P. 1
Regionala Cfr Brasov

Regionala Cfr Brasov

|Views: 352|Likes:
Published by Rainea Stefan

More info:

Published by: Rainea Stefan on Jan 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/06/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI FACULTAEA TRANSPORTURI SPECIALIZARE: INGINERIA TRANSPORTURILOR ȘI A TRAFICULUI

TEMĂ PROIECT

REGIONALA CFR BRAȘOV

Profesor:
Ș.L. Dorinela Costescu

Studenți:
Rainea Ștefan Spetcu Adrian Udrea Marius

2010

2

Tema de casă nr. 1

Analiza unei regionale de cale ferată
 Realizaţi harta regionalei (pe format cel puţin A3);  Descrieţi principalele axe şi linii secundare de pe teritoriul regionalei şi evidenţiaţi principalele noduri feroviare; evidenţiaţi staţiile de frontieră cu alte regionale sau cu alte administraţii de cale ferată;  Descrieţi regiunea geografică a regionalei:


enumeraţi judeţele incluse în suprafaţa regionalei; evidenţiaţi principalele zone economice servite de liniile ferate (oraşe, zone industriale, zone cu resurse materiale); evidenţiaţi principalele noduri feroviare, precum şi nodurile importante în care se pot realiza conexiuni cu alte sisteme de transport (porturi, aeroporturi, terminale intermodale) descrieţi relieful şi hidrografia; evidenţiaţi caracteristicile care au favorizat dezvoltarea traseelor de cale ferată; evaluaţi densitatea reţelei de cale ferată pe teritoriul regionalei;

 Evidenţiaţi principalele etape ale dezvoltării liniilor de cale ferată şi principalele lucrări de artă necesare pentru construcţia liniilor.

3

Începând cu secolul al XIV-lea. Sibiu. aflat pe tronsonul Harman . Două dintre obiectivele ce fac faima acestei regionale sunt impresionantul Viaduct Caracau și Tunelul Teliu (cel mai lung tunel din țara . pâna în anul 1943.4. monumentele istorice de excepție. Istoric Regionala Brașov Regionala Braşov are o istorie atât de bogată încât este foarte greu să faci referire la un eveniment fără a "nedreptăţi" altele. devine unul dintre cele mai puternice centre economice.Adjud. Sibiu. a fost construit în anul 1871. Castelul Bran. Alba. În prezent. Regionala Brașov este celebră pentru zonele deosebit de pitorești pe care le străbate drumul de fier. imaginea sa fiind folosită deseori pentru ilustrarea măiestriei constructorilor feroviari români. eveniment petrecut cu prilejul inaugurarii. cu o lungime de 108 km. foarte apreciate de turiști. este una dintre cele mai importante lucrări de artă feroviară din țară.805 km. Mureș. prin poziţia sa geografică centrală. el leaga orasele Alba Iulia și Târgu Mureș. Restul rețelei. câţi există acum.cel de eurostație. De curând s-au sărbătorit 130 de ani de la intrarea primului tren de călători în Gara Braşov. liniile de cale ferată deținute de Regionala Brașov se întind pe teritoriile a șase județe: Brașov. din Sibiu. având la bază vechile aşezări româneşti existente pe teritoriul actual al municipiului. Viaductul Caracau.1. politice şi culturale din sud-estul Europei. La rândul său. Oraşul Braşov este o aşezare medievală de tip urban atestată documentar în anul 1234. primul tronson. Actuala stație a fost construită abia la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. accesul pe calea ferată spre toate zonele ţării. Pe raza actualei Regionale CF Brasov. fiind situată la 1. inclusiv. Scurtă prezentare a Regionalei CFR Braşov Regionala îşi are sediul în oraşul Braşov asigurând. Harghita și Covasna. de pâna la 2. e situată pe strada Hăşmaşului si are o altă destinaţie. a fost construit între anii 1924 și 1931. centrul Europei de această minunată zonă turistică. 2. care sosesc aici cu trenul pentru a vizita orașele Predeal. Clădirea vechii gări a oraşului există şi astăzi. Stația Predeal ocupă locul "cel mai înalt" în rândul gărilor românești. s-a construit de-a lungul timpului. în prezent fiind în așteptarea noului său statut . la 1 iunie 1873. Sighișoara sau Băile Sovata ori pentru a se bucura de nenumăratele atracții pe care le oferă aceste meleaguri: multitudinea de trasee turistice din Munții Bucegi. Tunelul Teliu. cu ajutorul drumului de fier. legând astfel.370 m).Întorsura Buzăului.040 m fața de nivelul mării. orașul vechi din Sighișoara sau Muzeul Brukenthal. Brașov. 4 . situat pe linia Ciceu . precum Biserica Neagră. a căii ferate Sighișoara – Brașov. autohtoni și străini.

în cifre Total rețea: 2.cu linii simple.la intersecţia cu regionala Craiova Şibot – la intersecţia cu regionala Timişoara Războieni. Hunedoara.407 km .305 km (1. Regionala are trei magistrale importante .506 bucăți (2.la intersecţia cu regionala Bucureşti Podu Olt . duble și electrificate și foarte multe lucrări de artă. 3. Bistriţa-Năsăud. Aparate de cale: 3.domeniu privat).Baia Mare .Războieni. Magistrala 200 Staţii principale: Braşov . Cele 3 magistrale sunt : 1. Mureş. Magistrala 400 Staţii principale: Braşov . Arad. 264 km . Deda – la intersecţia cu regionala Cluj Ghimeş – la intersecţia cu regionala Galaţi Regionala Brașov . Instalații: . Linii duble: 813 km. Bihor. Harghita și Covasna.Zona de activitate a regionalei se întinde pe cuprinsul a 6 judeţe : Braşov. Linii secundare : 405 Războieni – Deda 208 Copşa Mică – Sibiu 200 Teiuş – Braşov 308 Vânători – Odorhei 406 Luduş – Măgheruş Şieu 203 Braşov – Zărneşti 404 Braşov – Breţcu 403 Hărman – Întorsura Buzăului Limitele regionalei sunt : Predeal . Ghimeș.Satu Mare (518 km). 5 .Arad – Curtici (470 km).Teiuş .007 km .101 stații CED. 163 TDJ și 75 de bretele). cu instalații de centralizare electrodinamică.linii principale și 517 km .domeniu public si 398 km . Sălaj.Sibiu .linii magistrale.Dej .Sighişoara . Alba.Cluj Napoca – Oradea (647 km).Deda . Mureş. Olt. Sibiu. Timiş. Deda.linii curente și 298 km .950 km (1. trei regulatoare de circulație.169 km . Trece prin judeţele: Braşov.linii secundare). Linii electrificate: 1.Podu Olt .Simeria . Cluj. Gorj. Mureş. Harghita. Există o rețea feroviară destul de bine pusă la punct. Liniile de pe teritoriul regionalei măsoara în total 1086 km.805 km (2. care fac legătura între cele patru puncte cardinale ale țării. Linii înguste: 55 km. Vâlcea.Siculeni . Șibot.Vinţu de Jos . 2. stațiile de cale ferată limitrofe fiind: Predeal. Alba.Braşov . Satu Mare. Sibiu.575 de schimbatoare. Războieni. Linii industriale: 323 de linii. Linii curente: 1. Cluj.linii în stații). Maramureş. Trece prin judeţele: Braşov. Trece prin judeţele: Braşov. Linii stații: 855 km. Covasna. Magistrala 300 Staţii principale: Bucureşti Nord .

străveche așezare românească atestată încă din anul 1332. . Mureș . 76 de poduri de carămidă.110 viaducte.36/122 bucăți bariere BAT/SAT.Tg Mureș Sud – Azomures . Construcţia căii ferate Razboieni-Deda a fost executată între anii 1870-1905 de către 3 societăți de cale ferată.065 km Bloc Linii Automat (BLA). -Reghin-Deda construită la 16 noiembrie 1905 în lungime de 22 km de către MAV. Mureș Nord –Dumbrăvioara – Gornești Mureș .3 regulatoare de circulație. .067 de instalații autostop.5 ceea ce a permis o sarcină pe osie de 15.17 tuneluri. Inițial s-a construit o șina cu ramificațiile 33.1. 248 de poduri de piatră.2. în lungime de peste 11 km. astfel: -Războieni . când a fost înlocuită cu tip 49.563 km fir LC desfășurat. linia urca în continuu pe cursul Mureșului. .1.Periș 6 . . .4. poduri si podețe: 1.Gura Arieșului – Gligorești .4.Cuci – Iernut – Cipau – Ogra – Sanpaul – Chirileu – Vidrasău -General N.5 km de către societatea pe acțiuni a CF Târgu-Mureș. 23 de poduri din beton precomprimat. -Târgu-Mureș – Războieni construită la 16 ianuarie 1886 în lungime de 32. Stații și halte: Războieni – Lunca Mureşului . Linia 405 Războieni-Deda De la Războieni pornind pe vechiul defileu al Mureșului spre Deda pe la jumătatea drumului întâlnim Municipiul Târgu Mureș.79 de halte de mișcare. Pornind de la Războieni (256 m altitudine) din centrul podișului Transilvaniei. . . În anii 1951-1952 distanța Deda-Războieni a intrat în refacție cu șina tip 40.15 substații de tracțiune (ST).25 si 34.Chetani-Luduș Bogata Mureș . astăzi important centru cultural și industrial al țării.387 de poduri din beton. .550 de macazuri CED. care a funcționat până în anii 1973-1974. linia având un profil moderat cu declivități maxime de 10‰ între stația Deda și Aluniș Mureș și raza minimă de curbură de 275 m. De-a lungul celor 114 km au fost construite 29 de stații și halte.200 de poduri cu tabliere metalice. pe distanța Reghin-Deda și între anii 1974-1975.2 km de către societatea căilor ferate ungare de est.Tg. Trafic: . 2. .3 t/osie și o viteză de 40-60 km/h. Dăscălescu .109 grupuri electrogene (GE). pe distanța Reghin-Războieni.57 de stații.Tg.11 halte independente. între stațiile Târgu Mureș si Târgu Mureș Nord.. pe secții cu conducere centralizată. Lucrări de artă: . . pe direcția de la S-V la N-E până la Târgu Mureș (306 m altitudine) de unde linia ajunge în depresiunea subcarpatică internă a Reghinului. și merge paralel cu Mureșul până în nodul de cale ferată Deda (420 m altitudine).Târgu Mureș la 20 septembrie 1871 în lungime 59.

Din stația Vânători se ramifică linia spre Odorhei. Calea ferată Teiuș-Brașov.Petelea – Reghin . lucrările fiind începute la sfârșitul anului 1869. intrând în câmpia Țării Bârsei. 7 .Aluniș . Au fost înființate 10 stații-halte: Copşa Mică – Axente Sever – Agarbiciu . ajungând în Brașov. În anul 1956.centru feroviar important în depresiunea Țării Bârsei.Rușii Munți – Deda.Șeica Mare – Veșeud – Hașag – Loamneș . Blaj (oraș cu puternică rezonanță în istoria noastră. însoțind valea Târnavei Mari de la Teiuș până la Vânători. Brașovul . sticlă și industrie ușoară).Sibiu. punct de ramificație al căii ferate Blaj-Praid). amintim: -Podul peste Olt de la Racoș. -Tunelele de la Beia si retur. afluent al Târnavei Mari.Băile Ocna Sibiului . Amplasată în sudul Podișului Transilvaniei. pâna în stațiunea climaterica Ocna Sibiului. în lungime de 230 km. Sighișoara (singura cetate medievală locuită din Europa. de la Sibiu și de la Copșa Mică. iar între anii 1978-1980 stația a fost înzestrată cu CED și BLA.Aluniș Mureș . când a fost deschisă pentru circulație. Linia 208 Copșa Mică – Sibiu Construcția căii ferate Copșa Mică . este cea mai scurtă legatură între Valea Târnavelor și Valea Oltului. Localități mai importante pe acest traseu putem menționa: Teiuș (centru feroviar).Ocna Sibiului . piese auto. -Podul peste Târnava Mare. în perioada aprilie 1870 . adevarată placă turnantă spre masivele Făgăraș. stația Copșa Mică a fost înzestrată cu instalații CEM. după care trece prin defileul dintre Munții Baraolt și Munții Perșani. firul II. al doilea oraș din România privind numărul de locuitori și ponderea industrială. firul I și Blaj.11 octombrie 1872. unde însoțește Valea Oltului între stațiile Rupea și Feldioara. datorită fabricilor de negru de fum și al prelucrării metalelor neferoase.Mureș . Pentru dublarea magistralei București-Oradea a fost nevoie de dublarea tronsonului TeiușCopșa Mică. pornește pe direcția N-V la S-E. industrie de ceramică. însoțită de pârâul Vișa. firul II . Stații-halte: Brașov-Stupini-Bod-Feldioara-Botbav-Măieruș-Apata-Augustin-Racoș-RupeaCata-Beia-Harghita-Mureni-Vânători-Albești-Sighișoara-Daneș-Luna-Dumbrăveni-Atel-MediașTârnava-Copșa Mică-Micăsasa-Valea Lungă-Câmpia Libertații-Blaj-Crăciunel-Cistei-Podul MureșTeiuș.Sibiu. de unde coboară lin până la Sibiu.Idiciu de Jos . Copșa Mică (cel mai poluat oraș din țară. de la Micăsasa. Lucrările au început la 1 mai 1870 din ambele capete. cumpăna apelor fiind Ocna Sibiului (475 m altitudine).Brâncovenești . Mediaș (complex industrializat cu fabrici de sticla. Bucegi și Piatra Craiului.Mândra . Din lucrările cele mai importante. C.Sibiu a fost executată de către Societatea pe acțiuni a Căilor Ferate Ungare de Est. centru al turismului românesc. Copșa Mică . vase emailate).F. centru de prelucrare a lemnului. punct de ramificație al căii ferate spre Sibiu). Linia 200 Teiuș – Brașov Calea ferată Teiuș-Brașov a fost construită în 3 etape de către Societatea Căilor Ferate Ungare de Est. De la Copșa Mică (283 m) linia urcă pe direcția de la S la N.

care a devenit de tranzit la 10 martie 1879. când s-a pus problema construirii stației Brașov Triaj și a unui depou în paralel cu drumul Brașov-Sfântu Gheorghe pâna în apropierea comunei Harman. mutarea liniei de pe stânga pe dreapta Târnavei Mari și dezafectarea a 2 poduri metalice mari. când s-a deschis circulația de la Brașov la Sighișoara. din fondurile statului Austro-Ungar. stația s-a numit Brașov Triaj. precum şi halta Timişul de Jos. Complexul Brașov – La 1 iunie 1873. Cu profil greu de munte între Timişul de Sus şi Predeal. Timişul de Sus. Ca și o curiozitate gara din Predeal se afla la altitudinea de 1000 m.-Varianta Sighișoara Daneș. De-a lungul celor 36 de km au fost construite staţiile Dârste. a electrificării liniei și construcției actualei clădiri a gării Predeal. pentru preluarea traficului de mărfuri. la început stație înfundată. în paralel cu gara Brașov a fost contruită o stație cu 4 linii pentru prelucrarea trenurilor de marfă ce nu mai încăpeau în gara Brașov. Predeal. Pornind din vechea gară Braşov (alt. din mica gară Brașov.Predeal Construcţia căii ferate Braşov-Predeal a fost executată între anii 1876-1879 de către firma GREGER. 3 km. Linia a fost construită cu şine şi ramificaţii de tip 21.5 kg/m. Primele lucrări au început în luna aprilie 1876. Depoul Brașov a fost primul depou din țară electrificat și dieselizat. secţia atinge declivitatea maximă de 25%o. Traseul cuprinde două tuneluri: Tunelul Mare de 937 m şi Tunelul Mic de 104 m. a luat ființă stația Brașov. cand MAV-ul a construit linia Brașov Predeal. Începând cu anul 1930. strecurându-se pe Valea Timişului. odată cu realizarea pasajului subteran. rezistenţă caracteristică de 28%o şi o rază de curbură de 275 m. La 19 august 1962 a fost dată în funcțiune actuala gară a Brașovului .8 între Timişul de Sus-Braşov (viteză 45-60 km/oră). aflată pe linia Brașov Sighișoara.SOHN şi BANDESON din Budapesta. înlocuite după primul război mondial cu şine tip 45 între Predeal şi Timişul de sus (viteză de 45 km/oră) şi 42. Acestea au fost canalizate în anii construcției primei gări. între pantele munţilor Piatra Mare şi Postăvarul.565 m) traseul va avea un profil continuu în rampă de la nord spre sud. fiind cel mai înalt punct atins de CFR. cea mai înaltă gară din România. 8 . dată dupa care mica gară Brașov și stația Timiș Mărfuri au fost desființate. denumită Bartolomeu. 1876-1879. s-a racordat calea ferată Brașov-Zărnești și a apărut cea de a III-a gară a complexului Brașov. din staţia Dârste spre Timişul de Sus şi spre Braşov. până în micuţa aşezare Predeal (alt. Nici această soluție nu a corespuns. Lucrările la stația Brașov Triaj au început în anul 1940 și au fost terminate la finele anului 1948. Construcţia căii ferate Braşov-Predeal a fost terminată la 10 martie 1879. datorită creșterii traficului în timpul celui de-al doilea război mondial. apoi în 1962 s-a adoptat actuala soluție.6 kg/m şi 34. sarcina pe osie pe toată secţia fiind de 20 tone/osie. În 1939 acestă canalizare a fost prelungită. iar sub platforma ei se află izvoarele naturale ale râului Prahova. construite în perioada iulie 1876-iunie 1878. Linia 300 Braşov . apoi Timiș Mărfuri. făcând legatura cu Bucureștiul și Dunărea prin Pasul Predeal. La 24 iunie 1891. 1057 m). între staţia Timişul de Sus şi Predeal.

fiind încercată şi o variantă de ocolire a acestei zone. din cauza profilului greu şi a instabilităţii terenului din zona vârfului de pantă de la Budeşti Cluj lucrările au fost prelungite. La 8 iulie 1948 se redeschide.Porumbenii Mari-Lutiţa-Dobeni-Feliceni-Odorhei Sud-Odorhei Linia 406 Luduş – Măgheruș Șieu Calea ferată normală Luduş-Măgheruş Șieu.2 t/osie şi o viteză maximă de 35 km/oră. Ultimul tronson de 39 km. de la halta Budeşti Cluj la staţia Măgheruş Șieu. după traversarea Mureşului. La 6 decembrie 1887 s-au pus sub circulaţie primii 55 km de la Luduş la Budeşti Cluj. fără lucrări de artă importante.3 m . Pornind de la Luduş (272 m alt. punctul de joncţiune cu calea ferată Dej-Bistriţa.396 coroane/km-cale. în două etape. aflate în dreapta şi în stânga căii. cu câte două linii de circulaţie şi Odorhei cu trei linii). între anii 1977-1980 s-a dezvoltat staţia Odorhei cu o grupă tehnică de patru linii şi o linie de tragere de 400 m.Linia 308 Vânători . iniţial executate din lemn şi care au fost înlocuite. Stații și halte: Vânători-Săcuienii Noi-Sântămaria-Cristur-Beteşti-Beteşti Est-Porumbenii Mici. de la Tăul de Jos. în perimetrul oraşului. cu podeţe metalice sau din beton. halta Odorhei ca punct de oprire în linie curentă.Odorhei Construcţia căii ferate Vânători-Odorhei a fost făcută de Societatea Anonimă a Căilor Ferate Vicinale Vânători-Odorhei. Pe lungimea de 35. o linie de remiză cu canal de 60 m şi un pod basculă la linia 1.). raza minimă de curbură 200 m. Porumbenii Mari. prin firme particulare. Linia Luduş-Măgheruş Șieu este construită pe direcţia de la sud la nord în Podişul Transilvan şi face legătura între Valea Mureşului şi Valea Șieului. Dobeni. Zaul de Câmpie şi Miheşul de Câmpie. înfundată şi cu profil mediu.75 m.IOSF Cristur. În parcurs au fost construite un număr de 85 de podeţe şi poduri cu lungimi între 0. In staţia Odorhei a mai existat o linie de alimentare cu cărbuni. a fost construită între anii 1886-1888 de Societatea Căilor Ferate Locale Luduş-Bistriţa. cu acces la placa turnantă de 150 m. oferind călătorului o minunată imagine a locurilor. 9 . linia urcă pe Valea Pârâului. Au fost construite patru staţii (Cristur. Deşi podul de la Șieu a fost terminat în aprilie 1887. Între anii 1979-1980 s-au executat lucrări de dezvoltare ale staţiei Cristur. pentru preluarea traficului de la întreprinderea de Oţeluri Speciale . şi cinci halte. costul realizat fiind de 47. în lungime de 94 km. puncte de oprire în linie curentă. În vederea legării viitoarei linii cu Miercurea Ciuc şi pentru preluarea traficului de pe platforma industrială Odorhei . în timp.6 km declivitatea maximă este de 10%o. a fost pus în circulaţie la 24 aprilie 1888. ca linie simplă. un afluent al Someşului Mare. Construită cu şină şi ramificaţii de tip 23.6 a permis circulaţia locomotivelor şi vagoanelor cu o sarcină maximă de 10.

In aceste staţii se fac numai transbordări de călători de la un sistem la altul. Între halta Tagu şi halta Budeşti Cluj. care au funcţionat până în anul 1964 când.297 m) pe Magistrala Braşov-Deda.6 kg/m. aşezate pe traverse din lemn şi pat format din balast de râu. pentru că de aici traseul coboară continuu printre vii şi livezi.Linia urcă până la cel mai înalt punct.Valea Largă – Zau de Câmpie – Bota Sat – Miheşu de Câmpie – Miheşu de Câmpie Sat – Balda – Sărmaşu – Sărmăşel Gaz Metan Sărmăşel – Ţăgşor – Ţagu Sat – Ţagu – Budeşti Cluj – Miceştii de Câmpie – Sânmihaiu de Câmpie – Brăteni – Sângiorgiu Nou – Vermeş – Lechinţa – Ţigău – Chiraleş – Măgheruş Şieu 10 .) considerată vârf de pantă. Linia a fost construită cu şine şi ramificaţii de 20 şi 23. până la staţia Lechinţa. intră în staţia Măgheruş Șieu (alt.Luduş Sat .Sânger Tăureni – Tăureni – Melini.Lechinţa.5. între halta Tagu şi Miceştii de Câmpie. cu linia îngustă Târgu Mureş-Band-Miheşul de Câmpie şi în staţa Lechinţa. care este halta Budeşti Cluj (394 m alt. pe o declivitate maximă de 25%o şi rezistenţă caracteristică de 30 kg/t. fără a se executa şi transbordări în traficul de mărfuri. cu linia îngustă Târgu Mureş-Band.Dej-Baia Mare.5 pe porţiunea cea mai grea. Podul mare peste Mureş între staţia Luduş şi halta Luduş Sat Stații și halte: Luduş . Pe linia Luduş-Măgheruş Șieu. Linia trece din Regionala de Căi Ferate Braşov pe teritoriul Regionalei de Căi Ferate Cluj şi traversând râul Șieu. Halta Chiraleşi este punct de frontieră. până în anul 1968. au fost înlocuite cu şine şi ramificaţii de tip 40.5 t/osie. calea ferată normală se întâlneşte în două puncte cu căile ferate înguste de 760 mm: în staţia Miheşul de Câmpie. unde se aflau montate şine de tip 23. au fost introduse şine şi ramificaţii de tip 34. Cu ocazia refacţiilor efectuate în anii 1953-1954. găsim şi raza minimă de curbură de 150 m. Sarcina maximă pe osie era de 9. treptat. corespunzător unei viteze de circulaţie de 40 km/h între Luduş-Tagu şi Miceştii de Câmpie-Măgheruş Șieu şi 11 t/osie corespunzător vitezei de 30 km/h.

1892 Construcția tronsonului de cale ferată Brașov – Zărnești a fost motivată de exploatarea bogatelor resurse de lemn. pe o lungime de 25. racordându-se din gara Braşov.Gheorghe . cărbune.Tohanu Vechi – General Moşoiu – Zărneşti Linia 404 Braşov . ca şi cartierul ce o înconjoară. în primăvara anului 1890 încep şi primele lucrări de construcţie a liniei din Braşov spre Zărneşti.3 km. oprindu-se sub munţii Piatra Craiului.Breţcu Între anii 1891-1907. La 25-26 februarie 1891. la marginea câmpiei Bârsei. traseul în lungime de 25. De fapt. Recepția tronsonului de cale ferată Brașov – Zărnești a fost realizată la 6 iunie 1891. Lucrarea proiectată şi executată de firma budapestană LEO ARNOLDY şi ing. La 6 iunie 1891. ce poartă numele Sfântului Bartolomeu. Lungimile utile din staţii trebuiau să fie de minim 100-200 m şi în declivitate maximă de 2. la Zărneşti. aşezare aflată pe vehicul drum comercial ce lega Transilvania cu România. Mergând pe sub munţii Postăvarului.5-12 tone/osie şi 4 tone/ml. până în capătul Uliţei Lungi (astăzi strada Lungă)./km şi cu ramificaţii din acelaşi tip. administrată pe atunci de MAV. odată cu circulaţia primului tren între Braşov şi Zărneşti . are loc şi deschiderea festivă. odată cu punerea în circulaţie a două perechi de trenuri mixte între Braşov şi Zărneşti. O.6 Vignol de 8-12 m şi tip 17. se va construi linia de cale ferată Braşov .3 km leagă Cristianul . prin Pasul Bran.Tg. Comisia Tehnica a marcat în teren traseul căii ferate.29-2.5 mm/m. suprastructură ce asigură o viteză de 40 km/h.48 aşezată pe traversă din lemn de 2. Era construită cu şină tip 23. va începe în primăvara anului 1890.3km. Râşnovul şi Tohanul. s-a executat cu ecartament normal de 1435 mm.3 km. cartofi). Lucrarea a fost proiectată şi executată începând cu "primăvara anului 1890. iar inaugurarea liniei ferate și deschiderea circulației trenurilor au avut loc la 24 iunie 1891. După exproprierea a cca. traseul porneşte spre nord. iar declivitatea maximă a liniei era 10 mm/m. Stații și halte: Braşov – Bartolomeu – Cristian – Râşnov . de creșterea oilor și nu în ultimul rând de apariția fabricii de hârtie din Zărnești din acea perioadă. 650 ha teren din proprietatea particulară (200 ha pentru perimetrul staţiilor şi 450 ha pentru linia curentă dintre staţii). piatră. şinele erau prinse cu crampoane pe plăci metalice de traversele aşezate pe un pat de balast de râu.SMREKER. unde s-a construit cea de a doua gară a Braşovului. pe o lungime de 76. cu ocazia recepţiei tehnice.4 m cu poza de 1417 buc. raza minimă 520 m şi declivitatea maximă de 10 mm/m. 11 .Linia 203 Braşov – Zărnești Calea ferată Brașov – Zărnești a fost construită între anii 1889 . produse agricole (sfeclă. prin marginea cartierului Blumăna. sarcină pe osie 10.Secuiesc Breţcu în lungime totală de 98 km. (3-7 cm). circulaţia curentă a început în ziua de 13 iunie 1891.Sf. Din gara mică Braşov-Suburbiu (565 m alt). în lungime de 25.

Podurile şi podeţele din lemn au fost înlocuite treptat. greutatea minimă a şinelor 17. firmele de construcţii ing. Boroşneul Mare şi Brateş. între anii 1912-1940 şi 1970-1980. cu lucrări în beton şi metal.5 mm/m. în declivitate maximă de 2.afluent al Oltului şi după o pronunţată schimbare de direcţie în comuna Ozun. declivitate maximă de 25 mm/m. viteza de circulaţie 30 km/h. unde lucrarea se va opri.Gheorghe (531 m) reşedinţa ţinutului Treiscaune aflat pe cursul Oltului. În comuna Chichiş. de unde. Pornind din gara veche a Braşovului (565 m). părăsind linia dreaptă va executa o buclă pentru a se apropia la 2 km de Covasna (546 m).3 km ce a fost desfiinţat în anul 1957. traversează Râul Negru . centru forestier şi balneo-climateric. clădirile puteau fi executate în anumite staţii şi din lemn.4 kg/m.Gheorghe. Urcând spre nord-est. Pentru legarea directă a liniei Breţcu cu linia Braşov-Ciceu. Oskar Smreker şi Leo Arnoldy au început construcţia din staţia Bartolomeu. trecând prin marginea aşezărilor Hărman şi Prejmer. Lemnia şi Bălani.Secuiesc şi Breţcu vor fi construiţi de Societate între anii 1905-1907.Secuiesc. lungimile minime utile din staţii între 100 şi 200 mm. legând şi Sânzieni. traseul porneşte spre nord. raze min— de 60 m. spre cursul superior al Oltului.Gheorghe. calea ferată va străbate depresiunea montană a secuilor. în scopuri militare.Lungimile utile din staţii. în anul 1943 MAV-ul a construit un racord de 1. trecând prin marginea aşezărilor Moacşa. ocolind intrarea în Sf. Urcând pe valea Râului Negru. Statii și halte: Braşov – Braşov Triaj – Hărman – Ilieni – Prejmer – Chichiş – Ozun – Sfântu Gheorghe – Angheluş – Moacşa – Biţa – Broşneu Mare – Brateş – Covasna – Zăbala – Ferma Zăbala – Imeci – Cătălina – Târgu Secuiesc – Sânzieni – Poieniţa – Bălani – Mereni Lutoasa – Leminia – Breţcu Linia Bartolomeu-Satulung În primăvara anului 1890. trebuiau să fie de minim 100-200 m. Cei 22 km între Tg. traseul trece prin Zăbala şi Imeci. centre forestiere. odată cu punerea în funcţie a plăcii de întoarcere din remiza Sf. traseul intră în Sf. respectând paragraful trei din actul de concesiune ce prevedea : serie de condiţii tehnice: ecartament normal 1435 mm. 12 . renumite pentru recoltele bogate de cartofi. până la Tg.

pentru că din ea au fost racordate feroviar majoritatea fabricilor din zona industrială de est a oraşului.Satulung Pornind din gara Bartolomeu. Probele de circulaţie au continuat în lunile ianuarie şi februarie 1892. Braşov şi Satulung se aflau instalaţii de alimentare cu apă a locomotivelor. Sarcina maximă era de 12 tone/osie permiţând 50 km/h pentru automotoare. linia urca pe Strada Lungă până în Piaţa Sfatului. Clădirile de călători din staţiile Bartolomeu. Deschiderea oficială pentru traficul de călători a avut loc la 7 martie 1892. În staţiile-ramificaţie Dârste Băi. Pe calea ferată Bartolomeu-Satulung. dar afluenţa a fost atât de mare. Promenadă. ajungea în faţa Primăriei Oraşului Braşov unde se afla staţia Promenadă. astfel: 13 . Din acest punct. trecea prin Dârste unde traversa. de unde se făcea legătura cu vechea staţie Braşov MAV/CFR. prin Poiana Honterus şi Nouă.terminus.296 km. Ramificaţii. calea ferată Predeal-Braşov şi prin marginea satelor Baciu. unde exista şi o mică remiză aflată vis-a-vis de clădirea de călători. Baciu. 15 Noiembrie pană la staţia Schiel (denumită ulterior Strungul) în Piaţa Hidromecanica. de unde cobora înapoi pe Strada Mureşenilor. în lungime de 16. Linia a avut o importanţă economică deosebită. La 25 iunie 1892 are loc recepţia tehnică definitivă a întregii lucrări. apoi se oprea la staţia Satulung . încât la 9 aprilie 1892. alimentarea cu motorină sau benzină a automotoarelor se făcea în staţia Satulung unde se aflau şi Atelierele de locomotive şi vagoane.Centenarul Căii Ferate Locale Braşov. primăria oraşului a cerut suplimentarea cu încă două perechi de trenuri. linia cobora pe B-dul. Turcheş şi Cernatu. La 31 octombrie 1891 construcţia liniei se apropia de sfârşit. 30-35 km/h pentru trenuri de călători şi 20 km/h pentru trenurile de marfa. acoperite cu ţiglă. au funcţionat 10 staţii de cale ferată cu un număr de 2-7 linii şi lungimi utile între 130-260 m. Fabrica de Ciment. cotea la dreapta în dreptul hotelului Aro de astăzi şi prin actualul parc. la nivel. Dârste Bâi erau executate din cărămidă. când Primăria Braşovului a afişat repetate apeluri către populaţie. iar în punctele de oprire Honterus. Turcheş şi Cernatu se aflau mici adăposturi din lemn. iar o altă linie se continua pe sub Dealul Melcilor. când au început să circule zilnic două perechi de trenuri. să stăpânească animalele şi să se ferească dintre linii. Noua.

Satulung cu 8 linii: I . Aici se află o importantă carieră de mozaic. Noua cu 2 linii de 132 m. până în staţia Voşlobeni. traseul coboară continuu pe valea îngustă a Mureşului. o tragere de 67 m şi racord CF la Fabrica de Ciment Krugler SA. St. trecând prin haltele Racu. printr-o succesiune de curbe şi contracurbe. Mădăraş. fiind executate de o antrepriză austriacă. De aici. Coborând uşor. linia se opreşte în staţia Gheorghieni (alt. spre beneficiarii din ţară.Gheorghieni Lucrările de construcţie.III de circulaţie cu lungimi de 173-207 m. pe un traseu paralel cu cursul superior al Mureşului. aflată pe linia 1 de unde se pornea spre str. Linia 400 Ciceu . pe o lungime de 47 km.Bartolomeu (km 0+000). Staţia Promenadă cu 3 linii de 130 m. 787 m) centrul industrial al zonei.jud Harghita. St. St. particulară.130 m). cu 2 linii de 73 m. Din staţia Izvorul Oltului. care deserveşte transporturile de piatră de la carierele Chileni . finanţată de MAV din fondurile statului. legătura cu Gara Veche Braşov unde se mai aflau 2 linii de câte 280 m fiecare şi 3 racorduri industriale la firmele Scherg. Dăneşti şi Cârţani şi ajunge până în staţia Izvorul Oltului. linia urcă continuu mergând paralel cu şoseaua naţională. Triunghi Promenadă str. spre şaua ce desparte Munţii Harghitei de Munţii Hăşmaşu Mare şi trece prin tunelul Izvorul Oltului (237 m) pentru a ajunge în vârful pantei. pe o lungime de aproape 10 km. VIVIII ateliere reparaţii. St. Schiel şi SA Unirea Petrol. Lungă-Piaţa Sfatului la km 2+271. punctul de ramificare a căii ferate industriale normale şi electrificate Voşlobeni-Chileni. Staţia Schiel (ulterior Ramificaţie şi Strungul). IV-V remiză de locomotive şi placă. exploatată de EPIC CF Harghita. 14 . staţia Izvorul Mureşului (882 m). au început în primăvara anului 1904.Honterus cu 2 linii de 118 m şi racord la Astra Vagoane.St.Piaţa Sfatului 2 linii de 110 m şi 1 linie de tragere de 75 m. Linia cu profil de munte porneşte din staţia Ciceu (678 m) şi urmează Valea Oltului spre izvoarele lui. Lungă şi Remiza de Locomotive cu trei linii mici (50. St. Dârste Bere cu 2 linii de 81 m şi racord la Fabrica de Bere Czell. în cel mai înalt punct al căii ferate Braşov-Deda. Staţia Fabrica de Ciment cu 2 linii de 138 m.

Ciceu 19691970. linia în lungime de 7. Staţia Voşlobeni 1973-1975.De aici. numai refacerea podurilor pe secţia Ciceu-Deda a fost evaluată la 5. cu traverse din beton armat şi lemn. astfel St. linia are o declivitate de 29 %o la intrarea în staţia Chileni. Linia Voşlobeni .jud Harghita în staţia Voşlobeni. nici această linie nu a fost scutită de distrugerea terasamentelor.28 km. administraţia CFR a construit o cale ferată îngustă. În faţa unor solicitări din ce în ce mai mari. unde cu ajutorul unor buncăre. lei.Chileni Pentru acoperirea necesarului de piatră spartă. suprastructurii. Construcţia liniei Ciceu-Gheorghieni a fost realizată cu şină tip C şi ramificaţii tip 34. Au avut loc sporiri şi sistematizări de staţii atât pentru preluarea sporului de trafic.5 asigurau circulaţia vagoanelor pe distanţa maximă admisă între osii de 5. se făcea transbordarea în vagoane de cale ferată normală. care este punctul cel mai înalt al traseului ce leagă Transilvania. Această cale nu a fost deschisă transportului de călători. Construită cu şină tip 49. a fost dată în funcţie la 1 iulie 1985 şi administrată de IPIC CF Harghita.8 m. Lucrarea de investiţii a Regionalei CF Braşov. o şosea modernă traversează Munţii Giurgeului prin curmătura Pângăraţi (1075 m). care împreună cu tipul 34.5 cu o rază minimă de 275 m şi declivitate maximă de 15 %o. sarcina de 16 t/osie şi viteză maximă de 50 km/h. Au fost utilizate de-a lungul timpului locomotive cu abur seria 734 şi vagoane de cale îngustă tip Y cu capacitate de 8 tone şi descărcare laterală. După primul război mondial. cale simplă. între staţiile Ciceu şi Gheorghieni. iar cu ocazia lucrărilor de refacţie. cu Moldova. staţie realizată cu un dispozitiv de trei linii de primire15 . clădirilor şi instalaţiilor. precum şi 103 poduri şi podeţe între 0. Spre sfârşitul celui de-al doilea război mondial.591 mii. zidărie şi metal. administraţia CFR a mai folosit şină tip 33. construite din piatră. în anul 1983 încep lucrările de normalizare a liniei proiectată de IPCF Bucureşti.6 şi 20 m lungime. cât şi -pentru pregătirea lor în vederea introducerii instalaţiilor CED şi a electrificării. Halta de mişcare Mădăraş în anul 1967. după cel de-al doilea război mondial. folosită la refacerea căilor ferate. cu ecartament de 760 mm. executate între anii 1981 şi 1982. ambele între staţiile Izvorul Olt şi Izvorul Mureş. prin Cheile Bicazului. lucrărilor de artă.5-5.25. s-au introdus şine şi ramificaţii tip 65. pentru transportul produselor de piatră din carierele Chileni . Au fost montate poduri bascule în staţia Ciceu (1961-1962) şi Gheorghieni (1962).

trei linii de evitare şi două linii de încărcare în carieră. Dăneşti .H. Statia Chileni în anul 1922 Linia 200 Braşov – Fagăraș Calea ferată Braşov . pornind de la Bartolomeu (565 m). Pe noua variantă. Vechiul traseu traversa Munţii Perşani. linia urcă uşor prin localităţile Ghimbav-Codlea-Dumbrăviţa Bârsei-Vlădeni Ardeal şi Valea Homorod.C. în lungime de 67 km.Voşlobeni . coborând în Țara Făgăraşului la Șercaia. Sțatii-halte: Ciceu – H.H. prin localităţile Perşani.C. Șercaia şi Mândra Oltului până în Făgăraş (433 m) traseul liniei Braşov-Făgăraş limitându. Societatea Anonimă a Căilor Ferate ale Ardealului de Sud. a fost construită între anii 1906-1908. la 18 decembrie 1908. Ion Rusmănică.Izvorul Mureş . 16 . Valea strâmbă -Gheoghieni. concesiunea a format şi înfiinţat. în anul 1948. abandonat definitiv între Valea Homorod şi Șinca Nouă. Construcţia iniţială a căii ferate Bartolomeu-Făgăraş între anii 1908-1943. când linia a fost electrificată şi s-au putut folosi locomotive seria EA 060. Prin unirea cu alte două societăţi. Circulaţia între staţia Voşlobeni şi Chileni se face pe bază de cale liberă.H.expediere şi Lu = 710 m.C. Șinca Nouă şi Șinca Veche.C. traseu în lungime de 8. Mădăraş Ciuc . goale sau cu piatră s-a făcut cu LDE seria 060 DA.H. de concesiunea BELDY TIVADAR prin firmele constructoare MAX SCHIFFER şi MANDEL şi REVESZ din Budapesta. după construcţia variantei existente. executată de Inspecţia II LS Predeal sub conducerea ing.2 km. până în toamna anului 1985.M. construită pe direcţia de la vest spre est. Racu . dată în funcţie la 3 noiembrie 1943. prin comunele Vad.Chileni . Remorcarea trenurilor navete. a avut o lungime de 67 km. linia pornea de la Valea Homorod (555 m) şi urcând pe la poalele nordice ale Munţilor Făgăraş.C. Tomeşti . ambele în lungime de 225 m fiecare.Izvorul Olt .se la 62 km. până la halta Brădet.Făgăraş. spre Munţii Perşani. Cîrţani . de la tunelul Dealul Negru va coborî continuu.H.

– Tilişca HM – Apoldul de Sus – Apoldul de Jos HC – Miercurea Sibiului – Băilea Miercurea HC – Cunţa – Rahău HC – Sebeş Alba – Vinţul de Jos 17 . pe lunca Mureşului. în lungime de 81. motiv pentru care. Odată cu executarea variantei a intrat în refacţie şi secţia Bartolomeu-Făgăraş.83 km. cu şine şi ramificaţii tip 45. Declivitatea liniei este de 17%o. Stații-halte: Braşov – Bartolomeu – Ghimbav – Codlea – Dumbrăviţa – Vlădeni – Valea Homorod – Brădet – Perşani – Șercaia – H. fiind executate de ICCF Timişoara şi Braşov. după darea în exploatare a variantei rămânând 10 staţii şi halte în funcţiune. Linia 200 Vințul De Jos .6 sarcina maximă de 10. între anii 19541956. de aici traseul coboară continuu până la Vinţul de Jos aflat la o altitudine de 205 m. iar raza minimă de 250 m se află între Halta Sălişte şi Aciliu.6 kg/ml. însoţind văile afluente ale Oltului şi Mureşului.9 km. linia Vinţul de Jos-Sibiu a limitat serios capacitatea de circulaţie pe magistrala Arad-Sibiu-Bucureşti. realizată între Apoldul de Jos şi Miercurea Sibiului. provocând atât rănirea mecanicului şi a câtorva călători. Punctul cel mai înalt al liniei este situat în Halta Aciliu. iar între anii 1975-1976 s-a introdus şi şina tip 54. la 548 m altitudine. suprastructura a fost alcătuită cu şină şi ramificaţii de tip 23. împreună cu un podeţ care a cedat.2 t pe osie şi o viteză de 45 km/h şi a costat 113930 coroane/km cale ferată. unde trenul mixt de dimineaţă s-a prăbuşit. care au permis o sarcină maximă pe osie de 12 tone la o viteză de 35 km/h. râu care se varsă în Mureş. noua linie este orientată de la est spre vest şi leagă depresiunile transilvane ale Sibiului şi ale Alba Iuliei. Pentru sporirea capacităţii de circulaţie. Executată ca linie de interes local. au început lucrările de dublare ale liniei Vinţul de Jos. între staţiile Apoldul de Sus şi Miercurea Sibiului. în perioada 1896-1897. După terminarea războiului. râul Cibin spre Sibiu şi Secaşul. au fost executate îmbunătăţiri de traseu în zona Apoldul de Sus şi a fost refacută total suprastructura. afluent al Sebeşului.Sibiu Calea ferată Vinţul de Jos-Sibiu a fost construită de firma MANDEL şi REVESZ din Budapesta. precum şi mari pagube materiale. din fondurile constituite de Societatea Anonimă a Căilor Ferate Locale Vinţul de Jos-Sibiu. Între anii 1970-1971 s-a efectuat o nouă refacţionare cu şină de tip greu 49. delimitând şi cumpăna apelor. datorită suprastructurii uşoare. spre Vinţul de Jos.19 km. Circulaţia a fost închisă timp de 9 zile pentru reparaţii. aşezate pe traverse din lemn. Sercaia – Mândra – Făgăraş. La 7 noiembrie 1908 au fost deschise pentru circulaţie 12 staţii şi halte. Staţii-halte: Sibiu – Sibiu Haltă – Turnişor – Cristian – Orlat – Sibiel HC – Săcelu Sibiului – Sălişte – Aciliu HC.Linia a fost construită cu şine şi ramificaţii tip 23. Declivitatea maximă de 18 %o şi razele de 250 m au fost reduse după darea în exploatare a variantei la 12 %o între Perşani şi Șercaia şi raza de 350 m între Valea Homorod şi Brădet. între staţiile Șercaia şi Mândra Olt. linia trecând în categoria căilor ferate principale. Continuare firească a căii ferate Arad-Alba Iulia prin Sibiu pe Valea Oltului la Dunăre. începând din anul 1980. Să menţionăm şi primul accident de cale ferată ce s-a petrecut la 5 august 1912. între staţiile Sălişte şi Orlat şi 11.Sibiu pe două tronsoane de 23 km: 11.

6 m şi 45 m. din staţia Sfântu Gheorghe (531 m).Podul de la Tilișca în anul 1991 Linia 400 Sfântu Gheorghe . 18 . linia coboară pe Valea Strâmbă până în Valea Trotuşului. Tuşnad cu renumitele lor izvoare de ape minerale. având sarcina maximă de 16.2 t/ml şi 40 km/h. La 30 aprilie 1897 au fost date în funcţie cele 14 staţii şi halte şi 193 de poduri şi podeţe cu lungimi între 0.6 km. în lungime de 63. între staţiile Tuşnad Sat şi halta Tuşnad Băi şi declivitate maximă de 10.5 t/osie. carierele de piatră de la Malnaş şi Bixad. calea ferată. traversează munţii Harghitei pentru a ajunge în depresiunea vulcanică a Ciucului. raza minimă de curbură 200 m. legând localităţile Miercurea Ciuc şi Ciceu (678 m). traversează valea adâncă a Caracăului şi ajunge pe cumpăna apelor. ajungând în staţia Ghimeş (688 m) de unde linia se împleteşte cu drumul naţional şi apa Trotuşului. Din Ciceu. staţia Ciceu deserveşte localitatea Siculeni. staţiunea turistică Tuşnad Băi şi centrul regional politic. În apropiere. Tronsonul Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc. Malnaş Băi. De aici. până în localitatea Adjud. ce coresund unei declivităţi maxime de 25 %o au permis circulaţia vagoanelor cu sarcină de 16. 7.5.9 km. între Olt şi Trotuş în tunelul Ciumani (1112 m). De la Sfântu Gheorghe. cu şine şi ramificaţii de tip 34.5 t/osie. raze minime de curbură de 250 m între staţiile Livezi Ciuc şi Păltiniş.halta Tuşnad Băi. Tronsonul Miercurea Ciuc-Ciceu-Ghimeş în lungime de 50. urcând pe valea Racoşului (un afluent al Oltului). construit de MAV pe un profil greu. o aşezare specifică a ceferiştilor ce muncesc în acest nod feroviar. respectiv 6. mobilă şi industrie alimentară. industrial şi social Miercurea Ciuc. mergând pe cursul Oltului superior.Ciceu – Ghimeș Lucrările de construcţie au fost executate de formaţiuni ale MAV-ului şi au fost începute în vara anului 1895. calea ferată deserveşte staţiunile balneoclimaterice Bodoc. linie construită pentru viteză de 60 km/h.2 %o între staţiile Bixad Olt .4 t/ml. oraş cu o puternică industrie de construcţii de maşini. de munte. a fost construit de MAV cu şină şi ramificaţii de tip 34. linia părăseşte cursul Oltului şi se îndreaptă spre nord-est.

unităţi ale Căilor Ferate Române. când trupele germane în retragere distrug din nou viaductul. are o înălţime maximă în firul văii de 64.36 m. revenind în regiune. odată cu terminarea de către Căile Ferate Române a căii ferate Comăneşti-Palanca frontieră. folosind datele din volumul I al lucrării D.44 m.8 m a fost executată de MAV în toamna anului 1885 şi dat în funcţie la 18 octombrie 1897. din care vom aminti. Tot armata austro-ungară.Între staţia Ciceu şi Adjud. In anul 1916. la începutul primului război mondial. având 22 paleti cu înălţime maximă de 57 m. înlocuieşte provizoriu grinda centrală distrusă cu o grindă sistem ROTH-WAGNER. amplasat în amonte şi paralel cu cel distrus. în lungime de 264.76 m şi două deschideri laterale de câte 51.Iordănescu şi C.Bucureşti 1986. Lucrări de artă Viaductul Caracău Viaductul se află între staţia Nădejde şi Livezi Ciuc. sub conducerea inginerului Amedeo Georgescu au executat un viaduct provizoriu din lemn. Începând din luna decembrie 1944 şi până la 12 februarie 1945. cu o deschidere centrală de 101. lucrare provizorie ce a rezistat până în toamna anului 1944. Construit din tabliere metalice. folosind 3600 m3 lemnărie. viaductul a fost distrus de armata ungară în retragere. au fost construite 84 de poduri şi viaducte.Georgescu "Construcţii pentru transporturi în România . circulaţia normală s-a deschis numai la 6 aprilie 1899. astfel: 3. 19 .CCF" . Cu un profil greu pe tronsonul Ciceu-Ghimeş. în anul 1917.

punerea în operă a 4840 m2 lemnărie. în toamna anului 1944. turnarea a aproape 8. 4. în lungime de 1222 m şi declivitate de 15 %o.din partea Căilor Ferate Române. au fost terminate la 1 februarie 1945. 10926 m3 produse de carieră. sub conducerea inginerului Ion Rusmănică. 452 tone de oţel şi 19 tone de cuie. din grinzi din beton armat. circulaţia a început să se desfăşoare normal odată cu definitivarea lucrărilor. când tunelul a fost dat în circulaţie provizoriu. Lucrările de consolidare. lucrarea supravegheată de inginerul Ion Rusmănică . Cu eforturi demne de toată lauda. La 1 mai 1945. Tunelul Ciumani (1012 m) Construit între anii 1894-1896.000 m3 betoane. Sporiri și sistematizări de stații 20 . începute în decembrie 1944. tunelul a fost distrus parţial de trupele germane aflate în retragere. Antrepriza Şantierelor Generale trece la executarea noului viaduct Caracău. este terminată la 14 septembrie 1946. când s-a deschis circulaţia pe noul viaduct Caracău care a necesitat: 3000 m3 săpături. la 26 mai 1945. depuse de muncitori şi ingineri.Având în vedere importanţa strategică a liniei care făcea legătura între Moldova şi Transilvania. 3068 tone ciment.

5 milioane lei.C. 21 . staţie terminus şi înfundată. Staţii-halte: Sfîntu Gheoghe – H. cu raze minime de 275 m. pe valea unui mic afluent al Cibinului. staţia Miercurea Ciuc (1961-1963. . 45 şi 49. 1969-1970.tronsonul Ciceu-Ghimeş tip 49 şi 65. staţia Sâncrăieni (anul 1966-1967). lucrare în valoare de 18. Bolovănuş – Ghimeş . staţia Tuşnad Sat (1971). .tronsonul Ciceu-Adjud în lungime de 150 km. fiind finalizate şi date în funcţie astfel: . până la staţia Cisnădie. Sîntimbru Ciuc – Sîncrăieni – H.434K. linia a fost refacţionată succesiv cu tipul 34. Vrabia – Sînsimion – H.729 km. Lucrările au fost executate de unităţi ale ISAF Bucureşti şi ICCF Braşov. pe tronsonul Sfântu Gheorghe-Ciceu-Ghimeş.Palanca Construcția liniei Sibiu . De la ramificaţia Selimbăr. au fost executate lucrări de electrificare a liniei pentru înlocuirea tracţiunii cu abur cu tracţiune electrică. între anii 1965-1966. Arcuş – Bodoc – H.În vederea lucrărilor de electrificare pe secţia de circulaţie Sfântu Gheorghe-Ciceu.Cisnădie Linia Selimbăr-Cisnădie. la cota 438 m. . segmentul Ciceu-Ghimeş a costat 101. Jigodin – Miercurea Ciuc – Ciceu – H. Păltiniş – H. şi a costat 55. Tarcău – Lunca de Mijloc – H.1 milioane lei. Ln staţii şi linie curentă au fost introduse tipuri de şine şi macazuri astfel: . au fost executate lucrări de sporire şi sistematizare a următoarelor staţii: . lucrări în valoare de 178. după anul 1948.4 milioane lei. lucrare în valoare de 13. Nădejde – Caracău – Livezi Ciuc – H. Malnaş Sat – Malnaş Băi – H. aflată la cota 405 m.Ciceu tip 49. Cariera Carpitus I – Băile Tuşnad – Tuşnad Sat – H. Linia se racordează din firul II al liniei curente Sibiu-Făgăraş la km 386+012 (0+000 al liniei Cisnădie) între haltele Selimbăr şi Mohu. 1973-1974). Electrificarea Liniei Sfântu Gheorghe-Ciceu-Ghimeș Între anii 1970-1975.tronsonul Braşov-Ciceu în lungime de 108 km electrificat la data de 1 octombrie 1976. Utuşoi – H.5. în lungime de 5.staţia Sfântu Gheorghe. ce a permis o sarcină de 10 t/osie şi o viteză maximă de 35 km/h. simplă şi neelectrificată. în anul 1979-1980 a fost construit terminalul de transcontainere cu două linii. Declivitatea maximă a liniei este de 11 %o. în valoare de 10 milioane lei. . urcând de la sud spre nord.tronsonul Sfântu Gheorghe . construită cu şină şi ramificaţii tip 20.staţia Ciceu (1961-1962 şi 1969-1970).staţia Malnaş (1961). a fost construită de SOCIETATEA ANONIMĂ A CĂILOR FERATE LOCALE SIBIU-CISNĂDIE. Mihăileni – H. Cariera Bicsad – Bicad Olt – H. linia are un aspect vicinal.8 milioane lei. electrificat la 31 mai 1974.

odată cu aducerea materialelor pe teren. Pornită din Sibiu (alt. a fost realizat de Societatea Căilor ferate Vicinale Sibiu-Avrig. ce urma să se construiască pe Valea Oltului. de unde lucrările de construcţie vor începe în cele două direcţii: spre Sibiu şi spre Făgăraş.6 cu o sarcină de 10. Tălmaciu până la staţia Podul Olt. între cele două societăţi şi o firmă de construcţii feroviare din Budapesta. comuna Avrig fiind aleasă ca bază de organizare de şantier. trecând prin vechile aşezări româneşti Racoviţa.Scorei. linia s-a construit cu şină tip 34.5 t/osie.2 tone/osie pentru o viteză de 35 km/h. străbătând aşezările Selimbăr.Clădirea de călători a haltei Cisnădie . iar raza minimă este de 275 m.405 m) linia coboară uşor pe Valea Cibinului. De la Podul Oltului. înfiinţată la 17 noiembrie 1897. Linia Podul Olt-Turnu Roşu.august 1994 Construcția căii ferate Sibiu – Fagăraș La 5 decembrie 1890 se încheie la Sibiu o convenţie. Mohu. în lungime de 51 km. între halta Veştem şi staţia Tălmaciu. nu se mai execută. În lungime de 33 km. care s-a angajat la construcţia căii ferate Sibiu-Făgăraş. linia începe să urce de-a lungul depresiunii subcarpatice a Munţilor Făgăraş. iar de la Podul Olt la Sibiu. lucrările fiind amânate din cauza consumării fondurilor la demararea lucrărilor pentru linia SibiuFăgăraş. Avrig. ca punct de ramificaţie al liniei Sibiu-Turnu Roşu-Râmnicu Vâlcea pe Valea Oltului.5 cu o sarcină de 16. porţiunea Sibiu-Avrig a fost construită de către Societatea Anonimă a Căilor Ferate Vicinale Sibiu-Avrig-Turnu Roşu. De la Făgăraş la Podul Olt. prin depresiunea subcarpatică a Sibiului. Lucrările pregătitoare au început în primăvara anului 1891.433 m). linia a fost construită cu şină tip 23. între haltele Cârţa. prima pe această linie. permiţând o viteză maximă de circulaţie de 45 km/h. 22 . iar segmentul Avrig-Făgăraş. Porumbacu. La 28 august 1891 au loc festivităţile de înfiinţare a staţiei Avrig. până la Făgăraş (alt. Arpaş şi Voila. Declivitatea maximă a liniei este de 8 %o. aşezate pe cursul Oltului.

până la staţia Topliţa. s-au mai deschis încă cinci staţii şi halte: Mohu (6. În cadrul programului Administraţiei CFR. Subcetate şi Ditrău. având încărcări masive de ape minerale. Beclean pe Olt – HC. Scorei – HM. Cârţa.11. Voila. nici această linie nu a fost scutită de distrugerea terasamentelor. din anul 1947. iar după anul 1920. Tălmaciu. între anii 1930-1940. Veştem. Legătura cu Cheile Bicazului este făcută cu o şosea modernizată. linia urcă continuu pe cursul inferior al Mureşului. dat în funcţie la 22 noiembrie 1892.178 K/km cf.MAV. In anul 1897 au fost construite 10 staţii şi halte cu toate instalaţiile şi clădirile aferente lor. staţii cu activitate de încărcări de buşteni şi produse de cherestea. Selimbăr. centre importante de încărcare a industriei de prelucrare a lemnului şi după 33.6 km executată în anul 1939. introducerea şinelor şi ramificaţiilor tip 40. şinelor. costul lucrărilor fiind evaluat la 63.4 km ajunge în centrul industrial şi turistic Gheorghieni. aflată la ieşirea Mureşului din defileul Topliţa-Deda. Căile Ferate Ungare de stat . care a costat 82. au început construcţia liniei simple. odată cu înfiinţarea întreprinderii Mecanice Mârşa.018 K/km cf. este semnat actul de înfiintare a staţiei Deda. trecând prin staţiile Stânceni. au apărut halta Mârşa şi staţia Racoviţă. s-au deschis nouă staţii şi halte: Porumbacu. Viştea – Ucea – Arpaşu – HC. Olteţ – H. înfiinţată în anul 1916 pentru evacuarea şi staţionarea vagoanelor de marfă necesare frontului. Veştem. Sebeş – Podul Olt – Tălmaciu – HC. Ucea. punctul cel mai înalt al traseului ce separă afluenţii Mureşului de afluenţii Bistriţei moldoveneşti. Din staţia Ucea s-a executat racordul CF Ucea-Ucea fabrică (astăzi Victoria) linie simplă în lungime de 9.. Lunca Bradului şi Răstoliţa. Spre sfârşitul celui de al II-lea război mondial. s-a executat consolidarea liniei Sibiu-Făgăraş. situat între Munţii Ghurghiului şi Căliman. De la Topliţa. Linia Deda-Ghiorghieni În primăvara anului 1907. Sărata Colum – Porumbacu – Avrig – HC. calea ferată se împleteşte cu râul Mureş şi DN 12 Topliţa-Sfântu Gheorghe cu o declivitate continuă. au fost date în funcţie cinci staţii şi halte: Selimbăr.1897). Arpaş. la solicitarea comunelor. Beclean şi Făgăraş. iar după anul 1950. pe 44 km. Podul Olt (17. Olteţ. Pe tronsonul Avrig-Făgăraş. staţia Sibiu Triaj. precum şi sporirea staţiilor Sibiu. În timul restabilirii căii ferate Deda-Sârâţel. se mai deschid haltele Sărata-Colun. Dridif – Voila – H.1896). După această dată. pentru satisfacerea cererilor populaţiei din zonă şi a nevoilor de exploatare. în lungime de 77 km de la Deda la Gheorghieni. Cîrţa – HM. Podul Olt şi Tălmaciu. In staţia Stânceni se mai încarcă masiv ape minerale şi piatră.08. Staţia Topliţa (739 m altitudine) se află în zona de intrare a defileului Topliţa-Deda. ce traversează munţii Giurgeului prin Curmătura Pângăraţi (1075 m). Lucrările au început la Deda (420 m altitudine). Staţii-halte: Făgăraş – H. ce trece prin staţiile Gălăuţaşi. Dridif şi Beclean pe Olt. De aici. Viştea. Mîrşa – Racovişa – HC. Veştem.La 13 septembrie 1892. Sebeş şi Avrig. 23 . odată cu deschiderea liniei. sosite în staţia de transbordare a terminalului de transcontainere Topliţa pentru cale ferată normală şi îngustă de 760 mm a întreprinderii APEMIN Borsec. consolidări la cele 168 de poduri şi podeţe. a cărei monografie va fi publicată separat.

Sărăţel. cu ecartament de 760 mm.). Pentru deservirea oraşului Agnita a fost construită o nouă staţie de cale ferată Agnita amplasată la circa 3 km de localitate.Gheorghieni. Stații și halte: Deda – Risfra. de către Societatea Căilor Ferate Locale Sibiu-Sighişoara. Liniile înguste din Podișul Transilvaniei Căile ferate înguste.Hm. Răstoliţa. cu declivitate de 0 %o şi rază minimă de curbură 100 m. fiind dat circulaţiei la 21 septembrie 1910. 1961 şi 19711974 pentru a pregăti lucrările de centralizare electrodinamică şi electrificare. După înfiinţare. ajunge în apropierea haltei Mohu. în sensul de mers. Datele importante din istoricul acestor linii sunt: . linia traversa centrul oraşului (347 m altitudine) şi după câteva opriri. 24 . În anii 1961.Agnita (în lungime de 48 km) a fost pusă in circulaţie la 17 noiembrie 1898.Stînceni NeagaStînceni. oprindu-se în staţia Agnita din lipsă de fonduri. între staţiile Apold şi Brădeni) linia realizează declivitatea maximă de 25 ‰. linia Sighişoara. Începută în primăvara anului 1896. staţia Deda a fost dezvoltată şi sporită succesiv în anii: 1947.Topliţa. trenul se angaja pe Valea Saeşului. Pornind din oraşul Sighişoara. Sighişoara-Sibiu (109 km) cu ramura de la Comăţel la Vurpăr (13 km) a fost construită în două etape. punct de ramificaţie pentru linia Deda. Linia cu ecartament îngust Sighișoara. un mic afluent al Tâmavei Mari.Gălăutasi. când. devenind staţie terminus pentru linia Sibiu-Agnita. Ajunsă în cel mai înalt punct al liniei (situat la o altitudine de 547 m. cu ecartament de 760 mm Târgu Mureş-Praid (82 km). După 1 iunie 1965 a fost desfiinţată calea ferată Sighişoara. să fie transformată în staţie. construită pentru vânătorile regale şi transporturi de lemne din zona apropiată a pădurilor. între anii 1896-1910. trecând pe partea stângă. în lungime de 13 km. Androneasa. unde subtraversează calea ferată dublă Făgăraş-Sibiu. până la Vurpăr (438 m alt. traversând oraşul Agnita (445 m altitudine) şi mergând pe curbele de nivel. să fie schimbat în DEDA-BISTRA. Construcţia tronsonului de la Sibiu la Agnita va începe numai în anul 1906.9 km) şi Band-Miheşul de Câmpie (28 km) au fost construite între anii 1912-1915 de către Societatea Căilor Ferate de Interes Local Mureş-Turda.începutul construcţiei căilor ferate.Agnita împreună cu staţiile de cale ferată Agnita şi Agnita Târg.) a fost construită linia îngustă denumită "Linia Vânătorilor".Subcetate. 1962 şi 1971-1974 s-a mai efectuat şi sporirea staţiei Topliţa.Sibiu: Calea ferată îngustă. Din staţia Cornăţel (397 m alt. Târgu Mureş-Iuda (80. iar între staţiile Netuş şi Iacoben Ardeal are raza minimă de curbură de 30 m.Lunca Bradului. linia coboară continuu pe valea râului Hârtibaciu. situată pe linia Ciceu-Târgu Mureş între staţiile Răstoliţa şi Aluniş.martie 1912 .Se aprobă ca numele staţiei Deda. de fapt. iar halta Deda situată între staţiile Deda-Bistra şi Aluniş.Ditrău-Lăzărea. S-au montat poduri bascule în staţia Deda şi Gheorghieni (1961) şi Topliţa (1977). s-a deschis circulaţia pe întreaga linie de la Sighişoara prin Agnita la Sibiu. Din acest punct.

Muntele H.31 ianuarie 1915 .-Băile Sovata Linia îngusta Târgu Mureș.Lechința (96 km) Pornind de la Târgu Mureş (306 m)..-Valea Haltă. De la Band linia urcă continuu spre nord-vest pe valea Comlodului.. calea ferată Târgu Mureş-Praid urcă continuu pe valea Nirajului..15 decembrie 1941 . lemnul şi fructele.-Dămieni Hc. punctul cel mai înalt al traseului (487 m). de unde linia coboară pe la poalele munţilor Gurghiului. prin Sovata până la localitatea Praid (485 m) aflată în depresiunea subcarpatină interioară Praid. Până la desfiinţarea tronsonului Praid-Sovata. până la staţia terminus Lechinţa (298 m). un afluent al Mureşului şi apoi pe Valea Tecii. Staţiile Miercurea Nirajului. Mare parte din traseul liniei are.15-17 ianuarie 1915 . afluent al Siretului. ea se află la nord de râul Mureş.-Eremitu H. staţia Praid servea la traficul produselor din sare şi lemn.7 km făcând legătura cu calea ferată normală Luduş-Bistriţa. pornind din Târgul Mureş (306 m) până la Câmpul Cetăţii (589 m).Vărgata H. Staţia Târgu Mureş Sud. pe care se aduce din câmpie sfecla de zahăr şi se expediază borhot. Punctul cel mai înalt al liniei este staţia Dealul Band (326 m). de la nord-vest spre sud-est.Băsăreni H.circulă primele perechi de trenuri mixte pe fiecare secţie de circulaţie. care astăzi este preluat de calea ferată normală Blaj-Praid.Praid (82 km) Situată la sud de râul Mureş.-Troiţa Hc. la ieşirea din staţia Târgu Mureş-Sud. Stații și halte: Târgu Mureş.Mureş H. . . .Tirimia. De aici. intersectând la nivel calea ferată normală Târgu Mureş-Luduş. după traversarea Mureşului linia intră în Câmpia Transilvaniei. până la staţia Ocniţa Mare. aflat la suprafaţa Câmpiei Transilvaniei şi care opreşte scurgerea apelor în adâncime.deschiderea segmentului Iuda-Lechinţa de 16.Cinta Hc. punctul cel mai înalt. Azomureş.primele trenuri de probă însoţite de Comisia Ministerului Comunicaţiilor de la Budapesta.Miercurea Niraj Hm.desfiinţarea segmentului de cale ferată Sovata-Praid Linia îngusta Târgu Mureș.Târgu Mureş Sud. o serie de lacuri formate datorită unui strat de argilă.Cîmpul Cetăţii. Eremitu şi ramificaţia Câmpul Cetăţii deservesc aproape în totalitate.25 martie 1975 .Acăţari H. Staţia Băile Sovata deserveşte traficul staţiunii balneo-climaterice internaţionale. punctul de ramificare al liniei înguste spre Miheşul de Câmpie şi spre Lechinţa. 25 .-Grâuşor H.Tâmpa Mureş... Mărfurile specifice transportate pe această linie sunt sfecla de zahăr. cu ramura la Miheşul de Câmpie şi Lechinţa. în dreapta şi în stânga. exploatările forestiere din zonă.Leordeni N. Din staţia Tărgu Mureş se racordează o linie industrială pentru Fabrica de zahăr Târgu Mureş.. fostă Cristeşti Mureş este punct de ramificaţie spre Band.Foi Hc.. de unde linia coboară în localitatea Band (303 m). traseul coboară printre livezi şi vii.H.

O. în antrepriză. Budila-H. şerpuind printre dealuri. în apropierea intrării în cel mai mare tunel din România. 25 iunie 1931.-Lechincioara H. Teliu-P. a avut loc predarea definitivă a liniei. pentru că fondurile necesare construirii ultimilor 40 km până la Nehoiaş. a mai fost executat. Iuda. o aşezare apropiată izvoarelor de ape minerale de la Zizin.Hărman. Lucrările de artă de pe linia Hărman-Intorsura Buzăului au fost executate. Pe lângă unele poduri de zidărie şi moloane.-Vălenii Noi H. 348 m poduri și podețe. un mic afluent al Oltului.O. când de fapt. cu ecartament normal pentru linie dublă şi cu gabarite de electrificare.-Berghia H.-Tonciu H.-Miheşul de Câmpie. Poiana Florilor-Întorsura Buzăului.-Crăieşti Mureş-Milaş H. străbătând de la est spre vest un aliniament de aproape 9 km.-Teaca H. Secţia de Lucrări Teliu să-şi înceteze activitatea.-Dealul Band-Band-Mădăraș Mureş-Şincai H.-Lechința. între halta Teliu şi halta Poiana Florilor viaductul Teliu.Azomureş. Linia 403 Hărman – Întorsura Buzăului Lucrările au început din staţia Hărman. punctul cel mai îhat al liniei.-Viile Tecii H. Au fost executate 1. Tunelul Teliu (în lungime de 4369 m) la ieşirea căruia se află staţia terminus Întorsura Buzăului. În lungime de 31 km. Străpungerea tunelului s-a făcut la 1 octombrie 1926. Halta Teliu. au fost îndreptate spre alte lucrări. Joi.cel mai mare din România). printre care şi Tunelul Teliu . până la Halta Budila. 4 clădiri de călători (Budila. aşezată în valea superioară a Buzăului. Tunelul Morii (100 m) şi Halta Poiana Florilor.Hc.1931. urcă până la staţia Pogăceaua Lac (377 m). executându-se numai linie simplă. lucrările fiind efectuate între 15 iulie 1924 şi 30 septembrie 1928. de la km 7+309 al secţiei Braşov-Deda.-Sânmartin H. Teliu. paralel cu Mureşul de la est spre vest.O.-Oroşfoaia H.Întorsura Buzăului.-Râciu H. linia a fost construită între anii 1923. trei tuneluri (în lungime totală de 4846 m.Tîrgu Mureş Sud. urmând ca la 25 august 1934. impuse de conjunctura politică din preajma celui de-al doilea război mondial. instalaţii de telefon şi telegraf tip Morse şi instalaţii de semnalizare cu semnale Banovici. Poiana Florilor şi Întorsura Buzăului).650. Stații și halte: Braşov-P. în toamna anului 1923. Stații și halte: Band-Grăbeniş-Fânaţe-Pogăceaua H. punct de unde linia urca pe Valea Teliului. a avut loc deschiderea căii ferate Hărman. 26 . de unde coboară până la punctul final staţia Miheşul de Câmpie (304 m). staţie devenită terminus. prin Tunelul Columbelul (477 m). Braşov Triaj. viaductul şi tunelul mare de la Teliu.000 m3 terasamente. unde se află şi Pavilioanele CFR. Traseul urca. Linia îngusta Band.-Ocniţa Mureş H.Miheșul de Câmpie Pornind de la Band (255 m). Teliu -P.Dipşa H.Nasna H. Lucrările de consolidări şi finisaje au mai durat până la 25 iunie 1934.Stații și halte: Târgu Mureş.H.-Săulia H.

până în staţia Șercaia Nouă. precum şi două noi racorduri: unul de la km 8+100 spre partea stângă. Din staţia Ucea (cota 413 m) linia se ramifică din magistrala Braşov-Sibiu şi porneşte de la nord spre sud. cu gabarit de electrificare.Ucea Fabrică. s-au mai executat şi alte modificări: -în halta Șercaia a fost desfiinţată linia I în lungime de 135 m şi s-a transformat în punct de oprire linie curentă. Şercaia 27 . circulaţia efectivă începând numai la 9 noiembrie 1943. cinci cantoane. puncte de oprire în linie curentă pentru călători. executându-se 37.500 m terasamente. până la staţia Victoria (cota 591 m). Valea. haltele Corbi.H. Deschiderea oficială a liniei a avut loc la 3 noiembrie 1943. au fost înfiinţate haltele Corbi şi Ucea Colonie.Cu ocazia executării acestei variante. străpunge Dealul Negru prin tunelul cu acelaşi nume (472 m). Lucrările au fost începute la 1 aprilie 1941. -staţia Șercaia Apă.Ucea Fabrică Calea ferată normală Ucea-Victoria a fost construită în anul 1939. În acelaşi timp s-a desfiinţat linia curentă între haltele Ucea Colonie şi Ucea Fabrică.Linia Ucea.St.Ucea Colonie. Pe acest traseu s-au construit halta Brădet (1010 m) şi staţia Perşani (1180 m) cu câte patru linii de circulaţie şi staţia Șercaia (1180 m) cu cinci linii de circulaţie. şi traversând valea Tulbure. La 1 iunie 1951. După anul 1960. instalaţii de telefon şi semnalizare. clădire de exploatare şi cinci linii. aproape în exclusivitate. De aici. ce deserveşte comuna cu acelaşi nume.Victoria. Brădet-St. paralel cu pârâul Ucea. linia coboară continuu pe marginea versantului. care a legat linia industrială cu noua staţie Victoria şi celălalt racord din staţia Victoria de la km 8+400 legându-se cu liniile Combinatului Chimic Victoria. pentru deservirea Combinatului Chimic Victoria şi a unităţilor economice din zonă. aflată la 1245 m de staţia Șercaia Nouă cu un dispozitiv de trei linii cu lungime utilă maximă de 227 m. Corbi.H. din halta Valea Homorod. Tunelul Dealul Negru executat pentru linie simplă. Stații si halte: Ucea. Linia Valea Homorod – Șercaia Noul traseu ce traversa Munţii Perşanilor. În anul 1953 a fost construită staţia Victoria. Ucea de Susu şi Ucea Fabrică).Homorod-H. cinci podeţe în lungime de 14 m. construită în anul 1908. Ucea Colonie au fost desfiinţate. Combinatul Chimic Victoria. a fost desfiinţată. spre poalele Munţilor Făgăraş. ce a deservit. este aproape paralel cu drumul naţional BraşovSibiu şi are două puncte de secţionare: halta Brădet şi staţia Perşani. Ucea de Sus. Iniţial au fost construite trei clădiri de călători (Ucea Haltă. Stații si halte: H. calea ferată Ucea-Victoria a avut funcţia de cale ferată normală industrială înfundată scurtă. Perşani. După introducerea autobuzelor şi desfiinţarea traficului de călători uzinal. Ucea de sus.

3 km. în perioada 1994-1999. urmează să fie intocmită. În prezent. Aceasta. descărcări de piatră spartă și buraje tehnologice).podul de la km 429+789 de pe linia Vințu de Jos . De asemenea. pentru că.Toplița.Rupea. SCCF Brașov SA.Deda lucrările de execuție au început de scurt timp 5%. .5%. pe cât posibil. La poduri.podul de la km 404+972 de pe linia Sibiu – Copșa Mică . urmând a se continua lucrul o dată cu demararea programului de reabilitare a Coridorului IV pe tronsonul Câmpina – Brașov. pe continuarea lucrărilor contractate în anii anteriori și. în lungime de 5. în diverse stadii de realizare fiind lucrările de la CED Timișu de Sus și cele de la SCB din stația Târgu Mureș. La capitolul tuneluri. lucrări de remediere a unor defecte.Deda (stadiul lucrării: finalizată 10%). personalul specializat a fost restructurat. De asemenea. cea mai reprezentativă lucrare ce se desfășoară pe teritoriul Regionalei Brașov este cablarea structurată pentru rețeaua de calculatoare și cea telefonică. dintre care putem evidenția aici proiectul pentru tunelul Teliu cap x. și cu integrarea acestuia într-un grup mai mare de firme. firul II. reparațiile capitale sunt în urmatoarele stadii: .Șibot . La acest obiectiv au mai fost executate. pe linia Adjud . pe Regionala Brașov se realizează cu forțe proprii la Postul trafo 20 kV Sighișoara .10%.și Deda – Aluniș Mureș Brâncovenești. . situat la km 132+420.Arad . finalizarea lor până la sfârșitul anului. aici fiind modificată soluția tehnică din cauza accentuării fenomenului de tasare-rotire a culeei Sibiu. de pe linia Ciceu .5. sunt în curs de perfectare contractele de RK la frâne de cale.podul de la km 440+837 de pe linia Teiuș . la capitolul reparațiilor capitale la linii se află în lucru două tronsoane: Gălăuțaș . împreună cu specialiști din cadrul ISPCF București. care au fost ulterior abandonate.la podul de la km 213+613 de pe linia Ciceu . programul de reparații capitale la infrastructura feroviară publică de pe raza Regionalei Brașov este axat. Modificări recente În 2003.4 km. Această lucrare s-a realizat în condițiile în care clădirea Regionalei CF Brașov a fost debranșată de la rețeaua 28 . În ceea ce privește reparațiile capitale la instalațiile feroviare.Ciceu. a fost executat în procent de 30% la CED din Stația CF Ciceu. parte a Proiectului IRIS. cât și din cauza "dispariției" personalului calificat pentru efectuarea acestui gen de lucrări. situată pe linia Deda Reghin (realizată în procent de 90%. La capitolul lucrări realizate din investiții finanțate din surse proprii. atât din lipsă de finanțare. singura lucrare ce se va realiza anul acesta este cea de punere în siguranță a liniei Predeal – Teiuș. de pe linia Hărman . Bineînțeles că se află în stadiul de proiectare și alte lucrări de RK. documentația tehnico-economică pentru executarea lucrarilor de reparații capitale la viaductul Caracau.Întorsura Buzăului. care are ca termen de finalizare sfârșitul lunii iulie. o data cu privatizarea constructorului. mai fiind de executat lucrări de finisare.20%. în lungime de 1. Astfel. .

Scop în care vor fi contractate. s-a luat legătura cu Agenția Proiect CF Brașov. 1254/2002. anul acesta. lucrări în conformitate cu prevederile legale și cu dispozițiile CFR SA privind achizițiile publice. furnizorul nemaiproducând agent termic. Acestea sunt Alba Iulia. Instalații. de instalații de utilizare a gazului metan și introducerea apei potabile în stațiile cf. se poate obține o programare a lucrărilor în funcție de urgența lor. debranșată de la rețeaua termică a orașului. De asemenea. în cursul acestui an. pentru întocmirea documentației tehnico-economice în vederea realizării centralelor termice. constând în construirea unei noi clădiri de centralizare electronică și modernizarea instalațiilor CED aferente. Pentru Stația Sfântu Gheorghe . 29 . Se mai află în curs de execuție și lucrările de modernizare a centralei termice din stația Predeal și cele de realizare a centralei termice din stația Târnăveni Vest. pentru montarea instalațiilor aferente. Clădirea stației Rupea a fost supusă deja. Cea mai importanta acțiune la capitolul proiectare 2003-2004 este întocmirea documentației pentru demolarea și reconstruirea clădirii de călători a Stației CF Rupea. a început în februarie 2002 și este realizată de SC Concefa SA Sibiu. Brașov. Un alt proiect. Alcatel AG. Iar prin colaborarea realizată între toate sectoarele de activitate se pot identifica mai bine cele mai importante probleme și. sunt finalizate o serie de spații cu destinație tehnologică. alimentarea realizându-se cu ajutorul unui grup electrogen. care au o mai bună evidență a problemelor și a cerințelor din teritoriu. de asemenea. unde se face trecerea de la încălzirea cu lemne la ce-a centrală. Trafic sau Patrimoniu. Programele derulate de Regionala CF Brașov au ținut și țin permanent cont de solicitările venite din partea tuturor diviziilor: Linii.de energie electrică. Această lucrare. filială a SC Proiect CF. unor lucrări de consolidare în regim de urgență ca urmare a cedării planșeului în zona biroului IDM. În acest moment. este "modernizarea instalațiilor CED din stația de cale ferata Brașov". care are ca termen de finalizare sfârșitul lunii septembrie. a branșamentului aferent și a instalației de utilizare a gazului metan. Acest obiectiv beneficiază de finanțare din fonduri Phare (echipamentele de centralizare electronică) și de la bugetul de stat (construcția noii clădiri CED).în prezent. pentru care ISPCF a întocmit studiul de fezabilitate. cu finanțări conform HG nr. pe bază de gaz metan. Sibiu și Sighișoara. nu putem încheia fără a aminti faptul că patru mari gări de pe raza Regionalei Brașov au fost incluse în programul de modernizare a stațiilor de cale ferată pentru ridicarea lor la standarde europene. acestea fiind predate furnizorului de echipamente. Se mai află în curs de contractare și de executare și alte proiecte care privesc realizarea de branșamente.

wikipedia. - 30 .org Construcții pentru transporturi in România 1986 – autori C. D. Iordănescu Monografia căilor ferate romane– autor ing.ro www. București 1999.6.Georgescu. Bibliografie www. Radu Bellu.rtfc-brasov.cfr.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->