Inteligenta Artificiala Inteligenta Artificiala

Universitatea Politehnica Bucuresti

Anul universitar 2008-2009
Adina Magda Florea
http://turing.cs.pub.ro/ia_08 si
curs.cs.pub.ro
Curs nr. 4
Reprezentarea cunostintelor in IA
Modelul logicii simbolice
Reprezentarea logicii simbolice
Sistem formal
Logica propozitiilor
Logica predicatelor
Demonstrarea teoremelor
1. Reprezentarea cunostintelor
Logica avantaje
Puterea de reprezentare a diverselor logici
simbolice
Conceptualizare + exprimarea in limbaj
Limbaj formal: sintaxa, semantica
Reguli de inferenta
2. Sistem formal
Un sistemformal este un cuadruplu
O regula de inferenta de aritate n este o
corespondenta:
Fie multimea de premise
Un element x din
este o consecinta a multimii de premise I
R T
R , y = y ,..., y x, x, y i =1, n
n
1 n
R
i
_ - ( ) V F F F,
S =< A, , , > F A T
I = {y , ... , y
1 n
}
E =
0
I A
E = E x| y E , y x}
1 0 0
n
n 1
{ T
>

E = E x| y E , y x}
2 1 1
n
n 1
{ T
>

E ( i 0)
i
>
Sistem formal - cont
Daca atunci este deductibil din I
I |
S
x
Secventa r.i. - deductie
Daca atunci elementele lui E
i
se numesc
teoreme
Fie o teorema; se obtine prin aplicarea succesiva a
r.i. asupra formulelor din E
i
Secventa de reguli - demonstratie . |
R
x
E = ( = )
0
A I o
x E
i

E =
0
I A x E
i

3. Logica propozitiilor
Limbaj formal
3.1 Sintaxa
Alfabet
O formula bine formata in calculul propozitional se defineste
recursiv astfel:
(1)Un atom este o formula bine formata
(2)Daca P este formula bine formata, atunci ~P este formula bine
formata.
(3)Daca P si Q sint formule bine formate atunci PQ, PQ, PQ si
PQ sint formule bine formate.
(4)Multimea formulelor bine formate este generata prin aplicarea
repetata a regulilor (1)..(3) de un numar finit de ori.
3.2 Semantica
Interpretare
Functia de evaluare a unei formule
Proprietatile fbf
Valida/tautologie
Realizabila
Inconsistenta
Formule echivalente
Semantica - cont
O formula F este o consecinta logica a unei formule P daca
F are valoarea adevarat in toate interpretarile in care P are
valoarea adevarat.
O formula F este consecinta logica a unei multimi de
formule P
1
,P
n
daca formula F este adevarata in toate
interpretarile in care P
1
,P
n
sunt adevarate.
Consecinta logica se noteaza P
1
,P
n
F.
Teorema. Formula F este consecinta logica a unei
multimi de formule P
1
,P
n
daca formula P
1
,P
n
F este
valida.
Teorema. Formula F este consecinta logica a unei multimi
de formule P
1
,P
n
daca formula P
1
P
n
~F este
inconsistenta.
Legi de echivalenta
Idempotenta P P P P P P
Asociativitate (P Q) R P (Q R) (P Q) R P (Q R)
Comutativitate P Q Q P P Q Q P P Q Q P
Distributivitate P (Q R) (P Q) (P R) P (Q R) (P Q) (P R)
De Morgan ~ (P Q) ~ P ~ Q ~ (P Q) ~ P ~ Q
Eliminarea
implicatiei
P Q ~ P Q
Eliminarea
implicatiei duble
P Q (P Q) (Q P)
| |
| |
| | |
| |
| |
|
|
3.3 Obtinerea de noi cunostinte
Conceptualizare
Reprezentare in limbaj
Teoria modelului
KB ||
S
x
Teoria demonstratiei
KB |
R
x
Logici monotone
Logici nemonotone
3.4 Reguli de inferenta
Modus Ponens
Substitutia
Regula inlantuirii
Regula introducerii conjunctiei
Regula transpozitiei
P Q
Q R
P R

P
Q
P Q
P Q
~ Q ~ P

P
P Q
Q

Exemplu
Mihai are bani
Masina este alba
Masina este frumoasa
Daca masina este alba sau masina este frumoasa si
Mihai are bani atunci Mihai pleaca in vacanta
B
A
F
(A F) B C
4. Logica cu predicate de ordinul I
4.1 Sintaxa
Fie D un domeniu de valori. Un termen se defineste astfel:
(1) O constanta este un termen cu valoare fixa apartinand
domeniului D.
(2) O variabila este un termen ce poate primi valori
diferite din domeniul D.
(3) Daca f este o functie de n argumente si t
1
,..t
n
sint
termeni, atunci f(t
1
,..t
n
) este termen.
(4) Toti termenii sunt generati prin aplicarea regulilor
(1)(3).
Predicat de aritate n
Atom sau formula atomica.
Literal
O formula bine formata in logica cu predicate de ordinul I se
defineste astfel:
(1) Un atom este o formula bine formata
(2) Daca P[x] este fbf, atunci ~P[x] este fbf.
(3) Daca P[x] si Q [x] sunt fbf atunci P[x]Q[x],
P[x] Q[x], PQ si PQ sunt fbf.
(4) Daca P[x] este fbf atunci Vx P[x], x P[x] sunt fbf.
(5) Multimea formulelor bine formate este generata prin
aplicarea repetata a regulilor (1)..(4) de un numar finit de
ori.
Sintaxa LP - cont
Sintaxa pe scurt
Constante Variabile Functii
a x f(x, a)
Termeni Predicate
P
Formule atomice
P(a, x)
Formule atomice negate
~P(a, x)
Literali Cuantificatori Conectori logici
V
~
Formule bine formate
FNC, FND
O formula bine formata este in forma normala conjunctiva, pe
scurt FNC, daca formula are forma
F
1
F
n
,
unde este F
i
, i=1,n sunt formule formate dintr-o disjunctie de
literali (L
i1
L
im
).
O formula bine formata este in forma normala disjunctiva, pe
scurt FND, daca formula are forma ,
F
1
F
n
,
unde F
i
, i=1,n sunt formule formate dintr-o conjunctie de
literali (L
i1
L
im
)
Interpretarea unei formule F in logica cu predicate de
ordinul I consta in fixarea unui domeniu de valori nevid D
si a unei asignari de valori pentru fiecare constanta, functie
si predicat ce apar in F astfel:
(1) Fiecarei constante i se asociaza un element din D.
(2) Fiecarei functii f, de aritate n, i se asociaza o
corespondenta , unde
(3) Fiecarui predicat de aritate n, i se asociaza o
corespondenta
D D
n

D = (x ,..., x )| x D,..., x D}
n
1 n 1 n
{
P:D { , }
n
a f
4.2 Semantica LP
a
2
f (1) f (2)
2 1
A(2,1) A(2, 2) B(1) B(2) C C D D ( ) ( ) ( ) ( ) 1 2 1 2
a f a f a f f a
(( ) ) a f a f
(( ) ) f a f a
X=1
X=2
( x)(((A(a, x) B(f (x))) C(x)) D(x)) V
D={1,2}
Interpretare I
4.3 Proprietatile fbf in LP
Valida/tautologie
Realizabila
Inconsistenta
Echivalente
F - consecinta logica a unei formule P
F - consecinta logica a unei multimi de formule P
1
,P
n
Teorema. Formula F este consecinta logica a unei
multimi de formule P
1
,P
n
daca formula P
1
,P
n
F este
valida.
Teorema. Formula F este consecinta logica a unei multimi
de formule P
1
,P
n
daca formula P
1
P
n
~F este
inconsistenta.
Echivalenta cuantificatorilor
(Qx)F[x] G (Qx)(F[x] G) (Qx)F[x] G (Qx)(F[x] G)
~ (( x)F[x]) ( x)(~ F[x]) ~ (( x)F[x]) ( x)(~ F[x])
( x)F[x] ( x)H[x] ( x)(F[x] H[x]) ( x)F[x] ( x)H[x] ( x)(F[x] H[x])
(Q x)F[x] (Q x)H[x
1 2
| |
V | | V
V V | V |
] (Q x)(Q z)(F[x] H[z]) (Q x)F[x] (Q x)H[x] (Q x)(Q z)(F[x] H[z])
1 2 1 2 1 2
| |
Exemple
y Toate merele sunt rosii
y Toate obiectele sunt mere rosii
y Exista un mar rosu
y Toate pachetele din camera 27 sunt mai mici decat
orice pachet din camera 28
Toate ciupercile purpurii sunt otravitoare
Vx (Purpuriu(x) Ciuperca(x)) Otravitor(x)
Vx Purpuriu(x) (Ciuperca(x) Otravitor(x))
Vx Ciuperca (x) (Purpuriu (x) Otravitor(x))
(Vx)(y) iubeste(x,y)
(y)(Vx) iubeste(x,y)
4.4. Reguli de inferenta in LP
Modus Ponens
Substitutia
Regula inlantuirii
Transpozitia
Eliminarea conjunctiei (AE)
Introducerea conjunctiei (AI)
Instantierea universala (UI)
Instantierea existentiala (EI)
Rezolutia
P(a)
( x)(P(x) Q(x))
Q(a)
V
Exemplu
Horses are faster than dogs and there is a greyhound that is faster than
every rabbit. We know that Harry is a horse and that Ralph is a rabbit.
Derive that Harry is faster than Ralph.
Horse(x) Greyhound(y)
Dog(y) Rabbit(z)
Faster(y,z))
Vy Greyhound(y) Dog(y)
Vx Vy Vz Faster(x,y) Faster(y,z) Faster(x,z)
Vx Vy Horse(x) Dog(y) Faster(x,y)
y Greyhound(y) (Vz Rabbit(z) Faster(y,z))
Horse(Harry)
Rabbit(Ralph)
Exemplu de demonstrare
Teorema: Faster(Harry, Ralph) ?
Demonstrare folosind reguli de inferenta
1. Vx Vy Horse(x) Dog(y) Faster(x,y)
2. y Greyhound(y) (Vz Rabbit(z) Faster(y,z))
3. Vy Greyhound(y) Dog(y)
4. VxVyVz Faster(x,y) Faster(y,z) Faster(x,z)
5. Horse(Harry)
6. Rabbit(Ralph)
7. Greyhound(Greg) (Vz Rabbit(z) Faster(Greg,z)) 2, EI
8. Greyhound(Greg) 7, AE
9. Vz Rabbit(z) Faster(Greg,z)) 7, AE
10. Rabbit(Ralph) Faster(Greg,Ralph) 9, UI
11. Faster(Greg,Ralph) 6,10, MP
12. Greyhound(Greg) Dog(Greg) 3, UI
13. Dog(Greg) 12, 8, MP
14. Horse(Harry) Dog(Greg) Faster(Harry, Greg) 1, UI
15. Horse(Harry) Dog(Greg) 5, 13, AI
16. Faster(Harry, Greg) 14, 15, MP
17. Faster(Harry, Greg) Faster(Greg, Ralph) Faster(Harry,Ralph)
4, UI
18. Faster(Harry, Greg) Faster(Greg, Ralph) 16, 11, AI
19. Faster(Harry,Ralph) 17, 18, MP
Exemplu de demonstrare - cont