2.1.9.

Tratament
Copiii mai mici de 6 luni,cu risc crescut de aparitie a complicatiilor,trebuie spitalizati,cu monitorizarea semnelor vitale pana la diminuarea sau disparitia paroxismelor de tuse cu apnee si cianoza,ca si a problemelor de nutritie.Terapia suportiva include oxigenoterapie,aspiratia secretiilor,mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii,evitarea stimulilor externi,mentinerea echilibrului hidroelectrolitic,acido-bazic si nutritional.In formele severe sau complicate cu encefalita sau bronhopneumonie,este indicata corticoterapia(hemisuccinat de hidrocortizon 30 mg/kg/zi sau dexametazon 0,075 mg/kg/zi).Pentru diminuarea acceselor de tuse,pot fi utilizate beta 2-adrenergice,barbiturice si clordelazina.Unele studii recomanda tratamentul cu albuterol(Salbutamol) pentru reducerea si rarirea intensitatii paroxismelor de tuse.Eritromicina este antibioticul de electie,utilizat in tratamentul tusei covulsive.Doze:40-50 mg/kg/zi(maxim 2 g/zi),timp de 2 saptamani.Administrarea precoce,in perioada de incubatie sau in stadiul cataral,reduce durata si severitatea bolii.Izolarea pacientului nu mai este necesara dupa 5 zile de terapie cu antibiotice.Ca terapie alternativa,mai pot fi utilizate:ampicilina,cotrimoxazolul,fluorchinolone,c laritromicina,azitromicina.Administrarea de imunoglobuline umane specifice antipertussis(in doza de 0,2 ml/kg/zi) poate ameliora evolutia bolii,prin scaderea frecventei si duratei acceselor de tuse.