P. 1
Uleiuri Volatile a

Uleiuri Volatile a

|Views: 140|Likes:
Published by Albu Veronica

More info:

Published by: Albu Veronica on Jan 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/21/2013

pdf

text

original

Scribd </> Upload a Document </upload-document> Search Documents <#> Explore </explore> Documents </explore> * * * * * * * * * * * * * Books - Fiction </explore

/Books-Fiction> Books - Non-fiction </explore/Books-Nonfiction> Health & Medicine </explore/Health-Medicine> Brochures/Catalogs </explore/BrochuresCatalogs> Government Docs </explore/Government-Docs> How-To Guides/Manuals </explore/HowTo-GuidesManuals> Magazines/Newspapers </explore/MagazinesNewspapers> Recipes/Menus </explore/RecipesMenus> School Work </explore/School-Work> + all categories </explore> Featured </explore> Recent </explore/Most-Recent> People </community> * * * * * * * * * * * * * Authors </community/authors> Students </community/students> Researchers </community/researchers> Publishers </community/publishers> Government & Nonprofits </community/government-%26-nonprofits> Businesses </community/businesses> Musicians </community/musicians> Artists & Designers </community/artists-%26-designers> Teachers </community/teachers> + all categories </community> Most Followed </community> Popular </community?t=trending>

* Albu Veronica <http://www.scribd.com/albu_veronica_1> We're using Facebook to personalize your experience. Learn More <http://www.scribd.com/facebookfaq>·Disable <#> o Home </> o My Documents <http://www.scribd.com/documents> o My Collections <http://www.scribd.com/my_document_collections> o My Shelf <http://www.scribd.com/shelf> o View Public Profile <http://www.scribd.com/albu_veronica_1> o Messages <http://www.scribd.com/inbox> o Notifications <http://www.scribd.com/notifications> o Settings </account/edit> o Help <http://support.scribd.com> o Log Out </logout?return_to=%2Fdoc%2F68864806%2F7%2FULEIURI-VOLATILE-AETHEROLEA%3 F%2Fdoc%2F68864806%2F7%2FULEIURI-VOLATILE-AETHEROLEA> 1

First Page Previous Page Next Page / 42 Sections SectionsSection 1 of 11 * 1. GLUCIDE (zaharuri, zaharide, hidrati de carbon)p. 3 <http://www.scribd.com/doc/68864806/1/GLUCIDE-zaharuri-zaharide-hidrati-de-c arbon> * 2. POLIURONIDEp. 5 <http://www.scribd.com/doc/68864806/2/POLIURONIDE> * 3. HETEROZIDEp. 9 <http://www.scribd.com/doc/68864806/3/HETEROZIDE> * 4. SAPONOZIDE – SAPONINEp. 14 <http://www.scribd.com/doc/68864806/4/SAPONOZIDE-%E2%80%93-SAPONINE> * 5. HETEROZIDE-SUBSTANTE AMAREp. 17 <http://www.scribd.com/doc/68864806/5/HETEROZIDE-SUBSTANTE-AMARE> * 6. HETEROZIDE TANINURIp. 19 <http://www.scribd.com/doc/68864806/6/HETEROZIDE-TANINURI> * 7. ULEIURI VOLATILE(AETHEROLEA)p. 21 <http://www.scribd.com/doc/68864806/7/ULEIURI-VOLATILE-AETHEROLEA> * 8. PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN VITAMINEp. 27 <http://www.scribd.com/doc/68864806/8/PRODUSE-VEGETALE-CARE-CONTIN-VITAMINE> * 9. LIPIDELEp. 30 <http://www.scribd.com/doc/68864806/9/LIPIDELE> * 10. ALCALOIZIp. 34 <http://www.scribd.com/doc/68864806/10/ALCALOIZI> Zoom Out Zoom In Fullscreen Exit Fullscreen Select View Mode View Mode SlideshowScroll Readcast Add a Comment Embed & Share <#>Readcast Reading should be social! Post a message on your social networks to let others know what you're reading. Select the sites below and start sharing. Check_27x27Transparent Check_27x27Transparent Check_27x27TransparentLink account <#> Readcast this DocumentTransparent <#> Readcast Complete! Click 'send' to Readcast! edit preferences <#> *Set your preferences for next time...*Choose 'auto' to readcast without being prompted. <#><#> Albu Veronica Albu Veronica Link account <#> Advanced <http://www.scribd.com/account/edit#sharing><#>Cancel <#>

<#> Add a Comment Submit share: Characters: 400 <#> Share & Embed <http://www.facebook.com/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fwww.scribd.com%2Fdoc%2F688648 06%2FFarmacognozie-Speciala-Note-de-Curs%23source%3Afacebook><http://twitter.com /home?source=scribd.com&status=Reading%20%22Farmacognozie%20Speciala%20-%20Note% 20de%20Curs%22%20on%20Scribd%20http%3A%2F%2Fwww.scribd.com%2Fdoc%2F68864806%20%2 3Readcast><http://www.google.com/buzz/post?url=http%3A%2F%2Fwww.scribd.com%2Fdoc %2F68864806%2FFarmacognozie-Speciala-Note-de-Curs&message=> <#> Add to Collections Download this Document for Free Auto-hide: on <#> FARMACOGNOZIESPECIALĂ- NOTE DE CURS – ANUL II 1 Prof. Farmacist Neamţu Elena 2 1. GLUCIDE (zaharuri, zaharide, hidrati de carbon) Sunt substante naturale, de obicei ternare, caracterizate din punct de vedere chimic ca: polihidroxialdehide si polihidroxicetone(C,H,O, uneoriCn(H2O)m.Glucidele reprezinta 85-90% din substantele care participa la alcatuirea organismelor vegetale si se intalnesc sub forma de:- manane, galactane,celuloze in compozitia membranei celulare.solutii perfecte sau coloidale in sucul celular.- principii poliuronici: pectine, mucilagii, gume.- sub forme condensate ca substante de rezerva: amidon, inulina.Glucidele sunt rezultatul fotosintezei, proces biologic prin care energia electromagnetica este transformata in energie chimica.Denumirea nueste reprezentativa: o buna parte din glucide au gust dulce dar sunt unele foarte raspandite care nu au gust dulce(amidon, celuloza) sau substante cugust dulce(glicerol, zaharina) care nu sunt glucide.Dupa complexitatea lor glucidele se impart in:1. Glucide simple – cuprind: -monoglucide:arabinoza, glucoza, fructoza, galactoza.-compusi inruditi:alcooli si acizi glucidici.Sunt substante solide, cristaline, incolore, inodore, cu gust dulce, solubile in apa.2. Glucide superioare:a) holozide in care unitatile reunite sunt numai glucide.b) heterozide care mai au in compozitie si o fractiune neglucidica numita aglicon.Holozidele se impart in: • oligoclucide cu un numar de unitati glucidice de 6-7. • poliglucide cu un numar mai mare;pot fi omogene si neomogene dupa cum monoglucidele participante sunt identice saunu.In regnul vegetal si animal se intalnesc mai frecvent pentoze si hexoze, reprezentantii inferiori apar ca produsi ai metabolismului intermediar iar celelalte

amilopectina formeaza in apa o coca. biotina) este un remediu eficient in convalescente.monoglucide se intalnesc rar in natura. miros specific florilor a caror nectar s-a folosit. poliedrice sau rotunde.hilul central constituit dintr-o cavitate distincta sau din 2-5 fisuri radiale.granule simple. traheite.4 . se foloseste ca excipient la preperarea pilulelor.3 . seminte(unele leguminoase).Amidonul contineamiloza si amilopectina care au aceeasi formula bruta dar se deosebesc prin structura si proprietati. C.amiloza se dizolva in apa fierbinte rezultand o solutie coloidala limpede. PP. opaca. mici. cariopse(gramineae). B6. in dermatologiesub forma de glicerolat de amidon(diateza exudativa). drajeurilor sau la conspergarea unora. devine mai consistenta. surmenaj fizic si intelectual.Uneori granulele prezinta o fisura longitudinala. radacina(manhiton). K.. a hartiei. dermatologice.In timp prin cristalizarea glucozei.In scop terapeutic se foloseste amestecata cu propolis. mana.Caractere microscopice: granule simple. cu o extremitate mai ingusta decat cealalta si granule simple.Se foloseste in industria fermentativa. rotunde si granule simple mari.In granule amidonul este dispus in straturi concentrice in jurul unui centru care nu este intotdeauna centrul geometric al granulei.Caractere microscopice:. in urma careia rezulta mierea(produs de elaborare al albinelor) care este descompusa in faguri.tulpina(unele specii de palmieri). neregulat-ovoide.Forma si marimea granulelor de amidon difera de la o specie laalta. AMIDONUL:-AMYLUM . porumb. hilul central si stratificatii concentrice greuvizibile. limpede.Datorita aportului de vitamine(B1.DESCRIERE: mierea este un lichid vascos.sferice sau lenticulare. bronsite. mierea. laptisor de matca.-boli de inima. hilulexcentric si strtificatiile concentrice vizibile. MEL – MIEREA: Este produsa de diferite specii de albine(Apis melifera).Amidonul este o pulbere alba fara miros si fara gust.Nectarul cules de albine sufera in stomacul lor diferite trnsformari – cea mai importantainvertirea satorita sucrazei. nevascoasa. Intrebuintari : este topic.In chirurgie este folosit la confectionarea bandajelor fixe. pe toata perioaca anotimpului cald.afectiuni ale aparatului digestiv: ulcer. rotunde. Amylum solaniamidonul obtinut din tuberculii plantei Solanum tuberosum(solanaceae). culoarea variaza dupa origine.Gust dulce. comprimatelor.textile.Glucide mai cunoscute sunt: amidonul. B2.Se mai foloseste in:-afectiuni ale aparatului respirator: laringite.INTREBUINTARI:in alimentatie.Ex:. Amylum triticiamidonul de grau obtinut din cariopsele plantei Triticum aestivim (gramineae).oficinal in FR XEste cea mai importanta poliglucida de rezerva din regnul vegetal. celuloza. Amidonul de grau se aseamana cu cel de secara si orz dar acestea nu se folosesc la preparareaamidinului.Nu prezinta stratificatii concentrice.Poate fi depozitat in diferite organe:tuberculi(cartof).Caractere microscopice: granulr simple.-stari gripale-afectiuni hepato-biliare.Se recolteaza incepand din luna mai. polenul diferitelor plantemedicinale.FR Xdescrie macroscopic si microscopic amidonul de grau. B12.Mierea folosita in scopalimentar este si cea farmaceutica. cartof. epoca si mod de recoltare de la galben pana la cafeniuroscat. Amylum mayadisamidonul de porumb obtinut din cariopsele plantei Zea mays(Gramineae).

sticloase mai mult sau mai putintransparente.Sucul este de culoare slab-bruna.Sunt poliglucidemixte in compozitia carora intra acizii uronici.plante superioare fiind localizate in toate organele:radacini si frunze de nalba mare.pectinele se folosesc in terapeutica datorita actiunii de marire a vitezei de coagulare a sangelui in tratamentul hemoptiziilor sihemoragiilor. semen linii.In apa formeazao pseudosolutie – se dizolva partial. trestia.Mucilagiile prezinta actiune emolienta(in constipatie). incolore. apoi acru si amar.Se recolteaza in timpul caldurilor mari => mana de calitate superioara. solubile in apa.plante inferioare: alge. altheae folium et radix. seminte de in. gust dulceag la inceput. mai frecvent intalniti fiind acidul: glucuronic. manuronic.Cele mai reprezentative produse vegetale cu mucilagii sunt: agar-agari. se usuca. mucilagiile.Prin stropire cu apa si uscari succesive albesc. seamesteca cu apa in anumite proportii si se fierb.in contact cu aerul se transforma intr-o masa albicioasa care seintareste pe tulpina. pe coastele Chinei si Indoneziei. In Marea Neagra acest produs se obtine din alga rosie Phylophora. tiliae flos..MANNA .in bacteriologie la prepararea mediilor de cultura-in terapeutica la combaterea constipatiilor(prin hidratare da un . reactie slab acida. ciuperci.INTREBUINTARI:a. mai ales specii din genul Gelidium.in apa isi maresc volumul foarte mult.Gumele asemanatoare mucilagiilor. Eucheuma dinmarea Japoniei. amorfa. originar din Asia Mica. b) Mucilagiile: se gasesc in: . paiele.se fragmenteaza. apar in tulpinile arborilor si in fructe.INTREBUINTARI: . opti active. adaugandu-se mici cantitati de acid acetic sau sulfuric=> mucilagul care se strecoara prin panza.Este componentul principal al peretilor celulari la majoritatea plantelor. 1.cenusii. Gracillaria. fara miros si fara gust. gummi tragacanta. POLIURONIDE Sunt foarte raspandite in regnul vegetal.INTRBUINTARI:in industria de celuloza si hartie. gumele.CONTINE:75% mantinol. se curata de impuritati. glucoza. b.DESCRIER:substanta alba. sunt analeptice si reconstituante. fiin rezultatul degradarii lamelei pectice sau a constituentilor membranelor celulare. reactie acida. iar laracire se prinde intr-o masa gelatinoasa care se taie in fasii sau placi si se usuca. miros de miere. Se folosesc si in bacteriologie ca mediu decultura.MANA Este sucul care se obtine prin incizii practicate in tulpina arborelui Fraxinus Ormus(oleaceae).INTREBUINTARI:purgativ usor recomandat mai ales la copii(nu produce colici).Materia prima este: lemnul – in special conifere. a) Pectinele formeaza lamela pectica(cimentul) a membranelor celulare si se gasesc in sucul plantelor. abunda ai fructe.OBTINERE: algele se spala cu apa.Aspect: pulberi albe. Agar-Agar : produs vegetal format din mucilagul extras din diferite alge rosii. cu o fluorescenta albastruie si gust amar. 2. Aspect:substante amorfe.Poliuronidele cele mai raspanditein regnul vegetal sunt:pectinele.In apa rece se unfla iar prin incalzire se dizolva formand un lichidvascos. radacini.DESCRIERE: bucati de stalactite de culoare alba pana la alb-galbuie in interior.c) Gumele: mai putin abundente.5 c. galacturonic. verbasci flos. CELULOZA : Cea mai raspandita poliglucida omogena din regnul vegetal. raspandit in zonametiteraneana. gummiarabicum. frunze si partile verzi ale tulpinelor.

Flores Verbusci = lumanarica.picioare sau maini umflate in urma unor fracturi.de culoare rosie-violacee. putin ramificata in partea superioara. plate.INFLORESTE: din iunie pana in septembrie. Asia. Infloreste din iunie pana in august. galben-brune. Tilie Plantyphillos. Fructul este o capsula.Infloreste in iulieaugust. in taieturi de paduri.fuior(specia mai inalta si mai putin ramificata) si semintele oleaginoase.RECOLTAREA:-radacinile se recolteaza toamna cand au cel mai ridicat continut de mucilag(plante de 2-3 ani)-frunzele se recolteaza inainte sau in perioda de inflorireUscate:-radacinile au aspect cilindric de culoare alb-galbuie-frunzele se incretesc. Tulpinile se folosesc pentru obtinerea fibrelor. treierare. frunze triunghiulare catifelat paroase. cu tulpiniinalte si ramificate in partea superioara. emolient. entorse.fara miro. de-a lungul drumurilor. Cultivat pe scara larga la noi pentru:. Nordul Africii. comprese.INTREBUINTARI: laxativ usor.Florile galbene sunt grupate intr-o inflorescenta alungita formand un racen spiciform. descrieri.Gargara:laringite. flori dispuse la axila frunzelor superioare cu petale albe saualb-roze.Tilie flos .Are aceleasi indicatii.Frunze bazale tomentuaose. frunze alterne. pe terenuri nisipoase. coada vacii.Samanta matura a plantei Linum Usitatissimum (linaceae).Speciile de tei sunt arbori inalti cu tulpina ramificata. 5. gargare.DESCRIERE: seminte oval alungite. Este foarte raspandit la noi. florile plantei Verbascum phlomoides (srophumlariaceae). rotunde la o extremitate. 2. in locuri nisipoase. ele se deschid noaptea de unde rezulta ca recoltarea se face dimineata dupa ce se ridica roua. 3. Se mai recomanda in alergii ale tenului asociate cu mancarimi si usturimifaciale. flori albastre. lanceolate. ulcer varicos. florile cu sau fara bractee a speciilor: Tilie Tomentosa. 4.RECOLTAREA:durata florilor este scurta. Recoltarea se face prinsmulgerea plantei intregi legarea in snopi. dupa care se incalzeste usor.RASPANDIRE: in Europa. flori grupate 2-6 sau mai multe la locul de insertie al frunzelor superioare.INTREBUINTARI: datorita mucilagului are proprietati emoliente in afectiunile cailor respiratorii si digestive. uscaciunea ochiilor. uscare. Este o planta anuala. de culoare verde-cenusiu.Fructul este o capsula globuloasa cu 10 seminte. devin sfaramicioase. flebite.INFLORESTE: din mai pana toamna tarziu.Fructul se desface in mericarpe ce contin o samanta reniforma. Radix et folium althaea :radacinile si frunzele de nalba mare(althaea officinalis-Malvaceae).In contact cu apa se acoperade un strat mucilaginos. Este o planta bienala care in primulan dezvolta o rozeta cu frunze bazilare iar in al doilea an o tulpina inalta.sol fecal voluminos favorabil dezvoltarii florei bacteriene). cele de petulpini sunt mai mici. Extern:cataplasme. Semen Lini samanta de in oficinala un FR X.CONTINE:mucilagii si saponozide. Se foloseste ca expectorant si sudorific.6 Malva silvestnis(Malvaceae)-nalba de gradina: frunze palmat lobate.flori de tei oficinal in FR X.Intra in compozitita speciilor pectorale. Tilie Cordata.Este oficinala in FR X-doua monografiiseparate. lucioase. In farmacie se mai intrebuinteaza faina de in(Farina Lini) sub forma de cataplasma.Planta perena cu tulpini panoase. acuminate la cealalte. Dincauza numarului mare de flori inflorirea unui exemplar dureaza mai multe saptamani. gust mucilaginos si uleios. de-a lungul apelor curgatoare. Se face extract la rece.Sub forma de bai. Frunzele alterne . clisme. Intra in compozitia speciilor pectorale.

ovoide sau neregulate sau de culoare albicioasa.petiolate la baza cordate. flavone. la altele numai in anumite organe.(se practica incizii). usor astringent.Creste in Africa tropicala.Esta exudatul diferitelor specii de Acacia(leguminoase): arbori sau arbusti cu florimici.Sunt foarte raspandite innatura si prezinta o activitate biologica intensa. enzime. 1.Prin lovire se spargeusor rezultand o spartura neteda. Gummi arabicum – guma arabica. CLASIFICARE: exista mai multe sisteme de clasificare.a. tiol.INTREBINTARI: emolient.In perioada de seceta (decembrie-ianuarie)se produc fisuri prin care guma exudeaza. lucioasa. scurt petiolata cu nervura mediana concrescuta pana la jumatate cu peduncululinflorescentei. 7.Guma este inodora.INTREBUINTARI:pulbere la prepararea masei pilulare si tabletelor.Heterozide cu constitutie necunoscutaAgliconul este foarte difert:alcool. granule sferice sau ovoide.Astfel vomintalni urmatoarele grupe de heterozide:1. galbene.RASPANDIRE: stepa din regiuni aride(Grecia. la bazaramificatiilor au buchete de peri(Tilie Cordata si Tilie Platyphyllos pe dosul frunzelor la ramificarea nervurilor au peri brun roscati). cel mai bun este cel in care se tine seama de natura chimica a agliconului. sudorific.Produsul prezinta miros caracteristic. La TilieTomentosa fata inferioara a frunzelor este acoperita de peri stelati=> aspectul argintiu matasos.Heterozide cardiotonice4. maeginea dintata. gust dulceag.8 3.de consistenta dura. Asia-Mica. 6. Creste in padurile de foioase dar si cultivat ca planta ornamentala.Este guma de exudatie a diferitelor specii de Astragalus(leguminoase).La unele plante se gasesc in toate organele(Digitalis). isi marestevolumul si presiunea exercitata asupra tesuturilor. se solidifica la aer si se recolteaza. antrachinona. diuretic. flavona. exudeaza prin orificiile accidentale sau prin inciziile practicate in tulpina. sirop gumos.CONTINE: mucilag. fenol. asimetrice.aromat.In functie de orificiile princare exudeaza aspectul poate fi diferit: lamelar. TIOHETEROZIDE : sunt heterozide in care ahliconul este un tiol. titerpena. Egipt. mucilaginos.Flavonozide6.Pentruextragerea heterozidelor se folosesc atat plante proaspete cat mai ales plante uscate. ulei volatil. oficinala in FR X.FORME FARMACEUTICE: guma arabica: pulbere. sedativ. tanin.tragacanta. gust fad.ASPECT:granule rotunde.OBTINERE:este rezultatul procesului de gomoza care se produce in perioada ploilor(iulie-septembrie). mucilag. Iran). fructul este o pastaie lunga cu 5-6 seminte. vernicular. Florile se dezvolta pe ramurile tinere. alcaloid.RECOLTAREA: inflorescentele se recolteaza cu sau fara bractee cand majoritatea florilor sunt deschise.Saponozide5. hormoni sexuali. India. asociate cu o bractee membranoasa.OBTINERE:guma se formeaza in tulpini in urma procesului de gomoza(elementele celulozice se gumifica). sterol. materii colorate. Gummi Tragacanthae: .frunze paripenate cu un ghimpe in varf. alungite. grupate ininflorescente. .Sunt arbusti cu tulpini ramificate. alb-galbuie sau rosiatica .Antracenozide3.CONTINE:mucilagii(arabinoza). mucilaginos.Guma absoarbe apa. HETEROZIDE Sunt compusi organici naturali care pe langa unitatile glucidice contin o componenta neglucidica numita aglicon.Petiolurile rezistente dupa caderea frunzelor dau impresia ca tulpinile sunt spinoase. Infloreste in iunie-iulie.Tioheterozide2.7 INTREBUINTARI:in farmacie la obtinerea mucilagului de guma arabica folosit ca emulgator.

Sunt semintele plantei Brassica nigra mult cultivata la noi.9 b.Este o planta perena.CONTINE: glucofrangulozida. dispuse . acizi organici. bine aerisite. brun-negricioase sau rosii-negricioase la exterior.Florile dispuse in cime corimbiforme. b. Europa. CORTEX FRANGULA = scoarta de crusin oficinala in FR X.Infloreste din mai pana in iulie.Rizomii se decortica prin indepartareasuberului si a unei parti din scoarta. apoi neagra. galbene la interior.Infloreste in lunile mai-iunie. laxativ.Rizomii mai grosi se taie longitudsinal. umbroase din paduri.INTREBUINTARI: ca kaxativ sau purgativ sub forma de decoct. arzator.La noi se cultiva.fructul este o alchena triaripata.fructul este o drupa violeta-purpurie. la noi o intalnim in marginea araturilor.Infloreste in iunie si iulie.Este un arbust cu tulpina ramificata.Semintele se separa dupa recoltare.rizomi si radacina de revent provenit de la specii de Rheum palmatum si Rheumofficinale(Polygonaceae).Este scoarta plantei Rhamnus frangula(Rhamnaceae). suculente.fructul este o silicva. marginea dintata sau spinoasa.-spirtus sinapis cu un continut de 2% oleum sinapis pentru frectii. ulei volatil. uscare si vanturare.florile sunt mici.Se usuca inlocuri adapostite.DESCRIERE:seminte sferice sau ovoide.fara miros. gust mucilaginos. ANTRACENOZIDE: sunt heterozide naturale cu actiune purgativa sau proprietati tinctoriale.c.lucioasa. antireumatic.florilegrupate in racen.OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza scoarta trunchiului si a ramurilor de 3-4 ani. frunze mari opuseimparipenat compuse din 5-7 foliole dintate pe margini.a.OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza de la plantele 8-10 ani toamna tarziu sau inainte de inflorire.Creste inEuropa centrala si meridionala. mucilag.FR X nu admite inlocuirea cu seminte galbene sau cenusii(provenite de la mustarul alb).Se foloseste sub forma de pulbere.CONTINE:sambunigrina(heterozida). ALOE: este produsul obtinut prin concentrarea sucului aloifer al frunzelor diferitelor specii de Aloe(Liliaceae). in primul an de vegetatie dezvolta o rozeta cu frunze bazilare iar in al doilea an tulpinile florifere pecare sunt dispuse florile mici => panicul foarte bogat. flavone. de culoare galbena. tanin. SAMBUCI FLOS = flori de soc. ceai hepatic. ceai laxativ. in locuri umede. primavara cand se desprinde mai usor. flavonozide. frunze lirat-penate.Este o planta anuala. ceai de crusin. 2. frunze eliptica cu marginea intreaga.Sunt florile plantei Sambucus nigra(Caprifoliaceae). prin semanaturi. RHIZOMA ET RADIX RHEI: .prinsfarmarea semintelor gustul devine intepator.Intra in preparatele:carbocif. formeaza la maturitate mici drupe negre cu suc violaceusi 3 seminte alungite.tulpina inalta. grupate cate 2-6.INTREBUINTARI:ca rubefiant sub forma de faina de mustar in cataplasme.INTREBUINTARI:diaforetic(transpiratie abundenta) diuretic.Este un arbust cu scoartaneteda.-in industria alimentara pentru obtinerea mustarului. al caror aglicon este un derivat deantrachinona.oficinale in FR X.RASPANDIRE:originare din Asia.DESCRIERE:plante cu frunze ingust-triunghiulare. taninuri.RECOLTAREA: se culeg inflorescentele la completa inflorire si se usuca repede pentru a evita brumificarea.antidiareic datorita continutului in taninuri(doze mici)-laxativ datorita antiaglicozidelor.La noi in zone de deal si campie. alb-verzui.INTREBUNTARI:in functie de doze poate fi:. mucilag.RASPANDIRE:Asia.SINAPIS NIGRAE SEMEN = seminte de mustar negru.

3.folosindu-se in:11 • insuficienta cardiaca • tahicardie • edem pulmonar • astm cardiac. vitamine. Convalaria majalis. cu gust amar.a. fiind intrebuintare de diferite popoare din Africa.Se obtine prin evaporarea indelungata ai mediul ambiant.in rozete bazilare sau in varful tulpinilor inalte.in primul rand frunzele se taie de pe tulpina. hemoroizi.prin evaporare la temoeratura ridicata.In aceeasi planta sau chiar in acelas organ se pot gasi glicozide cardiotonice diferite cu actiune cantitativ si calitativ deosebite.10 OBTINEREA PRODUSULUI: ].Principiile active numite digitalice se folosesc in tratamentul insuficientei cardiace congestive.10-0. • -scoarte: Periploca graeca.Sucul obtinut se concentreaza prin evaporare rezultand 2 sorturi dupa timpul in care se face evaporarea: . vaselor sanguine si presiunii arteriale au o inportanta deosebita in terapeutica.scapul florifer poarta flori rosii sau galbene. • -parti supraterestre: Adonis vernalis. amorfe.In plante heterozidele cardiotonice se gasesc asociate cu saponine care desi au structura asemanatoare prezinta actiune diferita.Aloe lucida(aspect lucios).PROPRIETATI: heterozidele cardiotonice sunt optic active.Ex: . hormoni.02g)laxativ(0.INTREBUINTARI:in functie de doza poate fi: .Heterozidele cardiotonice pot fi gasite in diferite organe ale plantelor: • -organe subterane: Helleborus. acizi biliari.-in al doilea rand prin introducerea frunzelor fragmentate in apa fierbinte timp de 10 secunde. Malaezia ca otravuri pentru sageti si in judecatimistice.25g). • -frunze: Digitalis.prin presare. HETEROZIDE CARDIOTONICE – aglicon sterol.Actiunea toxica a acestor plante este cunoscuta din cele mai vechi timpuri.tonic-stomachic(0.purgativ(0.Datorita actiunii specifice asupra inimii.in florile si frunzele plantei Convalaria majalis se gaseste convalatoxina iar in seminte convalozida..Nucleul sterolic sta la baza a numeroase substante naturale:saponine. cristalizate. • -fructe si seminte: Strophantis.in frunzele de Digitalis purpurea cea mai activa glicozida este digitoxina iar in seminte digitalina care nu exista in frunze.Aloe hepatica(opac asemanator ficatului fiert). alcaloizi. suculcolectandu-se intr-un vas. absorbtia si intensifica activitatea heterozidelor cardiotonice. se aseaza pe marginea unui jgheab de lemn inclinat. Nerium oleandor. Digitalis. varice. DIGITALIS PURPUREAE FOLIUM = .CONTINE:aloina si alti derivati antracenici...Heterozidele cardiotonice seobtin numai din plante. solubile in apa.25-1g)Actiunea purgativa este insotita de congestionarea organelor abdominale => este contraindicat in sarcina.01-0.RASPANDIRE:in sudul si vestul Africii.Sunt substante naturale cu structura chimica asemanatoare si actiune specifica asuprasistemului cardiovascular. prezenta lor favorizand solubilitatea.

saponine. in regiuni muntoase si deluroase. se cultiva. fusiforme. La noi prin pasuni. rezine.DESCRIERE:planta bienala cu radacina pivotanta. de pe care se elimina greu. glicozidele cardiotonice fixandu-se pe muschiul cardiac incet.13 .d.Fructuleste o capsula ovoida cu numeroase seminte. mucilagii. nu produce fenomene de cumulare.degetelul rosu. saponine.Infloreste in aprilie-mai.FR X prezinta o monografie si pentru pulberea tritata de digitala. placutmirositoare grupate intr-un racen unilateral. in primul an – rozeta cu frunze bazilare lungi(30-40 cm) si late. extract.Fructul format din doua folicule divergente. flavone.Infloreste in mai-iunie.RECOLTARE: .RECOLTARE: frunzele si tulpinile florifere in perioada de inflorire. colina.12 DESCRIERE: planta perena cu rizom lemnos. ulei gras. digitala. Lanatozid C) b.SEMINTELE: sunt oval lanceolate.RASPANDIRE: in zona temperata.Se cultiva ca plantaornamentala. rarind si regularizand ritmul batailor inimii).DESCRIERE:planta perena cu rizomi orizontali din care se dezvolta 2-3 frunze alungit-eliptice si o tulpina florifera cu flori albe.Administrarea indelungata producefenomene de cumulare si intoxicare => se administreaza cu intermitenta.RASPANDIRE:Europa si Asia. partile aeriene ale plantei Convalaria majalis (Liliaceae). frunzele de pe tulpini.COMPOZITIE:heterozide cardiotonice(adonidozida). flori galbene grupate in inflorescente umbeliforme.Caracteristica este corola prevazuta cu prelungiri in forma de panglica rasucita.DESCRIERE: arbusti sau liane cu tulpina volubila subtire. acoperite cu peri lungi.INTREBUINTARI:aceleasi ca si la digitala.CONTINE: heterozide cardiotonice: digitoxina(cea mai activa). brun-inchis din care se dezvolta tulpina cu frunze penat-sectate. convalozida). lungi pana la 1 m . mucilagii.Florile sunt dispuse intr-un racen terminal. materii colorante flavonice. taninuri.INTREBUINTARI: este unul din produsele vegetale cardiotonice mult apreciate.Prezinta avantajul ca se absorb si actioneaza rapid.Produse:Digoxin. un alcaloid(trigonelina) rezina.Au miros caracteristic si gust foarteamar CONTINE: heterozide cardiotonice(strofantine). au culoare roz sau rosu purpuriu cu pete rosii.partile aeriene ale plantei Adonis vernalis(Runculaceae).CONTINE:heterozide cardiotonice(convalatoxina. in al doilea an frunzele bazilare se recolteaza inaintede dezvoltarea tulpinii. eliminandu-se usor.INTREBUINTARI: insuficienta cardiaca(intaresc contractiile inimii. hispidus.degetelul rosu. turtite.ADONIS HERBA = ruscuta de primavara . fanete uscate.Actiunea se instaleaza tardivdupa administrare.Nu se acumuleaza. comtine 100-200 seminte prevazute cu egreta formata din peri matasosi purtati de un filament lung. in paduri de fag si stejar.La noi in regiunea de campie pana in regiunea dealurilor. pe terenuri nisipoase.oficinala in FR X. inainte de inflorire. flori galbene: fructul este onucula. de culoare verde-cenusie. dealuri insorite. STROPHANTIS SEMEN: semintele plantelor Strophanthus: kombe.INTREBUINTARI: in insuficiente cardiace sub forma de infuzii. enzime.RASPANDIRE:Europa centrala. c. in al doilea an – tulpiniflorifere cu frunze mai mici scurt petiolate sau sesile.in primul an se recolteaza frunzele bazilare din aprilie pana in octombrie.Fructul este o baca rosie.Uscarea se face rapid pentru a evita degradarea principiilor active. gratus din Africa.Recoltarea se face pe timp uscat intre orele 11-16 deoarece ziua are loc sintezaheterozidelor iar noaptea se degradeaza. CONVALARIAE HERBA = lacrimioara.Sunt frunzele plantei Digitalis purpureae(Scropbulariaceae).Infloreste in iunie-iukie.Se foloseste sub forma deinfuzie.

Tulpinile putin ramificate. b. frunze lanceolate.RASPANDIRE: Europa. reticulate.Prin prezenta lor favorizeaza solubilitatea siabsorbtia unor substnte medicamentoase(stricnina).COMPOZITIA CHIMICA: saponine triterpenice. fluidificarea mucusului si eliminarea lui. radacini si lastari sterili sau fertili.Prezinta urmatoarele proprietati comune:-solutiile apoase produc prin agitare o spuma abundenta-cu apa formeaza solutii coloidale sau semicoloidale imoiedicand depunerea particulelor in suspensie. varsaturi.Amandoua speciile se cultiva. ulei volatil. heterozide.La noi creste de-a lungul paraielor si raurilor pe locuri nisipoase. cinin alb. gros. cu rizom gros din care se dezvolta radacini lungi.Actiunea expectoranta se manifesta priniritarea mucoaselor rezultand o stimulare a secretiei bronhice. mai pronuntat prin umectare. alungite.Produsul vegetal prezinta miros slab.c. radacinile plantelor Saponaria officinalis si Gyprophila paniculata(Caryophyllacae). de culoare galben – aurie. mucoasa nazala si produc stranut-hemolizeaza globulele rosii si sunt toxice.Se pot valorifica si florile.INTREBUINTARI:ca expectorant sub forma de infuzii.Fructul este o capsula. opuse.Din rizomii galbui se dezvolta o rozeta de frunze ovale sau eliptice crenelate pe margine. asemanator anasonului(Primulae veris) si salicilatului de metil(Primulaeelatior) gust intepator. gume.Este rizomul si radacinile plantei Primula offcinalis(Primulaeae). EQUISETI HERBA = coada calului.4.Sunt admisi de FR X radacinile speciilor Primulae elatior de culoare brun – roscat laexterior si Primulae veris(brun cenusiu la exterior) albicioase in interior.Nu se absorb.Tulpinilefoarte ramificate formeaza tufe dese. amorfe sau cristalizate. PRIMULAE RADIX = ciubotica cucului. marginea padurilor din zonele de deal si munte.RECOLTARE: radacinile de sapunarita se recolteaza spre sfarsitul perioadei de vegetatie – cel mai mare continut de saponine se gaseste inaugust.DESCRIERE: saponaria officinalis = sapunarita.14 Gypsophila paniculata = ipcarige.Este o planta perena. SAPONARIAE RADIX = sapunarita.Stimularea secretiei diferitelor organe. higroscopice. umflate la noduri. pe langa garduri sau drumuri(saponariaofficinalis).Florile formeazao umbela simpla. diaree.-nucleu triterpenic(saponine triterpenice) si se folosesc pentru actiunea expectoranta.a. solubile un apa.INTREBUINTARI: expectorant.Saponinele steroidice constituie materie prima in semisinteza hormonilor steroidici. pe locuri stancoase(gypsophila). galbene sau brune. glucide. se spala si usuca. .OBTINEREA PRODUSULUI: rizomul si radacinile se recolteaza primavara. in doze mari pot produce greata. producecresterea diurezei si a transpiratiei.Sunt subtatnte incolore. SAPONOZIDE – SAPONINE Sunt heterozide naturale ce au ca aglicon:-nucleu steroidic( saponine steroidic).Infloreste din iunie pana inseptembrie.COMPOZITIA CHIMICA:saponine triterpenice. enzime. inguste.Infloresc din aprilie pana in mai.DESCRIERE:planta prene. oficinala in FR X.La noi creste prin poieni. decoctii sau extract fluid. inflorescenta foarte bogata cu flori albe sau roscate.RASPANDIRE: Europa centrala si Asia.Fructul este o capsula.Este o planta perena cu rizom cilindric.-irita faringele.INTREBUINTARI: cea mai cunoscuta este actiunea expectoranta – sub forma de infuzii sau decoctii. frunze intregi. Asia. din care se formeaza numerosi din care seformeaza stoloni. flori albe sau roz albedispuse in varful tulpinilor.

ulei volatil.Se recolteaza de obicei toamna. Sub forma de pulbere se foloseste laconspergarea pilulelor.COMPOZITIA CHIMICA:glicirizina triterpenica (saponina).RASPANDIRE: in zona temperata. amorfe.Tulpina fertila apare primavara si este neramificata.oficinala in FR X.Se gasesc sub forma libera sau heterozidica in numeroase plante.combaterea matretii prin spalare zilnica cu infuzie de coada calului si masare cu ulei de masline.Intra in comapozitia ceaiuluiantireumatic si diuretic.PROPRIETATI: Substantele amare sunt neutre.d.DESCRIERE: planta perena cu rizom ramificat si tulpini fertile si sterile. acizi organici. se lasa catrvazile.Tulpin asterila apare mai tarziu. nisipoase.--produse vegetale amare aromatice:pe langa principii amare contin si uleiuri volatile-Herba Absinthi. Suceava). sub forma heterozidicasunt solubile in apa.16 5 . apoi se decortica si se taie in bucati.Produsele vegetale amare. substantele amare sunt compusi ternari. cu rizomi scurti din care se dezvolta radacini ce patrund vertical in pamant si stoloni lungi orizontali. locuri umede. Din punct de vedere al structurii chimice nu prezinta un grup omogen: unele au aglicon – gentiogenolul. altele arctiopicrina. LIGUIRITIAE RADIX = lemnul dulce.discopatii daca nu au luat nastere prin blocarea unui nerv – bai de sezut.. alcaloid(nicotina). laxativ. Glicirizina are gust dulce de 150 de ori maiintens decat zaharul.RASPANDIRE: Europa.--produse vegetale amare mucilaginoase. din sporofile poligonale care se mortifica la inceputul verii.DESCRIERE: planta perena. exceptand alcaloizi si heterozidele cardiotonice se pot grupa in:--produse vegetale amare pure:contin numai principii amare-Radix Gentianae Herba Centauri. spasmolitica(datorita flavoanelor)-astrogena(substantele steroide)Produse: Efitusin. saponina. HerbaMillefolii. purtand invarf un spic cilindric. ramificata cu noduri deunde cresc frunze mici. incolore. usor solubile prin fierbere. bioxid de siliciu. Herba Taraxaci. care determina marirea secretiei gastrice.Infloreste in lunile mai-iunie. este verde.INTREBUINTARI: diuretic datorita unui sinergism intre acidul silicilic. HETEROZIDE-SUBSTANTE AMARE Elaborate de celula vegetala. flavona si ulei volatil.RECOLTARE: cele mai valoroase sunt radacinile recoltate in al 8-lea sau al 9-lea an de vegetatie. iar altele aprtin azulenelor si proazulenelor. Se folosesc sub forma de tincturi si .Este goala in interior.COMPOZITIA CHIMICA: saponine(equisetonina). Administrate odata cu alimentelesecretia gastrica scade. greu solubile in apa rece.La noi creste in partile de est ale tarii(Galati. radacinile si stolonii decorticati ai plantei Glycyrhiza glabra(Leguminosae) – lemnul dulce.15 INTREBUINTARI: -intra in compozitia diferitelor ceaiuri (antireumatic.ALTE INDICATII: . specii pectorale). glucide. bruna. amidon. asparagina.. Asia. cu gust foarte amar si netoxici. flori violete sau rosiatice grupate in racene.La noi creste pe marginea apelor curgatoare. Radix ColomboINTREBUINTARI: maresc secretia gastrica daca sunt administrate cu o jumatate de ora inainte de masa. din care sedezvolta tulpina cu frunze imparipenate.RECOLTARE: se recolteaza numai tulpinile sterile in lunile de vara si se usuca repede pentru a nu se brumifica. oficinala in FR X.-edulcorant pentru mascarea gustului--expectorant-activitate cortizonica si mineral-corticoida-diuretica.Fructul este o pastaie. – tulpinele sterile ale plantei Equisetum arvense = coada calului. flavone. Cortex Aurantii Fructus. Nordul Africii.antiperspirant – frectia picioarelor cu tinctura.

Infuziile se folosesc mai rar pentru gustul lor mai putin placut si se prepara la nevoie.RASPANDIRE: Europa. miros slab. aride. fructul este o capsula. rizomii si radacinile plantei Taraxacum Off(compositae)DESCRIERE:planta perena cu rizomi vertical. Fructele sunt achene ce poarta in varf un papus alb. ABSINTHII HERBA : = pelinul. b.RASPANDIRE: aproape in toate continentele.miros aromat caracteristic. Tulpina florifera inalta.Inflorescenta este o cima bipara. In industria alimentara se foloseste la prepararea bauturilor alcoolice. scurt. cu tulpina tetraedrica simpla sau ramificata. ulei volatil.COMPOZITIA CHIMICA: contine glicozide amare. In calculoza biliara sunt indicatetijele proaspete. Asia. in varf cu un capitul cu flori galbene. La noi creste la altitudini mari prin poieni si pajisti alpine. colina. mai rar albe.DESCRIERE: planta anuala sau bienala. Infloreste de primavara pana toamna tarziu. pe dealuri si coline.vinuri 1:10 care se administreaza cate 15-40 picuri inainte de masa cu o jumatate de ora. oficinal in FR X. flori galbene cu pete brune dispuse axilar. cu marginea intreaga. frunzele bazilare si tulpinale ale plantei ArtemisiaAbsinthinni. cele tulpinale lanceolate. flavone. proazulene. TARAXACI RADIX = papadia . La noi creste in fanete si pasuni umede. partile aeriene ale plantei Centaurium Umbellatum( Gentianaceae). aperitiv. Intra in compozitia tincturii amare si in ceaiul tonic aperitiv.RASPANDIRE: in toata emisfera boreala. La noi creste pe pajisti. gust foarte amar. verzi-cenusii pe partea superioara si cenusii-argintii pe cea inferioara datorita numerosilor peri tectori. substanta minerala. frunze bazale dispuse in rozeta. gust foarteamar.ramificata. Intra in compozitia tincturii amare si a ceaiurilor: tonic. frunze bazale lungi. ce se continua cu o radacina pivotanta. –partile aeriene terminale inflorite.INTREBUINTARI: tonic amar sub forma de decoctie.COMPOZITIA CHIMICA: principii amare(absintina). traieste 60 de ani si produce rizomi si radacini care pot fi recoltati numai dupa 10-15ani. Flori de culoare roz-rosiatica.COMPOZITIA CHIMICA: substanta amara taraxacina.RASPANDIRE:Europa.Frunzele bazilare sunt tripenat-sectate. eliptice. La noi creste in locuri insorite.RECOLTARE: rizomul si radacina se recolteaza vara si toamna. Sudul Africii. oficinala in FR X – radacina si rizomul plantei Gentiana Lutea. Se mai mentioneaza utilizarea in boli hepatice si biliare. GENTIANAE RADIXI = ghintura. CENTAURI HERBA = fierea pamantului sau tintaura. sesile.a. lipsite de frunze. HETEROZIDE TANINURI . cu segmente lanceolate. Este ocrotita de lege.RECOLTARE: este o planta care se dezvolta foarte incet.INTREBUINTARI: tonic amar si aperitiv.c. Frunzele formeaza o rozeta din mijlocul careia sedezvolta tulpini cilindrice goale in interior. frunzele tulpinale sunt catifelate. Inflorescenta este un racen ramificat cu flori galbene. gastric.DESCRIERE: planta perena robusta cu rizomul vertical. se usuca fara a fi taiate pentru a preveni scurgerea latexului.COMPOZITIA CHIMICA: substante amare(eritaurona) si un alcaloid (gentianina)INTREBUINTARI: tonic amar. Infloreste in iulie-august.Plantele contin un suc laptos alb. depurative.17 RECOLTARE: se recolteaza partea aeriana in perioada infloriri.d.RECOLTARE: se recolteaza frunzele bazale si varfurile inflorite la inceputul infloriri. Se recolteaza sifrunzele. inulina. marginea drumurilor.INTREBUINTARI:tonic amar. la marginea padurilor.DESCRIERE: planta perena cu radacina lemnoasa din care se dezvolta tulpini sterile si florale.18 6. Recoltarea se face toamna.

19 INTREBUINTARI: astringent si antiseptic sub forma de tinctura. extract fluid.Denumirea de uleiuri eterice este foarte veche. infuzie sau decoct. antiareic. ULEIURI VOLATILE(AETHEROLEA) Sunt amesrecuri de substante de natura terpenoida cu miros si gusr caracteristic. rizomul si radacina plantei Geum Urbanum(Rosaceae).DESCRIERE: planta perena cu rizom oblic si numeroase radacini adventive. cumarina din sulfina). inodore. heterozida(geozida).RECOLTAREA: toamna. la marginea padurilor umede.RASPANDIRE: sunt foarte raspandite in regnul vegetal find localizate in diferite organe ale plantelor: scoarta. un principiu amar. un principiu amar(quercina).RECOLTAREA: se recolteaza scoarta tulpinilor si ramurilor cu suprafata neteda de la arbori de 12. sub forma de infuzii si decoctii. catehice sau condensate. hemostatic. de obicei lichide si unsuroase la pipait sunt caracterizate prin volatilitatea lor.PROPRIETATI: sunt substante amorfe rar cristalizate. colorate de la galben la brun. penat compuse din 3-7 folioli. marginea sinuat lobata. b. rezine. rizomi. imprima mirosul caracteristic al produselor vegetale(uneori acest miros se datoreaza altor substante. • -in scoarta: scortisoara.taninuri hidrolizabile(pirogalice). Quercus Petrea =gorunul.industria pieilariei-datorita actiunii astringente. Asia. mucilagii. sirop. solubile in apa.Din punct de vedere al compozitiei chimice. Recoltarea se face primavara. uleiuri esentialesau esente aromatice.20 7. Frunze bazale. pieloase. formeaza prin precipitare o pelicula de tenat de proteina ce actioneaza ca un protector mecanic folosit in trecut latratarea arsurilor.taninuri nehidrolizabile. Cu proteinele dau combinatii impermeabile si imputrescibile. frunze. in plante au rol de antioxidanti. Fructul este o nucula. Au gust astringent.RASPANDIRE: Eurasia. Florile sunt unisexuatefructul o achena.RASPANDIRE: Europa. coroana larga. acizi liberi.Cunoscute si sub numele de: Uleiuri eterice. Au proprietati puternic reducatoare. taninurile pot fi: .sensibile la caldura. Australia. GEI RHIZOMA: = cerentel. ex: vanilina din balsamul dePeru. cimbru. Infloreste din mai pana toamna tarziu. America de Nord.DESCRIERE: arbore inalt. Tulpina se terminacu o floare galbena. ulei volatil.Uleiurilevolatile sunt foarte raspandite in plante.antidiareic-hemostaticedezifectante-aplicate pe tesuturi lezate. inca de pe vremea cand nu se stia nimic despre natura lor chimica. Frunze scurt pietiolate. coada soricelului. prin tufisuri. .COMPOZITIA CHIMICA: contine tanin de natura galica si catechica. QUERCUS CORTEX = scoarta de stejar.INTREBUINTARI: . optic active.Sunt substante de natura vegetala.a. La noi creste in regiuni deluroase. In industrie are cea mai larga utilizare. – scoarta uscata a pantelor din genul Quercus Robur ( Fagaceae) = stejar. fructe. gust astringent. precipita proteinele. Din solutia apoasa sunt absorbite de pulberea de piele pe care o fac imprutescibila si impermeabila=> proprietatea de tabacire.20 de ani.COMPOZITIA CHIMICA: taninuri pirogalice. prezenta lor fiind identificata in peste 1400 specii. substante razinoase. aglutineaza globulelerosii.Pot fi localizate in diferite organe ale plantelor: • -in toata partea supraterestra: pelin. si ramuri puternice. gorunul specie europeana. deoarece uleiurile volatile. radacini.INTREBUINTARI: astringent.stejarul. oxalat de calciu. Neazotate cu o compozitie chimica complexa.S-a dat aceasta denumire sprea le deosebi de uleiurile grase.

Din punct de vedere chimic. sunt dispuse in inflorescente spiciforme grupate in verticile intrerupte.INTREBUINTARI: aromatizante. iris.RECOLTAREA:se face la inflorirea completa si materialul recoltata se supune imediat distilarii.la portocal: uleiul din pericarpul fructelor difera de cel din flori. ci un amestec de componenti in care se gasesc hidrocarburiterpenice(ciclice. eteri.a. uleiul din scoarta = aldehida cinamica. substante pectice. rezine. tanin. liniar-lanceolate.La noi se fac culturi industriale in valea Barsei. albastre(musetel.COMPOZITIA CHIMICA: contine ulei volatil. aromat. Grecia. eucalipt. tei.Din plante.PROPRIETATI: la temperatura normala sunt lichide.21 Ex: . miros placut.Au miros caracteristic.. uleiurile volatile se obtin prin diferite metode: o -distilare cu apa – cea mai veche. brune. o -extragere prin presare. transparente. labiatae.Cele mai multe uleiuri volatile sunt otic active.La unele plante. albastra-violacee. • -perigladulari ai partii aeriene: Conpositae.industria parfumurilor. asemanator cu al plantei din care provine. uleiul din radacina= camfor. • -muguri florali: Caryophyllus aromaticus.actiune asupra aparatului hepatobiliar: menta.PROPRIETATI: uleiul obtinut prin distilare cu vapori de apa a florilor proaspete este un lichid incolor sau slab galbui. esteri) si compusi aromatici.. Rosa).florile plantei Lavandula officinalis(Labiatae). verzi(bergamote).Infloreste in lunile iunie-iulie.RASPANDIRE: creste spontan in vastul bazinului mediteranean. de culoare albastra. solubile in alcool si solventi organici. o -metoda de absorbtie. mai rar solide(Iris. cele tinere tetragonale. • -flori: lavanda.la arborele de scortisora : uleiul din frunze = eugenol. • -frunze: menta. melisa. frunzele opuse.Uneori pot fi colorate:rosii(cimbru)./Florile labiate. LAVANDULAE FLOS = levantica. Iugoslavia.actiune diuretica. radacini: valeriana.gust . coada soricelului).Mirosul caracteristic al uleiurilor volatile se datoreaza derivatilor oxigenati ai terpenelor si esterilor pe care ii contin. tulpinile batrane sunt lemnoase.. musetel. aromat. verzi.Ex: la 3 ore de la recoltare se pierd aproximativ 24 % iar prin uscare 30%.Insolubile in apa(prin agitare comunica mirosul si gustul caracteristic => obtinereaapelor aromatice folosite in farmacie). deoarece prin conservare se pierd cantitatiimportante de ulei volatil. cetone.Fructul este onucula. uleiul volatil difera in functiede organul in care se gaseste. • -fructe: specii din familia umbelliferae.. patrunzator. o -antrenare cu vapori de apa.• -rizomi. aciclice) si derivatii lor oxigenati(aldehide.actiune dezinfectanta : uleiul de cimbru.actiune revulsiva.. gustaromat. incolore sau slab galbui.DESCRIERE: semiarbust aproape globulos. condimente. . eucalipt. uleiurile volatile nu sunt substante unitare. • -in pericarpul fructelor: citrice.

DESCRIERE: planta perena cu tulpini foliare si florale. MENTHAE FOLIUM = menta.Recoltarea se face prin cosire – uscare – distilare.carminativ(eliminarea gazelor) si spasmolitic: calmeaza durerile abdominale.Separarea fructelor seface prin mijloace mecanice.In . acizi organici.Infloreste din iunie pana in septembrie. reducand spasmele digestive si balonarile. hemostatic(hemoragii diferite).Intra in compozitia preparatelor farmaceutice: Spirtus Lavandulae. oficinala in FR X. marginea drumurilor. dispepsii de origine nervoasa. ramificata in partea superioara prezinta frunze alterne si penatsectate.Dinnodurile rizomului se dezvolta sloloni subterani si aerieni. amidon. antispasmodic.Florile sunt grupate in capitule corimbiforme. cicatrizant. uleiul englezesc contine mai mult cineol. America de Nord. flori grupate in inflorescente spiciforme deculoare violeta. substante proteice. calmant.Inflorescenta este o umbela compusa din flori albe. izma.. obtinuta in Anglia.Se recolteaza in zilele innorate sau dimineata pe roua.COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil.amar. mucilagii. cele tulpinale penat-sectate cu segmenteliniare. antiinflamator. in industria cosmetica si a parfumeriei.c.DESCRIERE:planta anuala cu tulpina ramificata in partea superioara.Infloreste din iunie pana toamna tarziu.RECOLTAREA: se face cand 75% din fructe sunt aproape mature. miros caracteristic. CORIANDRI FRUCTUS = coriandru.Infloreste in iunie-iulie.PROPRIETATI: lichid de culoare albastra(50% camazulena).Tulpina tetragonala.RASPANDIRE: mentha piperita este un hibrid obtinut din Mentha spicata si Mentha aquatica.INTREBUNTARI: .Tulpina florala.fructele mature ale plantei Coriandrum Sativum (Umbelliferae). fanete.d. pe valea Oltului si in Banat.Unii autori recomanda recoltarea cand 75% din plante sunt inflorite. frunze bazale intregi sau sectate.atunci au cea mai mare cantitate de frunze => randamentul cel mai mare in ulei volatil.helmintiaza – 20 g fructe la100 ml apa dimineata pe stomacul gol.RECOLTARE: la completa inflorire. tanin. proazulene(principii amare).RASPANDIRE: in regiunea mediteraneana.Fructul este o diachena globuloasa.COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil. in insomnii.b.stomatic(ajuta la digestie) – in anorexie(lipsa poftei de mancare). deodorant. Inmultirea plantei se face numai pe cale vegetativa. rezine.La noi prin pasuni. – oficinala in FR X. Spirtus Saponatus. . gust aromat. caracteristic.Ex: uleiul francez este mai bogat in acetat delinail(responsabil de mirosul caracteristic). cu miros aromat.RASPANDIRE: Eurasia. planta are un miros neplacut. Acetum aromaticum. antidepresiv.Pana la maturizarea fructelor.22 PROPRIETATI: lichid incolor sau slab galbui. dezinfectant.Continutul in ulei volatil variaza in functie de factorii pedoclimatici si compozitia chimica.Se practica culturi pe toate continentele.INTREBUINTARI: stomatic. Frunzele plantei Mentha piperita (Labiatae). MILLEFOLII FLOS =coada soricelului. ulei gras. favorizand evacuareagazelor.Fructele ajung rareori la maturitate.RECOLTARE: la inceputul infloririi => ulei de cea mai buna calitate.Se cultiva in toatecontinentele. frunze opuse scurt petiolate.INTREBUINTARI: sub forma de infuzie ca sedativ.radacina principala dispare la sfarsitul primului an de vegetatie fiind inlocuita cu radacini adventive provenite din partea inferioara a tulpinii.DESCRIERE: planta perena cu rizomi care in primul an dezvolta un sistem radicular dintr-o radacina principala cu numeroase ramificatii. la noi in zona Brasovului(Bod – 5 ha). rosiatice sau violacee. Inflorescentele plantei Achillea millefolium.

Uleiul volatil si mentolul – antiseptice. rezine.COMPOZITIA CHIMICA: frunzele uscate contin ulei volatil.Produse farmaceutice cu mentol: o -alcool mentolat 1% si 4% o -mixtura mentolata 1% o -cedovix unguent si dropsuri o -fenilbutazona unguent(camfor) o -carmol(aldehida cinamica) o -ben-gay unguent o -farebic o -unofed o -dentocalmin o -bomboane. substante proteice.Fructele mature ale plantei Carum carvi(Umbelliferae)DESCRIERE: planta bienala. frunzele penat-sectate. CARVI FRUCTUS: = chimen.23 INTREBUINTARE: sub forma de infuzie. gust arzator. fructul este o diachena.Infloreste din aprilie pana in iulie. flavone.floraspontana a tarii noaster cresc numeroase specii de menta care difera de Menha piperita prin forma frunzelor si lipsa mentolului in uleiul volatil. se usuca si se separa fructele prinmijloace mecanice.Fructele se caracterizeaza printr-un miros puternic. racoritor. miros caracteristic si gust arzator racoritor. . coleretice. stomatice. se lega in snopi. incolor sau slab-galbui.COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil.Mentolul se izoleaza din uleiul de menta prin racire la -10 grade pan la -20 grade cand cristalizeaza si se separa prin filtrare => cristale incoloreaciculare sau pulbere cristalina cu miros puternic.Uleiul contine circa 40 compusi chimici dintre care cel mai important este mentolul(50-80%).PROPRIETATI: uleiul de menta este un lichid limpede. ulei gras.FR X prevede o monografie pentru uleiul de menta MENTHAE AETHEROLEUM. enterocolite. taninuri.ex: izmacreata in loc de mentol contine cavona => miros diferit.ULEIUL VOLATIL: se obtine prin distilare cu vapori de apa a fructelor proaspat recoltate si zdrobite. aromatizante – indigestii. oficinala in FR X.Produsul farmaceutic provinedin culturi. in primul an de vegetatie frunzele sunt bazilare.RECOLTAREA: plantele se secera pe roua inainte de completa maturitate a fructelor. antiseptice mentolate o -renie o -dicarbocalm.Inflorescenta este o umbela compusa cu flori albe. hidrocarburiterpenice si derivati oxigenati(cetone).e.Taninul – actiune antidiareica. antispasmodice. caracteristic. tinctura pentru proprietati: stimulente. colagoge.RASPANDIRE: specie europeana: la noi creste in flora spontana prin fanete si zone de deal pana in zona alpina. mai rar roz sau rosiatice. iar in al doilea an tulpina este inalta. antipuriginos. colite.Calitatea uleiuluieste influentata de factorii pedoclimatici.

Uleiul volatil in afara de camfor mai continederivati terpenici. apoi racoritor. hermafrodite. cand florile marginale.La noi – in locuri insorite..intern: analeptic cardiac si respirator(solutii uleioase injectabile). este inflamabil si arde cu o flacara fuluginoasa fara sa lase reziduri.Florile interne. Insula Taiwan).Miros aromat.PROPRIETATI: masa cristalina. se fragmenteaza si se supun distilarii cu vapori de apa rezultand uleiul volatil din care sesepara camforul prin centrifugare si se purifica prin sublimare. revulsio in afectiuni reumatice.INTREBUINTARI: unul din produsele vegetale cele mai mult intrebuintate datorita actiunii antispasmodice(datorita flavonelor) si actiuniiantiinflamatoare si cicatrizante(datorita uleiului volatil).Fructul este o achena.Florile marginale sunt albe ligulate.Se intrebuinteaza sub forma de infuzii-intern si gargare.Fructul este o drupa purpurie cu un singur sambure. flavononozide. frunze penat sectate cu segmente liniare.Flori grupate in capitule (antodii) terminale situate pe un peduncul lung pana la 10 cm. recoltandu-se cu un peduncul cat mai scurt. Chinei. . Recoltarea se face pe timp isorit cu manasau cu ajutorul unor pieptini speciali. flori mici.preparate: crème de curatat si spirt de fata impotriva petelor. meclazol.RECOLTARE: la inceputul infloririi.PRODUSE FARMACEUTICE: romazulan spray si solutie. miros patrunzator caracteristic. este raspandit pe toate continentele. aromatizantf.Se cultiva in India. galbene.Produse farmaceutice cu camfor: fenilbutazona unguent. o substanta amara. prevazute cu mici puncte translucide(celule secretorii).natural – levogir . CHAMOMILLAE FLOS: = musetelul. de culoare albastra intensa.24 Camforul : . iau o pozitie orizontala. iar la sfarsitul infloririi se pleaca in jos.Se cunosc si alte plante originare din Africa. pistruilor.Receptacolul inflorescentei la inceput este aproape plan si acoperit de bractee iar pe masura dezvoltarii sealungeste.Inflorescentele plantei Matricaria chamomilla. carminativ.DESCRIERE: arbora inalt cu frunze alungit ovate. Uleiul volatil obtinut prin distilare cu vaporide apa este un lichid dens. galactagog. gust intepator.DESCRIERE: planta anuala. antipuriginos. aromat.sintetic – dextrogir sau racenic. gust iute putin amar. lucitoare.RECOLTARE: se taie arborii in varsta de 50 – 60 ani.RASPANDIRE: originar din sudul si sud-estul Europei. albe sau albe-verzui. sunt dispuse in pozitie orizontala. cu tulpina ramificata.Latemperatura normala se volatilizeaza. alcool camforat 10%. comprese. cu miros puternic aromat si gust amar. bai – extern.extern: rubefiant. care furnizeaza camfor.. devine semiglobulos. albe. oficinala in FR X. onctuoasa la pipait.25 i.Infloreste din aprilie pana la sfarsitul lui august.INTREBUNTARI: . rezine. CAMPHORA = arborele de camfor. mucilage.RASPANDIRE: original din Extremul Orient(sudul Japoniei. gume.INTREBUINTARI: stomatic. gust usor amar. Florida.SUBSTITUIRI: musetelul poate fi confundat cu alte specii de Matricaria care se deosebesc prin: lipsa mirosului caracteristic si receptacol plinsi lipsa florilor marginale si culoarea verzuie a capitulelor. creste masiv la ses pelocurile saratoase si nisipoase.caracteristic. Se obtine din partea cristalizabila a uleiului extras prin distilarea din lemnul sifrunzele speciei Cinnamomum camfora(Lauraceae). rasaritul Africii. translucida. oficinala in FR X. apoi ia o forma alungit-conica si devina gol la interior.COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil. caracteristic.g.

INTREBUINTARI: in afectiuni broncho. Oficinal in FR X.sectate cu segmente filiforme.ANISI VULGARIS FRUCTUS = anason.DESCRIERE: planta anuala cu frunze bazale intregi. brumata si ramificata de la baza. La noi se cultiva in sudul tarii. ovate. caroten – forma sub care se gaseste in regnul vegetal) • -vitamina F (antidermatitice) • . riboflavina-B2.B2.Fructul este o diachena. Arborioriginari din Tasmania si Australia. carminativ. Uleiul volatil se obtine prin distilare cu vapori de apa a frunzelor proaspete rezultand un lichid incolor sau slabgalbui cu miros caracteristic. EUCALYPTI FOLIUM – oficinala FR X. Frunze penat. aromatizant. Inflorescenta este o umbela compusa cu flori albe. diuretic.2.COMPOZITIE: ulei volatil. mucilag. aromat.Clasificarea vitaminelor poate avea in vedere maqi multe criterii:1.RECOLTARE: cand 50% din fructe sunt coapte.RASPANDIRE: originar din regiunea mediteraneana. dupa solubilitatea in apa sau grasimi:a)liposolubile: • vitamina A(provitamina A. Frunzele recoltate de pe ramurile batrane ale plantei Eucalyptus Globulus(Myrtaceae).FR X prevede o monografie pentru uleiul de anason. Fructul este cu diachena. Infloreste din iunie pana in august.4. ulei gras. carminativ.piridoxina.RASPANDIRE: planta eur-asiatica.D2. Sub forma deinfuzie fructele se intrebuinteaza ca: stomatic.B6. dupa structura chimica: tiamina-B1. glucide. frunze tulpinale lobat – sectate. deci nu contin azot in molecula. arzator.pofta de mancare.Uleiul este un lichid incolor sau slab galbui.COMPOZITIE: ulei volatil. fructul plantei Pimpinella Anisum( umbelliferae). dupa rolul fiziologic asupra organismului: antiscorbutica – C. aceste “amine ale vietii” se gasesc in numeroase specii de plante medicinale.pulmonare sub forma de tinctura. antihemoragica – K. cu miros aromat si gust dulceag. dupa nomenclatura veche.D1. se leaga in snopi si dupa deplina maturatie se separa fructele cu masini agricole.acid ascorbic-C. ulei sau solutii alcoolice.INTREBUINTARI: grecii si romanii il foloseau ca si condiment sau mestecau seminte pentru a avea o respiratie parfumata. Miros caracteristic gust dulceag. galactagog. PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN VITAMINE Desi in cantitati relativ mici.RECOLTARE: se taie plantele cand fructele sunt 75% coapte. Uleiul obtinut prin distilare cu vapori de apa a fructelor zdrobite este unlichid slab galbui. oficinal in FR X.INTREBUINTARI: stomatic. etc. Fructele plantei Foeniculum Vulgarae(umbelliferae)DESCRIERE: planta bienala cu tulpina inalta pana la 2 metri. cu miros caracteristic asemanator cu al fructelor. antirahitica – D. proteine. utilizand ca indice literele mari ale alfabretului latin si un numar in cazul in care exista mai multe tipuri pentru aceasi vitamina B1. La noi se cultiva in regiunile din sudul tarii.IMPURIFICARI: poate fi impurificat cu fructe de cucuta care nu au mirosul si gustul aromat al anasonului ci un gust neplacut(triturate cusolutii de NOH degaja un miros neplacut asemanator cu cel de urina de soarece).k.in flatulenta si fermentatii digestive si intestinale. Prin traditie insa denum irea de vitamine s-a pastrat pana in zilele noastre. substante albuminoide. ulei gras. slab.26 8. In prezent se stie ca nu toatevitaminele au caracter aminic. FOENICULI FRUCTUS = fenicul.Inflorescenta este cu umbela de culoare galbena. j.3. Uleiul seutilizeaza la semisinteza hexoestrolului diacetat(sintofolin) – actiune asemanatoare foliculinei in industria alimentara.

acid folic. cu miros caracteristic si gust amarui.-vitamina D(antirahitice – ciuperci. inox. 5 sepale verzi.COMPOZITIA CHIMICA:-enzime: invertina. considerate impropriu ca seminte. furinculozelor -materie prima pentru industria farmaceutica si alimentara. acizi organici.RECOLTAREA: momentul optim este cand fructul are o culoare rosie vie si nu au inceput sa devina moi.vitamina PP: amida acidului nicotinic.aport de vitamine in avitaminoza B-tratamentul dermatozelor.Se prezinta ca o pulbere de culoare cenusie-albicioasa sau galben-bruna.-proteine50%: (cerevizina. Fructul este foi din receptacolul carnos care include numeroase nuculece reprezinta fructele propriu-zise. granulatia pleoapelor. cereale) • -vitamina E(tocoferolul. Desi in cantitati mici. numeroase stamine.complexul B – drojdia de bere. proteaza. pentru a evita descompunerea vitaminei C. vitamina B2. asigurandu-se oventilatie buna. a siropului cu vitamina C.INTREBUINTARI: . PP.sunt fructele false apartinand genului Rosa-Rosaceae. biotina.27 RASPANDIRE: specie eurasiatica frecvent intalnita la noi la marginea padurilor.In industrie sunt prelucrate direct fara uscare. biocatalizatori. in flora spontana se intalnesc 25 despecii. steroli.Metoda care asigura conservarea indelugata este congelarea la -20 grade C. ceaiului tonic aperitiv. rutozidul(P). varza. zimocaseina)-aminoacizi. activatorienzimatici.Rolul vitaminelor in organism este vital. din septembrie pan inoctombrie. astringent – tanin.Continutul in vitamina C creste proportional cu altitudinea.important factor antioxidant. mase plastice.INTREBUINTARI: . pigmenti carotenoidici si flavonici. D.COMPOZITIA CHIMICA: acid ascorbic. seminte incoltite. proteinelor si grasimilor. in luminisuri. amilaza. acid pantotenic. b.vitamina C : macese. spalata si cernuta se usuca la 25-30 de grade pana la umiditatede 9%. A. substante grase si minerale.Lipsa vitaminei B2 produce: mancarimea pleoapelor. iritatii. tanin. lipaza.a.vitaminizant datorita continutului in vitamina C.Florile prezinta un receptacol bine dezvoltat cu un orificiuingust in partea superioara. alcolaza. spanac) b)hidrosolubile:. E. ochi . maltaza.DESCRIERE: arbusti cu tulpini prevazute cu spini. indeplinind rol de coenzime. FAEX MEDICINALIS = drojdia de bere.USCAREA FRUCTELOR: pentru a nu suferi pierderi insemnate de vitamina C.-industria alimentara. 5g macese asigura necesarul zilnic de vitamina C al organismului. glucide. C. carboxilaza etc. vitaminele joaca un rol primordial in viataregnului animal si vegetal.-materie prima pentru obtinerea granulelor polivitaminate.Se evita contactul perilor nuculelor cu pielea sau mucoasele => prurit. CYNOSBATI FRUCTUS = fructele de maces . aderenta. masa uscata a ciupercii unicelulare Saccharanyces cerevisiae(Saccharomycetaceae). glucide. de mujlte ori in “doze homeopate”. slabirea vederii. uleiul de germeni de grau) • -vitamina K(urzica. acid pantotenic. Numeroase vitamine joaca rol important in fenomenele de oxidoreducere din celule si organism contribuind lametabolizarea glucidelor. K.OBTINEREA PRODUSULUI: drojdia de bere obtinuta din culturi industriale. lemn. 5 petale alb-roz. frunze imparipenat compuse. fructele se despica si se usuca la 90 grade C. pectine.-vitamine: in cantitate mai mare cele din complexul B.La prelucrareafructelor se folosesc ustensile de sticla.-antidiareic. ele participa in diferitele procese metabolice ale organismului. pasuni si fanete din zonele de campie pana lamunte. acid folic.Produsul de calitate superioara se obtine prin uscare sub presiune redusa la temperatura camerei.

la noi se cultiva. solubile in solventi organici si sunt nevolatile.DESCRIERE:planta anul\ala cu tulpina neramificata si noduri pronuntate. sunt localizate in semintele si pulpa fructelor. oxigen(lipide simple).-topire si fierbere cu apa – pentru grasimile animale.29 9.Fiid esteri. LIPIDELE Lipidele sunt esteri ai acizilor grasi saturati sau nesaturati cu alcooli ciclici sau aciclici. K3).In regnul animal.RASPANDIRE:de origine americana.Sunt foarte larg raspandite atat in regnul vegetal cat sicel animal. cunoscuti sisub denumirea de acizi grasi. fiind componente nelipsite ale celulei vii.In strucatura unor lipide mai poate intra acidul fosforic. cele mascule dispuse intr-un panicul terminal iar cele femele intr-un spic cilindric cu un ax28 ingrosat(stiulete) protejate de 4-9 bractee(panusi) depasita de stilurile filiforme cu stigmatul bifurcat.Dintre alcooli cel mai importantca frecventa este glicerolul iar lipidele rezultate sunt cunoscute sub denumirea de gliceride. este solid(uleiul de cocos si cacao). a\inozitol formand lipide complexe(fosfatide. fosfor(lipide complexe). unii aminoalcooli.PROPRIETATI FIZICE: lipidele bogate in acizi grasi saturati superiori.-favorizeaza coagularea sangelui-colagog.Majoritatea lipidelor vegetale si animale sunt substante ternare.Cunoscute si sub denumirea de substante grase.COMPOZITIA CHIMICA: substante minerale(saruri de potasiu si calciu).rosii.Toate organele plantelor pot contine lipide. sunt de consistenta solida sau semisolida iar cele bogate in acizi grasisaturati inferiori .EXTRAGEREA: lipidele se pot face prin urmatoarele procedee:-presare la rece sau la cald: din seminte macinate. lipidele sunt localizate in cantitate mai mare in tesuturile adipoase subcutane sau in diferite organe.OBTINEREA PRODUSULUI: stilurile si stigmatele se recolteaza inainte de fecundare . cataracta.Frunzele lung invaginate formeaza un limb intreglung pana la 50 cm.In regnul vegetal lipidele sunt localizate in protoplasma. peretii celulari.c.Alaturi de lipide in organele plantelor este prezenta lipaza.Lipidele ca rezultat al metabolismului celular sunt localizate in celulele parenchimatoase sub forma e picaturi uleioase si atunci canduleiul gras.STERIDELE sunt esterii sterolilor cu diferiti acizi grasi(acidul stearic. in structura lor chimica intra un alcool si un acid.cerebrozide). la 3-4 zile dupa iesirea din stiulete. hidrogen. B6. stesric) sau nesaturate(acidul oleic. in conditiile noastre de temperatura. STIGMATA MAYDIS = matasea porumbului.Se usuca latemperatura moderata. iar uneori azot. palmitic).Lipsa vitaminei A produce: hemeralopie(vedere proasta noaptea). spre deosebire deuleiurile volatile.. oficinala in FR X.stigmatele plantei Zea mays(Gramineae). oleic.INTREBUITARI: diuretic in cistite si pielonefrite. enzimacare produce eliberarea acizilor grasi si alcoolilor respectivi. linolic. pot fi saturati(acidul lauric. linoleic). inalta de 2-3 matri.CERIDELE sunt esterii acizilor noncarboxilici superiori cu alcooli primari superiori. uneori decorticate si prajite urmata de rafinare(turtele ranase – hrana animalelor).Acizii. flori unisexuate.Fructele sunt cariopse dispuse longitudinal pe axulgros. dar incantitate mai mare. cerebrine.Ele contin in molecula lor carbon. steroli. obositi. ceara. glucide. palmitic. lipidele sunt insolubile in apa.-extragere cu solventi organici: din seminte zdrobite si indepartarea solventului prin incalzire – prezinta dezavantajul de a avea un gustneplacut datorita micilor cantitati de solvent ce le retin: se folosesc in tehnica sau in practica veterinara.Infloreste in iunie-iulie. sensibilitate la lumina – patrunjel seminte de floarea soarelui 3 lg/zi. sucul celular. aminoacizi. ca substante de rezerva. E. vitamine(C. lat de 5-12 cm.

Sunt solubile in solventi organici: eter.Turtele ramase dupa obtinerea uleiului. OLEUM CACAO = unt de cacao. sub actiunea luminii.sunt lichide. parenteral. fructe ovate.Uleiurile grase la temperatura normala sunt lichide. ciocolata si alte produse. pline. intepator.INTREBUINTARI: majoritatea lipidelor si a drogurilor cu lipide se utilizeaza in alimentatie. la rece si intuneric.Sarurile de plumb ale acizilor grasi se nimesc emplastre – insolubile in apa. se indeparteza tegumentele si se preseaza la cald. OLEUM OLIVARUM .Droguri cu lipide cu actiune farmacologica proprie sunt putine: Oleum Ricini – actiune purgativa. grasimea se scurge si se filtreaza prin palnii incalzite. linimentelor si a unor produse cosmetice.30 Sapunurile de sodiu sunt solide iar cele de potasiu sunt moi. in prezenta hidroxizilor alcalini.DESCRIERE: arbore inalt. semintele se detaseaza si seusuca. gust dulceag si reactie neutra. turnandu-se in formeunde se solidifica.2.pamantoase sunt insolubile in apa.Din tegumentul dur al semintelor se extrage alcaloidul theobromina. Asia.Sunt utilizate si ca vehicole pentru administrarea unor substante active:xtern. mai rar de culoare verde: uleiul din seminte de dovleac. oficinal in FR X. uscate si pulverizate constituie produsul – cacao. galben.O utilizare larga o au in industria lacurilor calubrifianti. iar reactia se numeste saponificare. insolubil in apa.OBTINEREA PRODUSULUI: se utilizeaza semintele de la arbori de cel putin 12 ani. gust amarui).1.transformandu-se intr-un lichid uleios. urme de D2.Din aceasta cauza substantele grase se pastreazain vase uscate. pieloase.RASPANDIRE: originar din padurile tropicale ale Americii. iar ceridele cel maigreu.La 30-35 de grade se topeste. cu miros neplacut. incolore sau galbui. apoi se torefiaza. acoperite cu un tegument dur si subtire. steroli. oleic. se formeazasaruri ale acizilor grasi numita sapunuri.Sapunurile metalelor alcaline sunt solubile in apa. steridele cel mai usor. favorizand resorbtia lor prin piele.Conservarea indelungata si necorespunzatoare. intern.PROPRIETATI: placi sau fragmente diferite.INTREBUINTARI: masa pentru supozitoare si ovule(datorita punctului de topire apropiat de temperatura corpului omenesc). cu frunze mari. cloroform. datorita valorii lor nutitive si energetice dar sidatorita priprietatilor fizico-chimice comune.In farmacie se utilizeaza la preparareaunguentelor.Uleiul gras obtinut prin presare la cald a semintelor de Theobroma cacao(Sterculiaceae) – arbore de cacao. America de sud siAmerica Centrala. solide. alb-galbui. sitosteroli. Datorita proprietatii de a se saponifica se folosesc in industrie la prepararea sapunurilor. alxalini pamantosi sau oxizi ai metalelor grele. limpede. formand asa numitele linimente. ermetic inchise. palmitic. sapunul format servind la emulsionarea uleiului nesaponificat. neplacut.Datorita actiunii emoliente(inmoaie pielea si mucoasele) se folosesc ca unguente de acoperire sau ca baze pentru solubilizarea substantelor liposolubile. se cultiva in regiuni cu clima asemanatoare din Africa. umiditatii si datorita unui proces enzimatic determina rancezireagrasimilor cand se modifica compozitia si calitatile organoleptice(miros iritant.Prin tratarea cu hidroxid de amoniu saude calciu se saponifica partial.solubil in solventi organici.In stare proaspata au un miros slab perceptibil. aerului. emolient la prepararea unor unguente si creme. unctuoase la pipait si gust placut de caco.dupa recoltarea fructelor.COMPOZITIA CHIMICA: gliceride mai ales ale acizilor stearic.Lipidele hidrolizeaza.Daca hidroliza are loc in mediu apos sau alcoolic.Prin incalzire grasimile solide sau moi se topesc iar gkiceridele se descompun punand in libertate acroleiul si aldehida glicerica volatila. cu varf ascutitsi un numar mare de seminte(50-60) oval turtite. benzen. flori marunte rosiatice care se dezvolta pe trunchi sau ramuri. cele ale metalelor alcalino.

ricinina-lipazaOBTINEREA PRODUSULUI: prin presarea la rece a semintelor decorticate. usor laxativa.Fructele sunt alchene. ramificata in partile superioare. se cultiva in bazinul mediteranean (Grecvia.-uleiul obtinut prin presare la cald sau prin extractie cu solventi organici este de calitate inferioara si se intrebuinteaza in industria sapunurilor.-emolient in unguente. oleic(20-25%) si ale acizilor saturati(stearic.-u alcaloid putin toxic.INTREBUINTARI: .31 DESCRIERE: arbore inalt cu frunze persistente. bogate in ulei gras. palmat lobate si inflorescente a caror flori femele sunt situate in partea superioara. corodate.actiune colagoga.3.4. uleiul obtinut intebuintandu-se in scopuri industriale.La noi. intern sau parenteral.Uleiul obtinut prin presarea la rece a semintelor plantei Helianthusannuus(Compositae). albe-argintii pe fata inferioara. cu frunze mari.La noi se cultiva mai ales in partile de sudale tarii.-emolient-in alimentatie.-uleiul alimentar se obtine prin presarea la rece a fructelor intregi(cu samburi). cu teri loje in care se afla cate o seminta.contine ulei gras in proportie de 50% format din gliceride ale acidului ricinoleic.RASPANDIRE: originar din India. galben-deschis.DESCRIERE: planta anuala in zona temperata si perena in zona tropicala unde creste sub forma unui arbore inalt. Spania).-vehicul pentru dizolvarea unor substante medicamentoase.COMPOZITIA CHIMICA:.fructul este o capsula ghimpoasa sau glabra. America de Sud si Sudul Europei.Ulei obtinut prin presarea la rece a fructelor de Olea europaea(Oleaceae) – maslin.Se administreaza intern in doza de30-60 grame.purgativ datorita actiunii acidului ricinoleic pus in libertate in intestinul subtire de enzimele . s-a extins prin culturi in Africa. frunze alterne.ca vehicul pentru preparatele de uz extern. OLEUM RICINI = ulei de ricin. care produce aglutinarea globulelor rosii(10 seminte consumate poate determina moartea unui adult in 3-4 zile. turtele ramase nu se folosesc ca furaje pentru animale ci ca ingrasamant sau pentru distrugerea rozatoarelor.uleiul farmaceutic se obtine prin presarea la rece a pulpei fructului. sunt lucioase.Tegumentul seminal este sfaramicios si inchide in interior 2 cotiledoane albe.Infloreste in lunile iulie-august.Datorita toxalbuminei. cafenii. Italia.gliceride ale acidului oleic pana la 80%(trioleina)-gliceride ale acidului palmitic si stearic. ricinul dezvolta otulpina aeriana pana la 3 metri.OBTINEREA PRODUSULUI: prin presarea la rece a semintelor rezulta un lichid limpede. OLEUM HELIANTHI = ulei de floarea soarelui.32 COMPOZITIA CHIMICA: . palmitic). fructul este o drupa(maslina) cu unsingur sambure de culoare verzuie la inceput apoi negricioasa.DESCRIERE: planta anuala cu tulpina inalta.COMPOZITIA CHIMICA: gliceride ale acidului linolic(60-75%).-toxalbumina = ricina.= ulei de masline.INTREBUINTARI: .cafenii-roscate.FR X prevede o manografie a uleiului de floarea soarelui neutralizat folosit la prepararea medicamentelor injectabile. oficinal in FR X. caracteristic si gustdulceag.Flori albe dispuse axilar. capitule cu flori galbene(ligulatemarginale si tubeloase la centru). actionand asupra calculilor biliari pe care ii elimina. arahidic.Semintele oblung ovate. toxalbumina coagulata indepartandu-se prin filtratre.OBTINEREA PRODUSULUI: . cu miros slab.Din turtele ramase dupa presarea la rece se mai poate obtine ulei prin presarela cald sau cu ajutorul solvantilor.INTREBUINTARI: .Toxalbumina se indeparteaza prin trecerea unui curent de vaporide apa supraincalzit. oficinal in FR X.chiar 3-4 seminte pot da intoxicatii mortale). iar cele mascule in partea inferioara.Ulei obtinut din specia Ricinus comunis(Euphorbiaceae) prin presarea la rece a semintelor. crème.RASPANDIRE: originar din nord-estul Africii si vestul Asiei.

este secretia hipodermica transudata a albinei lucratoare Apis mellifera(Apideae)OBTINEREA PRODUSULUI: dupa extragerea mierii prin centrifugare sau presare.COMPOZITIA CHIMICA: contine palmitat de cetil. cu miros neplacut. oficinala in FR X. ulei obtinut din ficatul proaspat al pestelui Gadus morhua si a altor specii(Gadideae).5.Purificarea se face prin retopiri succesive si strecurare.aport important de vitamine si minerale in rahitism.Dupa indepartarae solventului sesupune unui proces de deodorizare si albire.-parafine cu numar impar de carbon.Aceste specii traiescin Oceanul Atlantic.FR X prevede o monografie pentru Lanolina hidratata – Adeps Lanae hydrosus care este .INTREBUINTARI: pentru actiunea lor emolienta la prepararea unguentelor medicinale si cosmetice. CERA FLAVA = ceara de albine. CETACEUM = cetaceu.-lecitine.COMPOZITIA CHIMICA: -85% gliceride ale acizilor nesaturati-15% gliceride ale acizilor saturati-colesterol-vitamina: A.COMPOZITIA CHIMICA: alcooli supriori liberi si esterificati si acizi grasi.Solutia laptoasa rezultata se trateaza cuacizi.Dupa separare se trateaza cu hidroxizi alcalini => saponificareagrasimilor iar lanolina se separa prin centrifugare si splari repetate. urmata de spalarea cu apa.pancreatice in doze de 5-10grame la copii si 30 grame la adulti.8.amestec de esteri ai alcoolilor cu 24-34 atomi de carbon in molecula si acizi cu 24-34 atomi de carbon CH3-(CH2)n-COOH . E. cand sufera un proces de decolorare. CH3-(Ch2)n-OH. ADEPS LANAE = lanolina. OLEUM JECORIS = ulei de peste. se taie si se incalzeste pana la 50 de grade. D. oficinala in FR X. lauric.Este partea solida a substantelor grase ce se gasesc in cavitatile pericraniene ale balenei Physeter macroce phalus(Physeteridae).COMPOZITIA CHIMICA:. udandu-se la luminasoarelui.Operatiile de obtinere a uleiului de peste se fac intr-o atmosfera de gaz inert pentru a nu se pierdedin vitamine.INTREBUINTARI: pentru actiunea sa emolienta la prepararea unguentelor si cremelor cosmetice.33 OBTINEREA PRODUSULUI: din cavitatea craniana a balenei se scurg 5000-10000 kg de grasime lichida.INTREBUINTARI: ca baza la prepararea unguentelor datorita proprietatii de a patrunde usor in piele si de a incorpora apa cu substantelemedicamentoase solubile in apa. miristic.Uleiul seridica la suprafata si se indeparteaza prin centrifugare.OBTINEREA ULEIULUI: dupa indepartarea vezicii biliare din ficatul de peste.OBTINEREA PRODUSULUI: lana se spala cu sapun sau cu o solutie diluata de carbonat de sodiu. fagurii se fierb cu apa.Gustul neplacut al uleiului se poate corecta cu ulei volatil de menta sau lamaie.Ceara galbena se expune in straturi subtiri. separandu-se la suprafata grasimea de culoare inchisa.oficinal in FR X.mamifer ce traieste in regiunile tropicale ale Oceanului Atlantic.Se purifica prin solubirizare in acetona si filtrare.7. esteri ai acizilor stearic. Pacific si Indian.ceara topita se ridica la suprafata.Produs obtinut prin extractia si purificarea lipidelor de pe lana de oaie. acizi biliari-un pigment – lipocromul.Prin racire cetaceul brut se separasub forma unei mase cristaline care se purifica prin fierbere cu solutie diluata de NaOH. se spala. fosfolipide-baze organice.Din ceara de albine prin purificare si inalbire se obtine Cera alba – ceara alba.Din uleiul astfel obtinut se indeparteaza gliceridele acidului stearic prin racire la 0-5 grade.-industria sapunurilor -lubrifiant la motoarele de aviatie. tuberculoza(intern)-extern in tratamentul ranilor si ulcerelor ca cicatrizant-sub forma de clisme impotriva oxiurilor.INTREBUINTARI: . 6.unde se solidifica prin racire.

Denumirea deriva de la caracterul bazic al acestor compusi.com/forums/33563/entries/22981> to submit a copyright infringement notice.org/licenses/by-nc/3. please follow these directions <http://support.un amestec de 75% lanolina anhidra si 25% apa. ALCALOIZI Sunt substante de origine vegetala.311 Uploaded: 10/15/2011 Category: /Uncategorized.com/baicu_diana> baicu_diana <http://www.Rrf0JS2QAnZQ7WyaGwdG865N8QymF0wrNqs X28ziPHRm3tPTs6951wfJQBLGEeV3OMQ-AgUiY8C38dBFcfAA0mSIBxDGGFCoLf4XpvZx. termen ce-siare originea in cuvintele grecesti: alcali=alcalin si eidos=asemanator.Note de Curs Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document Report this document? Please tell us reason(s) for reporting this document Spam or junk Porn adult content Hateful or offensive If you are the copyright owner of this document and want to report it.com/clk?3.VnkG dzbTPE8VfwOByIVabTPLmah3eXpcs40VNyN98rxa69MI0RFMXRtjJr9l1-wPk7L9ccKhLR2GhISYgNDR yM1ZyebcNeNLqwrdKDkupK5l1ypZXAEkCGhG.MLWZqe9jjolFBqKEu. Report Cancel <javascript:void(0)> This is a private document.eAGNTdFugjAU.Au un gustamar.scribd. in general toxici.> .0/> <#><#> <http://www.Desi aceasta denumire nu poate sa corespunda clasificarii substantelor organice34 Farmacognozie Speciala . </static/help?type=private> Info and Rating Reads: 1. reactie alcalina si actiune farmacodinamica pronuntata.Z1SWdQFwv6 X. 10.xtendmedia.scribd.com/baicu_diana> <http://ad. prezentand un numar de reactii comune fata de anumiti reactivi chimici.scribd.3pHI-k2H-LCcvpR2EO-tD3N2EjUfrl3k8J9XKp3nm-kt5jkzn6xEwh7. heterociclice cu azot./ Rated: Copyright: Attribution Non-commercial Attribution_noncommercial <http://creativecommons.

com%2Fdoc%2F68864806%20%2 3Readcast><http://www. <http://www.scribd.php?u=http%3A%2F%2Fwww.com&status=Reading%20%22Farmacognozie%20Speciala%20-%20Note% 20de%20Curs%22%20on%20Scribd%20http%3A%2F%2Fwww.com/doc/68864806/2/POLIURONIDE> * 3. SAPONOZIDE – SAPONINE <http://www.com/doc/68864806/6/HETEROZIDE-TANINURI> * 7. <http://www.com/sharer.scribd.com/doc/49659756/1224-32-curs-de-Botanica-si-Fitofarmaci e> 3.scribd. ALCALOIZI <http://www.scribd.com/doc/68864806/3/HETEROZIDE> * 4.scribd.com/doc/62098508/plante-medicinale> p. HETEROZIDE TANINURI <http://www.com/doc/68864806/9/LIPIDELE> * 10. ULEIURI VOLATILE(AETHEROLEA) <http://www. <http://www.com/doc/68514588/PLANTE-MEDICINALE> p.com/doc/68864806/8/PRODUSE-VEGETALE-CARE-CONTIN-VITAMINE> * 9. .com/doc/50747780/Cursuri-de-Botanica-si-Fitofarmacie> p. LIPIDELE <http://www.com/buzz/post?url=http%3A%2F%2Fwww. <http://www. PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN VITAMINE <http://www.scribd.scribd.com/doc/68864806/10/ALCALOIZI> Share & Embed <http://www.google.com/doc/68864806/5/HETEROZIDE-SUBSTANTE-AMARE> * 6.scribd. zaharide.scribd.com%2Fdoc %2F68864806%2FFarmacognozie-Speciala-Note-de-Curs&message=> <#> Related Documents PreviousNext 1. POLIURONIDE <http://www.com/doc/40095879/20692735-Curs-Botanica> p.scribd. p.com/doc/32639633/farmacognozie-glucide> 2.com/doc/68864806/4/SAPONOZIDE-%E2%80%93-SAPONINE> * 5.Sections show all <#>collapse <#>« prev <#> next » <#> * 1.scribd.scribd. GLUCIDE (zaharuri.com/doc/68864806/1/GLUCIDE-zaharuri-zaharide-hidrati-de-c arbon> * 2.scribd.scribd.scribd. hidrati de carbon) <http://www.facebook. p. <http://www.com/doc/47552674/Farmacognozie> p.scribd. <http://www.scribd.scribd. HETEROZIDE <http://www. p. HETEROZIDE-SUBSTANTE AMARE <http://www.com /home?source=scribd.com/doc/20692735/Curs-Botanica> p. <http://www. <http://www.scribd.com/doc/68864806/7/ULEIURI-VOLATILE-AETHEROLEA> * 8.com%2Fdoc%2F688648 06%2FFarmacognozie-Speciala-Note-de-Curs%23source%3Afacebook><http://twitter.scribd.scribd.

p.com/doc/46955331/13/Bazele-stiintifice-ale-sterilizarii> 5.scribd.com/doc/64195078/Curs-de-Anatomia-Omului> More from this user PreviousNext 1.scribd.scribd. <http://www. p. 42 p.com/laura_szekely> Add a Comment Submit share: Characters: 400 Print This Document High Quality Open the downloaded document.com/doc/68864806/Farmacognozie-Speciala-Note-de-Curs> Recent Readcasters Laura Szekely <http://www. p.scribd. Download and Print Add this document to your Collections .scribd.scribd.com/doc/61860451/conservarea-carnii> p.com/doc/46955331/CARNEA> p. <http://www. <http://www.scribd. <http://www.com/doc/50735103/REFERATE-DE-SPECIALITATE> p.com/doc/44537737/Aliment-a-Ti-A> 6. <http://www.com/doc/39722501/Elemente-de-botanica> 4.com/doc/68594407/flori> p.scribd. <http://www.<http://www. <http://www.com/doc/46955331/9/Accelerarea-sararii-carnii> p.scribd. <http://www.scribd. <http://www. <http://www.com/doc/67871373/Diploma-Farmacie-Buna> p.scribd. p.scribd. and select print from the file menu (PDF reader required).scribd.com/doc/67187426/Curs-de-Anatomia-Omului> 7. <http://www.

scribd. Farmacognozie Speciala .facebook.com> FAQ </faq> Developers / API </developers> Jobs </jobs> Terms </terms> Copyright </copyright> Privacy </privacy> Copyright © 2012 Scribd Inc. so it may only be added to private collections.com/scribd <http://www.com/pages/Scribd/6978454082> About </about> Press </static/press> Blog <http://blog.com/> Partners </partners> Scribd 101 </scribd101> Web Stuff </webstuff> Support <http://support. scribd. X <#> Upload a Document </upload-document> Search Documents <#> * * * * * * * * * * * * * * * * * Follow Us! scribd.scribd. scribd. but you approve or reject additions *private: *only you can add to this collection. but others can view it *public moderated: *others can add to this collection. + Create a New Collection Name: Description: Collection Type: *public locked: *only you can add to this collection.scribd.scribd.com%2Fdoc%2F68864806%2F7%2FULE IURI-VOLATILE-AETHEROLEA&id=es> * Português (Brasil) </language?destination=http%3A%2F%2Fpt. and only you will be able to view it Save collectionCancel <#> Finished? Back to Document <javascript:void(0)> Closes in seconds. scribd.com%2Fdoc%2F68864806%2F7%2FUL EIURI-VOLATILE-AETHEROLEA&id=en> * Español </language?destination=http%3A%2F%2Fes.scribd. Language: English <#> Choose the language in which you want to experience Scribd: * English </language?destination=http%3A%2F%2Fwww.Note de Curs plante medicinale Icon_download_35x35 Download this document . scribd.com%2Fdoc%2F68864806%2F7%2FULE IURI-VOLATILE-AETHEROLEA&id=pt> scribd.com/scribd> facebook.scribd.com/scribd </scribd> twitter.This is a private document.com/scribd <http://twitter. scribd.

.. Processing.doc .-----------------------------------------------------------------------Icon_pdf_54x56 pdf Icon_doc_54x56 doc Icon_txt_54x56 txt 68864806-Farmacognozie-Specia... Do you understand the Scribd Terms of Service and Copyright Policy..162 KB Download Now Readcast: Icon_archives_35x35 The Scribd Archive -----------------------------------------------------------------------This document was uploaded by someone just like you and is now part of The Scribd Archive*. Monthly Subscription Most Popular . Give back to the community and gain 24 hours of download access by uploading something of your own. and confirm that your uploading of this material complies with those policies and does not violate anyone's rights? Queued: Uploading: You have uploaded: Upload failed: </doc/> Document URL: This document is: PrivateThis document is: Public Cancel Upload Make it easier to find your new document! Title: Category: Tags: (separate with commas) Description: Save Share: Or_divider_550x7 Subscribe to The Scribd Archive and download as many documents as you'd like.

5 KB Download Now .232. 1 Day Pass $5 1 Year Pass $59 Choose payment option Pay with Credit Card <#> Pay with PayPal or Credit <#> * The Scribd Archive is a collection of millions of documents. Read the Scribd Archive FAQ <http://support. best-selling books.$9/mo. Icon_download_35x35 Thanks for uploading! Download this document as -----------------------------------------------------------------------Icon_pdf_54x56 pdf Icon_doc_54x56 doc Icon_txt_54x56 txt 68864806-Farmacognozie-Specia.pdf ...scribd. news source materials. including research reports. and more.com/forums/189164-faq-the-scribd-archive> for more information..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->