a. Aplazia ovarelor. Este o anomalie de origine ă mani-
ă prin dezvoltarea ă a evarelor ş lipsa epiteliului ovulo-
germinativ. ă care ă ă anomalie sînt sterile.
b. Hipoplazia. ovarelor ă în dezvoltarea ă a unuia
sau a ambelor ovare, fapt ce duce la depunerea unui ă redus
de ă
c. Atrofia ovarelor este o ţ care survine în cursul unei
ă ţ normale, ă unei ă glandulare sau nervoase.
Lipsa de coordonare a ă ţ ovarelor duce la ţ acestora
ş consecutiv la scleroza ţ ovarian. ă care ă ă
ţ devin cu timpul complet sterile.
d. Hipoplazia oviductelor este o anomalie cu care se nasc unele
ă ă prin lipsa de ă ă între oviducte ş ovare, ţ ă
de dezvoltarea ă a acestor organe. Aceste ă sînt sterile.
e. ţ oviductelor se ş ă insuficiente a ve-
ziculei seminale sau ă ei anormale, ceea ce face ca sperma de-
ă de trîntori ă stagneze în oviducte ş ă le astupe.
f. ţ ale tractusului intestinal, care ă depunerea
ă Pareza intestinului terminal face ca excrementele ă nu mai ă
fi eliminate, ă se ă ă ş ă astupe orificiile ă genitale.
Formarea de calculi rectali, ă ţ acidului urie asupra
resturilor digestive, ă comprimarea ă genitale. ş efect
produc ţ de ă ă care se ă în rect ş care
ă sterilitate prin ă ă Au mai fost descrise cazuri
de sterilitate prin ţ ă a tubilor lui Malpigii sau prin
ă ale intestinului.
ln general toate anomaliile sau ţ glandelor ş tractusului
genital, chiar ş in cazul cînd ă numai sterilitate ţ ă impun
schimbarea ă respective.
97
Ţ ALBINELOR
In patologia ă ţ ă un capitol important, da-
ă pierderilor mari pe care le ă familiilor de albine. Spre
deosebire de ă toxice, cu caracter secundar, ale ţ
de ă ă ă sau ă ţ ce fac obiec-
tul acestui capitol se produc intr-o ă ă de timp, ă
ţ directe ş brutale a unor ţ ingerate ă cu hrana. Sînt
deci ţ de sine ă ă care pot fi numite ş ă ă
cum ţ lor asupra familiilor de albine poate fi ă mai
ă accident decit ţ sau ă
ă ă în care apar, aceste ţ pot fi clasate
in ă mari categorii :
1. ţ de origine ă provocate prin ă cu polen
toxic, nectar toxic sau cu miere de ă
2. ţ survenite în urma unor ă ţ umane ş anume :
- cele provocate de ţ chimice folosite în ă ş
ă pentru combaterea ă ă ;
- cele care ă din poluarea mediului ă cu rezi-
duuri industriale ;
cele ce pot ă prin folosirea ă a unor medica-
mente.
INTOXICA·-;·IJ DE ORIGINE NATURALA
In regiunile cu climat temperat ş regulat, precum ş în ţ
agriculturii intensive, care au dus la diminuarea florei spontane, into-
ţ de origine ă sînt ţ frecvente ş nu ă o im-
ţ ă prea mare. Ele se ă mai ales în ţ ă reci sau muntoase,
cînd ă ţ climatice defavorabile ă ţ în
dezvoltarea ă a înfloririi sau în manei. In lipsa unei
hrane de ă calitate, albinele sînt obligate, pentru a salva ţ fa-
miliei, ă ă un nectar, polen sau ă devenite toxice din cauza
98
ţ climatice defavorabile sau produse de unele plante pe care ele
nu le ă în ă normale.
In general, vegetalele considerate ă pot ă ă ţ la
albine fac parte din ordinul ranunculaceelor, tiliaceelor ş hipocastana-
ceelor. La noi în ţ ă dintre plantele ş arborii care pot produce per-
manent sau ocazional ţ toxice ă : ă ţ tutunul, ricinul,
laptele cucului, steregoaia, ă lupului sau omagul, ţ ş de
cîmp, floarea ş ă digitala, salvia, ceapa, stejarul, teiul, casta-
nul etc.
, :tJnele dintre aceste vegetale, cum este cazul ranunculaceelor, ş
ă ţ ă cînd a inceput depunerea puietului în
familia de albine ş în ţ cind în stupi lipsesc proviziile de miere
sau de polen. Altele, cum sînt tiliaceele de ă (teiul cu frunza ă
teiul argintiu), pot produce în unii ani nectar, polen sau ă ă
în care caz la albine se ă o stare de ţ ă pierderea capa-
ă ţ de a zbura ş paralizie. De asemenea, pot produce ţ la
albine prin polen, nectar ş ă unele specii de castan (de India, de
California), ţ ă prin ă ş ţ (ca la
boala ă Larvele care ă acest polen mor sau dau ş
unor albine neviabile, iar ă pot deveni ţ
Cînd ţ se ă polenului, ea ă în primul rind
albinele tinere ş larvele, respectiv doicile care ă în ş lor ames-
tecul de miere ş polen ş puietul care ă acest amestec. Manifes-
ă albinelor bolnave ă în ţ de natura toxicului produs
de plantele care au furnizat polenul, în unele cazuri predominînd sim-
ptomele de ţ în altele cele de paralizie. In majoritatea cazurilor
albinele nu pot zbura, fac salturi mici, ă ă corporale ş
au abdomenul ă La presiune ele ă o mare cantitate de ţ
intestina! de culoare ă ş de ţ ă ă ă Pe capacul
stupilor se ă excrementele lor, care au un aspect caracteristic, prin
faptul ă ă ă forma intestinului posterior.
Marea majoritate a acestor simptome a fost ă ş în ş
numita ă de mai", ă ă în ultimul timp ca o entitate
ă de sine ă ă ţ recente au stabilit ă in fond este
vorba de o ţ cu polenul unor specii de Ranunculaceee (piciorul
ş floarea ş ă ş ş ă în ţ ă se impune recla-
sificarea ei în acest capitol.
Cînd ţ se ă nectarului, ea ă în primul
rînd albinele ă Acestea nu pot zbura, se ş ă greu, se în-
vîrtesc în cerc ă din aripi ş într-o ă mai ă ă
semne de paralizie. Intrucit aceste semne sînt comune ş altor boli,
diagnosticul ar putea fi pus numai in laborator, prin ă în ş ă
a unor albine ă ă cu miere ă de la familia ă ş prin
excluderea unei ţ cu pesticide.
Cînd ţ se ă manei, ea ă de asemenea al-
binele ă In timpul sezonului activ, asemenea ţ sint
rare, din ă ă albinele ă principiile toxice prin defecare. Iarna
ă mierea de ă ţ ă toxic asupra albinelor chiar ş atunci
cînd ea provine dintr-o ţ ă ă ă ă ţ mari
99
de ă pe care o ţ (de potasiu indeosebi). Este un fapt stabilit
ă iernarea pe miere de ă mai ales atunci cînd aceasta nu est.e
ă ş cu miere ă produce diaree la albine, ă ne-
crozei epiteliului intestina!, ţ glandelor aferente acestui
organ ş ă ă rectumului cu materii fecale ş gaze. Studiind
acest fenomen s-a dovedit ă in cazul ă cu sirop de ă supra-
ă intestinului ş necesitatea ă survine la ş lunii
martie ; în cazul ă cu miere ă albinele simt nevoia ă
în cursul lunii februarie; iar in cazul ă cu miere de ă supra-
ă are loc începînd chiar din luna decembrie.
ţ cu miere de ă este ă ş prin faptul ă deranja-
mentele intestinale pe care le ă ă un mediu prielnic pentru
ţ bolilor infectcH:ontagioase, tn special a nosemozei. ş
de ă apicultori a mierii de ă este ă folosind una din
ă metode:
- Metoda cu alcool : se pune intr-o ă o cantitate din mie-
rea pe care vrem s-o ă o ă de ă ş de 10 ori mai
mult alcol rectificat. In cazul cînd mierea ţ ş ă ţ se
va tulbura, ă unui precipitat cu aspect de ş alburii; altfel,
ţ ă limpede.
- Metoda cu apa de var: ca ş la metoda ă se pune la
început intr-o ă miere ş ă în ă ţ egale, amestectndu-le bine.
Peste acest amestec se ă ă de var in cantitate de trei ori mai
mare. ă mierea este de ă ţ se ă altfel, ea ă
limpede.
. In concluzie, ţ grave de origine ă sînt rare, ele
fiind dependente de ă cu totul particulare: ţ ă
a florilor vizitate de obicei, perioade lungi de timp cald ş uscat etc.
ţ bolii depinde de prelungirea, sau din ă de amelio-
rarea ţ climatice ce au determinat degradarea ă a po-
lenului ş nectarului, precum ş de ţ în ă a unor surse
nectaro-polenifere netoxice. In general, de pe urma acestor accidente
ă mai ales familiile puternice, care ă ă ţ mari de provizii.
ţ ă cu ă ocazie ă ş floarea-soarelui poate ă provoace in-
ţ la albine, fie ă ă prin apatia albinelor, ă
rea pe floare în timpul ţ ş ă ş ă ă ă
prin mortalitate ă Primele cazuri au devenit din ce în ce mai frec-
vente în ultimul timp, ele fiind o ţ ă atit a ă ţ
nectaro-polenifere sub ţ factorilor climatici, cît ş a ţ in
ă ţ a unor ţ toxice provenite din ă ş ă ş
ierbicidele cu care a fost ă parcela ă ş pe care planta le
extrage din sol. Celelalte cazuri sint mai tare, ele fiind datorate exis-
ţ în sol a unor ă ţ de pesticide. Un astfel de caz s-a pro-
dus în anul 1975 la un mare lan de floarea-soarelui din raza comunei
Dor ă ţ ă ă ş care s-a soldat cu o mare mortalitate la
albine, ă de toate stupinele care au participat la valorificarea
acestui lan.
Prevenirea ţ de origine ă este greu de realizat.
Distrugerea plantelor toxice din ă ş ă ş cu ajutorul tratamen.:.
100
telor fito-hormonale este greu de ă ele prezentînd riscul ă ă ă
culturilor vecine ş arborilor forestieri. Mai ă ş mai eficace ar fi
utilizarea ă în regiunile unde se produc frecvent asemenea ca-
zuri, a unor ă suplimentare a familiilor de albine cu ţ pro-
teice-zaharoase, pentru a compensa ţ hranei din ă ş
ă se ă ş în scop curativ, pentru a dilua hrana necores-
ă ă de albine. Unii apicultori ă în asemenea cazuri
colectoarele de polen, cu care ă stocajul unei mari ă ţ de polen
tn stup ş prelungirea ă morbide la albinele tinere ş
puiet.
In majoritatea cazurilor, mierea din familiile care au suferit into-
ţ de origine ă nu este ă pentru om. ă ă ş
ţ inverse, este drept extrem de rare, cind o miere ă de
albine s-a dovedit ă pentru om. Un astfel de caz este relatat de
istoricul ş generalul atenian Xenofon, care ş în lucrarea "Ana-
base", cum ţ lui (este vorba de cei "zece mii" care se ă
din ă Peloponezului) s-au intoxicat cu miere de Rhododendron
(R. ponticum).
Ţ PROVOCATE
ţ cu ţ flto-sanitare
ţ cu ţ fito-sanitare sînt acele accidente, deose-
bit de grave ş ă pe care le ă familiile de albine,
ca urmare a tratamentelor pentru combaterea ă ă executate
în ă ş ă
Tratamentele fito-sanitare au scopul ă protejeze - cu ajutorul
ţ chimice - culturile, livezile ş ă impotriva ă ă
rilor, respectiv împotriva ş ţ (insecte, ciuperci, microbi),
precum ş a buruienilor, ce ţ ă ţ ş ţ plantelor utile.
Pentru agricultura ă ă ă ă ţ ă unor nevoi alimen-
tare ş imperative economice crescute, aceste tratamente constituie o
necesitate indiscuta ă Pentru ă ele ă ă un mare
pericol, avînd în ' edere ţ în ă pe care le pot provoca
familiilor de albine. ţ sectorului apicol este la rindul ei o nece-
sitate tot atît de ă ea fiind ă nu numai de conserva-
rea unei ramuri zootehnice ă de valoroase bunuri alimen-
tare, ci ş spre folosul agriculturii ă ş Este cunoscut faptul ă pro-
ţ ă depinde intr-o ă ă ă de polenizarea plan-
telor entomofile ş de asemenea, se ş faptul ă una din conse-
ţ nedorite ale tratamentelor fito-sanitare este distrugerea entgmo-
faunei naturale care ă ă ţ Singurele insecte care
mai pot reface din acest punct de vedere echilibrul biologic ţ sint
albinele, ele realizînd importante sporuri de ţ ă a
ă valoare ă ş ş cu mult pe cea a ţ apico!e directe.
ţ acestei ă ţ se ă în general prin legiferarea
ă de prevenire a ţ chimice la albine, precum ş
prin ă existente în ţ ă unor insectidde selective ;
101
toxice pentru ă ă dar ă ă ă pentru albine. Progresele
care s-au ă in ă ă ţ sînt ă reduse, ş încît
singurele ă ţ exi stente la ora ă pentru ă ă ă ă ţ
albinelor constau din respectarea de ă ă ţ care ă
aceste ţ a prevederilor legale existente in acest sens ş din
luarea de ă apicultori a celor mai adecvate ă de ţ po-
trivit cu pericolul pe care-1 ă toxicul folosit, în ansamblul condj-
ţ existente în momentul ă tratamentului : timpul umed sau
uscat, rece sau cald, atractivitatea pentru albine a ţ tratate,
ţ în ă ş a altor resurse melifere nepoluate, ţ ă
la Jocul tratamentului etc.
ă modul cum ţ ă asupra ă ă ţ toxice
folosite în ă se împart în trei grupe :
- ţ toxice de ingestie, care ţ ă la nivelul tubului
digestiv, unde ă ă cu hrana ;
- ţ toxice de contact, care ă în organism la simpla
atingere;
- ţ toxice asfixiante, care ajung în ţ ă
prin ă respiratorii ş produc moartea prin sufocare.
ă ţ pe care o au, produsele fito-terapice se împart în
patru grupe mai importante : ierbicide, fungicide, acaricide ş insecti-
cide. La rîndul lor, insecticidele pot fi ă ţ ş ele, ă principiul
chimic pe care-1 au la ă în : organo-clorurate, organo-fosforice ş
carbamice.
IERBICIDELE consti tuie grupa de pesticide cea mai ţ peri-
ă pentru albine, ă ă ţ reduse, modului de aplicare
pe teren, precum ş faptulw ă ele ţ ă toxic numai pe cale de
ingestie. Majoritatea ierbicidelor sint folosite la ă sistemice de
sol, fiind introduse în ă ă cu ă sau ă ţ ă Din
ă categorie fac parte produsele: Atrazin, Simazin, Karagard, Aresin
etc. Ele ar putea prezenta un pericol pentru albine doar I'n cazul cind
ierbicidarea s-ar face pe vînt, care le-ar duce pe buruienile înflorite,
existente pe ţ ă în curs de tratament. In ţ ă in
cazul ă sistemice de sol se ă apicultorilor ă ţ ă
închise albinele doar în timpul cînd se ă aceste ă
Ierbicidarea se mai poate face ş cu avionul, produsul cel mai des
folosit în acest scop fiind 2,4-D. Avînd în vedere ă aviotratamentele
ă ţ mai mari de ă a pesticidelor în afara
ţ de&tinate tratamentului, precum ş faptul ă produsul 2,4-D
are o toxicitate ceva mai ă în ţ cu celelalte ierbicide, se
ă în acest caz apicultorilor ă ţ ă albinele închise timp de
48 ore.
FUNGICIDELEJ sînt destinate distrugeri ciupercilor parazite ş au
o toxicitate ă pentru albine. Cele mai des folosite din ă
ă sînt pesticidele pe ă de captan (Merpan, Orthocid), zineb (Pe-
rozin, Dithane M-45), pirazofos (Afugan), benomil (Benlate, Fundozol),
carbendazim (Derosal), metil tiofanat (Topsin M-70), sulf pulbere,
sulf muiabil, ă de cupru ă suliat) etc. 1n cazul acestor
produse, albinele trebuie închise timp de 24 ore.
102
ACARICIDELE sint destinate ă ă acarienii olantelor. In-
trucit acarienii au o ţ ă mai ă ă la ţ ţ chi-
miei in ţ cu insectele, impotriva lor se ă pesticide cu
tox:icitate mai ă ş în ţ ă mai ţ periculoase pentru
albine decît insecticidele. Din ă ă fac parte acaricidele pe
ă de dicofol (Kelthane, Dicofol, Milbol), neoron (Acarol, Neoron),
omite (Omite), clorfenson (Ovotran, Avex, Polacaricidol) ş binapacril
(Acricid). ş in prospectele ţ ale acestor produse se ţ
ă ă ele nu sint periculoase pentru albine, tn ă s-au constatat
ş cazuri de ţ Pentru acest motiv este indicat ca in cazul
lor, familiile de albine ă fie închise pentru o ă de 24 ore.
In schinib, sînt considerate toxice pentru albine acaricidele pe ă
de dinobutan (Acrex, Dessin) ş ă (Fundal, Galecron). In
cazul acestora, perioada de inchidere a stupilor trebuie ă fie de mini-
mum 48 ore.
INSECTICIDELE ă categoria pesticidelor cu cea mai mare
toxlcitate ş respectiv cu cea mai mare periculozitate pentru albine.
ă originea lor ele pot fi clasate în :
- minerale : arsenicale, floruri etc. ;
- vegetale : nicotina, piretrina etc. ;
- organice de ă : ţ ţ ţ fosforici, car-
ţ etc.
Cele din primele ă grupe au în prezent o utilizare foarte re-
ă ş ă ă fie complet scoase din uz, ă fie pericolului
mare pe care îl ă pentru animale (verdele de Paris), fie ă
ţ mici în care se ă In schimb, ţ organice de ă
au cunoscut in ultimii 25 ani o ă din ce în ce mai mare, ajun-
gînd la ora ă ă stea la baza ă Ceea ce le caracte-
ă este lipsa ă ţ ele omorînd ă atît insectele
ă ă cît ş pe cele folositoare, precum ş faptul ă majoritatea lor
ş ă ţ ă pe mai multe ă : ingestie + contact, con-
tact + ţ ingestie + contact + ţ
- Dintre insecticidele organoclorurate fac parte pesticide pe ă
de DDT (Detox, Duplitox), lindan (Lindatox), HCH (Hexacloran), Kele-
van (Despirol) etc., cele mai ţ fiind Detox, Lindatox ş Des-
pirol. Celelalte au fost sau ă ă fie scoase din uz, fie pentru ac-
ţ lor deosebit de ă (HCH), fie ă ţ foarte
lungi (DDT).
In cazul insecticidelor mai sus amintite, albinele trebuie închise sau
ă din ă pentru o ă de minimum 72 ore.
In ă ă ă ş o serie de insecticide mai ţ toxice
pentru albine, cum sint Meto:xao. ş Pinetox, pentru care este ă
închiderea stupilor timp de 24 ore.
- Dintre inseticidele organo-fosforice fac parte pesticide pe ă
de (Sinoratox, Bi-58 Dimevur), etion (Sintox, DEF), etil ş
metil paration (Selefos, Wofata:x) etc. ş sînt la fel de toxice pentru
albine, aceste ţ au o ţ ă mai ă ă decît ţ
ţ In cazul lor, albinele vor fi închise sau ă din ă
pentru cel ţ 72 ore.
103
ă ş în ă ă o serie de pesticide cu toxicitate ceva
mai ă ă cum sînt cele pe ă de malation (Carbetox}, triclorfon
(Danex, Dipterex, Clorofos, PoLfosclor), DDVP (Nogos, DDVP, Vapone),
ţ ă de care se ă ă o izolare de 48 ore a albinelor este sufi-
ă
- Dintre insecticidele carbamice fac parte pesticide pe ă de
carbaril (Sevin, Carbatox), ă de cartap (Padan) etc. Sînt sub-
ţ cu toxicitate ă pentru care este necesar ca închiderea albi-
nelor sau ă lor din ă ă dureze minimum 72 ore.
De ţ ă ţ pesticidelor ş implicit perioadele de
izolare a albinelor stabilite mai sus sînt ţ în limite largi 1n
primul rînd de ţ meteorologice. Astfel, în cazul în care trata-
mentul fito-sanitar se ă la o ă ă ă ş la o umidi-
tate ă a aerului, ţ este mai mare ş în ţ ă izo-
larea albinelor trebuie ă cu 24-48 ore. .
Ceea ce ă ţ cl1imice este mortalitatea ma-
ă ă ş ă pe care o ă spre deosebire de maladiile
ţ sau parazitare, în care pierderile sînt mai reduse, nu cu-
prind totalitatea stupilor ş se produc în timp. ln primul rînd sînt, afec-
tate albinele ă care mor de ă curînd ă ce au venit
in contact cu ţ ă
Mai grav este ă cînd aceste albine au timp ă ă la stup ş
ă depoziteze otrava în rezervele de ă In acest caz, pierderile se
extind ş asupra albinelor tinere ş a larvelor, continuînd ă ce în-
treaga familie este ă atît din cauza ţ propriu-zise, cît ş
din cauza altor boli care survin in asemenea ţ Amploarea pier-
derilor depinde de mai ţ factori, dintre care cei mai ţ sînt:
- natura insecticidului folosit;
- forma de administrare a acestuia ;
- ţ produsului toxic;
- ţ meteorologice din momentul ă tratamentului
fito-terapic ;
- stadiul fenologic al culturilor tratate ;
- ţ dintre ă ş ţ supuse tratamentului ;
- ţ ş a altor surse de cules ş de ă necontaminate.
De ă insecticidele care ţ ă rapid, ca de exemplu para-
tionul ş HCH-ul, ş sînt foarte periculoase, ă un risc mai re-
dus decît insecticidele mai ţ toxice dar care au o ţ ă mare
(exemplu DDT-ul), fapt justificat prin cele ă anterior în ă ă
cu posibilitatea de ă a rezervelor de ă din stupi.
Privitor la forma de administrare a pesticidelor , prafurile sînt mai
toxice decît stropirile.
Cînd umiditatea ă este ă toxicitatea ţ
fito-terapice ş !n caz de ploaie, plantele sînt ă ş pericolul
se ă Timpul frumos sau aplicarea insecticidelor ţ
ă pericolul ă Din ă timpul rece sau aplicarea tra-
tamentului chimic ă ce albinele au încetat zborul intGns ă
riscul.
104
Aplicarea tratamentelor în stadiul de inflorire a plantelor ă
pierderi deosebit de grave. ş lucru se ă cînd în livezile sau
în culturile supuse tratamentului ă buruieni înflorite.
Cu cît ţ dintre ă ş ţ tratate este mai mare.
cu atît ă de zboruri efectuat de albine este mai mic. In cazul
cind în jurul stupinei ă ş surse de cules necontaminate, acestea
ţ albinele, împiedicindu-le ă viziteze culturile tratate.
Familiile mai puternice ă pierderi mult mai mari decît
familiile slabe.
Depopularea familiilor prin moartea albinelor ă face ca
ramele cu puiet ă ă ă descoperite ş consecutiv, puietul ă f ie
expus ă sau ă
In concluzie, ţ chimice ă în marea majoritate
a cazurilor sub o ă ă sau ă In ceea ce ş forma
ă aceasta se produce atunci cînd albinele se ă cu doze sub-
letale de ţ chimice cu ţ ă ma1:e, ţ în hrana ă
ce a putut fi ă in stup.
Institutul de Entomologie ă ş ă de la Universitatea
din Torino (Italia) a verificat timp de 12 ani ţ pesticidelor de
uz agricol albinelor, folosind o metodologie ce a fost ă
la Simpozionul organizat de Comisia ţ ă de ă ă
in Olanda la 23-25 septembrie 1980.
Intre cele 37 pesticide considerat ca foarte ţ periculoase pentru
albine, 9 din componentele lor au fo&t verificate în ţ de laborator :
Amitraz, Cyhexatin, Dicofol, Dinocap, Endosulfan, Malathion, Phosalone,
Sulphur, Tetradifon. Tox.icitatea lor asupra albinelor, in dozele recoman-
date pentru tratamentul culturilor, a fost ă : ă prin in-
gestie ş ă prin contact pentru insecticid-acaricidul Amitraz ; ă
prin ingestie ş lipsit de pericol pentru acaricidul Cyhexatin; ă
prin ingestie, ă prin contact pentru acaricidul Dicofol ; ă prin in-
gestie, ă prin contact pentru insecto-fungicidul Dinocap; puter-
ă prin ingestie, ă prin contact pentru insccto-acaricidul Phosalone;
nepli'riculos prin ingestie ş prin contact pentru fungo-acaricidul Sul-
phur ; puternic prin ingestie ş lipsit de pericol prin contact pentru aca-
ricidul Tetradilon.
Trebuie ţ ă contactul nu a fosl direct ci indirect, realizat
prin mersul albinelor pe faguri ţ
Din cei 9 ţ ţ Endosulfanul prin contact ş Aml-
trazul prin ingestie s-au dovedit nesiguri ă ă ţ lor lente ş
progresive, ă abia ă cîteva zile de la începerea ţ
Trebuie ă fie ă în considerare ţ ă ş pericolul
a 4 din aceste ţ chimice, care au ş o ă toxicltate ; Endosulfan,
prin ingerarea a ă din doza ă ş de numai un minut prin
oontact; Malathion, prin ingerarea unei ă ţ minime de 0,0117 g/1,
respectiv o ă de 64 ori mai ă decît cea ă prin cemtaetul cu
o cantitate ă de 0,1875 g/1 ş ă 28 ore de la pulverizare; Pho-
salone, prin ingestia unei ă ţ minime de 0,08 g/1, respectiv o ă
de 8 ori mai ă decit cea ă ; Tetradifon, prin ingerarea a cel
ţ 0,04 g/1, respectiv o ă de 4 ori mai ă decît cea ă
105
Rezultatul ă ă ă produsele chimice care au o ţ
ă ş ă sint ă ă mai mult sau mai ţ pentru
albine, ş unele din ele au fost declarate ca nepericuloase. Se pare ă
componentele care fac parte din ş categorii chimice au ţ simi-
lare asupra albinelor : ţ ţ Clorbenzilat ş Clor-
propilat la fel ca Dicofolul ; componentul organic sulfoclorurat Clorfenson
la fel ca Tetradifonul; componentul organofosforlc Vanithidion egal cu
cea a produsului Phosalone.
Simptome. Semnul cel mai important al ţ chimice este
mortalitatea mare ş ă ce se ă în intreaga ă precum
ş la stupinele din jur ş care duce la decimarea a numeroase familii
de albine. In ţ stupilor ş in intetiorul acestora se ă numeroase
albine moarte, care au, în majoritatea cazurilor, picioarele adunate,
aripile întinse ş limba ă ş ă Multe alte albine sînt bolnave,
acestea prezentînd la început o stare de ţ ă imediat de
imposibilitatea de a zbura, de incoordonarea ş ă de paralizie ş
moarte. Chiar in cazul în care ă albinelor moarte ă în ţ
stupilor este relativ redus, se ă ş o diminuare a ţ
albinelor adulte, o disproportie între acestea ş cantitatea de puiet; expli-
ţ constind în faptul ă mortalitatea ă a albinelor s-a produs
departe de ă Cind ă de albine moarte existente în ţ
stupilor este mare, atunci se ă mortalitate ş în cadrul puietului.
Larvele intoxicate ş ă ţ în ă ş ş ă culoarea
din alb-sidefiu în ş ă
In formele cronice, mortalitatea albinelor este mai ă ă con-
ă o ă ă de timp. Activitatea familiilor de albine în astfel
de cazuri este ă ş ă
Diagnosticul de ţ ă se ş pe baza semnelor
clinice - mortalitate ă ă ş ă -, prin ă (cer-
cetarea de ă medicul veterinar a tratamentelor fito-sanitare executate
în împrejurimi ş a ţ din stupinele vecine), precum ş prin examen
toxicologic de laborator.
In cazul in care se ă mortalitatea în ă la toate stupinele
din jur, diagnosticul este ş de pus. In cazul cînd mortalitatea este
mai ă cînd ea ă numai o parte din familiile de albine sau
numai o ă atunci diagnosticul este mai dificil ş ă de in-
ţ ă trebuie ă sau ă de laborator, prin
analiza ă
Tratamentul ţ chimice este ă ă efect, intrucit nu
ă nici un antidot capabil ă suprime sau ă ă efectul insecti-
cidelor la albine.
Una din ţ ă ce s-ar putea lua in astfel de cazuri
este deplasarea stupinei în afara zonei periculoase, scoaterea fagurilor
cu ă ă din stupi ş ă (în cazul cînd la noua ă nu ă
un cules natural), cu sirop de ă O ă ă ă ar fi instalarea co-
lectoarelor de polen, care ţ o mare parte din polenul toxic, impie-
dicindu-1 ă ă în hrana puietului.
106
Prevenirea ţ chimice ă o ţ ă ş o efi-
ţ ă mult mai mare decit tratamentul acestora. ă cum s-a ă
la descrierea pesticidelor, preîntîmpinarea acestor accidente se ă
prin scoaterea familiilor din zona ă sau prin închiderea lor.
Cel mai important lucru de care trebuie ă se ţ ă seama atunci cind
albinele sînt ţ închise pe timp ă este evitarea ă lor.
In acest scop este necesar ă se ia ă ă :
- suplimentarea ţ din interiorul stupilor, prin ă
de corpuri sau caturi suplimentare ;
- inlocuirea ş prin rame cu ă ă deschide-
rea fantelor de ţ din capac, închiderea ş cu blocuri
de ş ă tot cu ă ă ;
- umbrirea stupilor sau cel ţ vopsirea ă capacelor
în alb, pentru a respinge razele calorice ;
- aprovizionarea familiilor cu rezerve suficiente de ă ş ă ;
- eliberarea albinelor seara ş închiderea lor ţ înainte
de a începe ă zboare.
Pentru a ş cînd ş pentru cît timp trebuie ă ş ă stupii,
apicultorii trebuie ţ ţ din timp despre tratamentele fito-sanitare
ş despre tot ce ar putea ă ajute in ă familiilor de albine. Avind
în vedere acest lucru, precum ş amploarea pagubelor suferite de eco-
nomia ţ ă în urma ţ chimice la albine, Ministerul Agri-
culturii ş Silviculturii a elaborat în anul 1967 ţ privind pro-
ţ familiilor de albine împotriva ţ cu ţ chimice,
legalizîndu-le prin Ordinul nr. 311 din ş an. tn anul 1969 au fost
emise noi ţ în acest sens, nr. 98545, care le ă pe
cele din anul 1959, pentru ca în anul 1980 ă ă tn acest scop Ordinul
nr. 76/1163/32, aflat actualmente în vigoare.
de naturi Industriali
ln regiunile cu o mare concentrare ă ca ş tn apropierea
unor uzine izolate, au fost constatate uneori ţ la familiile de
albine datorate fie ă vegetalelor cu particulele de fum ce ies pe
ş acestor uzine. fi e ă ţ unor ape reziduale.
ă multe ţ în rezidiile industriale capabile ă ă
ţ la albine. Cele mai frecvent incriminate în acest sens sînt
arsenicul (uzinele care ă minerale, arsenicale, industria aluminiu-
lui) ş fluorul (industria aluminiului, a ţ a piritelor, fabricile
de ă ă ş emailuri care ă argile bogate in fluor).
Aceste ţ toxice, ţ in fumul sau gazul industri<ll,
ajung pe florile vizitate de albine fie prin depuneri directe, fie prin
extragerea lor din sol de ă plante. In ţ ă cu ă rece ţ
de acest gen se produc mai frecvent ă ă cu ţ prime-
lor flori, ă ă în timpul if'rnii a rezidiilor industriale în
ă ă ş depunerii lor în mari ă ţ pe plante atunci cînd ă
se ş ln astfel de cazuri, ţ industriale ă ă ş
amploare ş ş gravitate ca ş cele provocate de tratamentele fito-
sanltare, iar mortalitatea poate fi tot ş de ă
107
Cel mai adesea ă ele iau un caracter insidios ş duc la o de-
populare ă a familiilor de albine, ă ă o ă ă ă
ă lente dar permanente a ţ toxice.
In ţ ă singurul caz de mortalitate la albine, acuzînd o
ţ de ă ă a fost semnalat in jurul Slatinei, ea
fiind ă fabricii de aluminiu din ă localitate.
Sub raportul diagnosticului, ţ de ă ă nu
pot fi stabilite decît de un laborator specializat in analize toxicologice.
Sub raportul prevenirii, în regiunile unde astfel de accidente se
produc frecvent ş ă lipsa de rentabilitate a ă nu
ă ă ţ decît ă stupilor ş revenirea in regiune
in momentul in care uzinele respective vor pune în ţ dispozitive
mai eficace de epurare.
In cazul ă cu arsenk, Svoboda ă ă se distribuie la
albine un sirop ţ 10 ml dintr-o ţ de 0,500/o oxid de fier
coloidal dializat.
In viitor s-ar putea ă se ă în capitolul ţ de
ă ă ş ţ 90, principal component al rezidiilor elibe-
rate în ă de ţ nucleare. ă in sol, el este absorbit
ptin ă ă vegetalelor ş vehiculat prin ă ă ş floare, de
unde poate ajunge în organismul albinelor, prin polen, nectar sau ă
ţ medicamentoase
Medicamentele pot deveni toxice atunci cînd sînt folosi te ă ă dis-
ă respectiv atunci cînd nu se ă ţ personalului
veterinar privind cazurile în care sînt indicate dozele maxime supor-
tate de organism ş ţ de aplicare. Se ş de altfel ă ţ în-
tre ţ de ,.medicament" ş cea de ,.toxic" este foarte ă ş în
ă ţ ă ea nu depinde decî-t de ă
In ultimul timp, utilizarea antibioticelor ş chlmioterapicelor in com-
baterea bolilor la albine s-a extins foarte mult, necesitînd o ă
ă a apicultorilor care ă de ele. In mod deosebit este pericu-
ă ă ş dozelor prescrise prin ţ Tabarly ş Monteira
au ă în acest sens ă ă siropul cu ă (sulfat de dihi-
ă la o ţ de 5 ori mai mare ţ ă de normal nu
pare ă provoace ţ nu ş lucru se petrece cu tetraciclinele
care, la dozele prescrise, ă vizibil ţ albinelor. Ş ţ autori
- Moffet, Wilson, Brizard- au semnalat ş toxicitate a teramicinei în
doze terapeutice, ţ ş ă acest inconvenient este compensat
de efectul ei ă ă In plus, ea se ă în miere ş ă
poluare ă ă fie ă pentru consumator. Ş sulfamidele pot
deveni toxice pentru albine, ş ele sînt suportate mai bine decît antibio-
ticele. Astfel, s-a constatat ă sulfatiazolul în ţ m ai mare de
1 %o este toxic pentru larvele de albine, mortalitatea atingînd ţ de
peste 800fo atunci cînd ţ este de 2%il ş ă se ă
la 2 zile interval.
ţ folosite pentru combaterea ţ externi pot fi
ă ă ă atunci cind albinele sînt ţ un timp îndelungat sub
ţ lor sau cînd tratamentul se ă toamna tîrziu ş albinele nu
108
mai pot ă elimine ţ ingerate prin zborul de ă ţ Au fost
multe cazuri de familii de albine, mai ales de ă omorîte cu fumul
de t utun utilizat pentru combaterea braulozei. De asemenea, s-au inre-
gistrat cazuri de ţ prin fagurii ţ cu acid sulfuros
(rezultat prin fumul de sulf in ţ apei), in ţ cînd fagurii
ţ nu au fost ă ţ ţ ş ţ suficient înainte de a
fi ş in stup. Unii apicultori din ţ ă ş mai ales din ă ă
ă ţ cu azotat de amoniu pentru anestezierea albinelor,
in scopul introducerilor de ă ă familiilor, combaterii ş
gului etc. ă ă a dat ş la multe accidente, fi e prin
omorîrea familiilor atunci cind s-au introdus în stup mai mult de 4-5
rafale de fum, fie prin ă puietului, atunci cînd ţ s-a ă
pe timp friguros iar albinele, ă pe fundul stupului, au ă puietul
descoperit.
Chiar ş sarea de ă ă pe care unii apicultori o ă în sirop
sau in apa de ă poate avea o ţ ă ă ă Administrarea mai
mult timp în ţ de 0,2% ă la 0,5% produce o ţ
ă ce ă ţ albinelor, iar în ţ de 5°/o ea pro-
duce moartea albinelor in 24-48 ore. In cazul cînd se ă sare de
ă ă chiar î n ă ţ mici in proviziile de ă ea ă in-
digestie, ţ ă de diaree.
ă apicultori care ă ă anumite medicamente pot ă
albinele de orice boli ş le folosesc în ţ ă în scop preventiv sau
în tratamentul curativ al ă ţ indiferent de ce ă ar
fi ele. ă ţ este ş ă ş ă ă întrucît pe de o parte
nu ă leacuri universal valabile, iar pe de ă parte ţ per-
ă a unui medicament in familia de albine poate ă ă nu
numai o ţ ă prin acumulare ci ş alte ţ nedorite, cum
ar fi distrugerea florei intestinale utile, împiedicarea instituirii unei
ă ţ naturale, poluarea mierii, producerea fenomenului de ţ ă
ă la consumatori etc.
Utilizarea unor doze mai mici decît cele indicate de ş este
de asemenea ă în primul rind prin faptul ă tratamentul
nu are efectul dorit, iar in al doilea rînd din· ă ă ă pro-
ducerea fenomenului de ţ ă a ţ patogeni ai albinelor ţ ă
de medicamentul respectiv.
In general albinele sint mai rezistente la ţ ă a medi-
camentelor in ţ cu larvele. Puietul intoxicat ă ă
de ă culoare ş ţ El este scos de ă albine ş apare în ţ
stupului în cantitate mai ă sau mai mare, în ţ de cantitatea de
medicament ă
Diagnosticul se pune prin cercetarea ă în care s-a pro-
dus ă ş prin examenul de laborator, cu ajutorul ă se
exclud maladiile ţ precum ş alte ţ
Prevenirea ţ medicamentoase se ă prin utili-
zarea medicamentelor conform ţ personalului veterinar ş prin
limitarea tratamentelor preventive la strictul necesar, respectiv numai
in anumite boli (loca ă de exemplu) ş numai cind familiile de
albine sînt direct ţ
109
Ţ Ş Ş Ş AI ALBINELOR
In ă toate ţ a u ş care ă la ţ lor,
limitîndu-le ţ ; este o lege ă dar ă avînd in vedere
ă numai ă ei se ă echilibrul dintre specii.
Albinele nu fac ţ de la ă ă cu atit mai mult cu
cit ţ hranei lor le atrage un ă suplimenlur de inamici. ş
extrem de ş pagubele cauzate de ş ş sînt ş
incomparabil mai mici decît cele provocate de bolile descrise în capitolele
precedente.
ă multe specii zoologice ş chiar botanice) capabile ă pertur-
be procesele vitale ale famili ei de albi ne, ele ţ ca ţ
ă ă perturbatori sau comensali. Vom trece în ă pe cele mai
importante, ă în ce ă ţ lor ă ă ă ş în ă
ă ţ care sînt mijloacele de a ă albinele de ă ţ
INSECTE
Dintre cele peste un milion de specii care fac parte din clasa insec-
telor, ă au o ţ ă ă mai ă asupra albi-
nelor:
Senotainia tricuspis. Este o ă ă ş la noi, dar mai a les
în ţ ă din bazinul mediteranean. Ea ă albinele numai în
stadiul larvar ş ş nu este ă ă ă în pericol ţ familiei
de albine, poate ş ă ă uneori pagube destul de importante.
Ca aspect, senotainia tricuspis este ţ mai ă decît musca
ă de culoare ş cu o ă ă pe cap, cu pete triun-
ghiulare pe partea ă a abdomenului (fig. 34 v. ş ă color). Ea
este ă respectiv ă ş la ţ vii. l n abdomenul unei fe-
meie s-au ă peste 600 larve ş peste 800 ă
Musca ă albinele in timp ce acestea ă florile sau cind
ies din stupi. In zilele insolite din t impul vedi ele pot fi ă pe capa-
cul stupilor, de unde se reped ă albine ş depun cîte o ă pe
corpul acestora, între ca p ş torace. Atacul acestor ş se ă la
circa 10 secunde, astfel încît în 1-2 zile ele depun pe albine întreaga
110
lor ă ă ă de larve. ă 10-20 minute de la depunerea lor, lar-
vele ă în musculatura ă ş încep ă se ă ă cu hemo-
limfa ş cu ţ moi din corpul albinei. In momentul cînd sînt de-
puse pe albine larvele ă ă 0,7-0,8 mm lungime, pentru ca in sta-
diul maxim de dezvoltare ă ă la 15 mm lungime ş 3 mm ă ţ
ln acest stadiu ele ă ă albina ă se ă în ă ş se
ă în nimfe, din care, ă circa 10 zile vor ş ş adulte.
· ţ bolii ă senotainioza sau apimiazl) în familiile de al-
bine depinde de ă ş senotainia existente în ă Acestea
pot fi ă începînd din luna mai ă tn octombrie, ă sint mai
numeroase în lunile iulie-august, ă cînd are loc transformarea
nimfelor în insecte adulte. ln cazul unei ă masive pot pieri zilnic
mii de albine (cazuri semnalate de €. Pelimon tn ţ ă de Boilw
în U.R.S.S.). Sînt afectate numai albinele ă ş trîntorii, întrucît
ţ se produce în afara stupului. In ţ stupilor cu familii mai
puternice se pot vedea albine bolnave sau un ă anormal de albine
moarte, ă semnul caracteristic îl constituie ş ă abdominale pe
care le ă albinele moarte, ă ţ parazitului in inte-
riorul lor. Disecînd aceste albine sau dilacerlnd musculatura ă a
albinelor bolnave, se pot vedea cu ajutorul lupei larvele de senotainia.
Combaterea miazelor se ă prin distrugerea ş care
le ă In cazul senotainiei, cunoscîndu-se ă aceasta este ă
de culoarea ă una din metode ă in punerea pe stupi a unor far-
furii albe pline cu ă in care ele se vor îneca. O ă ă se ba-
ă pe folosirea insecticidelor aflate in ţ la care se ă o
cantitate ă de amidon sau ă ă de grîu. Cu ă ţ se ă
ă ţ de carton alb, care sint ţ pe stupi în timpul zilei.
Meloidele sint ş gindaci mari,
cu aripi moi, ce nu ă decît par-
ţ abdomenul. Pot fi ă ş prin
ţ ă ş livezile din ţ
ă fiind cunoscute sub numele de
gindacul puturos, din cauza mirosului
ă pe care il ă (fig. 35, v.
ş ă color).
Acest gindac ă ă albinelor
tot în faza ă ca ş senotainia. Fe-
mela depune ă în ă Din ă
ies larve, care au corpul aproximativ
triunghiular (de unde ş denumirea de
,.triungulini"), de culoare castanie, pre-
ă cu trei perechi de picioare (fig.
36). Ele se ă pe florile plantelor (ale
composaceelor, mai ales scaiete, ă ă
etc.), ş insectele polenizatoare,
Fig. 36. 'rriungulln pe corpul
unei albine
de care se ţ ă pritnr-o ă ă ă Unele specii de triungulini
ă ş albina ă perforînd tegumentul ş sugind hemolimfa.
Pagubele pe care le ă aceste insecte sînt mai importante în
cuiburile albinelor solitare decit in cele ale albinei domestice.
111
Parazitoza se poate ş prin aceea ă in ţ stupilor se ă
albine bolnave, care ă ş ă convulsive, ş ă corpul cu
labele ca pentru a ă ceva ce le ă Privite de aproape se
pot observa pe corpul lor triungulini, fapt ce permite punerea unui diag-
nostic precis
Tratamentul familiilor de albine infestate cu triungulini se face prin
ş metode ca ş în cazul braulozei. S-a constatat ă ă cea.
10 g ă pe fundul stupului, ă ţ s-a redus in 24 ore
cu 75% în ţ cu familiile de albine netratate.
Viespile. Din ă familie ă unele specU care pot ă ă
daune importante apiculturii.
Albinele sint atacate de viespi fie pe cîmp, fie la ş stupului.
Tn unele ă viespile. pot ă intre în stup ş ă ă larve ş
pupe, preferîndu-;-le pe acestea din ă In general, numai toracele albi-
nelor este mîncat. roade capul ş abdomenul albinei ş ă
la cuibul ei cu toracele acesteia, pe care-I ă larvelor sale ca ă
Viespea ă Vespa orientalis L., este un ă ă serios al
albinelor din zona ă In anul 1949, ţ Apicultorilor din
Israel a raportat distrugerea a 28.000 familii de albine din cauza viespi-
Jor. De ă viespea ă ă la ş ă in ă mare
ş ş ă ă ţ ă ş ă epuizeze ţ de ă a
familiei. ă ce viespile au ucis paznicii de la ş ele ă in stup
ş se ă cu puietul ş cu albinele tinere.
Vespa mandarina Smith este cea mai mare viespe ş respectiv, un
formidabil ă ă al albinei melifere din Orientul ă Ea cîn-
ă ş 1-1,5 grame (de 10-15 ori mai grea decit o ă ş poate ă
lichideze albina numai cu mandibulele, ă ă ă ă acul. Intr-o
ă ă de ă viespile ă albinele la ş ă cuibul
lor este aproape, ele ă in ă mare ş atunci începe o a doua
ă de ă 20-30 de viespi pot ă omoare 5 000-25 000 albine în
cîteva ore. Ele pun ă pe stup ş devin foarte agresive, ca ş cind
ş ă propriul cuib. In timpul acestei faze, de ţ viespile trans-
ă pupele, larvele ş albinele la propriul lor cuib, pentru ş ă
larvele cu ele.
In ce ş viespile din arealul ţ ă noastre, una din cele mai
ă specii, care a ă accidental în Europa din America este
viespea mare, ă ă sau bondarul (Vespa crabo). Ea ă albinele
pe cimp ş la ş putind aduce importante pagube stupinelor cind
este în ă mare. ş in general ea ă albinele din nevoia unei
hrane proteice, Olberg (1959) descrie o ţ in care Vespa crabo des-
chidea abdomenul albinei ca ă ă numai mierea ă în
stomac.
Corpul ă are cea. 30 mm lungime ş o culoare ă ă cu
pete ş ş dungi galbene pe torace ş abdomen. ş ă ş cuiburi
in scorburile copacilor ş în ă ă zidurilor.
Viespea ă ă albinele ş ă mierea. Este ă de 15-
20 mm, are capul galben ş puncte negre pe torace ş abdomen. ş con-
cuibul in ă familia ei ă mii de indivizi.
112
Viespea ă ă In stupii cu familii slabe ş ă mierea.
Ea ş face cuibul în ă în podul caselor ş chiar tn capacul stupilor.
!ntre cu care viespile ş ă larvele sînt ş purecii
ă de ă distrugerea acestora ducind, in anii in care vies-
pile sint deosebit de numeroase, la ă ţ de miere.
Cuibul viespilor este format elin faguri orizontali, cu celule dispuse
pe o ă parte ş orientate în jos.
Lupul albinelor (Philantus triangullum) este o viespe de 12-16 mm,
de culoare ă cu benzi galbene, ă ă în Europa ă ş in
Africa de Nord (Fig. 37). Se ă ş aproape exclusiv cu albine, pe care
le ă din zbor. Guibul, pe care ş face in ă este ă cu
numeroase galerii.
Lupta împotriva viespilor ă din ă ş distrugerea fami-
liilor. Cînd este vorba de cuiburi subterane, se vor ă mai intti ş
secundare, care vor fi astupate cu un dop de ă sau cu un tampon
de ă Se introduc apoi prin orificiul principal 10-15 1 dintr-o solu-
ţ ă ă care se ă ş orificiul principal. ţ se face
seara, cînd toate viespile sînt în cuib.
Cînd cuibul viespilor este intr-o ă de copac, se va proceda
la fel ca în cazul anterior, operatorul avînd ă ă se protejeze bine
pentru a nu fi ţ Ca o ţ in acest scop se ă ă se
afume mai intii viespile cu nitrat de amoniu (1-2 linguri de ţ ă
puse în ă bine aprins). Prin ardere ia ş protoxidul de
azot, care ă insectele pentru circa 10 minute, timp in care cuibul
poate fi distrus ă ă pericol. Se va avea ă ă nu se respire fumul
abundent care se ă din ă !n cazul cind se ş un
insecticid spray, nu mai este nevoie de o afumare ă
a.
Fig. 37. Lup:..tl albi nelor : a- femelA ; b- mascul ducînd o albinti ă Borchert)
Inainte de a incepe lupta cu viespile, operatorul trebuie ă ş pro-
tejeze corpul de un atac din partea acestora.
Un alt mijloc, mai ţ eficace ă decit precedentul, ă ln
distrugerea viespilor cu ajutorul curselor : sticle ş umplute pe
sfert cu si1·!;p de miere sau de fructe ş puse în locurile frecventate de
viespi.
113
Un mijloc excelent este ă ş distrugerea cuiburilor ă
vara, în momentul în care viespile le construiesc sau încep ă se înmul-
ţ ă
Furnicile cuprind unele specii care sint periculoase pentru albine
prin aceea ă le ă mierea, distrug puietul ş ă lemnul stupilor.
In general, apicultura din ţ ă cu climat temperat ş implicit din
ţ ă are mult mai ţ de suferit de pe urma furnicilor decît
apicultura din zonele tropicale sau ecuatoriale. In aceste zone, furnicile
din subfamiliile Dorylinae ş Ecitoninae ă în grupe de zeci sau
sute de mii ş pot ă ă o ă ă în citeva ore. Collart
(1950) descrie ă ş unui asemenea atac al "furnicilor legionare"
asupra unei stupine din Congo Belgian, afirmînd ă era un spectacol
sinistru ă vezi cu ce repeziciune ele devorau puietul ş chiar albinele
care încercau ă li se ă Furnica ă lrido mirmex humi]is
este ş ea o calamitate pentru stupinele pe care le ş ea fiind în
stare ă ă cele mai puternice ş mai populate familii de albine.
Sînt semnalate pagube importante aduse de ă ă în Africa
de Sud, Rhodezia, Bermuda, Luisiana ş Florida.
Revenind la ţ ă lupta împotriva furnicilor nu trebuie
ă decît atunci cînd aceste insecte ă ă in mod evident
familiilor de albine. Se pot ţ în acest scop mai multe procedee :
- punerea de momeli ă (cu arsenic de exemplu), ferindu-le
ă de accesul altor animale ;
- ă insecticidelor aflate în ţ de-a lungul ă ă
folosite de furnicile ă ;
- ungerea suportului stupilor cu fenol sau pudrarea lui cu naHa-
ă floare de sulf etc.
PASABI
ă ă sint aj utoarele cele mai ţ ale omului în lupta
contra insectelor, ş încît faptul ă unele din ele ă ş albine nu
trebuie ă le fie luat în nume de ă Unele dintre ele ă ă în
acest sens, ă din ă un loc special de vinAtoare ş decimind
albinele. Astfel :
P r i g ori a. ă ş sub numele de ă ă albinele
ă alte insecte. In stomacul unei prigorii s-au ă ă la 60
albine, ceea ce i-a determinat pe unii autori ă ă o pereche
din aceste ă ă poate ă consume intr-un sezon cea. 30 000 albine. Pre-
ţ lor in preajma stupinei este ă mai ales în perioada de
imperechere a ă
Ci o ă n it o are a sau ghionoaia poate ă perforeze iarna stupul
ş ă ă familia de albine.
P i ţ i g o i u 1 ă ş iarna in stupi, ă ă ă albinele
la ş pentru a le putea prinde. El ă ă familiei mai mult prin
deranjarea acesteia în perioada de repaus hibernal decît prin cele cîteva
albine consumate. Din ă ă ţ trebuie ţ din preajma
stupinei
Toate aceste ă ă vor fi ţ la ţ ă de stupine cu ajutorul
diferitelor sperietori.
114
MAMIFEBE
ş cum am procedat ş cu celelalte clase zoologice, nu vom cita
dintre mamifere decît speciile care constituie un real pericol pentru fami-
liile de albine. 1n ă categorie se inscriu doar ş ş în anu-
mite regiuni, ş
Ş o a reci i, indiferent ă sint de ă de cîmp sau de ă
ă iarna in stupi, unde nu se ţ ă consume mierea ş
polenul, ci ş ă ş cuibul acolo, rozind fagurii, ramele, împa-
chetajul, ă totul ş deranjînd ghemul albinelor. Familiile deran-
jate de ş ă prost ş in majoritatea cazurilor se ă
de diaree.
Cea mai ă ă ă impotriva ş este instalareet
grileior metalice la ş ă cu punerea familiilor la iernare. Unii
apicultori folosesc în acest scop reductoarele de ş ţ introduc
in ş blocuri ă cu ţ la 1 cm ţ ă
ţ ă ă ş trebuie ă cu astupa-
rea ă ă ă care ar putea ă favorizeze accesul ş în
stupi
Cind ă ş este mai mare, ă ă ă este insufi-
ă fiind ă stîrpirea ă în ă ln acest scop se pun
curse ş momeli ă Pentru ca momelile ă nu constituie un pericol
pentru animale ş ă ă ele trebuie puse in locuri ferite de accesul lor.
O astfel' de ă poate fi ă : din 10 în 10 m în jurul stupinei
se pune cîte o ă ă ă iar peste ea se ş ă o ţ ă Sub jgheabul
ţ se pune griu, reinnoindu-se provizia in cazul cînd cantitatea ini-
ţ ă a fost ă ă 1 O zile, ă în care se ă ă
ş s-au ş ă se alimenteze din aceste ă se înlo-
ş grîul inofensiv cu ă ţ ă (procurate din ţ
Urs u 1 brun. Dintre ţ ă europene, numai în ţ ă ş
in U.R.S.S. se poate vorbi de pagube produse de ş familiilor de albine.
La noi ă tribut acestor simpatice animale (mari amatoare de
mie:e) stupinele amplasate in zona de munte. Pierderile sint ă relati\'
reduse, ă ş 100 familii de albine atacate pe an. In U.R.S.S., ş
sînt ţ ă ă pentru pierderea a 700-800 familii ele
albine anual.
Cunoscînd ă vînarea acestor animale este ă apicultorii se
ă ă de ş alungîndu-i cu cîinii ş ă mult zgomot. ln alte ţ ă
ţ ţ ă a ş se ă cu ajutorul gardului electric.
ln .,Bolile albinelor" de Roger A. Morse, sînt detaliate mai multe sisteme
de asemenea garduri. O ă ă despre care se spune ă a dat rezul -
tate bune, este punerea în calea ursului a unei ă ţ de ă ă ă
ă cu un fir electric. 8ind ursul o atinge cu nasul, el ş un ş
care îl ă ă se mai ă la ă
ş ă ţ practice pe care le au apicultorii de a se ă
de ş sînt reduse. Singura ţ pentru a nu descuraja valorificarea
resurselor melifere din zona ă este ca apicultorii ă fie ă
ţ pentru pagubele suferite ; ă ă ă ţ seama ă legees
115
li ă ă se apere prin omorirea animalului ă ă Conside1·
ă trebuiesc ă demersuri in acest sens.
In 6 state din S.U.A. (Maine, New Hampshire, Pennsylvania,
mont, West Virginia ş Wisconsin), apicultorii care au suferit pagubE>
din cauza ş sînt ă ţ de ă stat. In ş fel se proce-
ă ş în trei provincii canadiene (Manitoba, Ontario ş Saskatchewan),
iar în alte ă provincii apicultorii sînt ţ financiar la construirea de
garduri electrice.
ă ă albinelor sînt mult mai ş decît cei ţ
mai sus. In lucrarea ă ş albinelor", C. Toumanoff descrie
ă ţ citeva sute de specii, ţ la 16 clase zoologice. ş
ă ş în ţ ă cele mai multe dintre aceste specii ă ă
în prea ă ă ă familiilor de albine pentru a merita o descriere
într-o lucrare de uz practic, cu atît mai mult cu cît amploarea ă
a prejudiciilor ş ă cu totul speciale în care ele se produc
fac inutile ţ de combatere. Astfel, unele din ele ă întîm-
ă albina, ă cu alte insecte ce constituie hrana de ă (ex.
ă broasca, ş ariciul etc.), altele ă tn ă mic în
ţ ă (fluturele cap de mort, lupul albinelor), iar altele au un
contact redus cu stupinele, ă ţ de ă ă în care ă
iesc (bursucu1, jderul, dihorul).
In schimb, omul el ş ar putea fi considerat un ş al
albinelor, în ă în care el ă ă recolteze m.ierea prin omo-
rîrea albinelor, nu ă regulile de ă ş de profilaxie ce condi-
ţ ă ă ă ă ă ţ acestor insecte, sau ă ţ
toxice în ţ care pun în pericol nu numai ţ unor albine sau
familii de albine, ci ă ş ţ acestei specii in diferite zone
geografice.
PROFILAXIA BOLILOR LA ALBINE
Ţ GENERALE
Sub numele de profilaxie se ţ totalitatea ă ce se
iau pentru a preveni ţ a opri ă ş a asigura eradicarea
bolilor contagioase.
Se ş ă a preveni o ă este mult mai ş ş mai eficace dectt
a o combatE'. Acest dicton medical este ă valabil pentru toate
speciile, ş cînd el a proclamat facilitatea ţ a avut in vedere
mai ales omul ş animalele mari, care pot fi izolate de ţ patogeni
ş care pot fi imunizate prin ă )mpotriva acestora. La albine
ţ este ă ş mai ă deoarece familia este ă
din zeci de mii de indivizi, eare ă la zece km ă sugînd in
fiecare zi nectarul unei puzderii de flori, ă cu numeroase alte
albine ţ unor stupi ş stupine diferite. In plus albinele, zeci de
miliarde de albine numai în ţ ă vin în contact între ele în
fiecare an de-a lungul sutelor de km pe care stupii îi ă în pastoral.
!n aceste ţ evitarea ţ patogeni de ă albine devine pen-
tru marea majoritate a bolilor un deziderat iluzoriu, din moment ce
ei au ş ă ă ţ atît tn ă cît ş tn stupi.
Ş ş chiar în aceste ţ albinele dau ă de o rezis-
ţ ă uimitoare, ă ş ş cu mult pe cea a altor specii. De acest lucru
ne putem convinge ă ne gîndim ă o ă ă (de exemplu) -
la vite sau la porci-, o ă de asemenea -la porci sau la ă ă -,
ă orice individ intilnit în cale, ă ş pe de-a rîndul. La albine
în schimb, nu ă ă ă ă sau ă ă le îm-
ă ă pe de-a rîndul. Paratifoza, septicemia, apar destul de rar,
ş microbii lor sînt în fiecare ă Puietul ă ş ş ă ş mani-
feste ţ doar la o parte din familii, ş ciuperca ce-i ă ş
ă în fiecare stup. Nosemoza ia ă ă abia tn 50fo din stu-
pine, ş sporii agentului ei pot fi ă ţ în 80°/o din stupine. Loclle,
boala ă paralizia, puietul în sac, nu ş ă ă ă
majoritatea coloniilor din ă ş chiar ă vrem ă ă îmbol-
ă nu ş întotdeauna.
117
Ş atunci firesc apare întrebarea : ă natura a înzestrat specia
albinelor cu puterea de a rezista la boli', de ce o parte din familii se
ă ş ? Este cert ă ţ albinelor de-a lungul
miilor de milenii (în care atîtea alte ă au ă s-a datorat
acestei ţ naturale, ă cum tot ş de clar este ă ă ele
se ă acum, aceasta se ş ţ neprielnice în care
omul le ă ă ă ă abaterilor de la factorii ce le-au asigurat
rezistenta in trecut.
Pentru a valorifica la maximum ă uimitoare ş a albi-
nelor într-un moment cînd orientarea eforturilor spre distrugerea agen-
t ului cauzal nu mai satisface, e necesar ă trecem în ă factorii de
ţ ă ai familiilor de albine ţ ă de boli ş ţ care au permis
pe vremuri acestor factori ă se manifeste cu maximum de ţ ă
1. Prolificitatea ă capacitatea acestora de a da zilnic ş
la 2 000 de albine, a fost ş este principalul factor de ţ ă mijlocul
de a compensa ă ţ produse de boli, ă ă ş intemperii. O
ă oricit de ă ar fi, ş poate manifesta ă ă însu-
ş decît într-o familie ă în care temperatura de 35°€, nece-
ă pontei, se extinde pe un ă cît mai mare de faguri. Familia
ă respectiv temperatura ă pe care ea o ă în stup,
permite de asemenea:
- un nivel maxim al ţ organice de ă ale albinei :
ă imunitate ă sau ş ă ţ de antibiotice etc. ;
- o activitate ă de ă ţ de ă din stup a tot
ce constituie ă de ţ : al bine !li puiet bolnav sau mort, res-
turi de ă etc. ;
- un control al întregului stup, începînd cu ă ş
de ş (molii, viespii, furnici, ş albine ţ ş ş cu
neutralizarea acestora, in cazul cînd au ş ă ă ă ;
- un microclimat optim, prin ventilarea stupului cînd este prea
cald, printr-o ă organizare ş ţ a ghemului de iernare în
anotimpul rece ;
- conditii neprielnice pentru ţ ţ patogeni ă
ascophaera, varroa), care la temperatura de 35°C ş reduc activitatea.
ş familia ă cu ă ă ă cea mai
ă de p1·evenire a bolilor la albine.
2. ş de a strînge provizii ce ă ş nevoile proprii a fost
ş este un alt factor de ţ ă care ă familia de albine ă ă
ţ ă perioadelor de timp neprielnic. ă ş este ş de ă
ă ă în instinctul albinelor, încît in ţ unor rezerve ă
sau cind culesul ă ă ş reduc depunerea de puiet.
Pe vremuri albinele beneficiau in totalitate de proviziile lor, iar
culesul era continuu. Acum ele sînt nevoite ă ş ă produsele cu
omul, iar activitatea lor se ă asupra cîtorva cuJesuri prin-
cipale, ă ţ prin lungi perioade de inactivitate. Pentru a evita
ă pe care ă ţ le ă în dezvoltarea familiilor
de albine ş consecutiv, ă ţ acestora ţ ă de boli, e nece-
118
sar ă se asigure albinele în ţ ă cu reze1-ve bogate de ă
ş ă li se asigure o activitate ă fie ductndu-le - în golurile
dintre culesurile principale - la culesuri mici, de ţ fie aco-
perind aceste goluri prin ă de stimulare.
3. Un alt factor de ţ ă ţ ă de boli a fost capacitatea albi-
nelor de a transforma nectarul, polenul ş alte ţ vegetale in pro-
duse alimentare cu ă ţ energetice, trofice ş antibacteriene extrem
de valoroase, destinate ă ă puietului ş lor ş Intr-ade-
ă ă ă ş de ă ş mierea ţ o ă foarte ă
de principii activi, acizi ţ ş zaharuri simple direct asimilabile,
acizi organici, microelemente, enzime, vitamine, ţ bacteriostatice
ş chiar bactericide, care ă acestor produse nu numai ş
nutritive de prim ordin ci chiar ă ă
Calitatea produselor apicole depinde ă de calitatea materiilor
prune pe care albinele le ă din ă Inainte vreme flora era mai
ă ş mai ă ă ă Flora culesurilor actuale ă albinelor
un sortiment mai redus de materii prime, iar in ţ acestora
ă ş cltimicalele pe care agricultura le ş ca ă ş ă ierbi-
cide se1U insecto-fungicide, sau pe care industria le ă ş in atmo-
ă Mai mult, o parte ă din hrana ă pe care albinele
ş ş ă ş ă ă pe baza acestor materii prime este
ă cu ă aliment unilateral, care în plus ă ş un efort
organic pentru a fi asimilat.
Aceste inconveniente care ţ de agricultura ş apicultura inten-
ă sînt greu de anihilat în totalitate. Ele pot fi ş remediate în
mare ă ă prin:
- rezervarea pentru hrana albinelor a unor sortimente de miere
de calitate ă ş care presupun o ă poluare (de salcîm,
de tei);
- iernarea pe miere ă ş mai ţ pe ă ;
- fc;!'Jsirea extractului de plante medicinale la prepararea siro-
pului de ă ;
- evitarea ă cu sirop de ă aplicate toamna ti1·ziu (care
ă fermentarea mierii ă ă ă ă ă ş consecutiv, diareea
la albine), precum ş a celor aplicate prea timpuritt la începutul anului
(care ă extinderea ă a puietului ş în cazul unei rein-
toarceri a iernii, ă ş moartea lui).
4. In ă ă ă albinele ş alegeau singure ă ă
cum le dicta ţ lor ă Scorbura de ţ în care
cel mai adesea ş ă ă ş le asigura ă iarna ş ă
vara, ă vaporii de ă ă ă ă ş nu-i condensa pe ţ ă
oferea ţ împotriva vînluriJor ş ş ă unei bune
ă In plus, acest ă era culesul era ţ contactu1
cu alte albine era minim. Un astfel de ă constituia ă
un factor de ţ ă al albinelor împotriva bolilor.
Ce concluzii putem trage, din acest punct de vedere, pentru ă
ritul actual? ă folosim de ţ stupu.L vertical, ă nu-l ă ă
119
!e degradeze, ă ă producerea unei ă ţ excesive, luînd ă
suri pentru asigurarea unei ţ ă Legat de venti-
ţ ş ă ă înlocuirea unei ţ din plan-
ş stupului cu ă de ă ă ă este singurul remediu
pentru prevenirea ş combaterea micozelor.
De asemenea, ă nu ţ ă la ă ţ atund rind
el este rentabil, chiar dacâ prin ă pastoral rentabilitatea ar fi
mai mare. ţ de venituri nu ă de cele mai multe ori
oboseala stuparului ş riscurile de tot felul ă ţ
ă ă furt etc.) pentru familiile de albine.
5. ln ş un ultim factor care a permis familiilor de albine ă
reziste în ţ bolilor a fost ţ ă ţ cu o ă
ă de-a lungul multor milioane de ani, natura n-a ă ă
ă ă ş ă perpetueze specia decît familiile active ş perfect
adaptate la ţ locale, ă ă ă tot ce era debil, tot ce risca
ă ă focar de ţ ş ă de degenerare.
ln loc ă ne ă de ă ă ţ ş ă facem din
ţ principala ă de ă impotriva bolilor, noi ţ ă adesea
impotriva legilor biologice, ă în ă familii slabe, ă ă sup:::rt
ereditar sau aducînd albine ă neadaptate la ţ locale. Atit
in familiile slabe cît ş în cele ă neadaptate, germenii patogeni
se ţ ş ş ă ţ ş in felul acesta ă ă un
pericol ş pentru familiile mai puternice sau, respectiv, pentru cele locale.
Un exemplu în ă ă cu rolul ş ţ ă îl constituie
cele 30 000 familii de albine importate de Libia din Italia, la care schim-
barea ţ de mediu a provocat acutizarea nosemozei latente pe
care o aveau, antrenind o mortalitate în ă a acestor familii, mortali-
tate ce s-a propagat ş la efectivul apicol autohton.
ţ familiilor de albine care ă la boli trebuie ă
intre in uzul curent, atît al pepinierelor de ă cît ş al tuturor
ă de albine. Desigur, nu ă pentru realizarea unei rase
sau linii rezistente la boli, ş Park ş colaboratorii (în Ceh0slovacia)
au ş infect ind experimental familiile de albine cu bacilul locei ame-
ricane ş selecUndu-le pe cele rezistente, ă ă ă in trei ani ă
rul acestora de la 28 la 75. ş posibile, asemenea ţ sint ş
contraindicate, întrucît ar impune frecvente ă de control, care
ar putea aduce mai mult ă decît bine. ă in schimb pentru t•
ţ în ă plin alegerea pentru ţ a acelor fan:tilii în care
grupa albinelor ă este ă ş foarte ă ş ă
depisteze ţ într-un stadiu precoce, ă ţ celulele atinse ş
ă elimine puietul bolnav înainte ca germenul ă ă în stadiul peri-
culos de spor ş de cele mai multe ori, inainte ca noi ă putem sesiza
ă S-ar putea ca puietul ă ă constituie punctul de plecare
pentru o astfel de ţ Personal eu cred ă familiile care aparent nu
se ă de puiet ă sint tocmai familiile de care am vorbit
mai sus intrucit, ş ă reziste în ţ unei boli al ă agent este
ă în ţ stupii, sint capabile cu ţ ă ă ă o ţ ă
ă ş în ţ altor boli ; intr-un cuvînt, sînt familii care ă ă
fie ţ (în cazul cind ă ş ş productive), ă cum
120
consider ă este o mare ş ă ă ş ă provenite din familii
care ă semne de ă inclusiv de puiel ă
ţ ă evaluarea ţ naturale ţ ă de boli a fami-
liilor de albine ă critedul ţ la puiet ă este ă
numai în ţ unei ţ extensive a acestei micoze, respectiv
cînd ea apare în majoritatea familiilor de albine, ş cum s-a întîmplat
în a doua ă a deceniului 70. ln ţ normale, depistarea celor
5-100/o familii care de ă sint dotate genetic cu o capacitate deose-
ă de ă ţ a larvelor moarte, se poate face prin ă pro-
cedeu 1
Se ă o ţ de fagure cu puiet ă ă se introducv
în congelator pentru ca puietul ă fie omorît, se ia o ă din aces\.
fagure cu cîteva sute de celule cu puiet (un ă cu latura de 4-5 cm)
ş &e introduce intr-un fagure cu puiet din familia ă ă ln
fine, se ă fagurele ă 24 ş 48 ore.
Familia cu o ă ţ ă ţ ă de bolile puietului este aceea care
ă 24 ore a ă ă ş a ă ţ toate celulele cu puiet mort.
In incheiere, ţ ă ţ ă concluziile de mai sus, rezultate
din confruntarea prezentului cu trecutul, ă doar jaloanele acti-
ă ţ de prevenire a bolilor, obiectivele principale ale acestei ă ţ
Pentru a fi transpuse în ă aceste obiective se cer concretizate în
ă precise, capabile ă ă ţ ă tuturor cattzelor determinante sau
favorizante ale bolilor, adecvate tuturor ă cru:e ar putea
facilita ă Pe de ă parte, pentru a intregi sfera profilaxiei.
ă de prevenire trebuie completate eu cele ce ă preîntîm-
pinarea extinderii, precum ş asanarea bolilor contagioase. In actuala
lege ă (la elaborarea ă am avut cinstea ă cola-
borez) ivate aceste ă sînt redate în detaliu, aplicarea lor este obli-
gatorie, ş încît este mult mai indicat ă fie cunoscute sub ă
ă în loc ă fie reformulate în prezenta lucrare.
UTILIZAREA PLANTELOR MEDICINALE
IN PATOLOGIA APICOLA
ă albinelor cu plantele este ă ţ lor depinzînd
în totalitate de ţ regnului vegetaL De la plante ele ş ă
hrana ş ă cu aceasta, nwneroase alte ţ pe care le folosesc
fie direct, fie ş pe baza lor elementele care le ă buna
ţ ă precum ş ş cu totul deosebite privind
viteza de dezvoltare, capacitatea de ţ energia ă ţ ş în
ş ţ în lupta cu ţ patogeni. Am ă cit de complexe
sînt produsele apicole ş cit de valoroase sint componentele lor. Intreaga
ă a acizilor ţ indispensabili ţ zaharuri simple direct asi-
rnilabile, acizi ş ă organice, rnicroelemente, enzime, vitamine, suo-
ţ antitoxice, bacteriostatice ş chiar bacterici.de, toate acestea n-ar
avea cum ă existe în produsele respective ă n-ar exista plantele
care ă le furnizeze. ă deci ă cu cît flora este mai ă cu cît
albinele au la ţ plante mai bogate în elementele mai sus-amin-
tite, cu atît ele vor fi mai bine înzestrate pentru ţ ă ş ă In
ţ ă cind flora ă este ă numai din cîteva
specii caracterizate în special ca furnizoare de ţ dulci, atunci
arsenalul albinelor devine din ce în ce mai ă ă ă ş lupta acestora
cu vitregiile ţ din ce în ce mai grea. Este momentul cînd omul poate
ă ă salutar, cu ajutorul plantelor medicinale.
Aceste plante au fost utilizate ca leacuri de ă om din cele mai
vechi timpuri. ţ în acest sens ne-au parvenit de la sumerieni,
care au ă în urmâ cu 8 000 de ani, de la asirieni ş babilonieni
(4-5 000 ani î.e.n.) ş de la egiptenL Medicii Hippocrat la greci, Galen
la romani ş A vicena la arabi au întocmit ă celebre, in care au
descris plantele medicinale, ţ ş modul lor de folosire.
Pe vremea aceea plantele medicinale erau considerc;.te ca avînd
puteri miraculoase, ce puteau fi amplificate prin descîntece ·<?J ritualuri.
ă cu secolul XVIIT al erei noastre, încep ă se descopere ,secretele
plantelor medicinale, respectiv ă se ă tn ţ ă în laboratoare
principiile lor active ca ţ chimice pure ş ă se ă in
clinici ă ţ lor terapeutice. Un eveniment epocal l-a .constituit
descoperirea de ă FJ.eming a ţ antibiotice la unele plante
122
inferioare (mucegaiuri), ceea ce a dus la prepararea penicilinei,
micinei, cloromicetinei ş Mai tirziu s-a constatat ă ş plantele supe-
rioare ţ ţ capabile ă ă dezvoltarea microbilor, cele
mai mari ă ţ ă în usturoi, ă coada ş ş ţ
ă ă ă ş
Gama ţ medicamentoase care se pot ă în plante este
foarte ă ş în ţ de ea se stabilesc ţ terapeutice ş
modul de ţ Din punct de vedere al naturii lor chimice, cele mai
importante grupe de principii active sînt : glucidele, pectinele, mucila-
giile ş gumele, uleiurile grase, uleiurile ţ rezinele, acizii organici,
glicozidele, saponinele, materiile tanante, principiile amare, vitaminele,
alcaloizii, ţ vegetali, antibioticele ş ţ minerale.
In medicina ă fiecare din aceste grupe ş ă ş o utilizare
ă în tratamentul unei boli sau in redresarea ţ ă a unui
organ, apa1 at sau sistem. In patologia ă ă ă ţ
nu este ă intrucît pe de o parte tratamentele la albine nu se
pot adresa organismului ci familiei in totalitate, iar pe de ă parte,
ţ specifice ale unor plante sau grupuri de plante asupra ţ
patogeni ă nu se cunosc. In ă ţ stabilirea principiilor
active utile pentru albine ş respectiv a plantelor care le ţ va
fi ă ă pe criteriul ţ la fortificarea ă a acestor insecte
(vitamine, acizi organici), la fnarmarea lor în lupta contra ţ pato-
geni (antibiotice, uleiuri ţ ş în mod cu totul special , la buna
ţ a aparatului digestiv, frecvent afectat ş ă de intrare
pentru majoritatea acestor ţ (materii tanante, ţ amare).
VIT AMIN ELE ă o ă de ş organici indispensabili
ţ ţ în ă ţ mici în alimentele naturale. Pentru om ş ani-
male (cu atit mai mult pentru albine) sursa de vitamine ş de precursori
ai acestora (provitamine) este ă de ţ ă pre-
cum ş de vitaminele sintetizate de bacteriile intestinale. In general,
organismele animale nu pot sintetiza vitaminele. De aceea hrana acestora
trebuie ă ţ ă obligatoriu ş ş ş ţ ş în lipsa lor
ă o s.:de de fenomene patologice care pot duce în anumite cazuri
la moarte. Unele plante ţ o ă ă de vitamine (e, Bt. B
2
, P.
K, P.P.) în ă ţ importante, ş cum sînt de exemplu ă ş
ă ş care au ş fost denumite pentru aceasta "polivitamine naturale".
ACIZII ORGANIC! sînt larg ă ţ în regnul vegetal. Foarte
frecvent ţ sînt : ac. oxalic, malle, citric, tartric, chinic, cofeic etc.
Au rolul de a corecta gustul ă al unor principii terapeutice ş de
a stabiliza vitamina C în produsele vegetale. In organismul animal acizii
au ţ multiple, ei intervenind îndeosebi tn ţ chimice legate
de metabolism ţ ş ţ Pentru albine ei au o impor-
ţ ă ă întrucît intre nectar ş miere este o mare ţ ă de
pH (mierea este mult mai ă iar tn lipsa acizilor din ţ
elaborarea acestor ţ ă un mare efort organic. Pe de ă
parte, acizii sînt indispensabili pentru invertirea polizaharidelor, respec-
tiv pentru transformarea zaharozei din ă industrial in ă
ş ă (glucide simple, direct asirnilabile).
123
ANTIBIOTICELE sînt ţ organice de ongme ă sau
ă care au proprietatea de a opri dezvoltarea microbilor (bacterio-
statice) sau de a-i distruge (bactericide). Antibioticele elaborate de plante
se numesc fitoncide. Cele mai multe dintre acestea sînt volatile, avînd
posibilitatea ă ţ asupra microorganismelor de la ţ ă Ele
ă avantajul ţ ă de ţ chimio-terapeutice ă nu sînt
nocive pentru organismul animal.
Cele mai mari ă ţ d'e fitoncide se ă în : usturoi, ă
coada ş ş ţ ă ă ş ă ă
ULEIURILE Ţ (volatile, eterice) au miros aromat carac-
teristic. In ţ lor ă o serie de hidrocarburi, ţ acestora,
azulene, ş fenolici etc. ă diferite ă ţ farmacodina-
mice în ţ de ţ lor. Multe sînt apreciate ă ţ
antiseptice (bactericide) ş diuretice (antitoxice). Izma, teiul, pelinul fac
parte dintre aceste plante frumos mirositoare, care ţ uleiuri volatile.
MATERIILE TANANTE (taninurile) au gust ţ
asupra mucoaselor ş prevenind sau oprind diareea. ţ grupei poli-
fenolilor ş în ţ ă au ş o ţ ă
PRINCIPIILE AMARE au proprietatea de a ă pofta de mîn-
care ş de a stimula ţ ce ă
a. Plante cu ţ ă ş ă ă ă vita-
minelor ş acizilor organici pe care li ţ : ă ă ş urzica,
ă ă ă talpa ş afinul, murul, zmeurul, fragul, nucul ş
b. Plante cu ţ ă ă antibioticelor sau ule-
iurilor ţ pe care le ţ : usturoi, ă coada ş ş
ţ ă ă ă ă anghinare, pelin, ţ ă ă ă
ă tei, ş ă ţ ă ă ă ă zmeur, frag,
coada calului, talpa ş coada racului.
c. Plante cu ţ ă ă ă ş sti-
ă asupra tractusului digestiv, prin ţ în ţ sau prin-
cipii amari : pelin, ţ ă coada ş ă ă ş
ă coada calului, ă ş ă ă anghinare, ă ă stejar,
nuc, ă ă salvie, fag, zmeur, mur, afin, gutui, dud, coada
raculul, talpa ş ă ţ ă troscot, cozi de ş ş de ş
O ţ aparte trebuie ă ă pentru ă ţ ă aceasta fiind
în ă ă ă alunge moliile (mai ales în amestec cu ă inclusiv
molia cerii.
ă cum se vede, o serie de plante se întîlnesc în ă ş chiar
in toate trei categoriile, ceea ce face ca valoarea lor ă ă chiar ă
ţ tn principiile respective este mai redus. Cunoscind ă in aceste
categorii plantele au fost ţ în ordinea ă a canti-
ă ţ de ţ medicamentoase pe care le ţ idealul ar fi ă se
ă ţ între plantele cu un ţ medicamentos bogat, pentru
a se ţ astfel extracte cu activitate ă mai ă
ln ce ş localizarea principiilor activi, ţ lor în
diferite organe ale ş plante ă în limite largi. Unii ş
.12-!
se ă în toate ţ ţ sint ţ aproape în întregimt'
în anumite organe sau ţ Aceasta permite în unele cazuri recel-
tarea· între;;i : mase vegetale, în altele numai a unor organe ş ţ
Astfel, se ă plant-a în totalitate in perioada de înflorire la : ă
toare, ă urzica ă pelin, troscot; tulpina ă în perioada
de înflor ire la : coada ş ş coada calului, talpa ş
coada racului ; florile la : ă ş ţ coada ş tei, sul-
ă ă ţ ă ă ă ă ; frunzele la : ă ţ ă
ă ă ă ă ă anghinare, salvie, afin, mur, zmeur, fag, mes-
ă nuc, gutui, d ud; fructele la: ă ă ă ş afin; coaja la stejar.
Pentru ş ă in totalitate ţ ă ă plantele>
medicinaie uscate cu ă ş ă în cutii de carton sau
ă ţ de ă la loc uscat. Astfel uscate, aceste plante ă ă denu-
mjrea de droguri.
Cum se folosesc plantele medicinale? Extragerea ţ medi-
camentoase din droguri se ă cu ajutorul unor lichide dizolvante
- ă alcool, ţ ulei etc. - folosindu-se diferite procedee ca : infuzia.
ţ ţ digestia, tincturile ş
INFUZIA sau ceaiul este forma cea mai ş ă de ţ a
principiilor active din plantele medicinale ş ă din ţ drogului
în contact cu apa ă timp de 15 minute. In acest scop, planta se-
ă ţ ş ş din ea se pun într-un vas ă ţ 100 g, peste care se
ă 2 1 ă ă Vasul se ă ş se ă 15 minute, amestecind.
din cînd în cînd. ă trecerea acestui timp ceaiul se ă ş se
ă cu 3 l sirop de ă in ţ de 2 : 1 (2 litri ă ş
un litru ă ă 5 1 sir.op cu extract de plante medici nnle, care vor
fi ţ la 10 familii de albine în ţ de cîte 0,5 1.
In cazul cînd ă familiilor este mai mic sau mai mare, can-
ă ţ de drog, ă ş sirop se vor reduce sau majora ţ res-
pectîndu-<;e doza de 20 g drog la 1 1 sirop. •
In general toate drogurile formate numai din flori sau frunze s<>-
extrag prin inlu;lie. ă ă este absolut obligatorie pentru o
serie de pbmte aromate, cum ar fi florile de tei sau de ş ţ fr unzele
de ă sau de ţ ă deoarece prin fierbere principiul lor activ (uleiul
volatil) dispare.
Ţ sau -fiertura este ţ prin care planta se ames t ă
cu o cantitate de ă rece Ş se fierbe un timp anumit. Decoct ul se stre··
ă fierbinte ş se ă cu ă la volumul cerut.
Pentru a realiza un sirop medicamentos prin ţ se pun într-un
vas ă ţ 100 g ă ă ţ ă peste care se ă 2 l ă rece.
Frunzele, florile ş planta ă se fierb 10-15 minute, iar cojile-
ş ă ă se fierb 30-40 minute. ă fierbere decoctul se ă
se ă cu ă ă la 2 1, ă care se ă cu 3 l sirop
2 : 1, pentru a realiza necesarul ă ă a 10 familii de albine.
ln general, ţ se ă pentru drogurile al ă ţ
este mai lemnos, ş cum sînt ă ă cojile ş unele fructe (ex.
125-
planta ă de coada calului, ă ă de ă ă coaja de stejar,
fructele de ă ş ş de afin). Cînd este vorba de fructe, ele vor fi zdro-
bite mai întîi ş vor fi introduse în ă în momentul .. d aceasta a
început ă ă pentru ca ă se ă vitamina C. Fructele de
ă ş vor fi ţ la fiert numai 10 minute, cele de afin 30 minute.
Pentru fructele de ă ă se va folosi metoda infuziei.
MACERAREA sau ă ă la rece este ţ de ţ în
care drogul este ţ în contact cu solventul ă alcool etc.) un
timp anumit, ă care ţ se ă Timpul de ţ ă
pentru ţ ă între 30 de minute ş 6 ore, iar pentru ţ
ă la tincturi, între 5 ş 10 zile. Timpul mai scurt C':' mace!:"are
în mediul apos este justificat prin faptul ă ă ţ extrase,
preparatul poate fi invadat de microorganisme.
Fr uctele de afin se ă atît la ţ cit ş la macerare. In
acest ultim caz ele vor fi ţ in ă rece timp de 6 ore. ln timpul
extragerii se ă din cînd în cînd. ă trecerea timpului indicat,
maceratul se ă prin tifon sau ă ş -se ă cu sirop în
ă ţ utilizate în cazul infuziei sau ţ
DIGESTIA sau ă ă la cald este o ă a ă in
sensul ă se face la cald, la temperatura de '40-60°C. ln acest mod se
ă unele uleiuri medicinale, ca cele de ş ţ ş ă La
ţ prin digestie se ş baia de ă în fierbere, peste care se
ţ timp de 2-3 ore vasul în care se ă drogul ă cu uleiul.
La ş uleiul se ă se pune in vase de capacitate ă ş se
ă ă la rece.
In cazul ţ apoase, indiferent de metoda ă se va pre-
para numai cantitatea de extract ce ă ă fi e ă în ă
toarele 24 ore. ă la administrare, extractul va fi ă la rece ş
întuneric.
In scof' preventiv, tratamentul cu extract de plante medicinale se
ă la începutul ă în golurile de cules ş la ş sezo-
nul ui activ, respectiv atunci cind aceste plante, sau altele (; U un con-
ţ ă ă lipsesc din ă El va fi continuat o ă cît
mai ă (cel ţ 3 ă la interval de o ă ă ă pen-
tru ca efectul salutar asupra familiilor de albine ă fie cit mai substan-
ţ Privitor la acest efect, s-a constatat ă un sirop cu extract de ă
(25 g la 1 1 sirop), distribuit de 2 ori pe ă ă ă în ţ de cite
200 ml, a avut ca rezultat dublarea ţ albinelor. Un rezultat ă
ă a fost ţ cînd s-a folosit un extract dintr-o combi-
ţ de plante : ă coada ş ă ă ş ş ţ
amestecate în ă ţ egale (cîte 20 g de fiecare, pentru administrare
ă ă ă la 10 familii de albine).
In scop terapeutic, extractul de plante medicinale se ă
concomitent cu medicamentele specifice (cu Fumidil B in ă cu
ă in ă el avînd ca scop ş rezultat ţ efectului aces-
tor medicamente.
126
A nexa l
LEGEA SANITAR-VETERINARA; MASURI GENERALE PENTRU
DEPISTAREA, PRzyENffiEA Ş COMBATEREA BOLILOR
INFECTOCONTAGIOASE Ş PARAZITARE ALE ALBINELOR
Art. 1. ţ ă a familiilor de albine, pre-
cum ş controlul sanitar veterinar asupra ţ acestora ş a pro-
duselor apicole, se ă de ă personalul tehnic al ţ
lor veterinare, cu sprijinul cercurilor apicole ale ţ ă
lor de albine.
Art. 2. Pentru a se efectua un control sistematic asupra ă
sanitare a familiilor de albine, precum ş pentru avertizare in cazul
tratament elor fitosanitare, ă ă ţ agricole socialiste ş
apicultorii cu stupine personale sînt ţ ca ă la data de 20 ia-
nuarie a ă an, ă declare la consiliile populare locale familiile de
albine pe care le ă ş locul unde' este ă stupina.
ţ ă de stupine din sectorul socialist ş sectorul ă
riilor ţ care ă ă pastoral sint ţ ca în ter-
men de 24 ore de la mutarea stupinei pe teritoriul unei noi ă ţ
ă ţ consiliului popular respectiv locul unde se ă ă
stupina ş adresa la care pot fi ă ţ proprietarii lor.
Comitetele, respectiv birourile executive ale consiliilor populare,
vor înscrie stupinele localnice în registrul agricol ş vor ţ separat
ţ stupinelor amplasate temporar pe teritoriul lor, cu ocazia
ă pastoral
Art. 3. ţ ă de familii de albine sînt ţ ă solicite
aprobarea medicului veterinar de ţ atunci cînd doresc ă
ă sau ă transpC!lrte pe raza ş ţ materialul bio-
logic apicol - familii de albine, roiuri, ă Aprobarea se va da pe
baza examidirii ţ sanitar-veterinare din stupina furnlzoare.
In cazul cînd doresc ă transporte sau ă ă material biologic
apkol pe raza altei ţ veter inare, ţ ă de familii de
albine trebuie ă certificate sanitar-veterinare de transport,
eliberate de ţ ă prin care ă se ateste
ă mat erialul biologk apicol provine din stupine care nu sînt puse sub
ţ sanitar-veterinare.
Gertificarea ă ă ă ţ respectiv a ă ţ de boli infectocon-
tagioase ş parazitare a stupinei , este ă timp de 30 zile, calcu-
late din ziua ă ă acest termen a fost ă ş familiile de
albine înscrise în certificat nu mai pot circula ă ă innoirea ă
127
pentru alte 30 z.ile. Reinnoirea se face pe verso certifieatului, înscriin-
du-se ă ă :
"Certificatul se ş pe 30 zile, la data de .
ă ş ş
"
Eliberarea certificatului sanitar-veterinar de transport, precum ş
prelungirea ă se face de ă medicul veterinar al circum-
ţ sanitar-veterinare pe teritoriul ă se ă stupina la acea
ă care este obligat în acest scop ă controleze toate familiile de al-
bine din stupina ă
Art. 4. ţ ă de albine care ă produse apicole pen-
u:u comerdalizare în ţ trebuie ă posede carnete de ă ă pen-
tru stupinele ce le ă conform modelului L.v. 6-18 (Partea a V-a),
vizate trimestrial de ă medicul veferinar al ţ în raza
ă este ă stupina ă In cazul ctnd intr-o ă
apare o boalâ ă ţ sanitar-veterinare, medicul veterinar
de ţ va retFage carnetul de ă pentru stupina res-
ă ă la ridicarea ă restrictive, notînd în carnet -
sub ă ă ş ş ă - data retragerii ş data reînnoi rii ă ţ
acestuia.
Art. 5. In fiecare an se va face examinarea ă sanitare a fa-
miliilor de albine prin controale periodice, generale ş ţ Con-
troalele periodice generale vor fi ă de 2 ori pe an, in lunile apri-
lie ş septembrie. Controalele periodice ţ vor fi ă numai la
efectivul familiilor de albine deplasate la masivele melifere in cadrul
ă pastoral.
Gontroalele periodice generale ş ţ ale familiilor de albine
vor fi executate de ă medicul sau tehnicianul veterinar de circum-
ţ cu sprijinul cercurilor apicole A.8.A.
Cu ocazia acestor examene, personalul sanitar-veterinar va instrui
ţ ă familiilor de albine asupra ţ ce le revin în pro-
blemele de ş ş ă a ă ă ă ţ familiilor de albine.
In ă ţ agricole socialiste, încadrate cu personal veterinar
propriu, examinarea ă a familiilor de albine revine acestui
personal, care are ţ ă ţ medicului veterinar de circum-
ţ rezultatul ă
.1rt. 7. Materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, ă
livrat la export va fi ţ de certificatul sanitar-veterinar care
ă ateste .indemnitatea acestui material sub raportul bolilor transmisi-
bile la albine.
Art. 8. Loturile de miere livrate de ă ă ţ de ţ
nare pentru consum intern sau pentru export vor fi insotite de certifi-
cat sanitar-veterinar emis de ă medicul veterinar inspector de
stat, în baza buletinului de ă eliberat de ă un laborator de
specialitate, din care ă rezulte ă mierea corespunde ţ de
.calitate ş este ă de germeni ai bolilor transmisibile la albine .
.1 28
Art. 9. Pentn1 a asigura ă ă familiilor de albine ş pentru
a evita ă bolilor infectocontagioase, ă ă ţ
agricole socialiste ş ai altor ţ care se ă cu apicultura,
preaum ş apicultorii cu stupine personale, sînt ţ ă respecte o
serie de reguli.
REGULI OBLIGATORII DE Ş
a. stupinele vor fi ţ ş dezvoltate in ă în care re-
sursele melifere locale ă necesarul de ă pentru ţ
familiilor de albine ;
b. familiile de albine vor fi ţ în ţ ă în stadiul
de familii puternice, în ă ă ă ă bolilor o ţ ă ă
cît mai mare. Pentru a evita ă familiilor de albine se vor lua
ă pentru preîntîmpinarea roitului natural, iar ţ pe ă
de roiuri artificiale va fi ă numai în primul semestru al anu-
lui, folosind în acest scop ă împerecheate ;
c. familiile de albine vor fi ţ în stare ă prin prac-
ticarea - la nevoie - a ă pastoral ş prin ă de stimu-
lare executate în special ă înaintea primului cules principal
ş vara, ă ultimul cules ;
d. se va stimula instinctul de a ă faguri, luîndu-se ă ca
fiecare familie de albine ă ă anual cel ţ 3-5 faguri arti-
ficiali, în ş fel încît în cel mult 3 ani ă se ă ţ fagurii
din cuib;
e. familiile de albine vor fi asigurate în tot timpul anului cu re-
zerve suficiente de miere în cuib. ă ş vara proviziile de miere
din cuib nu vor ă sub 6-8 kg miere, iar la intrarea in ă ele
vor fi de cel ţ 12 kg. Completarea rezervelor de ă în vederea
ă va fi ă ă la data de 15 septembrie ;
f. pentru iernarea în bune ţ a familiilor de albine, cuibu-
rile vor fi reduse numai la fagurii ce pot fi bine ţ de albinele
existente ş vor fi bine ţ folosind materiale izolatoare care
ă ă excesul de umiditate.
In perioada de iernare se va evita deranjarea familiilor de albine
prin ţ nejustificate din partea apicultorului sau prin zgomote
produse de motoare, ă ă etc. Tot în acest scop, stupii vor fi ă ţ
cu gratii la ş împotriva ă ş
REGULI OBLIGATORII DE IGIENA
a. amplasarea stupinelor se va face în locuri uscate, ă
de vînt, însorite în perioada de ă ş um.brite în timpul verii. Stupii
vor fi ş ţ cît mai ţ ţ unii de ţ cu ş orientate
ă sud, ţ de la sol ş ş ţ în ţ ă ;
b. vatra ş cabana stupinei, precum ş toate ă aferente uni-
ă ţ apicole vor fi ă in cea mai ă ordine ş ă ţ
129
c. procurarea materialului biologic apicol - familii de albine,
roiurl, ă - va fi ă ă numai din stupine ă ă atestate ca
atare prin certificat sanitar-veterinar in cazul cind se ă de pe
raza altei ţ sanitar-veterinare ;
d. activitatea de ingrijire sau de control a familiilor de albine se
va incepe cu familiile puternice ş ă ă ă la ă pe cele
slabe sau bolnave ;
e. apicultorul va lucra in halat sau ă de culoare ă
ş va dezinfecta mîinile, echipamentul ş uneltele de lucru ori de cite
ori vine in contact cu familiile de albine bolnave ş de asemenea, ă
terminarea ă ţ zilnice in ă In dotarea ă stupine tre-
buie ă existe materialele necesare pentru manipularea familiilor de al-
bine in ţ de ă ş anume : alcool sanitar, ă ş ţ
f. se interzice mutarea de albine, faguri, diafragme, ă
sau a ş din stupii ţ în stupi ţ îndemni ; in
slupinele ă ă trecerea materialului biologic sau a echipamentului
apicol de la un stup la altul va fi ă la strictul necesar ;
g. fiecare ă trebuie ă ă de ă ă proprii, capa-
citatea acestora fiind ţ ă cu ă familiilor de albine
existente în ă ;
h. ă extragerea mierii se va ă ca fagurii ă fie ş
tot în stupii de unde provin ; extragerea ă a mierii este per-
ă numai in cazul in care stupinele din care provin fagurii ş
pentru ţ sînt indemne de boli ţ supuse ă
obligatorii ;
i. pentru asigurarea rezervelor de ă destinate ă se vor
folosi faguri cu miere ţ numai de la familiile de albine ă ă
toase ; nu se ă folosirea mierii de ă pentru iernarea fami-
liilor de albine ;
j. stupii ţ pentru ă familiilor de albine trebuie
ă fie ă acestui scop, in ă ă ă ţ ă iarna ă
ă de albine, ă împiedice vara transmiterea ă solare in in-
teriorul lor ş ă asigure ţ necesar ă maxime a unei
familii de albine ; stupii vor fi bine ţ ţ ă ă ă ă care
ă ă ă ploii ş a ă ă sau care ă favorizeze
ş ;
k. se interzice folosirea stupilor ţ din alte stupine ă ă a
fi în prealabil ţ ;
l. se ă ca stupii ă fie ţ in fiecare an, ţ
care se va face toamna pentru stupii de ă ş ă pentru
stupii in care au iernat albi.nele ; ţ ă a stupilor se va
face prin ă ţ ă ş ă în ţ de formol 2-4%,
în ţ fierbinte de ă ă 2-5% sau de carbonat de sodiu
ă ă 5%, ă care stupii vor fi ţ timp de 24 ore, ă
ţ abundent cu ă ş ţ ;
130
m. inventarul apicol se va ă ţ ş dezinfecta ă fiecare între-
ţ ă cum ă
- extractorul de miere, presele de ă topitorul solar ş restul
inventarului mecanic folosit la extragerea !Dierii 3i cerii, se vor dezin-
fecta cu ţ fierbinte de carbonat de sod1u 3-5 1o ;
- halatele ş ă ş se vor dezinfecta prin fierbere într-o solu-
ţ de carbonat de sodiu 2% timp de 30 minute;
n. în ă de ă ş propolis, toate resturile rezultate de la
ă ţ stupilor ş a inventarului apicol se vor arde ;
o. albinele moarte, ă pe fundul stupilor sau în ţ acestora,
vor fi adunate ş arse ;
p. în depozitele de ă a produselor apicole, în halele unde se
ă produse apicole, în magazinele ş ţ unde se desfac
aceste produse, se vor respecta ă ţ ;
- produsele apicole vor fi transpo'rtate ş ă în ambalaje
igienice, bine închise, pentru a fi ferite de accesul albinelor;
- ferestrele vor fi ă cu ă de ă sau cu tifon ;
r. ţ fagurilor artificiali în scopul ă se
va realiza numai in ă ţ autorizate de inspectoratele sanitar-vete-
rinare ţ ţ ţ ă de albine ; confec-
ţ fagurilor artiliciali de ă persoanele particulare în scopul
ă ş în ateliere neautorizate este ă
In atelierele pentru ţ fagurilor artificiali trebuie ă
se respecte ă reguli :
- primirea ş depozitarea cerii se va face într-o ă ă
de restul atelierului ;
- toate ă atelierului vor avea pardoseala ă
ş dispozitive de aerisire ă cu site care ă împiedice intrarea
albinelor sau altor insecte ;
- ă atelierului va fi ă cu ţ de ă ş ca-
nalizare racordate la ţ ş ; ă atelierului se vor
ă în ţ ă curate ş vor fi dezinfectate în fiecare ă ;
- ceara din care se ţ ă fagurii artifidali trebuie ă
fie ă în prealabil, prin mijloace termice sau chimice ;
- personalul va avea în mod obligatoriu echipament de ţ
(halat, ă ş cizme de cauciuc), care va fi ţ curat ş dezin-
fectat ă ă ;
- personalul care ş ş ă ceara ă la intro-
ducerea ei în sterilizator \'a fi altul decît acela care ă ceara
ă ş fagurii artificiali ; între a.ceste ă sectoare se va evita
orice contact în ă ă ă favorizeze transmiterea ţ patogeni
de la fagurii ţ la fagurii nou ş ;
s. prelucrarea reziduurilor de ă ş ă se va face numai în
centre special amenajate în acest scop, ţ ţ ă
rilor de albine, care ă ă normele de ă ă
toare, pentru a nu contribui la difuzarea bolilor la albine;
131
t. fagurii de ă vor fi ţ ţ în ţ inchlse, sub ţ
unor ţ insecticide care ă asigure conservarea lor la ă de
invazii parazitare.
REGULI OBLIGATORD PRIVIND PRACTICAREA Ă PASTORAL
ă pastoral va fi practicat cu respectarea ă
ţ :
a. stupinele vor putea fi transportate numai în baza certificatului
sanitar-veterinar de transport, precum ş a ţ de ă
pastoral, ă de Comisia ţ ă de ă ă ş ă
pastoral cu consultarea obligatorie a inspectoratelor sanitar-veterinare
ale ţ interesate. ţ de ă pastoral este ă
numai pentru sursa de cules ş vatra ţ ă în cuprinsul ei;
b. familiile de albine cu semne clinice de boli contagioase nu pot
fi deplasate în pastoral decît ă vindecarea lor ; stupinele infectate cu
boli infectocontagioase ş parazitare supuse ţ obligatorii nu
pot practica ă pastoral decît ă ridicarea ţ sani-
tar-veterinare ;
c. ă stupilor ţ pe o ă nu va ă ş 100 familii la
masivele melifere din ă ş 50 familii la culturile agricole. La ma-
sivele melifere din ă ţ dintre 2 vetre va fi de cel ţ
50 m, cînd stupii fac parte din ş ă ş de cel ţ 100 m,
cînd stupii ţ unei stupine diferite. La culturile agricole, ţ
dintre stupine va fi de cel ţ 100 m cînd stupii fac parte din ş
ă ş de cel ţ 300 m cînd stupii ţ unor stupine diferite.
Amplasarea unei stupine în raza de zbor a albinelor ţ
altor stupine (între aceste stupine ş sursa de cules) este ă
ş stupilor se va face de ă ă oferind sufi-
ciente puncte de reper, pentru a evita ă ă albinelor de la un
stup la altul ;
d. se vor lua ă pentru prevenirea ş ă ca
in perioadele lipsite de cules ă nu se lucreze la stupi decît seara sau
cînd timpul nu permite zborul intens al albinelor. ln aceste perioade
se vor reduce ş la roiurile ş la familiile slabe.
MASURI GENERALE PENTRU COMBATEREA BOLILOR INFECTO-
CONTAOIOASE Ş PARAZITARE LA ALBINE
Bolile infectocontagioase ş parazitare la albine sint ă :
Bolile puietului: loca ă loca ă puietul în sac ş
puietul ă (ascosferoza).
Bolile albinelor adulte : paratifoza, septicemia, paralizia, boala
ă sau boala de ă nosemoza, acarapioza ş amibioza.
Bolile mixte (ale puietului ş albinelor adulte) : aspergiloza (pu-
ietul pietrificat) ş varrooza.
In cazul ţ bolilor infectocontagioase ş parazitare la albine,
ă ă ţ agricole socialiste ş ai altor ţ care au
stupine, precum ş apicultorii cu ă ă sînt ţ ă asi-
132
gure tratamentul familiilor de albine bolnave ş ă ia toate ă
pentru a împiedica ă bolilor respective.
Art. 10. Dintre bolile iniectocontagioase ş parazitare ale albine-
lor, loca ă loca ă acarapioza, nosemoza ă ş
varroza sint boli supuse ţ obligatorii ş ţ sanitar-
veterinare.
Art. 11. Pentru combaterea acestor boli se vor lua ă
ă de ordin general :
a. ţ ă familiilor de albine, precum ş alte persoane care
iau ş ţ ă de ţ uneia din bolile infectocontagioase supuse
ţ sau care ă ţ acestor boli, sint ţ ca în
termen de cel mult 24 ore ă ţ pe orice cale (verbal, telefonic
sau in scris) comitetul ş respectiv biroul executiv al consiliului popular
local sau ţ ă
b. comitetele ş respectiv birourile executive ale consiliilor popu-
lare locale, ă ce vor lua ş ţ ă de ivirea la albine a unor boli
supuse ă se vor interesa ă medicul veterinar a fost anun-
ţ iar ă aceasta nu s-a ă vor lua ă pentru ţ
acestora ă ă întîrziere ;
c. ă la sosirea medicului veterinar, comitetele ş respectiv bi-
rourile executive ale consiliilor populare vor dispune ă
ă
- izolarea ă a stupinei contaminate, interzicînd accesul
altor apicultori ş persoane ă de ă ;
- interzicerea scoaterii de familii, roiuri, ă sau a inventa-
rului apicol din stupina ă precum ş introducerea de male>-
rial biologic apical din ă ă ;
- interzicerea scoaterii din familiile bolnave ş mutarea în alte
familii a fagurilor cu puiet, miere sau ă ă a albinelor, a ă
relor etc. ;
- interzicerea punerii in locuri accesibile albinelor a oncarui
material nedezinfectat în prealabil, care a VC'nit in contact cu familiBe
bolnave;
- luarea de ă pentru combaterea ş
d. medicul veterinar de ţ imediat ce este ţ de
ivirea unei boli declarabile la albine, este obligat ă se deplaseze la
stupina în ă unde va executa examenul sanitar al familiilor de
albine bolnave pentru stabilirea diagnosticului.
In cazul în care semnele clinice nu permit stabilirea unui diag-
nostic precis, medicul veterinar va recolta probe de material patologic
ş le va trimite la laborator ; aceste probe constau din ţ de fa-
guri cu puiet, avînd dimensiunea de 10/15 cm - în cazul bolilor puie-
tului -, 40-50 albine bolnave - în cazul albinelor adulte - ş faguri
plus albine în cazul bolilor mixte.
Probele expediate la laborator vor fi ţ de o ă în care
se va ţ : ţ ă familiilor de albine bolnave, adresa lui,
ă familiilor de albine din ă data ţ bolii, cum se
ă precum ş data ă materialului patologic.
133
Art. 12. In cazul ă uneia din bolile supuse ă obli-
gatorii , medicul veterinar de ţ va lua ă ă :
a. ă stupi na contaminata ş o pune sub ţ sanitar-
veterinare, interzicînd :
- deplasarea stupinei ;
vînzarea de material biologic (familii de all>ine. roluri sau ă ;
- aducerea de f.unilii de Rlbinc> ă ă
- ă inventarului apicol.
b. ă miburile luate de comitetul ii respectiv biroul
Pxccutiv al consiliului popular, ă intregul pfC'ctiv d;-· fnmilii
dp nlbine Jin ă pentru familiilor bolnave, stabl-
ă de• combatere ş ă ş aplicarea tralamentelor ce
se impun;
c. dclimit(·;1:dt , în jurul stupinei atinse de ă o ă de obser-
ţ cu rn7.a de :l km, ă familiile de albine existente în
ă ă le ă din punct de vedere sanitar ş pune in ve-
dere ţ ă acestora ă aplice cu ţ ă de profilaxie.
Art. 13. TrntnmPnlul pentru combaterea bolilor
infectoconlagioas<' '3i pur<Jzitare S<' VH apJ iC'., 1ntrt>gului dcctiv de albine
din stupina ă iar în cazul locci americane, acarapiozci vnn·o-
o?.ei tratamentul prevf'ntiv se va extinde ş asupra tuturor familiilor de al-
bine în teritoriul cu raza de :3 km din jurul focaTului de ă
Familiile slabe care nu pot valorifica tratamentul, vor fi un ile îna-
inte de in cazul cind sînt suficient de active - sau vor
fi distruse.
Yor resp('rt:t inwcm:1i dO?rl<' de medicnment stnbilite prin in-
ţ r\'itîndu-s,• ·rtit ă dt )i ă
Pt•ntru ohi:nr·n··l !''1/')J" ă r•ompletc> Ş nurabile, tr llamcntul
mediNm,entos va fi ţ î n moci cu ă SJ'f'Ciale de
F'ivind d!-;tnr;_''l"t'<l îagl.l!il'lr t' U puic•t bolnav, tranf:Vazan·a al bi-
n<'lor, reforrnrP·C'n ·\l or, d·'7Î l fN'(ia stupilor ţ ş a tut u-
ror obiectelor care au venit î11 conlact cu ei etc.
Art. 1 ·l. Pentru lichidarea unor foc<1re de loc.l ă acara-
ă ·,i ă 'in c.azul cwd dingnostiC'ul n fost confirmat ş prin
examen de laborator, la propunerea inspectoratului sanilur-vetC'rinar
ţ Ministerul Agricultur ii ş Industriei Alimentare poate ă dis-
ă distrugerea familii lo1· de albine bolnave in ă ţ
- cînd boala apare pentru prima ă în ţ ă
- cînd apar cazuri sporadice ele ă într-o ă ă
ă atunci ă de boala ă ;
- cînd familiile de albine sînt slabe ;
- cind fami:iile de albine sint afectate concomitent ş de alte boli.
Distrugerea familiilor de albine se face prin sufocare cu fumul
rezultat din arderea sulfului.
ln afara cazurilor de mai sus, care impun distrugerea familiilor
in totalitate, în combaterea locei americane ş europene se va recurge
ş la distrugeri ţ aplicate fagurilor cu puiet bolnav.
134
Anexa Z
NORMATIVUL PRIVIND STABILIREA Ş Ţ
Ţ LA LEGEA SANITAR-VETERINARA
Nerespectarea prevederilor stabilite prin "Norme ş ă sani-
tar-veterinare", anexe la Legea ă nr. 60/ 1974 consti-
tuie ţ care sint ţ potrivit Decretului nr. 253 din
10 iulie 1978, publicat in Buletinul Oficial al R.S.R. nr. 62 din 15 iulie
197", din care extragem ă prevederi, adaptate la sectorul
apicol :
Art. 1. Constituie ţ la normele sanitar-veterinare ş
se ţ ă ă fapte :
A. Cu ă de la 200 lei la 500 lei :
5. manipularea produselor apicole în ţ neigienice.
B. Cu ă de la 500 lei la 1 000 lei :
2. nerespectarea normelor de ă în ţ de recoltare, depo-
zitare ş .valorificare a produselor apicole ;
3. organizarea sau efectuarea transportului de familii de albine ş
produse apicole in alte ţ decît cele stabilite prin normele sani-
tar-veterinare ;
6. ţ ă a ţ sau a suspiciunii unor boli
transmisibile la albine, precum ş ă sau valorificarea fami-
liilor de albine bolnave sau suspecte de ă
C. Cu ă de la 1 000 la 2 000 lei :
1. nerespectarea normelor sanitare veterinare privind ă
ă ş îngrijirea familiilor de albine ;
5. nerespectarea ă sanitar-veterinare stabilite pentru
transportul familiilor de albine sau produselor apicole, în scopul evi-
ă ă bolilor epizootice ;
8. împiedicarea organelor sanitar-veterinare de stat de ş exer-
cita ţ legale cu privire la verificarea ă ă ă ţ familiilor de al-
bine sau a ţ de prelucrare, depozitare, transport ş valorifi-
care a produselor apicole.
D. Cu ă de la 2 000 lei la 3 000 lei :
1. neinstituirea ă de ă in termenele ş m condi-
ţ ă în normele sanitare veterinare, deplasarea familiilor de
albine aflate în ă ă ă acordul organelor sanitare veterinare ;
2. neaplicarea ă stabilite pentru prevenirea ş combaterea
bolilor infectocontagioase ş parazitare transmisibile in scopul ă
135
stupinelor ş ă introducerii unor astfel de boli în efectivele fami-
liilor de albine ă ă ;
5. nerespectarea ţ sanitar-veterinare, ă in son-
ţ sau alte ă cu privire la importul, tranzitul ş exportul
de material biologic sau produse apicole, precum ş neefectuarea caran-
tinei profilactice a materialului biologic apicol provenit din import.
Pentru toate aceste ţ amenzile pot fi aplicate ş per-
soanelor juridice.
Art. 3. Constatarea ţ ş aplicarea ţ se
fac prin proces verbal încheiat de ă medicii veterinari inspectori de
stat din cadrul Ministerului Agriculturii ş Industriei Alimentare ş din
ţ ă ă a consiliilor populare.
Ministerul Agriculturii ş Industriei Alimentare poate împuternici
ă constate ş ă ţ ţ sanitare veterinare ş perso-
nalul încadrat la alte ministere sau organe centrale, cu acordul condu-
cerilor acestora.
Art. 4. Impotriva procesului verbal de constatare a ţ
ş aplicare a ţ se poate face plîngere în termen de 15 zile de la
comunicare. Plingerea ă executarea.
Art. 5. In cazul ţ pentru care se prevede o ă
ă la 1 000 lei, plîngerea se ţ ă de :
a) ţ de stat ă din Ministerul Agriculturii
ş Industriei Alimentare, pentru ţ constatate de ă per-
sonalul Ministerului Agriculturii ş Industriei Alimentare sau de împu-
ţ în acest scop din a.lte ministere ş organe centrale ;
b) Ş inspectoratelor sanitar-veterinare ţ pentru con-
ţ constatate de personalul din ţ ă ă a
consiliilor populare.
In cazul ţ pentru care se prevede o ă de peste
1.000 lei, plîngerea se ţ ă de ă în a ă ă terito-
ă a fost ă ş ă ţ
Art. 7. Faptele ă la art. 1 constituie ţ numai
ă nu sint ă ş în astfel de ţ încît, potrivit legii penale,
sînt considerate ţ
Anexa J
NORMATIVUL PRIVIND Ţ ALBINELOR
!MPOTRIVA Ţ CU PESTI CI DE
Pentru a proteja familiile de albine impotriva ţ cu pes-
ticide, Ministerul Agriculturii ş Industriei Alimentare, Ministerul Econo-
miei Forestiere ş Materialelor de ţ ş Comitetul pentru Pro-
blemele Consiliilor Populare au emis la data de 4 iulie 1980 Ordinul
comun nr. 76/1163/32, publicat în Buletinul Oficial al R.S.R. nr. 63 din
5 august 1980, în care se ă ă ă :
1. ă ţ agricole ş silvice care ă ă sau bene-
ă de tratamente f itosanitare cu pesticide, personalul ă
la aceste tratamente, ţ ă de familii de albine, sînt ţ ă ia
toate ă necesare pentru prevenirea ţ la familiile de-
albine potrivit prevederilor prezentul ui ordin.
2. Tratamentele cu pesticide asupra culturilor agricole, ţ
pomicole ş a ă se vor ă ş in perioade de timp cit mai
scurte, care nu vor putea ă ş zece zile consecutive pentru o ă
ă sau un trup de ă ş care vor fi ţ apicultorilor ast-
fel încît ş ă ă proteja familiile de albine prin închiderea sau
ă stupilor pe intervale de timp cît mai reduse cu ţ ă
In caz de timp nefavorabil, centrele de ţ a plantelor vor
reprograma tratamentul ş vor ţ în care acesta se va
executa.
3. Tratamentele fitos<mitare cu pesticide asupra culturilor ş plan-
ţ pomicole se vor executa numai pe baza ă scrise, emise
de ţ de ă ş avertizare ş transmise ă ţ agricole socia-
liste care au în administrare, în ţ ă sau in proprietate terenlll'ile
cu culturi agricole ori plantatii pomicole.
In cazul ă aviotratamentelor cu pesticide, centrele de pro-
ţ a plantelor vor comunica în scris (scrisoare ă tele-
ă ă etc.) ă ţ agricole beneficiare, cu cel ţ 5
zile inainte, zilele ş ţ pe care se vor executa aceste tra-
tamente.
4. Este ă aplicarea pesticidelor, cu ţ celor atestate
prin ţ de pe ambalajul lor ă sint netoxice pentru albine, asu-
pra culturilor agricole entomofile, pomilor fructiferi sau principalelor
specii forestiere melifere (salcîm, tei) aflate în faza de înflorire, precum
ş asupra arborilor forestieri de aliniament ţ in perioada de exuda-
ţ a manei.
De asemenea, este ă aplicarea de pesticide pe ţ de-
t-eren agricole aflate la mai ţ de 1 km - cînd tratamente le se exe-
ă cu mijloace terestre - ş la mai ţ de 3 km - in cazul aviotra-
tamentelor- de ă formate din specii melifere, de livezi ş de cul-
turi agricole entomofile aflate in faza de înflorire.
In acest scop, în apropierea acestor surse melifere, agricole sau
silvice, se vor amplasa numai culturi care nu ă tratamente cu
pesticide în perioada cînd sursele melifere mai sus amintite înfloresc. De
asemenea, culturile agricole entomofile cu înflorire ă vor fi
amplasate cît mai grupat intre ele sau in apropierea masivelor silvice
melifere sau livezilor care înfloresc in ş ă
In mod ţ în caz de atac masiv al viespei prunelor ş
merelor, omizilor defoliatoare ş a altor ă ă care produc pagube
deosebit de mari culturilor agricole, ţ pomicole ş ă
se pot executa tratamente cu pesticide ş in perioada de inflorire, cu
aprobarea ă ă pentru fiecare ă ţ ă sau
trup de ă de ă Ministerul Agriculturii ş Industriei Alimentare
- ţ ţ de cereale ş plante tehnice sau Departamentul
Silviculturii - ţ pentru ţ ş paza ă ă caz.
5. Tratamentele fitosanitare cu aeronave se vor executa numai
ă viteza vîntului este sub 5 m/sec. ş temperatura nu ă ş ş 25°G.
Personalul aeronavelor va asigura ş dispozitivului de
închidere a duzelor de lestare ş va ţ cu ă acest dispozitiv, ast-
fel încît pesticidele ă ă numai pe ţ ă a fi tratate.
Se interzice survolarea culturilor agricole entomofile, ţ
pomicole ş a ă în stadiul de inflorire, de ă aeronavele care
ă tratamentele fitosanltare.
6. ă efectuarea tratamentelor cu pesticide asupra culturilor
agricole, ţ pomicole ş a ă ă ţ care ă sau
ă de tratamente ţ sint obligate ă asigure distru-
denocivizarea sau ă resturilor de ţ ş pulberi to-
xice, precum ş a apelor reziduale.
7. ă ţ agricole ş silvice care ă sau ă de tra-
t amente fitosanitare cu pesticide sînt obligate :
a) ă asigure instruirea personalului care ă nemijlocit la
€Xecutarea tratamentelor fitosanitare, inclusiv a ţ de aero-
nave, asupra ă necesare pentru ţ albinelor împotriva
ţ cu pesticide; procesul verbal de instruire va fi semnat de
persoana care a efectuat instruirea ş de persoanele instruite ;
b) ă asigure ghidarea de la sol a aeronavelor, prin personal dotat
cu fanioane, pentru delimitarea ă a ţ ce se ă ;
c) ă ş ţ în scris sau prin ă ă cu cel ţ 5
zile înainte de începerea tratamentului, birourile, respectiv comitetele
executive ale consiliilor populare comunale, ă ş ş sau municipale,
ă caz, pe teritoriul ă se ă ţ ce ă a fi tra-
tate precum ş cele ale ă limite teritoriale se ă la mai ţ de
5 km de aceste ţ comunicind ă date :
locul unde se ă tratamentul ;
data inceperii ş durata tratamentului;
denumirea produsului folosit ş ţ acestuia ;
- metoda de aplicare - ă stropire, aerosoli - ş mijlocul
cu care se ă : avion, elicopter, ş ă ă ş ă ă
aparat carosabil, aparat portabil.
8. Persoanele fizice care ă tratamentele fitosanitare in gospo-
ă individuale au ă ţ :
a) ă administreze pesticidele numai pe timp ş ă ă vint ş
numai asupra culturilor agricole entomofile sau pomilor fructiferi care
nu se ă în stadiul de înflorire ;
b) ă ă sau ă ă buruienile înflorite din ă sau
livada ă tratamentului cu pesticide înainte de începerea acestui
tratament;
c) ă ţ despre aplicarea tratamentului fitosanitar în gospo-
ă ă cu cel ţ 2 zile înainte de începerea acestuia, pe
ţ apicultorii care au stupinele situate pe o ă de 1 km ţ ă de locul
unde se ă tratamentul cu pesticide.
9. Birourile, respectiv comitetele executive ale consiliilor populare
comunale, ă ş ş sau municipale, ă caz, vor lua ă pentru
ţ in scris, cu cel ţ 2 zile înainte, sub ă de luare
la ş ţ ă pe ţ ţ ă de stupine situate în raza ă
a ă ţ precum ş ţ ă despre locul,
data începerii ş mijloacele cu care se ă tratamentele cu pesticide.
10. ă ţ socialiste cu sector apicol ş apicultorii cu stupine
personale au ă ţ :
a) ă ţ biroul, respectiv comitetul executiv al consiliului
popular comttnal, ă ş sau municipal, ă caz, pe teritoriul ă
se ă stupina, locul de amplasare a acesteia, perioada ă vetrei
de ă ă familiilor de albine, sediul sau adresa ţ ă
de familii de albine, precum ş sediul ori adresa la care acesta ă
ă fie ţ în cazul ă tmor tratamente fitosanitare ;
b) ă ă sau ă ă la o ţ ă de peste 5 km de
ţ supuse tratamentului familiile de albine atunci cînd au fost
ţ ţ ori au ailat pe orice ă cale despre efectuarea tratamentelor
fHosanitare asupra culturilor agricole, ţ pomicole ş ă
situate in apropierea stupinei.
Intervalele de timp în care este necesar ca familiile de albine ă
fie închise sau ă ţ seama de toxicitatea ş ţ
pesticidelor folosite, sînt cele ă în anexa la prezentul ordin ;
c) ă sesizeze imediat, în scris, ţ ă pe
raza ă este ă stupina în cazul producerii ţ la fa-
miliile de albine.
11. Medicii veterinari de ţ sînt ţ :
a) ă controleze ă ă ţ socialiste sau persoanele fizice cu
ă ă care ă sau ă de tratamente fi to-
sanitare cu pesticide, ă indeplinirea ă de prevenire a in-
ţ la familiile de albine, ă în prezentul ordin ;
b) ă convoace, în termen de 24 ore de la ţ cazului de
ţ la familiile de albine, comisia de constatare, care va fi for-
139
ă din medicul veterinar - în calitate de ş - delegatul
centrului de ţ a plantelor din ă sau al inspectoratului silvic
ţ ă caz, precum ş delegatul filialei ţ a ţ
ă de albine.
Ancheta ă se va face în ţ delegatului uni-
ă ţ care a beneficiat de tratamentul fitosanitar ş a ţ ă de
stupi afectat, pentru ca ă ţ ă ă expune ţ sau obiec-
ţ lor, care vor fi consemnate în procesul verbal.
Ctnd ţ se produce din cauza unui tratament cu pesticide
aplicat intr-o ă ă la ă va participa un repre-
zentant al acestei ă
In cazul în care nici unul din ţ ţ pentru a face
parte din comisie nu se ă la data ă medicul veterinar de
ţ este obligat ă execute, în ţ unui reprezentant
neutru, ancheta ă ş ă încheie procesul verbal de con-
statare în termen de 3 zile de la data cînd a fost ţ de producerea
ţ ţ ă ş modul cum a fost ă ă convo-
carea ţ ţ
Procesul verbal încheiat de comisia de constatare va trebui ă
ă :
- confirmarea sau infirmarea ţ chimice ş stabilirea
cauze,lor ş ă în care s-a produs ;
- indicarea eventualilor ţ
- evaluarea prejudiciului cauzat.
In cazul cînd diagnosticul de ţ cu pesticide nu poate fi
stabilit numai prin mijloace clinice, se va solicita unui laborator specia-
lizat în identificarea pesticidelor efectuarea examenului toxicologic, în
care scop comisia va recolta ş va trimite probe de albine moarte sau în
agonie, probe de miere, de faguri cu ă ă de faguri cu puiet ă ă
ş ă ă plante, frunze ş flori suspecte ele a ţ ţ to-
xice, furnizind ă date privind natura toxicului incriminat ş
simptomele constatate la familiile bolnave. ă din probele recol-
tate vor fi sigilate ş ă timp de 90 zile de medicul veterinar, în
vederea unor eventuale expertize.
12. ţ ă din Ministerul Agrieulturii ş In-
dustriei Alimentare va comunica în fiecare an Departamentului silvi-
culturii ş ţ generale ţ pentru ă ş industrie
ă lista laboratoarelor specializate in decelarea ş identificarea
pesticidelor.
13. ă prevederilor prezentului ordin atrage, ă caz,
ă ă ţ ă ă ă sau patri-
ă potrivit legli, a celor ţ
14. Prezentul ordin ă în vigoare la data ă în Buletinul
Oficial al Republicii Socialiste România.
15. Pe data ă în vigoare a prezentului ordin ş ă
valabilitatea ordinul Ministerului Agriculturii ş Industriei Alimentare
nr. 211/1967 ş ţ anexe nr. 98545/1969.
140
ANEXA
cuprinzînd intervalele de timp necesare pentru îndepi\rtarea sau inchiderea stupUor
in ţ de natura pesticidului folosit
In cazul ţ erbicide :
- numai în timpul tratamentului, în cazul erbicidelor sisternice de sol pe
1J:n5 de atrazin, simazin, monolinuron (Aresin) etc. ;
- pent ru 48 ore, in cazul erbicidului 2,4- D.
In cazul ţ fungicide :
- pentru 24 ore la cu pesticide pe ă de captan O'vferpan,
Orthocid), zineb (Perozin, Dithane Z-78), dinocap (Karathane), mancozeb (Dithane
M-45), pirazofos (Afugan), benomil (Benlate, Fundozol), carbendazin (Derosal), metil
ti of anat (Topsin M-70), sulf (sulf pulbere, sulf muiabil), ă de cupru (oxiclorurl,
sulfa t) etc.
In cazul ţ aearicide :
- pentru 24 ore la tratamentul cu acaricide pe ă de dicofol (Kelthane,
Dicofol, Milbol), neoron (Acarol, Neoron), omite (Omite), clorfensol (Ovotran, Avex,
Polacaricidol) ş binapacril (Acricid) ;
- pentru 48 ore la tratamentul cu acaricide pe ă de dinobuton (Acrex)
sau ă (Fundal, Galecron).
In cazul insectlcidelor organo-clorurate :
- pentru 24 ore la tratamentul cu Metoxan sau Pinetox;
- pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe ă de DDT (Detox,
Duplitox), lindan (Lindatox), HCH (Hexacloran), Kelevan (Despirol) etc.
In cazul insectlcidelor carbamice :
- pent ru 72 ore în cazul tratamentelor cu pesticide pe ă de carbaril
(Sevin, Carbatox), ă de cartap (Padan) etc.
In cazul insecticidelor organo-fosforlce :
- pentnl 48 ore la tratamentul cu pesticide pe ă de malation (Carbetox),
triclorfon (Danex, Dipterex, Clorofos, Polfosclor), DDVP (Nogos, DDVP, Vapona);
. - pentru 72 ore la tratamentul cu pesticide pe ă de dimetoat (Sineratox,
Bl-58, Dimevur), etion (Sintox, DEF), etil ş metil paration (Selefos, Wofatox), etc.
141
Anexa 4
NORMATIVUL PRIVIND Ţ IN CARE SE POATE
APROBA DISTRUGEREA FAMILIILOR DE ALBINE
Ş ACORDAREA DE DESPAGUBffil
Pentru prevenirea epizootiilor, organele sanitar-veterinare pot
ordona distrugerea familiilor de albine ş acordarea unor ă
compensatorii. ţ in care se ă ă ă ă sint aprobate
prin Decretul nr. 262 din 10 iulie 1978 al Consiliului de Stat, publicat
în Buletinul Oficial al R.S.R. nr. 62 din 15 iulie 1978. Aceste ţ
respectiv cazurile ş ţ în care poate fi ă distrugerea fa-
miliilor de albine sînt ă :
a. In cazul bolilor cu caracter exotic - "acarapioza, precum ş al-
tele ce vor f.i stabilite ulterior de Ministerul Agriculturii ş Industriei
Alimentare" - în ţ ţ unor care nu au evoluat sau
care au fost eradicate pe teritoriul ţ ă noastre.
b. ln cazul locei americane, în ţ :
- cind apare un focar primar intr-un teritoriu liber de ă ;
- cind tratamentul este ineficace, familiile de albine fiind ă
bite de ă sau afectate concomitent ş de alte boli.
In vederea ă daunelor provocate prin distrugerea fami-
liilor de albine, ă de organele sanitar-veterinare, se pot ă
ă din fondurile de combatere a epizootiilor ă în bu-
getele consiliilor populare ţ ş al municipiului ş
ă de aceste ă ă ţ cooperatiste ş ş ş
precum ş persoanele fizice ţ ă de familii de albine.
ă se ă pe baza ă ş ă ă
de comisii formate din secretarii birourilor executive ale consiliilor
populare, ţ organelor financiare ale acestora ş medicii veteri-
nari inspectori de stat.
Nu se ă ă celor care nu au respectat ă le-
gale pentru prevenirea introducerii de boli transmisibile in efectivul
apicol sau au ţ cu întîrziere ă precum ş celor care
nu au respectat ă de combatere stabilite, în baza legii, de orga-
nele sanitar-veterinare. De asemenea, pierd dreptul la ă ş
sint pasibili de ţ ă de lege cei care, în mod fraudulos,
ă stupiDele din zonele de ă sau le introduc în astfel de
zone, contrar ă stabilite de comandamentele epizootice.
142
Cuvînt inainte
Introducere
CUPRINS
ţ sumare de patologie ă
ţ patogeni
Mijloace organice cie ă
Bolile bacteriene
Loca ă
Loca ă
Paratifoza sau salmoneloza
Septicemia
Bolile virotice
Puietul in sac
Paralizia albinelor
Boala ă
Boala ă ă
Boala ă sau boala de ă
Alte virusuri
Bolile micotice
Ascosferoza (puietul ă
Aspergiloza (puictul pietrificat)
Melanoza
BoLiLe parazit{lre
Nosemoza
Amibioza
Acarapioza
Varrooza
Al te acarioze
Brauloza
Galerioza
Bolile necontagioase
Puietul ă
Diareea albinelor
Anomaliile ă
3
5
7
7
11
13
13
24
32
34
36
36
38
39
40
41
43
47
47
53
56
57
57
67
68
73
81
84
87
92
92
93
95
143
ţ albinelor
ţ de origine ă
ţ provocate
ţ cu ţ fitosanitare
r ţ de ă industriqjq
ţ medicamentoase
ţ ş ş ş ai albinelor
J 11Sf'Cte
ă ă
l\llamifere
Profilaxia bolilo1· la albine
ţ generale
Utilizarea plantelor· medicinale în patologia ă
Anexa 1
Legea ă ă ; ă generale pentru depistarea,
prevenirea ş combate1·ea bolilor infectocontagioase ş parazitar·e
ale albinelor
Anexa 2
Normativul privind stabilirea ş ţ ţ
la Legea ă ă
Anexa 3
Normativul privind ţ albinelor impot1·iva ţ
Lor cu pesticide
98
98
101
101
107
108
110
110
114
115
117
117
127
135
137
Anexa 4 142
Normativul privind siLuatiile în care se poate aproba distru-
gerea familiilor de albine ş acordarea de ă
TipArit In atelierele pollgratJce ale
EOITU'J'lJI INS'fiTUTULUT
Ţ DE TEHNOLOGrE
Ş ECONOMIE APICOLA
AL APIMONOlA
ş 1, Bd. Flcusutul nr. 42
Fig. 5 - Fagure cu puiet bolnav de
ă ă
Fig. 7. Testul ă ţ larvelor
moarte de locâ americanii
Fig. 16. Larve mumiliale din cauza Ascosphaera apis
o. b. c. d. e.
l'ty. 21. Modtriciu·iie mlesUnului mijlociu al albinelot· sub ţ unor
loxice sau par·azitare .
a - Intestin normal ;
b - inlesUn modificat sub ţ chimice;
c - intestin modificat sub ac\iunea polenului toxic :
u - intestin modificat sub ţ mierii de ă ;
e - Intestin modificat cu Nosema ă Poltev)
Fig. 26. Varroa jacobsoni
[emelu ş mascul
Fig. 29. Albinu pat·azitati1 de
Varroa _iacobsoni
lE
" 1
Il

•• --
"'· • .•
-41l .
. V ..
. .
Fig. 21. Varroa jacob.;oni pe larve de ă
Fig. 28. Varroa jacobsoni pe ă de ă
Fig. 30. Braula coeca pe corpul unei
albine ă Poltev)
Fig. 34. Senotalnia trîcuspis
Fig. 31. Gallerla melonel.la :
larve, nlmfe ş fluture adult
Fia. 35. Meloe prosco rabeus

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->